--w|

-11

Liliana Mf,ti
t

t,

Y v

DE
PREOATIRE
GHID P$IHOPEDA
PEr,lTRtJ
DIDACTIC
ORADELE

EDITURAALMA MATER
BACAU2O1O
 TEME DE PEDAGOGIE
I

I. Educatia, invi![mfrntul qi societitea cunoaqterii in secolul XXI

II. Calitatea in educa{ie

III. Statutul epistemologic al pedagogiei

IV. Sistemul de invi{f,mint in Rominia

V. Procesul de invitimffnt

VI. Teoria qi metodologia curriculum-ului

VII. Finalitltile educafiei

VIII. Strategiile didactice

IX. Proiectaret activitlfii didactice

X. Evaluarea gcolari

XI. Personalitatea cadrului didactic

XII. Managementul institufiei qcolare

XIII. Managementul proiectelor de cercetare in qtiinfele educa{iei

XIV. Moduri qi forme de organizare a activitifii formativ-educative in gridinifi

XV. Educa{ia morali

XVI. Educalia qcolari qi parteneriatele qcoali - familie - comunitate

 T

I. Educa{ia, invi{[mintul qi societatea cunoaqterii in secolul XXI

I. 1. Societatea cunoagtelii tn secolul XXI Si educa[ia: context, tendinle, reforme

1.2. Impactul educaliei asupra denoltirrii sociale durabile
1.3.Dimensiunea europeanda educaliei

[.1. Societatea cunoaqterii in secolul XXI qi educa{ia: context, tendinfe, reforme

o Context: societateainformafionald, societatea cunoa|teril qi societateacongtiinfei sunt etapele erei
postindustriale, cunoscuti ca o eri a tehnologieibazatlpe informalie;
o Tendinte. Defini{ii qi caracteristici
a) Sgcietatea informafionali:
- este noul model de societate ce se dezvoltl ca urmare a revolu{iei in domeniul tehnologiei
informaliei qi comunica{iilor (TIC);
. - reprezinti o societatebazatdpe colectarea,stocarea,prelucrarea,transmiterea, diseminareaqi
utilizarea informaliilor qi a cunoqtin{elor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunica{ie
interactiv[.
b) Societatea cunoaqterii (Driginescu, M., 2002):
- are in prim plan cunoagterea,modalitSlile de achizilie, de transfer qi exploatareale acesteia;
- asiguri o diseminare a cunoaqterii citre toli cetS{enii prin mijloace noi (internetul, cartea
electronicd) qi metode de invSlare prin procedeeelectronice(e-learning);
- asigurd bazele unei viitoare societdli a congtiintei, a adevirului, moralitdfii, creativitdfii qi
spiritului;
- devine posibild cu ajutorul a doud categorii de vectori care transformi societatea
informalionalS in societatea cunoaqterii: vectorii teltnologici (internetul, cartea electionicS,
agen{ii inteligen{i: software, roboli, nanoelectronica) gi vectorii fwtclionali (managementul
cunoaqterii, dezvoltareaunei culturi a cunoagterii qi inovlrii, creareaunui sistem de inv5{imAnt
bazatpe metodele societilii informalionale qi a cunoagterii:e-learning)
r Reforme. Educalia in societatea cunoaqterii
a) Implica{ii la nivelul politicii educa{ionale:
- dezvoltareapafteneriatului dintre inv[1[m6nt, comunitate, societate,intr-o lume a cunoagterii;
- formarea de competenle,prin eliminarea barierelor dintre ,,a qti" qi ,,a face";
- creareacondi,tiilor materiale, legale, institu{ionale pentru func{ionareasocieti{ii cunoaqterii
b) Imptica{ii la nivelul profesorilor qi absolven{ilor:
- integrarearesurselorIT in procesul educa,tional;
- practicarea inv6!6rii continue prin creqtereareceptivitS{ii fa,ti de schimbare;
- dezvoltareacompetenfelorprofesionale de a oferi solulii de optimizare a procesului didactic

I.2. Impactul educa{iei asupra dezvoltirii sociale durabile

o Educatia ca resursi a dezvoltirii sociale gi ca investilie in capitalul uman
a) dezvoltarea durabili:
- exprim[ necesitateaintegririi armonioasea dezvoltlrii economice,a guvernirii responsabile,
a asigurdrii coeziunii sociale
b) educafia ca resursi a dezvoltirii sociale:
- educalia este cel'rnai eficient mijloc pentru a rdspunde provocdrilor viitorului, deoarece
progresul depinde din ce in ce mai mult de capacitateade cercetare,inovare qi adaptarea noilor
genera,tiila cerin,teleprezentegi viitoare;
- accesul la educaf;eeste condi{ia debazA a participirii active qi creatoarea tineretului laviatp
- economico-socialdgi culturalS de la toate nivelurile societdfii
o Ciclul de bazi al educa{iei - fundament al intregului edificiu educafional (Reforma
inv d1dmdntului obI igator iu din Romdni a, 2003)
- scopurile, conlinutul gi structura ?nvl{im6ntului preuniversitar sunt corelate in mod direct cu
invdfarea pe parcursul intregii vieli;
- educafia de bazd reprezintd fundamentul intregului edificiu cultural, profesional qi social al
personalit[fii umane, fiind un important factor de progres;
- educafia debazd asigurl insugireacornpetenlelornecesarepentru accesululterior la invifare
I.3. Dimensiunea europeani a educa{iei
o Educa{ia Ia intersecfia contextelor locale, regionale, nationale,
europene gi mondiale
a) contextul local
- gcoalavalorifici potenliblul educaf;onal al comunitdflor locale prin corelarea continuturilor qi
a metodelor didactice cu reditatea socialS,experienfacotidiand qimediul de via{d ai elevilor
b) contextul na{ional
- procesul de invlfimAnt se rcalizeazi in acord cu Legea Educatiei Nationale
c) contextul european (Detailed Work Programme on tiefollow-up of thi objectives
of education
and training systems in Europe, 2002)
- problematica inviJimdntului preuniversitar este abordati in raport cu obiectivele sistemelor
educa{ionale_$ide formare profesionald din Europa pentru perioada 2001-2010: imbun6t6firea
calitnfii 9i eficienfei sistemelor educa{ionrileqi de }o.-u." profesionali din Uniunea Europeanb,
facilitarea accesului tuturor in sistemele educafionale qi de formare profesional[,
deschiderea
sistemelor educa{ionalegi de formare profesional[;
- dezvoltarea inv[timdntului obligatoriu in Romdnia compatibil cu prioritatea stabilirii
unui
spaflu european extins al educafiei, are in vedere: obiectivele qi confinutul
reformelor
inv[fimdntului obligatoriu din ultimul deceniu la nivel european; perspectivele
create de
evolufiile recentein politica educa{ionaldpromovata la nivel european '
d) contextul mondial
- educafia este o modalitate de abordare, in{elegere gi exploatare pozitivd a globalizdrii;
r Globalizarea in educa{ie, moduri de manifestare, consecinte
a) moduri de manifestare: educafla globald apare ca un r[spuns la procesele, qansele
gi riscurile
globalizirii:
- defi negte o abordare educalional d pozitivd, gi integrati;
- are ca scop asigurarea condiliilor pentru dezvoltarea durabild qi sigurd pe
baza analizdrii
problemelor sociale qi economice, a diversitatifii culturale qi a strategiil;r
de instituire apdcii;
- are ca obiective: dezvoltarea abilitetilor personale qi sociale n""".Iu." convie{uirii
in armonie
cu ceilafti, formarea comportamentului proactiv bazat respectareadrepturilor
omului, creareaqi
dezvoltaiea comuniti,tii de ?nvdafare-incare elevii qi profesorii ,, *otil,"-d
reciproc pentru a
Iucra impre"".u.io vederea inlelegerii problemelor ro"iut" cu care se confiuntd gi
identificirii
solufiilor potrivite capabile de aplicabilitate
b) consecinfe
- globalizarea devine o practici social6, ca proces de dezvoltare individuald gi colectiv[
ce
facilite azd transformarea qi auto-tran sformarea
. D6cumente gi strategii ale IIE qi CE (Cretu, D.,
Nicu, A",200g)
a) Conven{ia de la Lisabona din 11 apritie 1997: vizeazi compatibilizareacalific5rilor
academice
in Europ4 prin recunoagtereareciprocd a diplomelor din invi,timdntul
superior in scopuri
profesionale, pe baza directivelor Uniunii Europine
_
b) Deelara{ia de la Bologna din 19 iunie 1999: are labazd,6 obiective
stratesice:
- adoptarea unui sistem de trepte academice, incluzdnd implementaiea suplimentului
de
diplomd;
- crearea unei arhitecturi conune a invdfimdnfului superior axatd pe 2 cicluri
universitare
(licen(i gi master);
- implementareaunri sistem de acumulare qi transfer de credite (de tipul ECTS);
- creqtereamobilitafl i studenfilor, profesorilor qi cercetitorilor;
- asigurareacalitn{ii invdJimdntului superior;
- realizarca spa{iului European al invi{dmAntului superior (SEIS).
c) Declarafia de la Copenhaga din 29-30 noiembrie ZOOZ:.
- are ca scop intdrirea cooperirii europeriein domeniul formdrii profesionale;
- abordeazb aspectele: dezvoltarea politicilor de informare qi orientare profesional6,
identificarea urror metode optime pentru recunoaqterea cdlificdnlor qi
a competentelor
profesionale qi asigurareacalitdfii in educalie gi formare profesionald
d) Conferinfa de ta Berlin din 19 septembrie 2003:
- obiectivul general a fost accelerarearealizdrii Spafiului European al invl{Emantului
Superior;
- a fost promovatd o acfiune suplimentari: dezvoltarea legeturii ?ntre SEIS qi ERA (Aria
Europeand a Cercet[rii), astfel incAt arhitectura universitara se constituie
in formula 3 (a) ani
licenfi + 2 (.1\ ani master + 3 ani doctorat
Reconstruclia europeani a educa{iei. Cadrul european al calificirilor @QF)
a) Principiile EQF @uropean Qualifications tr'ramework):
- invS{areade-a lungul intregii viefi:
- centrareape rezultateleint 6ldrii;
- asigurarea calit5;{r|' r
- validarea invdfirii nonformale qi informale;
- orientare gi consiliere
b) Nivelurile de referin{i pentru rezultatele invi{irii. Locul ciclului de bazd al educa.tieigi al
invifimdntului primar in piramida nivelurilor EQF (necomandareaParlamentuluiEuropeansi a Consiliului
din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului European al Calificdrilor pentru tnvdlarea de-a lungul vielii,2008)
- rezultatele inv[{irii ?nseamnd ceea ce cunoaqte, in{elege qi poate face persoana care invatdrla
terminarea procesului de invSlare, care sunt definite sub form[ de cunoqtinle, abihtafi qi
competente:
- cunogtin{ele indici rezultatul asimildrii de informalii prin invifare;
- abilitftile vizeazd capacitatea de a aplica qi de a utiliza cunoqtinte pentru a aduce la
indeplinire sarcini gi pentru a rezolv a probleme;
- competen,ta reprezintil capacitatea dovediti de alutiliza cunoqtin{e, abilitdti gi capacitdfl
personale, sociale gi/sau metodologice in situafii de munci sau de studiu qi pentru
dezvoltarea profesionald gi personali
- nivelurile de referinli pentru rezultatele inv[firii:
- Nivelul l: - cunoqtinle generale debazd;
- abilititi debazd necesarepentru a executa sarcini simple;
- competente: mrlnca sau studiul sub supraveghere direct[ intr-un context structurat
- Nivelul 2: - cunogtinfefaptice debazd intr-un domeniu de muncd sau de studiu;
abilit[li cognitive gi practice de bazd pentru utilizarea informaliiior relevante in scopul
executlrii sarcinilor gi rezolvdrii problemelor de rutind prin utilizarea unor reguli simple;
- competen{e: munca sau studiul sub supraveghere, cu un anumit grad de autonomie
- Nivelul 3: - cunogtinle faptice, cunoa$tereaunor conceptegeneraledintr-un domeniu de studiu;
- abilitdli cognitive qi practice necesare pentru executarea sarcinilor gi rezolvarea
problemelor prin selectareaqi aplicarea de metode, instrumente gi informalii debazd;
- competenfe:asumarearesponsabilitdfi pentru executareasarcinilor intr-un domeniu de
studiu, adaptarea propriului comportament la circumstanle pentru rezolvarea problemelor
- Nivelul 4: - cunogtin{efaptice gi teoretice in contexte largi, tn cadrul unui domeniu de studiu;
- abilitdli cognitive gi practice necesarepentru gdsireade solulii ia probieme specifice,
?ntr-un domeniu de muncS sau de studiu ;
- competenfe:auto-gestionarecu ajutorul indicafiilor, supraveghereaactivitdlii de rutini a
altor persoane, preludnd responsabilitatea pentru evaluarea activit[{ilor de studiu
- Nivelul 5: - cunoqtinle faptice qi teoretice cuprinz6toare,specializate,intr-un domeniu de studiu;
- abilitnli cognitive ;i practice pentru concepereade soiu{ii creative la probleme abstracte;
- competente:gestionare qi supravegherein situalii de munci sau de studiu, revizuirea gi
dezvoltarea perfonnanlelor proprii gi ale altora
- Nivelul 6: - cunogtinle avansateintr-un d.omeniu de rnuncd sau de studiu, care implicd infelegerea
criticE a teoriilor qi principiilor;
- abilitAti avansate,care denotd control gi inovafie, necesarepentru a rezolva probleme
complexe gi imprevizibile ?ntr-undomeniu de munc5 sau de studiu specializat;
- competenfe: gestionarea de activftAli sau proiecte tehnice sau profesionale complexe,
asumarearesponsabilitSlii pentru gestionarea dezvoltadiprofesionalea indivizilor qi grupurilor
- Nivelul 7: - cunogtinle foarte specializate dintr-un domeniu de munc6 sau de studiu, ca bazd a unei
gdndiri gi/saucercetlri originale, congtientizareacritici a cuno$tintelor dintr-un domeniu;
- abilitdti specializatepentru rezolvarea problemelor de cercetare gi/sau inovalie, pentru
dezvoltarea de noi cunoqtin{e qi pentru integrarea cunogtin{elor din diferite domenii;
- competenle: gestionarea;i transformarea situaliilor de munc6 sau de studiu complexe,
asumarearesponsabiiiidlii pentru a contribui la cunoqtinlele gi practicile profesionale
- Nivelul 8: - cunogtinle la cel mai avansat nivel dintr-un domeniu de rnuncd sau de studiu pi cunoptinle
aflate la granila dinh'e dif'erite domenii;
- abilitSlile gi tehnicile eele mai avansateqi specializate,inclusiv abiiitatea de sintezd qi
evaluare, necesarf,peniu rezolvarea problemelor critice de cercetare qilsau inovalie gi
pentru extindereaqi redefinirea cunogtinlelor existentesau a practicilor profesionale;
- competente: dernonstrarea unui nivel ridicat de autoritate, inova{ie, autonomie, de
integritate giintificl gi profesionatrf,qi a unui angajarneni sus{inut pentru dezvoltarea de
noi idei aflate ?n avangardaunui sisuatii de muricd sau ds studiu, inclusiv cercetarea
c) Competen{ele cheie ale educa{iei europene (Competenyelecheie pentru Educalia pe tot
parcursul vielii - Un cadru de referinld ewopecm,2004):
- comunicarea tn limba maternd:
- comunicarea estelabilitatea de a exprima si interpreta gdnduri, sentimente qi fapte atdt
pe cale oral6 cdt gi sqrisl (ascultare,vorbire, citire qi scriere), qi de a interacfiona intr-un
mod adecvat in cadrul intregii game a contextelor sociale gi culturale - educa{ie gi
instruire, la serviciu, acasdsau in timpul liber.
- comunicmea tntr-o altd limbd (de largd circulafie):
- comunicarea intr-o lirnbd striini are aceleagi dimensiuni ca qi comunicarea in limba
maternd;
- comunicareaintr-o limbi strdind,apeleazhla abilitlfi de mediere qi infelegere culturala;
- nivelul performanfei va varia intre cele patru dimensiuni, intre diferitele limbi gi
conform cu moqtenireaqi cadrul lingvistic al individului
- competente de bazd in matematicd, Stiinld Si tehnologie:
- afabetizareamatematicd este abilitatea de a aduna,,scddea,inmulfi gi imp6(i mental sau
in scris pentru a rezolva o gamd de probleme in situatiile vietii de frecare zi.
- afabetizarea qtiintificd se referi la abilitatea gi dorin{a de a utlliza cunoqtinlele qi
metodologia menitl s[ explice lumea natural[;
- competenfain tehnologie presupuneinlelegerea qi utilizarea acelor cunoqtin{eqi metode
care pot modifica cadrul natural ca rispuns la nevoile qi dorin{ele oarnenilor
- competenle digitale:
- competenta digitald implici utilizarea .criticd gi cu incredere a mijloacelor media
electronice la muncd, in timpul liber gi pentru comunicare;
- acestecompeten{ese referS la gAndirealogicd qi critic6, la abilitdfle de managementa
informafiei la standardeinalte gii la abiliti-ti de comunicare dezvoltate.
- la nivelul de baz6, abilititile TIC cuprind utilizarea tehnologiei multimedia pentru a
primi, evalua, stoca, produce,prezenta qi schimba informa{ii, qi pentru a comunica gi a
participa in refele prin interrnediul Internetului
- competenla de a tnvdgasd inveli:
' ,,a invilla sd invedi" cuprinde disponibilitatea de a organiza qi reglementa propria
invifare, atdt individual cdt qi in grup.
- aceasta include abilitatea de organiza eficient timpul, de a rezolva probleme, de a
achiziliona, procesaf evalua qi asimila noi cunogtinfe, qi de a aplica noile cunoqtinfe qi
deprinderi intr-o varietate de contexte;
* in termeni mai generali,
,,a invdfa sI inve.ti" contribuie puternic la managementul
traseului profesional
- competenle de relalionare, interpersonale Si civice:
- competenfelede rela,tionareinterpersonali cuprind toate formele comportamentalecare
trebuie stipdnite pentru ca un individ s[ fie capabil si participe intr-un mod eficient si
consfrrctiv laviala sociali gi sd rezolve conflictele, dac6 e cazul.
- abilitafile interpersonale sunt necesare pentru interacliunea efectiv[, individual gi in
grupuri, 9i sunt utilizate atdt in domenii private c6t gi in domenii publice
- spirit de iniliativd Si antreprenoriat:
- antreprenoriatul are o componentd activd gi una pasivi: cuprinde at6it capacitateade a
induce schimbdri, cdt qi abilitatea de a le primi, sprijini gi idapta la inovalia adus6 de
citre factorii'externi;
- antreprenoriatul implici asumarea responsabilitdtii pentm acfiunile cuiva, pozitive qi
negative, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor qi realizarea lor,
precum qi motivarea de a reugi
- sensibilizare culturald Si exprimare artisticd:
- exprimarea culturalS cuprinde aprecierea importantei exprimdrii creative a ideilor,
experien{elor qi emoliilor prin intermediul diferitelor medii; incluzdnd muzica, expresia
corporali, literatura qi artele plastice
Bibliografie
Crefu, D., Nicu, A. (2009). Pedagogiepentru definitivat si gradul didactic 1L Sibiu: Editura Universitl1ii
,,Lucian Blaga" Sibiu.
Drdgdnescu, Wt. (ZOOZ).,,SocietateJ informalionalS qi a cunoagterii. Vectorii societllii cunoaqterii".
http://www.racai.roANFOSOC-Project/Draganescu*st_a0 I _new.pdf
*** (2002). Detailed Work Programme on the
follow-up of the objectives of education and training
systemsin Europe * Council of the European Union, Brussels, Z0February 2002.
*** (2003). Reforma lnvdldmdntului obligatoriu din Romdnia. Ministerul Educa{iei qi Cercetirii.
Bucureqti.
*** (2004). Competenlele cheie pentru Educalia pe tot parcursul vielii - [Jn cadru de referinld european,
Grupul de lucru B ,,Competenfecheie", Implementareaprogramului de lucru,,Educa{ie qi instruire 2010",
Comisia EuropeanS.
x** (2008). Recomandarea Parlamentului European
si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind
stabilirea Cadrului European al Calfficdrilor pentru tnvdlarea de-a lungul vielii. Iurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
 II. Calitatea in educatie

II-1. Conceptul de calitate'in educapie.Domenii, criterii qi standarde de evaluare

II-2- Mecanisme de asigurare a,calitdyii procesului Si sistemului de tnvdldmdnt din Rom1nia
II-3' Proceduri de monitorizbre si evaluare periodicd a calitdlii programelor de studii

II.1. Conceptul de calitate in educa{ie. Domenii, criterii qi standarde de evaluare

o Definifie. Concepte-cheie
a) definifie: un ansamblu de caracteristici ale unui programde studiuqi ale furnizorului acestuia,
prin care sunt satisfbcuteagteptirile beneficiarilor, precumgi standardelede calitate (Legea
nr. 87,
2006);
b) concepte.cheie(apud Crefu, D., Nicu, A.,2009,p.23):
- evaluarea calitdlii educaliei: constd in examinarea multicriteriald, a m[surii in care o
organizalie furnizoare de educa{ie gi programul acesteia indeplinesc standardele gi standardele
de referin{i;
- asigurarea calitdlii educaliei: este realizati printr-un ansamblu de ac{iuni de dezvoltare a
capacitilii institulionale de elaborare,planificare qi implementarede programe de studiu
- controlul calitdlii educa\iei: presupune activitefl $i tehnici operafional, aplicate
sistematic de o autoritate de inspeclie desemnati pentru a verifica",, "*u"to."rp""t*"u standardelor
prestabilite
- tmbundtdyirea calitdyii educaliei: implicd evaluare, analizil gi acfiune corectivl continud din
partea organizaliei furnizoare de educafie, bazat6,pe selectareaqi adoptareacelor mai potrivite
proceduri, precum gi pe alegereaqi aplicarea celor mai relqvante standardede referintd
c) procese:
- planificarea gi realizareaefectivd a rezultatelor agteptateale invifirii;
- monitorizarea rezultatelor;
- evaluareainternd a rezultatelor;
- evaluareaexternd arczukatelor qi imbunit5{irea contintd arczultatelor in educatie
o Domenii gi criterii
a) Capacitatea institufionali:
- se referd la otganizarea interni qi infrastructura disponibild;
- criterii: structurileinstitufionale,administrativeqi manageriale,bazamateiald gi resurseleumane
b) Eficacitatea educafionali:
- consti in mobilizarea de resursecu scopul de a se obtine rezultatele aqteptateale invbfirii;
'u"iiuitut"u
- criterii: con{inutul programelor de studiu, rezultatele invbfirii, de cercetare
gtiin{ifici sau metodic[, activitatea financiari a organiza[iei
c) Managementul calitifii:
- implicd acfiuni de proiectare,contror, asigurare gi ?mbuniti,tire a acesteia;
- criterii:
- strategii gi proceduri pentru asigurareacalitalii;
- proceduri privind inilierea, monitorizarea gi revizuirea periodicd a programelor qi
activitdlilor desfr qurate;
- proceduri obiective gi transparente de evaluare a rezultatelor invifdrii;
- proceduri de evaluareperiodic[ a calitblii corpului profesoral;
- accesibilitatearesurseloradecvateinvifdrii ;
- baza de date actualizatd sistematic, referitoare la asigurarea interni a calitdtrii;
- transparen{ainformafiilor de interes public cu privire la programele de studii
o Standardele de referinfi:
a) definitie: reprezinti descrierea cerinlelor care definesc nivelul optimal de realizare
a unei
activitef de cdtre o organizafie fumizoare de educa,tie,pe baza buneloi practici existente
la nivel
nafionaU european
b) structura unui standard

l. Structura unui standard tn evaluareacatitdlii ir*a"""ti,

10
II.2. Mecanisme de asigurare a calitifii procesului qi sistemului de invd{imint din Romflnia
o Mecanisme de asigurare a caliti{ii educa{iei
a) Evaluarea internl a calititii:
- va fi realizatd prin infiiilarea Comisiei pentru evaluarea si asigurarea catitdlii la nivelul
fiecdrei organiza\ii furnizoare,deeducalie din Romdnia;
- componenfaComisiei:
- l-3 reprezentanfiai corpului profesoral (alegi prin vot secretde consiliul profesoral);
- un reprezentantal sindicatului reprezentativ;
- un reprezentantal pirinfilor;
- un reprezentantal elevilor;
- un reprezentantal consiliului local;
- un reprezentantal minoritSlilor nalionale
- atributiile Comisiei:
- elaborare4 coordonareaqi aplicareaprocedurilor qi activitifilor de evaluarea calitilqi|'
elaborareaanuald a unui raport de evaluare intemi privind calitatea educafei;
- formularea de propuneri pentru imbundtifirea calit6lii educaliei;
- cooperareacu agenlia specializati pentru asigurareacaliti{ii
b) Evaluarea externi a caliti{ii:
- s-au infiin{at:
- Agenfia Rom6nd de Asigurare aCalftAliin inv6{[mdntul Preuniversitar(ARACIP);
- Agenfia Rom6nd de Asigurare a Calitefli in Inv[{6mAntul Superior (ARACIS)
- structura agenfiilor:
- Departamentul de Acreditare;
- Departamentul de Asigurare a CalitA$i
- atribufiile agenfiilor:
- elaborarea de standarde, standarde de referinfE qi indicatori de performan{i;
- elaborareade metodologii de evaluare institu{ionalEqi de acreditare;
- realizareaactivitililor de evaluare gi acreditarea furnizorilor de educa{ie;
- evaluareacalit6tii educafiei din invSldmAntulpreuniversitar;
- rcalizarea activitifilor de monitorizarc qi control al calitdlii impreuni cu inspectomtele
qcolaregi direcfiile de resort din MEC;
- elaborareamanualelor de evaluare internd a calitalii. a ghidurilor de bune practici;
- publicarea unui raport anual cu privire la propria activitate
o Actorii implicafi in asigurarea caliti{ii educa{iei:
- cadrele didactice
- elevii;
- pirinfii;
- conducereagcolii;
- Comisia pentru evaluareaqi asigurareacalitiltii;
- Inspectorateleqcolarejude{ene;
- Agen{ia Rom6n[ de Asigurare a Calititii in inv[tim6ntul Preuniversitar(ARACIP);
- Ministerul Educa{iei, Cercetirii qi Tineretului

t1
 f, J,;i ' r tl .
j r :1 d l
"r - .'." -l

u)
F!

t:
r!

Fl

(D
o
F* r H' t?
g S's 3 3 E:
F S o r !.- :
B55 Bg G N
Fl

; q
(D
H .$t
gFS g
a
'rn
H 6
F
(v
P'" o' 6'

5-
19( Fl
t!

(!
Fl

oq
tr
n
19 o f)
19(
bJ
i)E
rt
k eFa o t
t.)

o s . FN g a
U>
0e
$ q n $^g'E ll
F?9 89(

\
E H TSH o o 8.E.E
* (? P' (! E5=.
G H N, E 7 9
-'^6r'P 0
Ir t9 !9 -
0q
G E"
=
X
g . + +o ir Or t.)
E
ii>
L^f
6' d ii' Fl
It
6
\ li HEIe.
F)( a"
tD
3
!€,t

s
d
s
='
|9(
-
t!
O

fi'
.i H{ HHH*
V' YVYY
d st? ):==a

a
iffFFFF
o (tc c tr tr
G a at 5 ts
od^ -
s.. 6 R 5'1 8.8
. N(
0q
B : 98 E 5
FEH;a,E
S F! E += ' =
.D

-Er{Hg X o
$F*EEH
E g S g: H 19(
o (.D o o -.F.
3 g * 6 ' !1 '
? ='t' <
qFDro ii'
EE F E .
d:q FE
"' x E s D
P(DFD

EFE
;=+
d, E a
€ *a
gx g
"' +> 5P
zv
o lE
EE
E :9
Bibliografie ,
Crefu, D., Nicu, A. (2009). Pedagogieperctru definitivar Si gradul didactic 1L Sibiu: Editura Universitdlii
,,LucianBlaga" Sibiu. 1
x*i'(2006). Legea nr. 87/ 2GA6pentru aprobarec Ordananlei de urgenld a Gtnernului nr" 75/2005
privind asigurarea calitdlii educaliei. Publicat5.?nMonitorul Oficial Nr. 334 din 13 aprilie 2006
 III. Statutul epistemologic al pedagogiei

ill.1. Pdagogia: concept Si statut epistemologic

III. 2. Normativ itate a pedagogic d
' III.3. Formele educatiei
III. 4. Domenii educalionale
III.5. Noile educalii
III. 6. Alternative edtrca[ional e
III.7. Educa{ia permanentd. Autoeducatia

[I.1. Pedagogia: concept qi statut epistemologic

o Concept:
- pedagogia studiaz[ esenla qi trisdturile fenomenului educafional, scopul gi sarcinile educa]iei,
valoarea qi limitele ei, confinutul, principiile, metodele gi formele de. desfbqurarea proceselor
educa(ionale(Cucoq, C, 2002)
o Statutul epistemologic:
- trecerea de la cunoqtinle pregtiinfifice (sensul comun, mitul, metafora, sloganul) la cunoqtin,te
sistematice,in forma teoriilor, principiilor, paradigmelor gi modelelor (Birzea, C.,1995);
- argumente care intemeiaz[ pedagogiaca qtiintd:
- obiect de studiu bine delimitat - fenomenul educa{ional;
- instrumentar specific de cercetaregi investigare: explicafia, experimentul, observa{ia;
- sistem conceptual,teorii, legi qi principii didactice

III.2. Normativitatea pedagogicl

o Definirea conceptelor (Mllureanu, F.,2005, p. 66)
- normativitate: ansamblul de principii, norrne qi reguli care au relevanfi directi pentru procesul
de invi{imdnt;
- principii didactice: teze generale cu caracter director, care orienteazd procesul de invdfimdnt
asigurdnd premisele necesareindeplinirii obiectivelor
o Caractere:
- caracter general; orienteaz5-regleazn activitatea didactici in ansamblu;
- caracter dinamic: se pot schimba in funcfie de variabile ce lin de experienfa cadrului didactic, de
noile date ale psihologiei qi pedagogiei;
- caracter normativ: indeplinesc o func{ie imperativd, prescriu reguli care orienteazd, stimuleazL,
regleazd"ac{iunea,arati,,cum sd acfionlm" pentru a ob{ine eficien{5 pedagogicd;
- carac ter sistemic'. interacfioneazl, sunt interdependente
o F'unctiile principiilor didactice (Cucoq,C.,2002, pp. 347-358):
- orienteazdtraseul educativ spre obiective;
- normeazd practica,preciz6nd obligaf;ile ce trebuie respectate,criteriile, condiliile;
- prescriu moduri de rela{ionare, acfiune tn raport cu situalia de invifare;
- regleazd,activitatea dup[ rezultatele obfinute
o Sistemul principiilor didactice. Fundamente, relevan{i practicl (Mllureanu, F., 2005, Sacar[,
L., Dumitriu, I.C., 2007,Crefu. D., Nicu, 4.,2009)
a) Principiul insuqirii'congtiente qi active
- imbin[ participarea conqtienti la activitate cu invlfarea prin acliune
'asiuat6inle::n:::;:"ry:,xH:3'"T:"l;i:iJ#l$-:,1"*?:ffi
invrfat
organizarea qi prelucrarea cunogtinlelor, interpretarea criticd a acestora;
- participarea activd: vizeazd operarea cu materialul de inviJat, analiza acestuia,
implicarea elevilor in activitl1i: rezolvare de probleme, dezbatere,creaJie.
- rolul cadrului didactic:
- sd utilizeze metode qi procedeeactive gi participative;
- sd creezesitualii problematizante;
-si foloseascdachizitriilecognitive anterioarein procesul de predare'inv[fare;
- s5 incurajeze creativitateaelevilor gi spiritul critic

T4
 - aplicafie:
Clasa: Tema lectiei;
-.
1
z exemptepentrua asigurainsuyireacon$tiente:
l,

2 exemplepentrua determina
participarea
activ6:
a

b) Principiul intui{iei in invifare/ principiul

corelafiei dintre senzorial qi ra{ionat, dintre
concretgi abstract
- exprimdnecesitatea ca procesulde formaregi insugirea nofiunilor,ideilor,
deprinderilorsi se sprijinepe perceperea regulilorgi
unui materiardidactic,a unor exempleqi fapte
concrete'asigurdndu-se unitateadintre imagineqi abshaclie,dintrecunoagterea
gi cunoaqterea logici in procesulde invifimdnt senzoriald
- tipuride intuitie:
- intuifiedirect[:forosireade materiarintuitivnaturar;
- intuifieindirectr:utirizareade materiarintuitiv.onr""1ionut
- rolul cadruluididactic:
- si utilizezerafionalmijloaceledidactice:
- si selecteze atentmaterialul potrivitfunclieipe careo indeplinegte
intui{ia;
- sI dozezeraportuldintrecuvAntgi intuilie;
- sd soliciteelevulin efecfuarea unoractivitrti variatede observar
comparafie e, analiza,sintez6,
- aplicatie:
Clasa: Temalcctriei:
I exemplude utilizareralionali a mijloaceledidactice
:
a

I exemplu de selectarea materialului:

exemplede solicitarea elevului si realizeze

activitdti de:
. observare:
r analizl:
r sintezi:
r comparalie:

c) Principiul integrlrii teoriei cu practica

- exprimi cerinfa de a oferi elevilor ocazii suficienfe
de valorificare in practicl a
cunogintelor teoretice,a capacitdtrilor invifate
- demersuride realizare:
- demersulinductiv:de Ia practicdla teorie;
- demersuldeductiv:de laieorie la practicd
- rolul cadruluididactic:
- sd.realizezeexemplificlri ;
- sdpropuniexercitii;
- sdapelezela corelatriiintredescoperirile qtiinfificeqi realiziriletehnice;
- sr prezintesitualiicarenecesitdfolosirea-practlca acunoqtin.teior teo.etice;
- sI impliceeleviiin realizareade lucriri practice
- aplicafie:

I exemplude realizare
a demersului
inductiv:
a

I exempluderealizarea demersuluideductiv:

exemplede integrarea teorieicu practica:

r exemplificIri:
r exerciiii:
r corelafii;
o situalii concretede utilizareacaaqrirpclorreoretice
in practici:
 d) Principiul sistematizirii gi continuitl{ii ln invlfare
- formuleazdcerinfaca transmiterea gi insuiireacunogtinfelorsEse iealizezeintr-o ordine
logicd,dupi un anumitdistemcaresr asigureo inaintareprogresivd:
- sistematizarea: imqlicl predarea cunogtingelor
tn modordonatgi structurat;
- continuithtea:esteexpresialegdturilordintre confinuturileasimilate
la momente
temporaledistincte
- rolul cadruluididactic:
- si aplicestrategiicoerentedeordonarerogici a informafiiror;
- si utilizezescheme, planuri,organizatorigrafici;
- sxrealizezeleclii intregide sistematiziria cunogtinleror;
- sdidentificenucleulde concepte sauacele,,ideiancori" din cadruldisciplinei;
- si facilitezecontinuarea unorbementeinvdlateanterior; '
- sd realizeze corelareainformafiilor;
sd creezesitua{ii de invdfarecare implic[ reluarea unor informatii
.. -
- aplicafie: r--.--- _
Clasa: Temalectiei:
3 exernplepentrua asigurasistematiz.atea:
a

3 exernplepentrua realizacontinuitatea:
a
a
a

e) Principiulacccsibilitifli9i individualizrriilnvSftrii/ particulatitiigilor

de varstr gi individuale
- se centreazd asupradimensioniriiatentea continutuluilnvfiimantufui a sarcinilor
invilare in consens si de
cu particularitflilepsihicede v0nti 9i indivldual"ut"
' accesibilita.{e4:presupunestabilireaunei concordanfeintre sarcinile
"i"uilo*
de tnv6faregi
particularitllilespecifice uneiv6rste;
' individualizarea:desemneazd prooesulde transformarea continutuluicurricular,
precum 9i adecvaleacelorlalte componenteale curriculumului
in raport cu
particularitiililedevdrsti gi individuale
- rolul cadnrluididactic:
- sii selsteze.cunogtinlele din planuri,prgeramefinandseamade particularitifilede
verst4 nivelul pregetiriianterioaraRotenlialulfizic pi intelectual
al fiecirui elev;
- sf, elaborezefiEe de lucru individuaiizate,cu exercigiigi problerneconcepute
diferenfia! pe categoriide performanldgcolart;
- si dishibuiesarcinide lucrudiferenliaiedupi aptitudini,inclinalii,optiuni;
- sdrcalizezn meditafiigi consultafi;
- si utilizezeinstnrireaasistatiide calculator
- aplicalie:
Clasa:_ Temaleqiei:
3 e,xemplepentrua realizaaccesibilitatea:
a

,
a

3 exernplepentrua r€spectaindividualizarea:
a
a
a

f) Principiul insugirii temeinicea cunogtinfelor,priceperilor,

deprinderilor
- invifareaseva realizatemeinic,astfelincatelevii sn,fie capabilisi reproducdgi
- cunostinlelec6ndva fi necesar; sdaplice
- asiguri durabiIitateacunoptintelor,priceperilor. deprinderi
Ior:

t6
 - rolul cadruluididactic:
- sr ofere elevilor tehnici de inregistrare,pdstrareqi reactualizare
.siasigurecalitataacontro|u|uigiaprecierii9colaie; a informatiilor:
- sE realizezeexercilii de repetarea unor elemente:
- si creezesitualii de invd(arecare implicd realizareade
exercilii variate;
- sd.realizezelecliide recapitularea unor informatii:
- sd dezvoltedeprinderide studiu ritmic
aplicafie:
T'emalecliei:
I situafiede invifarede reactualizare
a informaliilor:
I exemplude lecliede recapitulare
a informatiilor:

exemplede exercitrii
de repetare:

exemplede tehniciaplicatepentrumemorarea
informa;iilor:

III.3. Formele educafiei(oprescu,

N., r999,cucog,c.,z002,Joi1a,
rL' 'v'w' E.,2003, Mirureanu,
u', Lwwr, tv F.,2005,
Cozma, T.,2005, Crefu, D., Nicu, A.,200i)
o Educafia formali
a) definifie: cuprindetotaritateainfluenfelorintenfionate
gi sistematice,elaborale in cadrul
instituliilor gcorare,
in.vedereaformdriigi dezvortirii personaritili i;
b) elementecaracteristice:
- influenfeleeducafionalesunt formativ-educative,
sistematizat e, organizate,raportatela
scopuri;
- sunttransmise cunogtin[esistematizate:
- areloc in instituliispecializate
(gcolide diferitetipuri);
- serealizeazd prinactivitetiformale
c) avantaje:
unor programede

Exemplede activit5tieducafionale
formalein cadrulgcolii:

Educa{ianonformali (extragcolari)

:},::*ifi:'l,ift:i:ifnfluen.tele educativeqi a attorformede organizare

a reatizirii
inafard dupietapa .toT{j'-.,
ei ininstituliire
$coraritdlii: curtura[, ;;il;r
;*::l'"''
tineret ;f;#ffi,:::JJfil;
ll

b) elementecaracteristice:
i
- influenfeleeducafionale suntformativ-educative corelatecu celedin mediulextragcolar;
- sunttransmise cunogtinfe de specialitate;
- are loc in afara institutieiqcolarein organizafiidiferite:
cluburi alE elevilor, organiza{ii
nonguvernamentale, cluburisportive,teatre,muzee,biblioteci;
- se realizeazlprin activitifi nonformalediverse:
- in afaraclasei(olimpiade, cercuripediscipline);
- in afaragcorii(spectacore,excursii,confeiinle- activitiltiperigcorare);
- dupr integrarea profesionali(de formarecontinud- activiialipuraq"oia.";
c) avantaje:
- valorifici posibilit{i, resurse,parteneriatelocale;
- prezintio mareflexibilitate,deoarece cuprindep.og.*" variatein funcfiede v6rstd,de gen;

t7
 , - estevoluntara,oprionaregi bazatipe interesere
si aptitudiniteereviror-
d) aplicafie:
Clasa: Tema
lecfiei:
- _
Exemple
deactivit4reduca4ionare
nonformare
organizare
a
depcoaltr
in afaragcolii:
a

o 4ducaFr inforrnali (incidentaltr)

*r1",:li*;i:,:i:,:fl3:linfluealeror.neintenfionats
individulgicarenusuntorganizate, dituze,eterosene
cu careseconfrunri
preiucrate
dinpunot a"'uJ"r.-ffi;r?:
b) elemente caracbristice:
- influenfele educalionalesunt tpol*:,
eterogene,neorganizate,neprelucrate
pedagogic,aleatorii,incidentale,nesistematizate,
.difuze,
neraportateiascopuri,de scurti durata;
- sunttransmiseinformafiidin domeniipluridisciplinare;
- provinedin mediulde viaf5' din ambianga rurniti*ta,.ivilizalia_urban6,
devdrsti' din meseriapracticag,din participarea viala satului,grupuri
h
- celemai semnificativemesajesuntceleemisede mass-media.
"A;,;;;currurar6;
(ziare,reviste,afige,cD-uri);
- serealizeaztr
prin activitigide relaxare,
deantrenarc
. i" ,itu"tii cotidiene
c) avantaje:
- dezvolti interesele de cunoagteredin domenii variate;
- are influenfe extensiveasupradiferiteror raturi are fiinfei
umane
d) aplicatie:
Clasa: Temateqiei:
- %
ExYe deactivitngeducalionare
informare
rnafaragcorii1n*rg*i* d* $*an),
a

r Interdependenfe formal nonformal

- - informal
a) tendio{c daeE" achnl, predomind educalia
formali, in viitor
" va cre$te ponderea educafiei
nonfonnalegi informarepane u anurareaactivirrlii
b) nod de abordare:formeleeducafieisolicit[ o wdii,'
,,."p*""ntar holisticE,,
frontiereledintrefonneleeducafieisuntinterdependente; (coana, T., z00s,p.3g):
c) relafii de interdependen(i:
i$i poateimbogdgiconxinutuldaci ia in considcrarc
;"*Hl"lrmaltr experienlaeducagiei
- educatriaformali beneficiazade modatiHfileeducaficiinformalg
experienfel,e de influenfelespontanegi de
inediteacumulatede elevi in timpul fber
nonformald valorificE achiziyili gi stimuleazi activitifile
,-ffiti din cadrut educafiei
- educagiaformali oienteaza,completeazigi conecteaztrachizigiile
dbtinuteprin intermediul
educalieinonformalegi ocazionale'
d) aplicafie:
Temaleqiei:
Exemplude oorsla{ielntre activitefi educalionaleformale nonformale:
5i
a

Exemplude corela;ielntre uivit/tli e4uwlionaloformale5i informale:

a

Exemplude coretalieintre &ucagionarenonformaregi informale:

I 'n,tivlw
a

t8
III.4. Domenii educafionale
.
r incadrarer
r
- delinire: domeniile educafionalereprezintdansamblulvalorilor pedagogicefundamentale:bine,
adevir, frumos, util, sacru; i
- sintagme:
- ,,laturileeducafiei"(Jircovnicu, V., I975);
- ,dimensiunileeducafiei',(Todoran,D., 19g2,Cristea,S., 1996);
-,,componenteleeduca{iei"(Nicola, I., 2000) ;
- domenii educafionale: educalia intelectuali, educafia morali, educafiaesteticl, educalia fizicd,
educa{ia profesionald
r Educatia intelectunli
a) definifie: vizeazAactivitatea de formare qi dezvoltare a personalitifii umane, prin asimilarea
informaliilor gi dezvoltareape aceasti bazi a noi capacitili intelectuale,funcfionale,instrumentale
necesarepentru adaptuea optiml la mediu;
b) Obiectivele educatiei intelectuale:
- informarea intelectuald: constl in transmiterea qi asimllarea informafiilor gtiinlifice,
prelucrate,accesibilizategi organizateconform normelor psihopedagogice;
- formarea intelectuald: vizeazLdezvoltareatuturor proceselorgi capacitalitor intelectuale
c) Confinutul educa{iei intelectuale:
- cultura generald,ca sistemde cunogtinfe,deprinderiqi capacitigiintelectuale;
- cultura profesionald, ca sistem de cunoqtin{e, priceperi, deprinderi qi capacitali necesare
pentru exercitareaunei profesiuni/grup de profesiuni inrudite
d) Metode specilice educafiei intelectuale:
- tehnici de muncd intelectuali:
- metode active
e) Aplicafii: n-
Exempfede realizarea informdriiintelectualein diferitesecvenfede lectie:
a

Exemple de realizarea formrrii intelectualein diferite s€cvenfede lecfie:

a

Educatia moral5
a) Delini{ie (Nicola, I., 2000): are cascop interiorizareacomponentelormoralei sociale in structura
personalitlfi i elevului;
b) Obiectivele educafiei morale:
- formarea con$tiin{e i morale:
- la nivel cog;nitiv:vizeaz|informareaelevului cu privire la valorile gi regulile morale;
- Ia nivel afectiv: are ca scop formarea emo{iilor sentimentelor morale;
- Ia nivel aclional/ volitiv: presupune prezenfa efortului voluntar, depiqirea obstacolelor
inte{e 9i externe,adoptareaunei decizii corectein raport cu cerinfelemorale
f:) Din fuziunea celor trei componente rezulti convingerile morale.
^
- Jormareci conduitei morale, care integreazA:
- deprinderile morale: sunt componente automatizate ale conduitei care sunt formate ca
rdspunsla anumitecerinfegi sunt exersatein condilii identice;
- obiEnuinlelede comportare morald: continui procesul de interiorizare a acfiunilor
automatizateqi devin trebuin{einterne;
- trdsdturile pozitive de caracter: sunt forme stabile de comportare morali (sinceritatea
modesti4 altruismul, sociabiI itatea)
c) Conlinutul educa{iei morale reflecti doui dimensiuni principalecare vizeazd:
- raportarea omului la societate (educalia moral-civici) - are un'confinut preponderentsocial,
exprimat in educa{ia patrioticd, educa{ia democraticE, educagia umanisti, educa{ia pentru
munc[, educa{iajuridici q.a.;
- raportareala sine (educa{iamoral-individuali) - se realizeazl la nivel de ,,educafiefilosoficd"
qi,,educaliereligioasi"

t9
 d) Metodespeeificeeducafieimorale(Nicot4 L, 2000): . .
- exemplulmoral(cu procedelbazatepeexempledirecte,indirecte,
reale,imaginare);
- exerciliulmoral,bazatp procedee:
- externe (ordine, dispozilie, indemn, avertisment,apel, sugestig
recompense); stimulare prin

Exemple.de formarea congtiinleimoralein diferitesecvenlede lec;ie:

. cognitiv;
r afectiv:
. acfronal:
Exemplede formarea conduiteimoralein diferite secvenle
de leclie:
' deprinderi:
r obi$nuinte:
r trilsituri de caracter:

. Educaliaesteticl
a) Defini{ie: urmiregteformareagi dezvoltareapersonalitilii
prin intermediulfrumosuluidin arta,
natuiEgi societate
b) Obiectiveleeducafieiesteticc:
- dezvoltareaatit.l:diniidrtistice(formareareceptoruluide
practicarea art6),.ignlic6 recepkre4evaluareagi
valorilorestetice,a elementeror rt u"tu*r" areatituoiniiesteticeNi*rn r.,ree6.
' gustul estetic:capacitatea p.3r5):
de a receplionaspontan,printr-un,"ntimunio" satisfacfie/
insatisfaclie
faXadeobiectulestetic;
'iudecata esteticd:actulde valorizare, de deliberaregi de ierarhizare
?ntr-uncdmpaxiologic,pebazaunorcriterii: a obiectelorestetice
- emoliilesi sentimentele estetice:trnirile piofundegi de duratr a frum6sului
societate,aft6; din naturi,
- corwingerileesteticeca,,idei desprefrumoscareau devenit
mobiluri interne,,gi carevor
orientademersulde asimilaregi introducere u f.r*oruiui in modulde via16al omului,in
relatriilesalecu lumeagi ceilalf oameni;
- idealul estetic: ansamblulde teze,-principii gi norme
teoretice care orienteazdqi
influenteaztr experienfa esteticita nivei irai"ii""rLu g*pur.
' dezvoltareaaptitudinilor estetice creatoare in
diferite -domenii ale artei gi dezvoltarea
capacit{ii de crea.noivaroriestetice(formareacrcatorurui
de artn)
c) con(inutul educafieiesteticeesteconcretizatlncultura
esteticacarepoatefi analiiatnsubdou6
ipostaze(Vnideanu,G., 1967,p.l0g):
- culturaesteticeobiectivi ca ansamblude.cunogtinfegi capacitili
transmisegi asimilate/f-ormatetn procesutde invEt6m6nt; esteticecareurmeazasi fie
- culturaesteticisubiectiv{,,eatezultatspiritual produsin individdeasimilarea
d) Metodespecificeeducageiot"ti"., culturiiobiective,,.
- metodcai procedee d,ee{ucafieesteticdprin intermediurriteraturii;
- metodegi procedee deeducafieestetictr prin muzici;
- getodegi procedee de educa{ieesteticiprin,rt. plur,i""
e) Aplicafii:
Exemplede dezvottarea atitudinii artisticern diferite
secve4€de reclie:
r gustulestetic:
r judecataesteticil
r emofiilegi sentimenteleestetice:
. convingerileestetice:
r idcalulestetic:
Exemplede dezvortarea aptitudiniroresteticecreatoare
rn diferite secvenfeae'rc4ie:
. capocitat€a de a cleanoi valori:

20
 o Educatiafizicl
a) Definifie (Nicola, I., 2000): cuprindeun ansamblude ac{iunicare contribuiela dezvoltarea
calitifilorpsihofizice
aleelevilor!i prin asigurarea
unuiechilibruintreele

'o')IllJ,;:;:::?f;;,::';:;", ft)ot,rces
debazd:rors4rezistenra,
viteza,,ndem6narea;
- formare.apriceperilor Sia deprinderilormotrice;
- dezvoltarea nroyi.el_o psihice(cognitive,'afective,
volitive)qi a subsistemelorpersonalitdlii
.r
c) Confinutul educa{ieifizice prezintl urmdtoareleforme:
- exerciliileftzice,careconstauin repetarea sistematicla unei migciri in vedereaformlrii de
priceperiqi deprinderimotoriigi a caliiatritor
motrice;
- gimnasticaelementard, de performanli,gimnastica,,ajutitoare", casistemde exercitii vizdnd
fbrmareadeprinderilor -
necesare piacticirii unuisport;
- sportul,careinclude,,competifie qi performanfi,antrenament gi miiestrie".
d) Metode specificeedricafieifizice:
- exerci{iul,demonstra{ia,
jocul didactic
e) Aplicafii: r----,
Exemplede dezvoltarea calitegrorfizice (viRF) in diferite secventede rectie:
o vileza:
o indemdnarea:
. rezistenta:
r fo4a:
de formare a priceperilorqi deprinclerilormotrice in diferite s€cveniede lecfie:
.ExemPle
Exemple de dezvoltare a proceselor psihice in diferite secvenfede lectie:
r cognitive:
r afective:
o volitive:

e Educafia tehnologicl
a) Definifie: formarea9i dezvoltareapersonalitlfii prin aplicareacunogtinfelorgtiintifice
in diferite
domenii sociale,de natur[ economici, politici sau culturala
b) Obiectivele educa{iei tehnologice:
- formarea gi dezvoltareacapacitililor de aplicare a cunogtin{elor tn activitatea sociald;
- formarea gi dezvoltareacapacitilil or de stimulare o tehnice
c) Confinuturile educa{iei tehnologicb (Criste4 S., I 996, "r"itiritdyii
p.39):
- cultura generald, care asiguri dezvoltarea personalit5lii in cadrul ?nvifimflntului general
obligatoriu;
-- cultura de profil, care prelungegte cultura generald pe domenii de studiu/ cunoagtere
determinati de evolufia structurali a personalitalii,in func{ie de care elevul
este orientai (pe
bazaaptitudinilor qi atitudinilor sale)spre ,,real,',,,uman,',
,,economic,,etc.
- cultura de specialitate/ profesional5, care aprofundeaza cultura de profil la nivelul
invdfimdntului secundarprofesionalgi al invifdmdntului superior
d) Metode specifice educafiei tehnologice: ,
- metodeactive: studiul de caz, problematizarea,exerci{iul
e) Aplicafii:
---Exemplede formareaqi dezvoltareacapacitlfilorde aplicarea cunoEtinfelor
ln diferitesecven{ede
leclie:

Exemplede formareagi dezvoltarea

capacitiililorde stimularea croativittrtiitehnicc:
a
a,

21
III.5. Noile educa{ii 1 '
o 4ducafiagi provoclrile lumii contemporane
a) ceracteristicireprobrematiciirumii.contemporane (apudcozm4T.,z[s,p, l9):
- caracteruniuersar: problemere au impact.supratuturorliriror;
'caracter global: afeeteazi,toate sectoarele viegiisociale,constituindo suntrde problemeat6t
pentrusferavie'tiimateriare, c6tgi pentruceaa vielii spirituare;
- evolulierapiddsi-greuprevizibiid:se referi ta situagiicomplexe
pregitigi pi pentruabordareacdroranu au metodesau pentrucareoameniinu sunt
solulii adecvate;
'caracter pluidisciplinar: presupun prezenfa uno, puternicegi numeroase;
- caracterprioritar si presant:necesitilde urgenfi"on"*iuni
solufii eficiente,,E$";;
ingeniozitategi eforturi fi nanciareimportante ;ilirpt*, n'utta
b) Riispunsurileeduce{ieira probre."G"" rumii contemporane:
- imbogdlircaconfinututuieducaliei:,"noileeducafii,,;'
- orientiiri noi in conceperea gi reatizareaeducagiei: prospectivaeducaliei,educaliapermanenti
o ,,Noile educafii'
a) definifie (Viideanq G., | 988):noile educagiireprezinti
cel mai pertinentgi cel mai util rtrspuns
al sistemeloreducativela imperaiivete generate deirobtematicaIumii contemporane
b) tipuri de noi educafii:
- edtrcaliaecologicd(pentruprotecsianediului inconjurdtor):
- formareacapacitlifilorde rezolvarca problenielo,a""hg"te de progresul
cu efectenegativeasupranaturii gi exisienleiumane; tehnologiilor,
- deryoltarearesponsabilitiliitr*uroroamenilorfaF de mediugi
problemele sale
- edrcaliapentrupace Sicooperare:
- formareaatitudinilorcivicedeaforlare a problemelorsocialeprin
dialoggi participare;
- formareaoamenilorln vedereaevitnrii.conflict"r"r promovirii
ii dialogului
constructiv;
- cultivareareceptivitifii9i flexibilit{ii, a respectului" iru" J" *i.i:dd;
alfii, a capacitiiliide a respectadiversitatea'situaFitor sinesi fafade
o" *Jiu ii-ultiiur'o'. de viafd
individuale9i de grup
- e&rcaliapentrz democrayieSiparticipare:
- pregtrtireaerevirorpentruafirmarearor ?npranorganizatoric,rerafionar;
- hecereadeJaachiziliapasivi gi conformistah acluneafransformatoare
- edrcalia economicdSicasniid modernd:
- optimizareafuircliei economicea familiei:
- dobdndireacongtiinfeigi conduiteieconomice;
- formareaatitudiniipozitivefatEde muncl gi iunuri,_a spiritului
fa$ de munci 9i a capacitiliideparticiparedirectela de cooperare gi respect
dezvoltarea
$rs'v'.^.vs wvrrvrt'v.
economici a societitii
- e&rcagia pntru drepturire omuiui:
- dezvortarea atitudinilor de toreranfr,de respectgi soridaritare
:
- informareacuprivirela drepturileomului '
- e&rcaliainterculturald:
- facilitareaparticipnriituturorla viagaculturald;
- promovar€acooperlrii culturaleinternagionale;
- afirmareaidentitigilorculturale
- e&rcaSianutrifionald:
- inlelegerea c1t3iil9r deorganizare gi utilizar€a alimentafiei;
- insugirea modalititliloreficientede pastrare a senet4iiorganismului
- educaliapentru sdndtate:
- lnsusireade noi cunogtintepentn mentinereasnnntnfii;
- practicareaunui stil de viali sindtos
c) moduri de rslizare:
- demersul disciplinar:
- presupune abordarea,,noiror educalii',in cadrulunordisciprinegcorare;
- exemplu: educalia-ecologic[ ap-3e
invitimint' cu obiectiveinstitulionalizate 9a disciplind qcolardintegratdin planul de
la nivehilprogramelor gcolare;
- demersulmdular:
' vizeazdcreareaunor modulespecificeln cadruldisciplinelor
interdisciplinar, tradilionalecu caxacter
abordarea .,noiroieducatii"in cadrurunordisciprine $corare,intesratera
22
 niveluldiferitelortrepte$colare, dargi la niveluldimensiunilor educafiei;
- exemplu: educafiaecologic6 este abordati ca
?nvipmdntulIiceal,fu obiectivespecificedimensiunii . ,,modul,,.in cadrul biologiei, in
educalieiintelectuale;
- demersulinfuzional: t
- implici integrarea mesajelordesprenoile educatiila disciplineletradifionale,
probrematicii abordarea
,,noiroreduca{ii"in cadrurunordisciprin"q"oL.";
- exemplu:problematica educafieiecologiceesteabordat5simultanla nivelul
chimiei,geografiei,fizicii,dargi la nivetJleducaliei: biologiei.
intelectuale- morale- tehnologice-
estetice_ fiziee;
- demersul transdisciplinar:
' se bazeazape abordarea educafii"la nivelul unor ,,sintezeqtiin{ifice,,propuse
'lojlor
anualsautrimestrial/semestrial de ,,echipede profesori,,;
- exemplu: abordareaproblemeloreducatriei.ecologice
din perspectivaunei echipe
formati din profesoride biologie,chimie,niie,geografie,
economie,filosofie,in cadrul
unor recfiide sintez6,dezbateritematice,.on"urr.i.i
giorare
III'6. Alternative educafionare(Mirureanu,
F.,200s,pp.2a-il, crefu,D.,Nicu,A.,200g,pp.
o Specificul alternativelor educafionale: 46-50)
diferitedeorganizare
ei func{ionare
a activitdfii
instructiv-educative
;riTi#jf;fi:::li fafi decere
- oferi alte variantede instruireqi educare,propun
alte confinuturi,strategiieducafionale gi forme
de evaluare
r PedagogiaWaldorf
- inifiator:RudolfSteiner;
- tezi fundamentali;fitosofiaantroposofic d" carearela bazldescoperirea
precumgi a rearitigirorspirituarearerumii ?nconjuratoare; ' 'rve propriei
I naturi interioare,
',tvp'
- scopprincipal:formareaindividualiElii capabile
rd-gigar.urc6menirea?nviafi;
- elementecaracteristice:
- dinamicadiferen-tiatd a procesuluide invf,fare;
- cultivarea{a copil atdta calitililor intelectuab cat gi a
celorartisticegi practice;
- respectareaprincipiilor educative: imitrrii, respecturui
.al gi admirafiei fa{i de dascdr,al
cultivtrriisensibititifiiartisticegi a simfului oUserverii.la invif{mdntul pregcolargi primar qi
dezvoltarea gfindiriipropriia erevilorra nivero"li*"rri" gi
riceu;
- realizarcaunuiinvlfimdnt necompetitiv,prin tiisa
r -r-- noi"lo.
- organizarea invi{irii: .
- un loc importantil ocupr artele,lucrul manual,
artizanatul, la carese adaugi limbajul, istoria,
geografia,limbile strrine,matematica,gtiin{ele,
o.r.*1, activitiitrilecorporale;religia;
- profesorulpredi timp de I ani mai mulie iisciptine,
predatede profesorispecialigti; - --r---'-: iar din clasaa li-a disciplinelesunt
- orarulzilnic 6stespecific:primeledoui ore suntdedicate
materiilorde bazi,predatepe epoci
cu duratacuprinstr 9i 5 siptimani, urmate
!"r:z de ore de limbi strdine,artdplastica , muzicd,
euritmie,gimnastici gi lucrumanual;
- nu existi manual,iar eleviiigi confecfioneazi propriileci4i, adic6niptecaietebinealcituite
ilustrate,carecon{inesenlialuilecfiei predate; Ei
- evaluareanu se bazeazipe probe,teste,teze sauexamene,
permitsd fie evaluatlpersonalitatea ci are ?nvederetoli factorii care
elevului;
- evaluareaconstr intr-o caracterizarecalitativi, care eviden
critici ceeace estenegativ:la smrgitulanuluiplr".o.ii liazi ceeaceestepozitiv gi care
fac evaluiri detaliateale activitdtilor
copiilorqi aredezvortrriiacestora pe parcursur ?ntregurui
r PedagogiaMontessori ' Q-'---an gcorar
- inifiator:MariaMontessori;
- scopprincipal:observarea gtiin{ificna proceseror de ?nvi{areracopii;
- tezi fundamentalr: a.oferituturor.opiilo, oportunitateu L u sedezvoltala potengialul lor maxim
gi libertateade a gisi solufiipentrupiopriile
lor probleme(,,copiii invali singuri.',);
- obiective:
- sprijinireacopiluluiin procesuldedezvoltare:
- dezvoltarea inteligen{ei 9i a imaginafiei; ii

23
 - stimularea curiozitdliiepistelnice la copil;
- dezvoltarea respectului desine;:
- dezvoltarea racopira uneiatitudinipozitivefap de gcoardgi invrliiturd. ,'
- dezvoltarea iniliativeigi a perseverenlei;
- asistareacopiluluiin favoareaoouandiriiunordeprinderi
deascultareqi concenirare soride;
- punereabazeisiguranlei,de sin*, autodisciprineipi simluruide
e! ordine;
vrs''v'
- dezvoltarea deprinderilorsenzorio_motorii; i
- dezvoltarea abilittrgiror
dediscriminare gijudecatiracopir -l
- organizarea invdfirii: .,
- invdlarease realiz*azdprintoatesimlurile;
- copiii invafi in ritmul lor individual:
- ipi alegnroflrf g" invdgare din numeroase posibiritili;
-lctiyrpj" gupara
- seformeazi_com.unjtffi copiilorde varstodiferite in
- suntutilizatematerialedd Ptt-l
intdfarespeciale; 'u .wleair
aceeaSi clase;',,
ur''ti
r!.
ariidertudiu,
via{a
practicd,
acriviteti
senzoriate,
activitdli
;:Tffit$#iriliilfiH"T:1,**
- ?nclasaMontessoriexistdun singurexemptarar fiec[rui
o Programul
materiar
'rsrv'rsr
step by Step
- scop principal: vabrtzateainsugirilorpozitive ale
fiecitrui copil, in speciala inifiativei, a
tT:f::,,_"_:Oecunoa$tere, a nevoilordeactivitateti
- ootectlve: : ,:i
"o*uni*
- dezvortarea capacit.Eiidea fi creaiivgi de a-gidezvortaresursere
- dezvoltarea proprii;
capacitiliidea aveag,f,ndire critic{ o" a a"" alegerigi dea aveainiliative;
- dezvortarea capacitiliidea comuiicau$or.- ;;;i Ji a inferegepi dea negocia
- organizarea invtrtirii :
- claselesuntorganizate pecentredeactivitate:citire,scriere,matematica,
- fiecaregrup prezintah f4a cetorlalli rczolvarea;;i;;i;. gtiinte,arte,construclii;
ta centrut
rs respectiv;
w'' ur rsDl's{rtrv;
- invdfarea se desfdgoard sub forma de joc;
- sarciniledidacticesuntprogresive pentrua permitetuturorerevilorsi le rezolve
- sepuneaccentpe impricarea in ritqpl tor;
ptrrinlirorin oiganizarea activit?ifiror;
- programular9 un algoritrnp.op.iu, cuprindecateva .i.
etape:intalnireade dimineat4agenda
zilei, mesajulzilei, noutili, rnupu.u lucrdri
o PedagogiaFreinet
- inifiator: C. Freinet;
- elementecaracteristice:
- includeprocedeede instnriregi educarecu accentpe
activitatea
I' 'ELweindependenti,
uru'p.,'uenra pe apropierea
de naturtrgi de via4acomunitarLdegrup; . r
- educatorulva menfineun climat bhtwfucredere, :^rvrv$vrv' va
Yq asiguna
- otganizanea
organizareamaterialelor
erE,ura urgilllzarea mater
lnv6{irii:
- se realizeazd cu ajutorulunorinstrumente speicifice:imprimeriagcolartr,textul liber, desenul
liber,jurnalul w-ojar,cqls'onden,tagcorarf,,
urevetui-nffi documentare ;
-includeactivit6fi'specifici:exprimafe.a.corpora|i'exprimareadramatic6;
- activitilile serealizeaztrpe grupurimici Aecopii;
- invtrfarea estecentratiip" t"roinur"a de probLmede cStre
grupurilede copii subindrumarea
cadrelordidactice;
izarca colectiwluide elevisunt:clasacooperativ4
;|f,fi:r?rff::f munca?nechip6,
o Planul Jena
' inifiator:peterpetersen
de ra universitatea
Jenadin
--r cermania;
vvrr!'."'s'
- elemente caracteristice:
- deryoltareasimfuluipentru.ordine
gi a.responsabirit{ii
pentruspatiurcomun; :
lastabilirea
regulilor,
la;;;;6; rp"fiurui;
ruo.gani"*uu
dmffff#,]'"r activitarii
- claselegcolaresunt inlocuitecu comunitdgilibere
de muncd,cu programadecvat,conform
inclinagiilorcopiilor;
- activitateaserearizeaztr grupurieteros:Sg-de verstt, dupi moderurfamiliar;
- activitiigilede baz,a F
sunt:iocul,'lucrul.seiberileraniversaril?"sdrbxtorilereligioase)

24
lIl.7. EducafiapermanentE/autoeducafia
o Educatiapermanenti:
a) definifie: ansamblulmijloacelorpuse la dispoziliaoamenilorpentru
a se informa gi forma
continuu,cu scopuldezvoltdriipdrsonalit5{ii gi participirii la p.og..rul societdlii;
b) obiectiveleeducafieipermanente(Oprescu, N., I ig9, pp. t +O_ t +Z;:
- formareacapacitifiide a achizifionaqi de a prelucranoilei*fo.ra1ii independent;
- formareacapacitlliide adaptare la schimblrilerapide;
- imbunitdfireacalitdtrii viefii gi a progresului
c) cauze(Crep, D.,Nicu,A.,2A09,pp.52_53):
- factori interni, individuali:
- necesitateaintegririi dinamicea omuruiin societate:
- nivelulcrescut al aspirafiilor individuale:
- nevoiade incredere in viitor gi in progres
- factori externi:
accelerarareaschimblrilordin diferitedomeniialevie{ii sociale;
- dezvoltarea gtiin{eiqi tehnicii;
- intensificareamobilitili i profesionale;
- confruntarea cu problemeecologice, economice
r Autoeducafia
a) specific:
- componentda educafieipermanente:derivi din exigenfeleeducalieipermanentegi
societS(ii ale
contemporane (Oprescu, N., 1999,p. l4g);
- vdrstaadolescenfei esteceamai propicepentrudezvoltareaautoeducafiei
b) detinifie: activitate congtientii,constante,sistematicE,ce
are ca scop formarea propriei
personalitdtri oe bazauneideciziipersonale de autoorganizare gi efortpropriu;
c) scopul autoeducafiei:vizeazatransformarea inlividului din obieci al educa{iei(receptorat
influen{eloreducafionale) in subiectal educagiei (participantla propriasaformare)
d) modaliti{i de dezvoltarea autoeduca{iei:
- formareaabilitelilorde munci intelectuali;
- dezvoltarea intereselorelevilorin strdnsilegaturdcu aptitudinile9i aspiraliilelor;
- educareavoin,teielevilor qi a capaciteliide a depuneun efort constantpentru
realizarea
sarcinilorpropuse;
- organizarea bugetuluide timp;
- dezvoltareacapacitilii de autoevaluare qi de reflecfiepersonard
e) factori: se realizeard sub influenla a doud categorii de factori:
- factori interni, individuali:
- autocunoagterea;
- capacitatea persoaneide a sereflectape sinein mod critic;
- nivelulde aspira{ie spreculturdSicivilizatie;
- responsabilitatea fa$ de devenireaproprieipersoane;
- modulpropriude apreciere a varorirorqtiinlifice,morare,curturare;
- dorinlade autoperfec{ionare continui
-factori externi:
- niveluldedezvoltare a gtiinfei,tehnicii,tehnologiei qi a culturiiumaniste;
- mobilitateaprofesiuniror gi noilecerinfeareaceJtora
r Dinamicarelatieieducafiede bazd/educafiepermanenti./
autoeduca{ie (cozma,T., 2005,p,32):
- educafiade bazl sau formali reprezinti etapainifiali a educa{ieipermanente:
esteun debuf o
pregitire pentruautoeducalie;
- educafiatradifionali poatecel mult s[ puni bazeleunei direcgiide forrnare,
astfel incAtintregul
progresrimAnein sarcinapersoanei, de_alungulviefii sale;
- educaliadebazipregitegte autoeducalia in Jublusens(cre1u,D., Nicu, A.,.200g,p.55):
- oferi o ,,bazade-lansare" prin sistemulde cunogtinle, priceperi,deprinderi;
- stimuleazinevoiacontinudde educalie,de perfec$onare
- educafiapermanentipresupune trecereade la educaliaprin allii (heteroeduca{ie) la autoeducagie:
educafiaprin allii arescopulde a dezvoltacondigiileeseng'iale pentruautoeduca{ie;
- pe mdsurr ce omul avanseazE ?nvdrstS"autoeducaliaocupl un loc tot mai importantin procesul
siu de formare

25
 !
Bibliografie '|
lirzea c. (1995).Arta si slinry edrcaliii.Bucuregti: EdituraDidaaic6gi pedagogicd.
cozrna' T' (2005)'Educafiagi provoc-arile- lumii i"ntr.p.r""". in.cucbg,c.G"ia
pentruemmenele de definitiuaregi gradedidactiee,lagi:iditurapolirom, I , psihopedagogie
[p. l7:13.--
Pedagogie pentruaeQiittiat st gradutdtdacuiit.sibiu: Editurauniversitalii
,iT};3;,)ti|l,A€00e)'
pedagogie.pitqti: EdituraHardiscom.
lristea S. (1996).
Cucog,C. (2ffi2). Pedagogie:Iaqi:Editurapolirom.
JoigaE' (2003)'Problematica sistemuluiinstitufionalgi a procesuluide invilimant. in: Joi14 (coord.),
Pedagogiesi elemente E.
depsihotogiegcorard.craiova:-Ediiura Arves, pp.77-fi6.
Milureanu, F. (2005)' Problematicasistemuluiinstitulionaili 'pro"rului'
o instructiv-educativdin
gredinilS9i gcoal6'in: Tomp4Gh.(coord.)Psihopedagogie piiotora ii scolard.gu.*gti, pp. 56-69.
Nicola t' (2000)'Tratatdepedagogiescitard.nucureitileditu*eru-is.oprescu,
Bazele teoretice N. (t999). pedagogie.
- Bucure_'ti:
EdituraFundaliei,"R"om6nia de Maine-.
fuescu, N' (1999).Pedagogie. Bazeleteoretice.Bucuregti:EdituraFundafiei
,,Romdniade M6ine,,.
sacar{ L., Dumitriu'.1-c. QCf?). Psihopedagogie.st"iir"
irit exameneled" d"fr;;;;;;"ii sr"drl
didactic.l/. Baciiu:EdituraAlma Mater. "
Todoran,D' (19s2)' Pllasocia: 9tiin16a educaliei.in Todoran,
D. (coord),problemefundamentaleale
pdagogiei. Bucuregti: E.D.p.
Jircovnicu, v. (r 975).pedagogiegenerald.Timigoara:EdituraFacra.
(1967).Culnm esteticdgcolard.Bucuregti:E.D.p.
Jjj{eanu, G.
Vtrideanu. G. (19s8).EdrcaSialafrontieradintremilinii. nu"u."9ti, Editurapolitici.

26
 IV. Sistemulde invitimint in Romffnia

IV. t. sistemulde tnvdldmant; concepr,.funclii, structurd,renclinlede ivolulie

1V.2.Evolulii ale conceplieidespreintegrareasubsistemului invdpdmdntului prescolar
in cadrul sistemului:actualitateSiperspective

IV.1. Sistemulde invlfimint - concept,funcfii, structur5, tendintede evolufie

e Concept
- in senslarg:reprezintd ansamblulinstituliilorspecializate in proiectareaqi realizareafunctriilor
educalieiprin confinuturiqi metodologiispecifiee,organizate formalqi nonformal(Criste4S.,
1 9 9 8p, .416);
- in sensrestr6ns:se referl la sistemulinstitutiilorqcolare,in care se desfagoard procesul
instructiv-educativ, cu prioritateintre3 gi l8 ani (Joifa,8., 2003,p.77)
r Funclii (Joi1a8.,2A03,p. 77):
- culturall: vizeazAformareapentruasimilarea gi dezvoltarea valorilorculturale;
- sociali: indicdformareapentruintegrarealiberi in activitateaqi via{asociald;
- economici: presupune preg6tirea,formareapentruintegrareaprofesionallcreativd;
- umanii: se referi la formarea-dezvoltarea personalitigiicelui educat?n mod echilibrat,
conformparticularitllilorindividuale
o Structuri
a) invlfimintul pregcolar:
- nivelull (3 - 5 ani):grupamici gi grupamijlocie;
- nivelul n 6 - 6/ 7 ani):grupamaregi grupamarepregititoare
- prin modificarea Legii invdydmdntuluinr. 84/ 1995, grupa mare pregatitoareintri in
invifimdntul obligatoriugi devineclasapreg[titoarepentrugcoali
b) invilimintul primar: cuprindeclaseleI-lV;
c) invifimlntul secundar:
- estestructuratpe 2 niveluri:
- inferior:gimnaziu(claseleV-Vtll) gi ciclul inferioral liceului/gcoalade arteqi meserii
(claseleIX-X);
- superior:ciclul superioral liceului(claseleXI-XII/XIII)
- are3 filiere:
- filiera teoreticd:cuprindeprofilurile umanist;i real;
- filiera tehnologicd:cuprinde profiluriletehnic,servicii,resurse qi protectia
nahrrale mediului;
'Jiliera vocalionald:cuprindeprofilurile militar, teologic,artistic,pedagogic,sportiv
d) invitimAntul postliceal:
- areduratade l-3 ani in func{iede complexitatea profesiei;
- estestructuratpe diferiteprofiluri:tehnic,agricol,transporturi, come4,sanitaretc.
e) invi{imintul superior:
- estestructuratpe 3 niveluri de studii universitare:
- studii universitarede licenld:ii corespunde un numdrcuprinsintre 180de credite
(licenti 3 ani) qi 240de credite(licenti 4 ani);
- studii universitarede masterat:ii corespunde un numdrcuprinsintre90 qi J20 decredite;
- studii universitarede doctorat:areduratade 3 ani
I alte componentedin structurasistemuluide invdfimdntdin Romdnia(Crefu,D., Nicu,A.,2009):,
- tnvd\dmdntulspecial:se organizeazipentrupregcolariigi elevii cu deficien.teminlale, frzice,
senzoriale, de limbaj,socio-afective gi de comportament saucu deficienfeasociate,in scopul
instruiriigi educirii,al recupeririigi integrlrii lor sociale;
- tnvdldmdntulpentru minoritdli: esteorganizatpentrupersoaneledin.categoriamonoriti{ilor
nafionalecare au dreptul sd studieze?n limba materni la toate nivelurile gi formele de
invifimdnt;
' educalia permanentd: cuprinde programe de asisten{i a adul{ilor, cursuri de pregdtire qi
perfecfionareprofesionali;
- invdydmdntul deschis (a distanpd): este o form[ de instruire a adulfitor care utilizeazd
tehnologii modernede comunicaregi de transmiterea informatiei;

27
 particular: estebine reprezentat
;i?:JWiI ta nivetut invdlamdntutuisuperior.
dar 9i at
. Tendinlede evolufie(Milureanq
F., 2005,p. 57):
- pregiitireespecialna copiilorpentruca
trecereain.invdfEmantul primarsddevinamai facili:
ln condifiioptime a parcursului ae'ta
;*ffJff" "au"utiu rnvagliiliir p.,r* rainvdldm'ntur
durateiinvi$mdntului obligatoriu,pentru
;J#tt}tt* a asiguraganseegaretuturorgrupurlor
- murtipricareagi diversificareainv'lim'ntur postobr
ui igatoriu;
- dezvoltareaunui invtrfamdntr"p"ri"i-
speciariziiri: umaniste., i in i fice, cr;; un echilibru infi.e diversele
9t f r,,i"G ""i"uil^fes$: io nare;
- formareatuturor cadrerordidactice " ta niier""'ii"ii"
unii.rit*;
- asigurarea continuitilii intreform;le;o*eiti;."fesional5
inilialdqi continud

subsistemurui
:Ii?"f,'r:ffiffi::1,Tfifl::iffiXrggfrea invxrimanturui
prescorar
in
'rl;r:*lir?le concepfieidesprc integrarea subsistemutui
tnvtrgmfinrutui prepcotartn
cadrul
- in anul 2005'2w6' esteelaboratdstrategia
educagiei Ministerului Educaliei gi cercet2irii
timpurii, cu sprijinul LTNICEF: in domeniul
ffi;;;nui sisrem*",.nt de educa{ietimpurie
ll;J#l'raniu"i;;#is a
^i:il{il?'t"rim#;::L:.x;;:r{w;::;::*{j$H'ff
o Actualitate perspective
9i ' propunerideimlunatarir"u.in"apmanturui
pregcorar
- seincearcio armonizare J din Rom6nia:
gi a II-4 in cadrulciclului oT-fl,11:t.q"f"i o.r*ltiloar: cu progmmere pcorarearecraserorI
fundamintJe(cu.durataoI-i'""ij,
""hiti1iito,
6-6t7ani)'?nr"'e,e.i'irr ' inrroducerea
grupei
il#,#f;fff;fif i;# modincarea
"urig"t"rii- Legii
;ll'*ffi":?.firr*ru"f;l*1fl:ffilur prescorar,
prinincruderea
copiiior
rnsistemur
- studiereaposibilit{ii pi crearea
condifiilor necesareDenrT,!r cuprinde
nrrn*aia copiii
pi3 aniti_g."ryp."s""l*etimpurii
f6rdfrecvenru ^^. cuvaiste
intre2
oo,rfrffia
dllffiH"Hf,
- flexibiti;
;ffi#",ffiH*H:i*',T-?'*; rear
decunosrinre,
priceperi
pi
#,S*';lft;:,:H):'pu'ti*uacestorain:
- g3gp:f" cu programnormal(S-t orefzil:
-'ffir:T,ffi
4{1{t" cupnosram
_grldinile
prerungii
f*-il-o.Jlil,
"anir - - ---'-1,,
cu pmgmmieptn
- posibilitareateconuer*ieiptor"tionut"
specializare' a educatoare^lorgi a invifitorilor care nu au
in vedereattst"tii dubld
runr"roia. riTftfi"'t" interiorursistemului

Bibliografie
Pedagosie
pentrudefinitivat
sigradutdidacticll.sibiu:Editura
univeniririi
;t:ih?rffiY'#,[ioo"'
cristea s' (lggg). Diclionarde termeni
pedagogici.Bucuregti:E.D.p.
;*"#"n:f#:iZffi j[flj}"X'ffn:1,{i,l,#rufi
Mllureanu'F' (2005):m"ur"t?ii#"fi',fugr
gr'diniF
?1ffi ",in:JoisE(coord
irytr*ii"""i-pi , p.*"rurui instructiv-educativ
in'lo.T*
eiscoald' din
'** (lgee)'Legea 9;' t"*Jj.l: n"p"ais;[,;;"i""tard,si scotard.eucu."pti,
nr'!a/ isqs, pp 56-6e.
;p"lii"i* r" ut iiiiiSn"iit at Romdniei.
pu.t* l, nr.606din r0
normative,noaih"uio*,
pubricate
inMonitorur
onciar
ffiLurH:;,]"ffIf,1ril:ffitrLd ar
cunicitumpentru invd|dmdnnt
prescolar.Bucuregi:
#"*rTl?: Ministerur
Educaliei,
cercetdriipi,

28
 V. Procesul de invitlm6nt

V.l. Proce.sulde ihvdpdmdnt- cancept,funclii, componente

V.2. Dimensiuni Si cargcteristici ale procesului de invdldmiint
V.3. Specificul aborddrii sistemice
V.4. Modele ale procesului de tnvdldmdnt

V.l. Procesul de invlfimf,nt - concept,funcfii, componente

o Concept(Mllureanu,F., 2005,p. 57):ansamblulde acfiuni realizate in mod congtientgi sistematic
de citre educatoriasupraeduca{ilorintr-un cadru institu{ionalorganizat,cu scopul formirii
personalit5lii
acestora in concordanfdcu ceringeleidealuluieduca{ional ,
r Funcfii(Cdlin,M., 1995,pp. t9-23):
- instructive:de comunicarea valorilorqi produselorculturale,gtiinfifice in.situafii adecvatede
predare-invd{are;
'formative: de pregitire pentru integrareacontinui in via{a sociall, profesionald,de dezvoltare
axiologicd
r Componente(lonescu,M., Radu,1.,2001,pp.32-34,Milureanu, F.,
2005,p. 5g);
- agenfii ac{iuni i educafionale
: cadrere didactice,erevii, pirinfi i ;
- finalititile educa{ionale:idealul, scopurile,obiectivele;
- confinuturile previzute in planurile de invilim6nt, programelegi manuateleqcblare;
- metodelegi mijloacelede inv[[am6nt;
- formele de organizare;
- normele pedagogice;
- cAmpulrela{ional:tipurile de relafii (cadredidactice-elevi,elevi-elevi,elev-grup,grup-clas5);
- rezultatele ;

v.2. DimensiuniEicaracteristiciale procesuruide invifrmfint I

r Dimensiuni generale(Cristea,S., 199g,pp. 37S-3g0)
a) Dimensiunea funcfionali :
- reflecti legltura dinhe procesul de invi(imdnt qi sistemul de InvaTamant,reattTala pr|ln
raporturi le existente'intre: ...;
- finali6lile pedagogicemacrostructurale(ideal, scopuri); , :
- finalitilile pedagogicemicrostructurale(obiective intermediarg concrete)
- asiguri conexiuneainversi dintre ,,intrarea?nsistem',qi ,,iegireadin sistern,';
- asigurdmaximalizarearezultatelor
b) Dimensiunea structuralE: i :
'cuprinde toate resurselepedagogiceangajatede sistem pentru realizareacaliiatiirha activitatii
didacticegi relafiile de colaboraredintre qcoal5gi comunitdfileeducativq
- angajeazl,valorificarea urmitoarelor categorii de resurse:
- materiale: baza didaetico-materiall;
- umane:cadredidactice,personaladministrativ;
- financiare:bugetul;
- informafional-valorice:plan de invi{imdnt, programegcolare,manuale,gQolare etc.
c) Dimensiunea opera(ionall :
- se referi la activitateaeducativ5/didacticl proiectati de cadreledidacticeucuel6vii, realizabild
in termeni de acfiune concret[; : -,
- presupuneadaptar€asarcinilor didactice stabilite la nivelul programetor'gcolaiela specificul
c lasei,prin intermediul urmitoarelor operafi i :
- definireaobiectivelor pedagogiceconcrete;
- stabilireaconfinuturilor;
- aplicareametodologiei; .. ,.
- evaluarearezultatelo i.
r Caracteristici generale (Cristea,S.. 199g, pp.374-377) ;
a) Interacfiunea profesor-elev: i
- presupuneconstruireaunui repertoriucomun opera{ionalin cadrul acliunii educaiionalej

29
 - calitateacomuniceriididacricedepinde
de strategiafolositi, care poate
interacfiunea
urm[torilorcinci frctoj fi protechte prin
- scopul
acrivitifii; 1
- personalitatea
elevului;,
- cadrulconcretal activitefii;
- personalitatea
cadruluididactic;

Exemflicali modultn carefiecarefactor

contribuiela catitateacomunicarii
dintreprofbsorqi
r scopulactivit{ii:
. personalitatea elevului:
r personaliateaprofesorutui:
e sfilul educafionat:
r activitateaconcretilde prcdare-tnvtpre:

b) Interdependenp informativ-formativ:
- vireuA, legltura..frrlcgionald OinJeconlinututacfiunii didactice
confinutului acfiunii didactice: gi efectele psihologice ale
- esteposibild,peMzamaimultorcondi;ii:
- legjturilorfuncpionaleintr€
cuno$tinfe;
111|111 calititrilor
- astgurare:l tioi
- aplicafie:
r Erna tecFel:
5 exernptedin caresf,reiasnhgitura
dintre formativ (exersare) informativ
6i (achizilionare):

c) RqtarSqi autoregtereaacfiunii P
didactice:
- implicn realizareapermanenti a circuitelor
rdspunsuluierevuruigi calitateaactivitifii de conexiune"- inversa necesareintre caritatea
cadruruiurw'v'
did;;i
- necesitirespectarca unorcondi$i:
- perfecfionarea per.mp:ntna proiectuluipedagogic;
- repertoriului comunopti.;
ry{iffr
- definitivareacircuitelor de conJxi-u-ne
autoevaluare extemd(capacitateacadrului didactic
iT."pn
a calitngiiproiectuluipedagoglc.l; de
- stimulareacircuitelorie conexiufu-inu"oa
int"rrri (capacitatea
elevuruide autoevaruare
a cornportamentulu! de rtrspunsdirijat);
- valorificareaambianpi ;nterne.qra campuluipsiho-socialexternin direcfia
p"*anentr "oucafionute
*h"tifii inst uctir_educarive
fjecfggent
- aplicafie:| "
"t.*
3 exemplepentru
a asigurareglarca9i autoreglarea
actruniididactie:
o perfeqionareaactivit4ii:
. autoevaluareaaalitqii activitirii:
. d€zvoltar€aauto€valufiriila
elevi:

V3. Specificul abordirii sistemice

r Semnificafe(Milureanu,F.,2005,
p.62):
- valorificd o r.ntgrnretatiiea analizeide sistem, bazatlpe
componenteale ]^et$oloeig
procesuluide invdlf,mdnt,u r"r"1iiio.- evidenfiereaerementelor
subsistem social; dintre
'rrruit ele
(irc gi
Sl pe con
pe considerarealui ca
.
- asigurtrstabilireaunor relalii de determinare
cauzaldn
de condi$onare,funclionale,de
30
 succesiune, ierarhice,de corespondenli,
de complementaritateintrecomponentele sistemutui;
- reintegreaziprocesulde inl,ipmdnt in mediuisduexterior,il concepeca pe un procesdeschis
influenfelorculturale,educa{io4ple,
socio*economicecarevin din parteacontextuluiextragcolar;
- explici articulareaelementelorcomponente, grupAndu-lein fluxuri de intriri in sistjm gi in
fluxuride iegiridin sistem,previzandretroac{iunea
saufeedback-ur

Varirbile de intrrre
Variabilede iegire
Resursevalorice:
Rezultate:
- obiective
- continuturi - cognitive
- informafiipsiho-socio-pedagogice - psihomotorii
Resurse umane: - afective
- elevi/clasede elevi evaluareinitiale . competenle
- cadredidactice predare , - calitS[iEitrisituri de
Resursemateriala: invi{are personalitate
- spaliuScolar
evaluare - aptitudinidezvoltate
- dotaretehnico-materialX
- timp scolar - moduride
Resurseexterne: componare
- influenfealemediuluisocio+ultural

+
I Conexiunea
inversi

Figura 3. Determinareafluxurilor de intare Si ieSireale procesului de invdpdmdnt

r Analiza procesului de invi$mf,nt la nivelul interacfiunii, evaluarea inifiali-predare-invi{are-

evAluare
a) Evolufia relafiei dintre predare-invlifare-evaluare (cristea, s., 199g, p. 3gl
):
- didactica tradifionali: consideri predareaca activitate primordialii
- didactica modernl: abordeazdprocesul de inv5{imdnt ca activitate de predare-?nvi{are;
- didactica postmodernd: reconsideri procesul de inv[limdnt din perspectiva relafiei predare-
invlfare-evaluare
b) Definirea conceptelor (Mdlureanu,F., 2005, p. 63):
- predarea:
- reprezintd aspectul logic al procesului de invi{im6nt;
- constituie ac{iuneacadrului didactic de transmitere a cunogtin{elor, dar qi de coordonare,
facilitare pi control alefortului de invifare depusde elevi
- invdtarea:
- reflecti aspectulpsihologic al procesului de invdlim6nt;
- este activitatea proiectati de cadrul didactic pentru a determina schimbdri
comportamentalela nivelul personalit6giielevului
- evaluarea:
' futnizeazd informafii despre calitatea qi funcfionalitatea procesului de invdtim6nt, in
ansamblulsiu, cit gi desprecomponentelesale
c) Interacfiunea evaluare inifiall-predare-invi{are-evaluare (Neacqu,I., 1999, pp.92-96):
- predareaimplic[ producereade rezultate in conduita elevilor, prin invi{area unor con{inuturi;
- rezultatele apirute dupi predaresunt legate de modul de organizare gi de producere a inv6{irii;
- invifarea este logic implicatd in predare, pentru cd multe din obiectivele educafionale se
rcalizeaz5,prin diferite metode de predare;
- predarea gi ?nvdfarea sunt coevaluative, dacl sunt privite ca subsisteme, ca acfiuni ale
principalilor agenti;
- predareacapiti o structurd funcfionald gi eficientl in activitatea didacticd dacd motive azA elevii
pentru a cunoagte,ainvil[a;
- predarea implicl o structurd mentald qi interac{ionalI, ordonatL, bazatd pe modurile de
congtientizare;
- predareaeste un processecvenfialgi reversibil,dupl nive'lurilede infelegereale elevilor, modul
de operafionalizarea obiectivelor qi confinuturilor, ac{iuneafeed-back-ului;

3l
 - predareaesteun procesprescriptivgi normativpentru
invdfare,la nivelinformaEional, a indicanorme,regulide transmitere
gi de
rn"toaof o!i. 9i acgional;
iltreactiviietil"
;s1I?#ffi":r:,:;lrt" 'p*"ir"" careintr{in sfera
invafdrii
eicondiliile

l:,lf:l ::"_1*i ei euulu*"a sunt inseparabite,

in retafii de interacliune
reclprocrtate'
astferinc6tformeazS
unsingurproces, si
untot unitar.
V.4. M_odele
ale procesuluide invifimint
o Modelulsistemic(Iucu,R., 2Cf|,
p. 76):
- definire: oferii ansambluhide elementeeducafionale
rigoarea analizeigiunitate,astfelinc6t
l'l'liffirl''J:il:t',:rtil:1"#,f,f*fiT*,,#; eremenreror
componente
(obiective,
- caracteristici:complexitate,
dinamic4
*r;hid;1 regrarclautoregrare,
conexiuneinversi;
- avantrj: aduceo perspectivianatitici"sintetictr
o Modelulintbractiv (tucu, lii"i"6ti"d asupra proceurui de invifimanr
R., ZOOyl. Z+1:
- definire: awntrrc'azacorelalia'ji interacfiuneareciprocdp.re{are
pepredare - invtrfare- evaruare,astfel
:ffilScentrarea ii "u"ntuuld"
n*u9it"o, rafinere
proceiurui
deinstruire;
careapare
ln complrtamentur
erevurui
caurmare
n:t":ff"T-#;i:1il:* a tr'irii
- procesulde invifimant provoacerspectiva
situalied: yi11lcu conotalii'educalionali schimbareprin plasareaelevului intr-o
;";;;rr;;;.
- procesulde invdfnm6ntindeplinestetori fur;il1;predare,
- evaluareaesteetapaformative","^,tyr;rap" de invixare,de evaluare
o Modelulcornunicafionat 6unur activitilii de instruire
(lucu,R.,200t,p. g0):
- are ca obiectde studiuparticipangii rctil
comunicare, de comunicare(emigdtor- receptor),
-ti
Profrylg decodareii o" a*.Ja*;;il#:retaliite canalulde
- schema procesului de comunical Aia*ti.a, dinrre reperrorii

Figura 4. schemaprocesuruide comunicare

didacticd
o Alte modele:
- modelulinformafional(tucu,R.,2001,p.77):
- dezvort'impricaliileteoriei-informigiei
in procesurdeinv6f6m0nt;
d" hrb#qli *t'"rt.r" in circuitere
interacrionare
;:[l'ffi JJ,}|'lffhcatesorii are
' abrdeazauneorigi fetromeneinformafionale
sau,dincontaconsolida specifice:redundanfa
carepoatedetuma
sensul
un* ."ru:
prczente "J,r""fil;;.. deinvitimdnt
la niveiul il;;"i
;l'?#;f ii"fl?fftie sunt:specificr,
de
- modelulcibernetic(Iucu,R., 20O1, p.79):
- introducegi dezvoltilrolul meclsimelor
defeedbackimplicate in procesulde invdf6m6nt;
- modalitdlilecele mai eficientede reglare
printr-untimp de ratentlfoarte ,unt *tiroai"iziile educalionale,caracterizate
scA air printr-o ,u"iriun" foarte
' reglarea este ansamblude acfiuni 9i rapidi
.{ j.n"i"iii ;;-tA de cirre un subsistemnumit
mecansimde reglarealtui sistenr"numii
ogiecl;dftllin interiorui;"";.;
sistem'in scopuldea aduceo*i"lio"r" aceruiagi
ravatoriconvenab'e
""fi"""i-p;ti;re
32
 modelulcf,mpuluieducafional (lucu,R.,2001,p. 80):
- estenumitEimodelulfpa{iutui de instruire; r. :, !
- procesulde predare-invifare sedesfbgoariin limiteleufiui spagiucomplexin careintervin
o seriede variabilece condilioneazlrezultatele invi{irii:
- sistemulde predare;
- sistemulde invi{are;
- con{inutul;
- obiectivele;
- metodeleqi mijloacele;
- sociostructura
gi programul,un mod de strucfurare a activitltii de invltare
modelulsituafiilorde instruire(lucu.R..200l, p. 8l ):
- exploateazlcontextulinvnprii gi plaseazielevulintr-o anumiti refeade relatiicu materia
de studiaq
- invifareaestecontextual5" deoarece serealizeazd intr-uncadrusituafionaldeterminat;
- situaliilede instruiresuntansambluride variabiledinamice,multifactoiiale,semnalizate
prinrelagiiEiinteracfiuniale acestora;
- structuraunei situa(iide inv[{are: staticl (psihotogicS, sociald,pedagogici),dinamic6
(este formatl din intewenlia pedagogicd,invdfare, contexte, rezultate, mediul
socioeconomic)

Bibliografie
Cilin, M' (1995). Procesul instructiv-educativ.insusirea Scolard.Bucureqti:E.D.P.
Cristea.S. (1998). Dicyionar de termenipedagogici. Bucuregti:E.D.p.
Ionescu,M., Radu, I. (2001). Didactica modernd.cluj-Napoca: Editura Dacia.
Iucu, R. B. (2001). Instruirea qcolard. Perspective teoretiee gi aplicative. Iagi: Editura Polirom.
Mdlureanu, F. (2005). Problematica sistemului institulional qi a procesului instructiv-educativ din
grddinifi 9i qcoald.in TomEa,Gh. (coord.).Psihapedagogieprescolard
si scolard. Bucuregli,pp. 56-69.
Neacqu,I. (1999). Instruire Si tnvdyare.Edilia a II-a. Bucureqti:E.D.p.

5J
 W. Teoria qi metodologiacurriculum_ului
1

VLI. StaW,epistemologic, dezvoltdri

actuale
VI.2. Analiza conceptelor
V1.3.Teorii privind proiectarea
Si a"iitt*"o caticulum-ului
y1.4. Tipuri de
curriculum
V1.5.Con,inuturi: concept, co^pon"it",
de selecyie,modatitdli de structurqre
vI' 6' proiectarea, imprementareagi
evaruarea curricur um-arui

VI. l. Statut epistemologic,

dezvoltiri actuale
'S"Hl:,u#f *:."1^1':,*'::::,1'.*;-dui(creEu'c.'Isss,pp-r2-30)
;l1ii-;i*"ffii'J;Lfi"i",imba,ati
H":fr1ffi :ff"J:"*:l#,T,T.1? ni.
IHHY.,ffiT'Hfl#'T'ff g;,'3,11:T;'Hl'"ffi
;i;#.i.T{Jf ',,:^1il1?',11
$t?#ffi
b)
Ii;'"ffi"*ffi
#ffi:fr::i;:r"d';;";;#;THffi'lTfi
yi{6. *r _"oier6(cuniculur rit"");
Etrpele evolufieicurriculum_ului:
fil?
- primeleconsemndri:
termenula fost.utilizat
in a douajum dtatnasecoluluiXvl,
launiversitatea
dinLeiden
(olanda) r" *"r rliii" li"r""*r"* o" ci*gow ln anul l5g2
' semnifieagia si
conceptului
de lscogia);
tf,ffir|ilftt cuni;twt
cuaceraei
tot ii"a"-i" xut gi xrx:panar! mijrocul
inrcr*"o"Lilff
" sec.al
ft#il1*ctiv-educarive,
iltffi , #ffi
' qtindereaariei semantice a concepturuidecurricurum in
- J' Dewey(1902)ot" *1t ait p.i*ii'i*irjcieni secorur XX:
concepturui: in rucrarea,,copirur9i ;;;;r;;_"r,, carea conrribuitra extinderea
conceptului propune incrudereain sfera
decurriculum'"111Ti0" i'"r"r."iii-|'u oem"o"i"ioio"iJde
organizare giasimilarea informa$iei, tmnspunere,
in vederead*arii decyng$infe,capacitiifi;
- F' Bobbitt(19t8, 1924):extinde*i" **-J"a a
inviifarea copilului,aobanoia. concepturuiintreaga experien{dde
atatin w"iq iicintexte formare,ta
prinactiviutfinonformare,prani c6t gi in afaragcorii"
ficateir
*i;,+fi'qfi #tr'ffi :*xm-f*i;ipiir'u"baztr
"prr.}"'oJ!"oaa;
arecu'icurum-urui
pi
- J' schwab (1969' lg7a, 1y73, rgdlt
perspectiya imptementiriilui ln practicagcolad;-
"'luora"-- problematicacurricurum-uruidin
- experfii unesco (1979): curriculum a'"ri*
organizalii intemafionale'c€ea ce * domeniy al politicii educafionale
demonstreazi"interesul cr€scutal stateror in
unesco d:f:-blelatic,a si reforma;;;t",8; membre
ttl (te't),
- L' cremin w. schubert_q:1"j;ii{:"".q*ima
conceptuluide cuniculum prin integrarea rdrgirea semnificaliei
experilngelorde invdfaredouaroitein
informale ("Fiecare familie contexte
gu,,i"uiur pe* care il predi aproapedeliberat gi
"T rytgii,'i.2;,'
sisternatigtot timpul.,,,L. Cremin,
- ln literaturapedagogia romdnd,conceptut
a i'ost
dupdanii '9o tn cadnrtreformeiinnegrdnturui inroous in accepliuneasa lirgit5, modemtr,
c) Sietematiza"o 9i" Ju""1i",
evolufieicouceptului1i.ist"a, S.'f qgg,p.
"l4gr
- etaw tradtlionard: 9l):
curricurum are sensur d,
institulionalizatspecializatin ,,"u., oficiar,,, organizatinh-un cadru
' etapa madernd: curriculum "Au""fi";
are sensul.de proiect pedagogic organizat
disciplinelord",':]j$u", prin corelarea
cu e*[.i"n;ete ae tnvilare;;rJ; pi indirectii
- etqw postmdernd: curricurumare sensur are eteviror;
de'pmiect p"dr;;;ilr;il;'prin
determinearegereaunorexperienfede t*efrre, ,"
deinvtrfareqi de evaluare "u."
' prenut ";;nd;;
srructurar,
u"*r procesuar'eiil;;i
ft:?ffg$:fiffi j|H}l,n-urui: produsurui
*) Planut structural
- viz'eadtoatecompon€nrcle esenliale
alecurriculum-ului
gi relafiiledintreele:
- obiectivele_educalionaleurmiritp (De ce?,uup"it.*Z>
- confinuturileinstructiv_educative -
vehicufate(Ce.t

j4
 -strategiilede instruireutilizate(Cum?);
. condigiilespafiale,te{nn9ra|9-
qi materiale(in ce conditii?);
de evaluhre
utilizate
(Cumseevatueaztr
efectere,
rezurtarere
si progresere
"oiiilli?it't
- are la bazd mai multe rnodele structurale:
modelul hiunghiular,
r"u,c,, ,rl
modelul rombic, modelul
pentagonal(sunt prezentatein
subcapitolulvr.3t
b) Planur procesuar- impric' anarizacurricurum-uiui
,uu trei aspecte:
,"*'',::rr::il:",:9,;:f:;:;;l!::;ff
,""o",","proie*driicu*icu,are;
- la nivelulpracticiiprofeiionalet rv noip,vrellc,
proiecte,
"tuuor*"ule"v'
- imprementareacurricurum_urui,careriaii, .lrrcrori programeror
existenre
"*"iio.rr"u
lu nivelul teoriei:...factgrii condiliile
, care faciliteazd, sau afecteazd
implementarea" strategiile de imple.entare a inovafiilor negativ
evaluareformativd; curriculare, procedeele de

controlut
calitiliidesftqurrrii
proiecturui,
optimizarea
#,:il:l1f?i1r*j:fi:f'''nale:
- *''::{"T;W:{:,::"il::rio,J,"jJ;,"u,,i,
tipurire, moderere,
criteriire
de evaruare,
- la nivelul practicii profesionale:evaluarea
multilaterali a proiecfului curricular
eiadopta,"u
J"-d."i,ii i*nunatap:.1,
!T"'J*:;::ff:;"J:l;t) ";*;;;;;J 1i,"n1in".",
serbfetelarczultatele
proiectiriicurricurare
pecarerepuremgrupain doui
3":,*!f#usului:
- produselecurriculareprincipale.:plan de invrfimant,
programdgcolard,manualgcolar;
- auxiliarele curriculare: gniauri *"toai"" p"Iu,
pentruelevi,pachete profeiri, muncr independent'
de invdfargseturimultimedia,softurieducafionale
""i"tr-J"
o Curriculum in senslarg gi etc.
curriculum in sensrestrlns
- tn senslarg: intteagaexperien{ide ?nvnpre
ura,l"u de gcoal5"c6t qi ceainteriorizatr
de elev' care se desfbgoariin cadrul pr"g.ur*lril"ot", "onceputi
educa{ionale zitnic qi in iruru rui, prjn activitall
de tip nonformal(Crefu,C.',ligg,p.:Of;
- tn sensrestrdns:ansambluldocumentelor
6"oi"r" ii tip regratorin caresc sons€mrre azd datere
educative ii "*p"'irniele
le invip-re
p" .u." r" or",es.ouiJ
ffii:i?#rfi::T ,'lnX;"tt"'"
o Dezvoltiri actuale(Crefu,
C., 1999,pp. 105_124):
- curriculumca dezvoltareo p,o""i"lo,
cc,gnitive:foT1"1 qi dezvoltareaproceselorintelectuale,
cu accentpe cum se?nva{i,cum se formeara
deprinderitegi aptitudinilea"'inuapr";
- curriculum ca tehnologie:cuniculum-ul*ri"
*uiirui p.* i"tnologi", dupi modelul
analizeisistemeror industriare
sauar unor "u
erectronice;
- curriculum ca autoactualizare:surriculum-i
".r,ipu**t"
g.ol"..rt" varorizatcascopin sine,prin calitatea
sa de a viefii" ce va oferi copilutui' cunogtin.tegi
"etapi
autodescoperire mijroace pentru procesurde
viitoare;
sociatd: curricurum-urdevine rerevantin raport
;ri:i{;#'::r:r:r;r::,"^,ruc!ie cu cerintrereei
- curriculum ca ralionalism academic:formarea
competen{elornecesarereceptirii celor mai
valoroasetealizdridin oricedomeniual creativitalil
;;;n",
- altedezvoltiriactuate:curriculumdiferenliat,rurri."i"*
integrativsaucuriculum inclusiv
VI.2. Anatiza conceptelor
r Aria curriculard (cufticulum
Nalionalpentru tnvdldmdntutobligatoriu,l99g,p. l3):
- grupeazd mai multedisciplinegcolarecareau in comun '
obiective;
- oferi o viziunemulti- qi/sauinierdisciplinari "nr*it" de
Ji"ctelor studiu;
- curriculum-ulnafionalestestructuratin 7 arii"r"pt"
curriculare :
- Limbi gi.comunicare (limbaqi literaturarom6ni,limbilemoderne,limbalatinn);
- Matematicigi gtiinleale naturii{matematicifri;"a,chimie,
, biologie);
- Om gi societak(istorie,geografie,gtiin.te uo.io_u*une,retigie);
- Arte (educafiemuzicald,educafiepiasticay;
 _Educafiefizic5 sporr(educafie
9i fizicd);
_Tehnologii (educaf ie tehnologiciltetrnotogia
_Consiliereqi orientare ' informaliei);
.
I ciclurile curriculare (curriculutTt.{-y1!onat
invdldmdntuluu"Eutunu'
- reprezintdperiodizdrialegcolariulii; rentru ' obligatoriu, I199g,p. l2):
- mai m-ulfiani de stu{iu careauln comun
anumiteobiective;
- sunt delimitate
'upeaze 5 cicluri cumiculare,cu obiectiveclarede invEfare:
- ciclul achiziliilorfundamental" (9d;;;g;;;are gi crasereI-II): acomodarearaceringere
sistemuluigcolargi alfabetizarea ;nifiafa;
dezvoltare(glaple Itl - vrtt'formarea
ili:lljr:" capacitigilorde bazapentrucontinuarea
oiientare
(clasele
vII - IX):orienrarea
in vederea
ilg:ih:Hffil opfiuniiecorareEi
(clasele
X - XI): adancireastudiurui
in funcliede profirurqi
;#:li1jLf,T#dare
- ciclul de specializare(clasele
.xII. - XIII): pregltireasau,prespecializarea
integririi eficientein invetremdntut in vederea
universiiaialp-nr saupe piafamuncii
o Alte coneepte(curricurun
Napiortarp.en* uratarnanifoafigatoriu,r
a) Standardelecurriculare de performanti: 99g)
- sunt standardenalionate,necesar€'in.condi$ile
introducerii unei oferte educagionale
:::ff:T;,ffjl!ill';i:"J:,i,l:l'"*" *"' ""ilil deinvasm,en,,
" ",".programe
scorare
lln masure
;#t#,t#1"T#T"jlltoto, sr indicegradulin caresuntatinseobiectivere

;.H;r1Jliffffiliril'#":'r*ff'rfllcu privire
raceea
ceerevii
urmeaza
sdptiesisEne
#:ffffillliffillihreprezentand rcpere
utilepentru
elevi,profesori,
pirinli,conceptorii
b) Profilul de formare:
- descriea$tept5rile
societdliifaredetenad careincheie.
invifimantul obligatoriu;

. Jiffi:TffillHf:ffiiTH11F*J'"d;ffi;" i $il;t"d;;;
i"'i.'iir"penrru
necare
c) Plaja orarC:
' indiciinumiinrlminim 9i maximdeoreprevizute
pentruo disciplindde studiuin planul
cadru
w'3' Teodi priviqd proiectarea pi
deivortarea curricurum-urui
r Modetutcurricutar.triunghiutar
(potote4.D., 26t;;:;6'
- conlinevariabilelecurriculareaifinltorii: finarirnfre
- finalit{ile educafionalscontinutulinGtariiffiffi;ffitrii contrnurur
rrrviprii,timpur
insrruirii;
"ou""gio*t.,
constru4ia,imprementarea suntelementedefinitorii in
gi evaruareacurricurum_urui pe disciprine
- rcprezentarea gnfrcf

F - Finalitiilileeducatiei
C - Conlinutulinvdtdrii
T - Timpul instruirii

--u
Figura 5. Modelutcurricular trnngifunar
r Modefulcurricular rombic-(Crefu,
D., NicunA.,2009,p.lZ3)
- aducedoudvariabirecurricurare
noii metoaorogia
didactic{,evaruarea;
- rcprezentarea
graficil

36
 O - Obiecfive
C - Confinuturi
M - Metodologia didacticd
E - Evaluare

Figura 6. Modelulcuyicular rombic

Modeful,curricularpeltaSolaf(porolea,
D.,2002,p. 79)
- completeaz[celepatruvariabii" oari#u
acelagitimp, ridici dificurtatea tirpl.*"1ce multiplicrreraliirefuncgionare,
qi "u rcarizdrii
sarepractice;
dar in
- reprezentarea grafici "o*pi"*itatea -----"' serv l

. F'- Finalitilileeducaliei
T - Timpulinstruirii
_ C - Confinutulinvdlirii
C SJ. : Strategiide instruire
S.E. - Strategiide evaluare

s.E.
Figura 7. Modelut curricular pentagonal

VI.4. Tipuri de cuniculum

r cfasificareadin perspectiva
teorieicurricurum-urui(crefu,c.,
a) core curriculum (curriculum rggg,p.32):
totunl trunchi aorun de cultura generald/

#tr li*$il' #i#l $i""*;;";;;;;lb,igatori curriculum central/

i p""i,,,"r,
:l,y!!iT:o;#ffi ''f;f se tocaltzeazap*-i*uogafirea qi aprofundareacompetenferor,
b) curriculum specializat:
formarea
comportamenteror pe
;:il:ffi*:l'l1l'j$:":rhpe specifici
determinarii
perrorman.teror
in
c) curriculum subliminal: reprezintd
experienfade invifare:.sz,lr..ltlti
din mediul,psiho-social
culfuralalclaseide elevi gi
lclimatulde-studiu,
personalitatea'p.ofesorilor,
d) curricutum inform"i' o"tina relafiileinterp€rsonale);
iin o"*iir"--'a"'"i#pre oferite de societifi educafionare
:,'J5$:ff#,"Jff;H:l*s-media, din vialam;;.";;, a instituliiro, rerigioase,
"urturur", din
o clasificareadin perspectiva
dezvoltirii curriculum-urui(coodlad,
a) recomandat(de expertiruu j" apudcrefu,c., r g99.p. 321:
b) scris: are cara:l:: ohcial g;i6;r"""r"1, esteca,unghid generar;
$i ;; "uio.ileftu"n3i concrete;
c) predat: reprezintdexperientade 'p"".ifi. !#ilffi;ca{ionare
r''""it* oferita oirectoe eoucatorielevilor;
li i:.Xf :rf il*1" *.;';;;; : desemneazd'ui"Jur" r, curric
urare
adirionare;
-.*u'inure
probeo. si arte
1rs^truynte;;;r*:il:nr:;-'J,l,Xfl:o,tff'*''ti"""ia'in'teste,
f) invifat: t"mnifi"5 t"Ei"uui-*t,irltioneazdcao rezurtanti
"""umanifert*
tipuride curriculum,fiind a acfiuniicumuratea cerorrarte
r Curriculum-ul diferen$at ln*.1n"ni psihocomporfamentalide
cdtreelev
(indiviJu"ii""t sau perconalizat):
- seexprimdprin trecereade rao gcoariprntruioiiru
' vizeazd adaptareaprocesului il"",u pentrufiecare;
instructiv-educativ" ia posibilitelile
lntereselorelevilor,la.ritmulgi la stilul de invl1are; aptitudinale,la nivelul
- exist[ mai murtevariantea"'ar aidr"nfiere
curricurari:
 - ca metodologiea invigErii;
- ca nivel.
- prin aprofu$T: predcrea se limiteazd la 7V/o
alocatdisciptineidil pi;nJinvapment; din programapcolard"in intreg
' timpul
*""siune: predarea la implicamai mult de Tavo,cupredare
lfrl in aceragiintervarde
- prin personalizare
' reformei curricula re (curricatum
:;?|Jffi.,H, Nafionarpen*u tnvdrdmdntul
ffftiva
e) curriculum nucleu (trunchiut
comun):
disciprintrobrigatorieprwitzuti in ptanuLoru rcprezintd, numdrul minim de ore pentru
fiecare
b) curriculum la deeizi" de invilim'nt;
roliit acopoa difercntaoe'"* ii"r* curricurum-ur
minim/maximarde ore pe snpEmanx p" nucreugi numrrul
ii * gcorarpr"uarut" in pranur_cadru
de invdpm&rt:
##ff;'-lfillffi#tr[* *s'""t"r"i;;;;;" dinprogranna
disciprinei
p6nn ra
vizeazd'
parcurgerea
segmentului
obligatoriu9i a celui neobligatoriu
;ffitr; marcatprin
- curriculun elaboratin scoald:irnplicii elaborarea
mai multor categoriide opfionale:
- la nivelul disciplinei:cuprindeobiectivecadnl
,Ul"rrf* de referinli, activitdli
quiqr, sugestiimetodologice,strategiide e"al;; de
- la nivehdariei curricularetguprind"-obi"cti"ep"
*i" curriculari,obiectivecadru
ffifjffi1,lTlffl?";liff*: " *il"E-iliia' deinvrrare,
ale
sugestii
- optrionalla nivelul mai multor arii curriculare:cuprindeobiective
fiansdisciplinare,
:J;::in:ffi#;$:Hil$lilTli',"#dfi;'J[l"raactivitiili;;i;;;r*,
- aplicatie:

Exempledeoflionalela niveluldisciptinei:

a
Exempledeogionalela nivelulariei
cwriculare:
a

Exempledeogionale la nivelul mai

mirltor arii curriculare:
a

r Curriculum formal, nonform*I,

informal:
a) formal:
- ofertrun ansamblude cunogtinfecareconfiibuie
la formareaculturii generale;
- cuprindetoatedocumenteligcolareoficialg ." rt""
educativeratoateniveletesistemurui pr*"ruruio""r""id*u't i;-bal proiectdriiactivitilii insrructiv-
b) nonformat: 9i
l
- includecunogtinle, abilitili, comportamente dobanditede elevi?nactivitfii extragcolare;
- viznazaobiectivelegi conlinuturileactivitrlilo.;;f";"ry,
oareau ftracter opfionar,sunt
gcolii, stnrcturategi organizateil;;-"il
g i"fr?Jfi"mentare institulionalizatextragcorar
- cuprindeansamblulexperienlelorde-invdlareqi
dezvoltareindirecte,careaparca urmarca
interactiunilorelevilorcu rnijloacel"a*
*-*i".,.1n;; (mass-media), a interacliuniror
din mediulsocial,.cultural, ecbnornigamiliar, argnrpurui'f pri*t*i,
- derivi din ocaziile de invigareof*te d".sogi:trfi;i*e;i*fii al comunit5tiietc.
rur*, instituliicurturare, educafio*re, mass_media,
rfigious". organizagii rocare,familie.
, ., "r;;;;*[ibr
vI'5' confinuturi: conceptn
componente,criterii de selecfie,modalitifi de
o Concept l
structurare
a) definitie: confinuturile integqeazi
un ansamblu de ,,cunogtin1e,valori gi
concretizeazi in programe de invilimant atitudini care se
gi sunt diferenliate ?n funcfie de scopuri
de societate gi obiective
prin intermediulgcolii;'<nu*Jrt, i., vtrideanu,
;?t;'" c., c. cre1u, 1999,p.
"*d
b) categoriide confinut (Crefu,C., 1999,p.
214):
- conlinutuleducafional: are o sferi mai larie, deoareceincludevalorile
qcolii'cdt 5i celedin afaraqcoliispecifice promovatein cadrul
ed-ucaliei informare,p" le asimilea
metodegi mijroacemai pufinsistematizate z6 prin
dec6tceredidactice; "ur. "i"ii
- continutulcurricular:includerumai. valorile propur.
(educa{iaformald) 9i din cadrul activitrlilor de gcoald" in cadrul orarului gcolar
'orgtiii"-
i*iia.orur" ae gcoata(educafia
nonformald)
r ComponenteleconfinutuluiinvlfimAntului:
- cunogtinlele: vizeaz['achiziliiledin planteoretic,concretizate
' deprinderle: suntcomponente in definiqii,reguli,legi,teorii;
automatizate ale activitifii umaneformateprin exerciliu;
aredeprinderiror
si cunoetinlero,,
.u." *iluri executia
rapidi
;{;'_f:;:#;:::,;i*X,'"Tr?'l"i
- atitudinile: constituiecomponentaprincipald
a caracterului,pozilia intemd adoptati
persoani fata de situalia sociald in de o
care este pusi gi determini modul in
rispundegi acfiona; care aceasta va
- valorile: exprimi preferin{e individuafe socializate
caredefinesco persoanigi stau la baza
carapterului acesteia:
reprezinti manifestareaobiectivi a acfiunii
;::#{:r;:tentele: umane,sunt vizibite 9i
o Criterii de selecfie(Nicol4
I., 2000):
- criteriile lilosofice: exprimdnecesitatearealizdrii
generar-umane unei concordanteintre cerin,teresociaregi
ale societifiiraun anumitmoment continutut
- criteriile gtiinlifice: se referi la concordanru $i curricurar;
ale qiiinfeigi tendinfelede dezvoltareale ' invxtam6ntului cu noile descoperiri
"oniin*iui
acestuia;
- criteriile psihologice:exprimi necesitatea resfectariiparticularifiililorde v6rsti ale elgvilor,
ale niveluluide dezvoltare psihicn;
- criteriile pedagogice:necesitdrcalizare.a unui echilibruintre cuno$tintelede culturdgenerald
gi cele de specialitate,asigurarea
in inveare prin sisternatizarea con{inutului,
accentuarea dimensiuniiformativea Snjiluitdq;
invdfirii 1io.,n"..u
o Modalitifi de structurare/ "up""iie1iioi'i-nt"i;;;", a aritudiniror)
organizarea confinuturiror (crefu, c., rggg)
a) Monodisciplinaritatea:
- esrecentratl pe obiectelede studiuindependente;
- reprezintiformatraditionaldde selecfie,organizare
gi realizarea confinuturilor;
- oferi elevuluisiguranpavansiriilinearepe un
traseucognitivbinedelimitat
b) Interdisciplinaritatea:
- vize'azd corelarea informafiilordin domeniidiferitegi prin metode
- favorizeazdtransferur de cercetare specifice;
de cunogtinfegi rezorvareu J" p*-ui"** noi;
- existi mai multe modalitili de-reaiizare:
- interdisciprinaritatea unordomeniirnvecinate (ex: biorogiagi chimia);
- interdisciplinaritatea problemelorabordate;
- transferulde metodesaude strategiide cunoaqtere (ex: metodeleanalizeiistorice);
(valorificaria
conotaliitroi
unui"on""ptin oomeniioir"rit
e)prurioiscfiil;:frif":ncepte i
- temelesuntabordate de mai murtedisciprine,cu metodorogii specifice;
- permiteabordareaunui fenomendin perspectivediferite
d) Transdisciplinaritatea, '
- esteforma de intrepitrundere a mai.multor disciplineqi de coordonarea cercetarilor
incit sddetermine-intimp' prin specializare, astfel
aparilia'unul;;u domeniude cunoagtere;
- reprezintdo noudabordarea invdlirii
'favorizeazdviziuneagrobari,transferur fotare, gi; t"6";;iva uneiremenoi de srudiu;
cunoqtin{erorin contextediverse

39
 e) Organizareamodulartr:
- modulul didacticreprezintdun ansamblude elemente
parcursindependentdesistem; educafionale
specificecarepoatefi
,rri."i;r..
- prezintilmai multeavantaje:l
_permiteindividualizarea
invd!6rii;
_asigurdflexibilitate aesbhidere; ,
9i
- reconciliazitoateceletrei tipuri deeducalie(formal6,
nonformalx,informali)
- are$i uneledezavantaje:
- pr€supune schimbirinrofylfe in toateaspectere acfiuniieducative;
- suntmai q-T d9aplicatghidurile,cursul,precumgi,testele
deevaluare
- implici trei modalitili de realiiarecareformeazistruclura..un_ui
modul(D,Hainaut,lggg):
deintrare'(cataloagele moourutui,-oui""tiu"r"
ffi:#ij &h*;;ftamentale vizate,
- corpulmodulului(introducerea
in submodul,ansamblulsitualiilorde invdgare,
probaintermediari); sinteza,
generalii,
probaterminali,recuperar€a
generara"
recomandari)
rr org""ir"tll.l"tJlf,f{:llnteza
- presupuneraportareala o tematicdunitard"comun[
mai multor discipline;
- existi doudtipuri de integrare:
- verticare:vizeazicoerenra dintrediferitelestadiiateeducafiei;
- orizontala:sercferi la capacitatea eleuilo.Jelbrf* cunogtinfelein situafiinoi
- arela bazi mai muttemodaliteliae,"uuo."
iio*in in., 2005,p. I l9):
- integrarea confinuturilorceapa4indiferitelorruuainiriuni
h" *ii disciptineqriinlifice;
- integrarea a dou[ saumai multedomeniimai *urr ruu
mai pulinegare;
- integrarea a doudsaumaimultediscipli;;;il*p"nderenfa
- unadintremodalitdlitede maisus,corelat[ uneiadintreele;
inletr"t"a uneidisciplinenegtiinlifice
"u
vI.6. Proiectarea, imprementarea gi
evaruareaeurricu rum- urui
r Proiectareacurriculum_ului
- reprezinti activitateade anticiparea obiectivelor
predare,?nvifaregi evaluarg reari,,.teintr-o educative,confinuturilor,strategiilorde
anumite*itut, de timp;
- serealizeazido4o serie.deprincipii
A"riq Sl iOOg),'-
- articulareain maniertrsistemici ;rpo";;;lor.
procesuluide ?nvildm6nt:finalitili,
confinuturi,sbategiide instruiregi uutoinr'tt
" rir", strategiide evaluaregi autoevaluare;
asigurareacoerenlei 9i convergenlei
finaiiteglor educafionaleale sistemului
invdtim^nt, respectivarediferiterorl"ri. de
o" i*'r'#r*",
activitiilii educafionare
.activepe influenllea formativi a educafilor;
- stimulareaparticiperii gi a"pri*-?i"i"lectuale, ur*"iiu--'rnotivafionale
a educafilor,transfor;*;"'b; r" qi
ff##:'"ni) fiieneri in'pro"urui propriei instruiri si
gi a activitigii de invtrfaregi formare
;:ffiff"?ewlui a acestuiain centrutprocesului
- serealizeaziin funcliede mai mulpifactori:
- tipul de curriculum;
- niveluldedezvoltareal elevului:
- strategiilede predare
- pr€supuneparcugereamai multor etape:
- *,arizafinllgfLr*-"tucatioll1,a competenfelor generare gi specificevizate;
- stabilireaobiectivelorcuricurare;
- selectarea conlinuturilor;
- organizarea con{inuturilor/ternelor;
- structunar€a situaliilor de lnvifare, prefigurareaexperienterorde rnvifare
o Implementarea - -- r----o-
cuniculum_ului
- presupuneaplicareain practici a proiecfului
curricular,.respectivorganizarea gi realizarea
situalilordeinv'-faregi a activitiliror dernvifare,
r"t -" ,"a"ritate flexibili, creatoare;
- implicdgi monitorizarea aprictrriiproiecturuiramaimurteniveruri:

40
 - administrativ;
- formativ(centratipeelevi);
- alrandamentuluigcdlar. .
r Evaluareacurriculum-ului
- serealizeazd prin:
- stabilireacriteriilorqi procedurilor
de evaluare;
- aplicareademersurilor de evaluare:
- ob{inereade informalii desprecurriculumin ansamblu,desprepertinenla,
calitateagi eficienfalui;
- oblinereade informalii despreelevi (volumul cunoqtinfelordob6ndite,al
capacitdlilor gi competen{elor formate);
- ob{inerea de informafiidespreprestafiadidacticda profesorului

VI.7. Documente curriculare

r Definireaconceptuluide produsecurriculare:
a) definltie: reprezintiansambluldocumentelorgcolareoficiale qi
neoficiale,al resurselorgi at
produselorcare structureaza in manierespecificl confinuturileinv[{imantuiui qi ,"r" ,pri3ine
procesulcurricularin calitatede instrumentide organizare
a situaliilorde invi{are5i de inducere/
generarea experien{elorde invi(are;
b) clasificare:
produsecurriculare principale;
-
- planurile-cadrude ?nvilim6nt;
- programagcolarl;
- manualulgcolar
- produse curriculare auxiliare:
- ghidurilemetodicepentrucadreledidactice;
- materialele didacticede suportlajutitoare;
- normelemetodologice;
- ghidurilepentruelevi:
- caieteledeactivitateindependenti pentruelevi;
- soft-urilebduca{ionale;

-;::il[,Tll'',ff1,fi.
- produse curriculare sp'eci/iceactivitdlii de proiectare didacticd (activitate
realizat1decdtre
cadruldidactic):
- planificareacalendaristic6;
- proiecteleunitElilorde ?nvi{are;
- proiectelede lecfie/activitatedidactici
o Prezentareaproduselorcurriculare pri ncipale
a) Planul-cadrude invi{imflnt (Cregu,C.,l999, pp.224_234\:
- are un cara:ter.Jeql3tot - strategicai exprimi concepfiapedagogic[,teoriacurricularrcare
fundamenteazi gtiinfificprocesur de invilimint ra nivernafionar;
- structureazcon{inuturileinvdfimdntuluipe ani gcolari,pe profituri
. de invdfimant,indicand
numlrul minimal 9i sau maximal de ore pentru fiecare
disciplini de invdfim6nt sau arie
curriculari
b) Programelegcolare:
- suntdocumenteoficialecarereda-u sinteticconfinuturileinvifdmantuluipe ani gcolarisaupe '
cicluri de invdfimdnt(Crefu,C., tggg, pp.235_ZiZ);
- elementele componente
- pentruinv{drndntulprimar gi cel gimnazial:obiectivecadru,obiective
de referinli,
confinuturi'activitd{ide invifare, standardecurriculareOr p".fo.mun1u-
- pentru invdfim6ntulliceal: competentegenerale,competenfespecifice,
conlinuturi,
atitudinigi valori,sugestiimetodologice
- criterii ce trebuierespectate
in elaborareaprogramelorgcolare(Cerghit,I. 9i colab., 1999):
- relevanfaconfinuturirorin raportcu obiictivere vizate;
. consisten{ainterni: se reflectl in corectitudineagtiin{ifici,
in relagiadintre logica
didactic[9i logicagtiinfei;

4l
 - cons*t"nfaexternii:dezult2i din asocia;iileconfinuturilorspecifice
unui obiect de invnlimdnt cu cele ?nstructuratematic'a
ale utof oui*"te, in rearizarea
interdisciplinargin facilitareatransferurilo, unor conexiuni
i; t;;1 r",
se concretizeazain ordonareastrriturara a conlinururilor
M"r""r"ffi;;llitatea:
") - constituie
un instrumentde predarepeflru
de
-nrofesor5i inv.fare pentruerev;
invelameiturui
;,,i#iffi,Lfrl"***a'conrinutu,ile oinprograma pecapitore,
ecoiara
- indeplinegte
mai multefun4ii (Nicola,1.,2002):
' de informare: cuprindeun
prezer*ate
cuqiutorut ..irt"m. ae'inrormalii despreun domeniuat realitdlii,
rimbajutui.si al arrormi,b;;;ll"*d;fil;ff,
p' ;;'F"ri) ili"r, scheme);
o"prerucrare
a inrormaliiro,,
J"
"#K::";r:ffi,,ry"'fj#l'f
;{:;Krtr;;::'##{:;"proceselor si capacit2tfilor cognitive,motivalionar-arective, a
- de autuinstnire: manualulpregite$te,prin
conlinutul stru,condifiile pentru
autoeduca{iei' a educafieipermanente, rcalizarea
oLipnuindi-l* erev cu tehniciie
conduc&rdraformareaunurstir propriu de inv'pre gi
demunctrinteiectuard
- rtrspundela un setde exigenle:
- cerinle de ordin gtiin\i/ic: se referr la
volumul info_rma$ilor,calitatealor gtiinlifici"
s[uctuna logca' evitareaerorilor
concordanladintnemanualgi programa *iinfnci Jr*nriito,, ambiguitifilor teoretice,
gcolari;
- cerinlepsihologice:trebuiesl.to,.rpundn
particuraritililorde v6mt?i,sd
e60direacreatoare,si susfin' atnnliT*"ii"uiiq rfri; stimuleze
- cerinlepedagogice:implicii orerucrarea voruntar;
!"lri*-"i*r"r aupi criteriire accesibiritigii,
claritafi' diferentierii;sefaciliteze.
studiulinoiviiuar,aezvotir,elmotivaliei
necesiti tizibilitatea;;i;;;aterial - inviifirii;
;#I# tm: ului icorilerafi
c, caritatea
- cerinleestetice:viznazdcalitatea
a graficelor,ilustrafiilor,
combinarea
:S:1?#t#Htrffonto*n inl"I.:y"*ii,
pagini atextetor
sL reprezentiri{oi
g*fr*, aspe*ul
'cerin(e economice:
incrudrezistenfa
in utirizare,uurLUl
d) AUXiliarele CUffiCUhre: 'rr ur'raotsl costurmanuarurui
- mtegreazeansamblul materialelor didac:
(culegeri,phidurimerrxtntnoina dispozi;iaprofesoruluigi
g! elevilor
naia+o
--^^,-tj:" ,lflu" l?
1""j:f:*,*oyj:y",.:g:,""i",",-pJ"i;,0,"";;##"#j,
;"*tffi: l#m,.*:,*:T*::i"^gd;.
oerorriJ uuiorormare, adecvati ;il""tl,"ii*
a ghiduriror
Tjljly::l3acrretagr
r Analiza documentelorcurriculare: a listetor
deteme
aplica$i
Disciplina:
l. ADalizalinumirul deore alocatin planul
de lnvlgmsnt!
r numihulminim & ore:
r numirul manimde ore:
2. Analizatieternentelecomponente progrrmei
ale pcolerc:
. 2 obiectiveca&d aomp€renp
generale:
r 2 obiectivede referinp/compeicnt"
rpr"in"",
r 5 confinuturi:
. 2 activiti[i de lnvitare:
. snndar& curricutre de performanp
. ?
^ Analiza{i
3' mrnuerercartcrnhtivc oin
r gtiinfifice: firs-fttiva respectiriiexigenferor:
r psihologice:
r pedagogice:
. de igiene:
r estetice:
r e@nomice:
4. Plezentafiprincipaleleauxiliarecurriculare
utilizate:

42
 Bibliografie
Cerghit,L qicolab.(1999).DidacticarBucure$ti:
E.D.p.,R.A.
crefu' c' (1999)'Teoriacurriculum-itrr con!.inuturile
si eclucaliei.Iaqi:
EdituraUniv. ,,A1.l. cuza,,.
jfiit:;i;,H:'-A'{2009)' Pedagogie pvntru definitivatsi gradutdidaaiclL Sibiu:
EdituraUniversititrii
Cristea.S. (199S).Dicljony de termenipedagogici.
Bucuregti:E.D.p.
crigan' A' (1994\' ,,curriculumqi dezvottare
curriculao, un posibil"parcurs
s'r FryJ'urr P'uuurr strategic,,.
5l Revistade
pedagogie, pp. 3-4.
Iosif, s' (2009)' Proiectsrea curiculard
tn educalie - - 'v q ' suport
- - - - - - rfizicd. vq de curs. cluj-Napoca, universitatea
B abeq -Bolyai.
Nico.l4l. (2000).Trat:t depe4agogie
scolard.Bucuregti:EdituraAramis.
Potolea'D' Qa04' conceptualizarrea-curriculum-ului.
o abordaremultidimensionali.in potolea,D.,
Piun' E' (coord'),Pedagogie.Fundamenteteoretice
si demersuriaplicative.lagi:Editurapolirom.
Tomqa' Gh' (2005)' Problemeteoreticegi practile
ale curriculum'ului.nrror*u''luri.r,u*u,u, ,n
romanesc'?n Tomga,Gh. (coord. Psihopedagogie
l?li***l )- preqcalardsi scotard. Bucureqri,pp.
Nalional pentru invdldmdntulobtigatoriu. cadru
ffi$:':'^?:"iculum de referinld. Bucuregti:

43
 VII. Finatitiifite educafiei

VII.I. Definireasi analizaconceptelor:

fiiitot", ideal,scop,,ffi
! educayional
VII. 2. TaconomiafinatitdSilir/
obieufveb, educaIionale
VII. 3. Operasiiializarea obiectivelor
educa1ionale

vn'l' Definireagi analizaconceptelor:.finalitate,

r Finalititile educafiei(cristea" idear,scop,obiectiv,
sercintr,
protireducafional
s., t.gjg: tsil:'"Ji"aril" existente
educafionala in vederearealizrriiu.tiuit4iial.p.ro*i,.iuit"rtare ii de poriticd
anumitor varorispecifice a "i""r
personarititgii
urnane,
conform
sistemurui giprocesurui de
ev invdliim'nt
. finalitrfilor educatiei "rvsts',,.',.
{1J4
a) Idealul educativ:
- defini$e: finalitatea educafionali
.de.r.naxjmageneraritate care angajeazaroateresursere

&ffff iff trffil."ilitrt"'il;f !inoninstit"ri"ff

i:ll'fil'ffi ;i;t'*ncadrurorma
- caracteristicr:
- definegteun model dinamic de personalitate
definit qi solicitat de societate;
- esterezultatul unuiprocessistimatic.g;
sociate, psiholo.siS ilJ,Ji; pi abstractizarJ;;, fenomene
9ipedagogice rn*1n""?p"li?[rp""tiu";
- arecaracter istoric,abstract.
prospectiv,
straffi,-politic
-'"nt* uriIor educative(Antonesei,
;: il;?; ;X:.al r.l ritia, pp.40- 42) :
' educatiaera conceput'de gre<ica
o formarein spiriturtriadeivarorice
i:;"ifr,:T?;"rffi '","ka,okaga,h
iti";,*ffi
'idealul educativar Romii este ;irrru":j;fi
uin" ro-#uL in **i*u,-M;*
sanain corpore
** sanatosii-
aeiortarea
ffikillliliilltJ}l,I
,**"/;#;::##;ff1;fl:?;.Jffi:H(monah); ""#;; ; personarit'1ii
_idealulcavaleresc
- Renasterea:
afirmd idealul omului uiversal (uolo.universale),
armonios omul deplin, cu o
d"*"1;i,';;ilt';;'1. karokagathia
Slffiffilopedicd, si demens
sana
in
- Epocamodernd:

.ffd,m#H
_a introduscetiifeanul
in istorie;
- rormuleaziidealuloersonalitiliieficiente
inff-o activitateproductivd;

iHffihiTHffi*:ilr[hm"*:
*ffiifi ideiluleducativ
esteformarea
omuruinou,untip de,,personaritate
;:tr:X?{:;totalitare"
- societateacontemporand:
- evidenfiaztr
idealulnersonalitiliicreatoare
pentp societatea
postindustriar*;
- idearureducafionar ar ecotii;;tu.;ri-,,0"-ort"ro -ril;t;regrald
armonioasi a individuaFF ;;; ei
crearive',(Legeai.nvdldtndntutut fr;"*" personalit{iiautonome
diri;;;;,.t fs, an. si
- dimensiunile
idealuluii,O,i"fi"r"f s;
Cf.ficota,I.,2000,p. t5T):
- sociald:vizsazd'tendiniageneralitded"-ort*Ju roieagii
cu trisirurile ei definirorii;
;"ll?&'"ffi;,11frf,"6 tip;ia" p"^""Jiatl;;"* socieratea ir recramd inrr-o
;#*fffj;1ffi:T*"SHj:ffffi,t;o*",icit aidearurui
pentru arorma moderur de

44
 b) Scopuledueafional (Joi1a,
8.,2003,p.109):
- defini$e:evidenfiaziorientdrirestrategiceare procesuruide invifim6nt, privind
rcafizarea
finalitrfilor instructiv-educafive pe nivele de formare,qcotaita.r, luu ro.*u unor rezultate
aSteptate, derivatedin ideal;'
- diferenfa dintrescopgi ideal:,
- stabilegteintenfii,aspiraliipe termenmediu,cu un gradmediude generalitate;
- idealulestesingular,generalla niveluluneiepoci in timp ce scopurlle
suntmultiple,
specificeradiferiteniveruriareactivitdtiieducative
- caracteristici:
- intermediazileglturadintreidealul9i obiectiveleeducafionale;
- scopuleducalional arecaracterpractic,strategic, tacfic;
- formuleaziintenfionaliteil educafionale particulare,specifice,pentru:
- dimensiunile educafiei(intelectuali,moralf,,istetici, fizici" tehnologicr);
, - nivelurilegi profirurirede invi{imdnt (primar,gimnaziar,
c) Obiectiveleeducafionale:
ricear,,upJrroij
- definilie:reprezinticategoriade.finalitigipedagogice c-ugradulcel mai marede concretefe,
care asiguri orientareaactivitetiila nivelul-pto.i.ilui de invaprnent
schimbdri-pe fi a"r"*neazi tipul de
careacestair agteaptii si ?r rearizeazd,($tefrnescu c.,200s,'p.
, -' '
----' > 4vv. r lt);
- f unc t ii( p o to l e a , D ., l 9 g g , p . 1 4 0 ):
- axiologici:de comunicare a unorvalori:
- anticipativi:de prefigurarea rezu.ltateloraqteptate;
- evaluativi:de apreciere a rezultatelorqcolareprin raportarela obiective;
- de organizare, orientaregi reglarea procesuluiins*uctiv-educativ
d) sarcina didactici (criste4 s., 1998,p. +ro;r se referi
la un anumit,,cuantum,, de cunogtin,teqi
capacitificareurmeazdsd fie dobanditede elev conform
anumitorobiectivepedagogice specifice qi
concreteproiectatein gcolarqi/sauextragcola4realizabilein diferite contexte
lediul
e) Profilul educafionar (de formare)aqteptatia sfiirgiturcurricurum-urui:
- reprezint[ un,,portret al elevului" in finalul pregltirii lui,
cuprinzandcunogtinfele,,,
competen.tele, atitudinile($teftnescu,C., 2005,p.73);
- esteo componentireglatoare a curriculum-uluina{ional,deoarece '
absolvenfigi caracteristicile
descrieagteptdrilefafi de :
elevilor(Cucoq,C.,2002,p. 196_197);
- estepunctulfundamental in stabilireaunui curriculum,atunci ," trecede la idealulgi
scopurileeduca{ieila stabilireaconfinuturiloreducafieili pri"iii;;;"enc cunoptinfe,
priceperi
saucomportamente eoncretesi se realizeze practic(D'Hainaut, l9g l, pp. 122-l3S)

vII.2. Taxonomia finariti,tiror/ obiectiveror educa{ionnre

o criterii de clasificarea frnalitiifilor/
obiectivelor educa{ionale (Moise, c., tgg6,criste4 s.,
1998,$tefrnescu, C., 2AA,
a) dupi modul de raportare la sistemulde invifimfrnt: l
-lnalitdyile macrostructurale:defrnesc orientirile educafieigi ale instruirii la nivelul sistemului
de invi{imdnt (idealul,scopurileeducaEionaie);
- finalitdgile microstructurale:vizeazaorientlrile educalieigi ale
instruirii la nivelul procesului
de invifimAnt(obiectivele educafionale)
b) dupi gradul de generalitate:
' obiectivelegenerale: sunt inten{ionalitdfifoarte cuprinzdtoare
care orienteazz, activitatea
tuturorcadrerordidacticepe tbati perioadaqcoraritilii;
- obiectivele speciJice/ intermediar e:
- vizeazaorientirileeduca{iei ale unorniveluride invipmAnt,disciplinede invdfim6nt;
- obiectivelespecificedupi niveluiiiede invdfimdnt:
- la nivelul tnvdydmdntului primar:
- obiectivelecadru:
- au un gradridicatde generalitate : i:
gi complexitate;
- suntrealizabilepe parcursur mai murtoranide studiu: '-r "
- *'::ffiff;:31or"de
obiective
specifice
pentru
o".ur"obiectiv
cadru;
- derivd din obiectivelegenerale;
- sunt realizabilepe parcursulunui an de studiu

45
 - la nivelul invdldmdwului gimnazial
Si cel liceal:
- comrytenlele generale:
- au un'grad ridicat de generalitategi complexitate;
- suntrearizabirepe
parcursul
maimurtoranio" ,i"oi"
- competenlele
spectfice:
- derivi din competengele
generale;

;:l:f;:yf
;ffi:"-#:ffi:;:tr,'##fr:i#1','Hn'H*:preciseeiroar
c) dupi confinutul psibologic
'abiectiveleeognitive:Jxprimi rezultatele
proiectatecadezirabirein pran
cognitivgi rearizabire
rTr:i#ffimente"u'e'i'na'ii,o*ei,."l"[;;ftili,?o**u o"prina"riio.pi
capa-citagror
in modanticipatatitudinire,inreresere
;:i::#:l:K|';desemneaztr pe careerevurbebuie
psihomotoriiivizeazncomportamenrere
;:::::#f: concrctedin sfera activitafii
corporareqi
-
d) dupl tenporelitate
- obiectivele IE tumen lung: indicdfrnaliateade maximd
- obie*ivete p".:,y,? (idealuleducafiei);
c3.13raritare.
rij"srrJh;i;"'r"il;iiintiro.
^"17u,
obiectiveleeadru' rp".ii*, i'*"rr"aiare(scopur
obieciveted"-;f"l"d1Lpur"n1"*
#,*[], generare, competenlere
obiectivelepe sc-t/rt:
, _- ' - exprimi
--<r'"r'u finati&i1ilecele mai crsncrete(obiectivele
-termen
e) dupil mtrsurabilitete: operagionale)
' obiectivelemdsurabile:obiectivele
cognitive pi psihomotorii.sunt
mai.u$orde operafion arirat;
.r";"!:ff:::r;:#::*!:":ouiectivere;d;;;fi i,i;#,deoperaf
ionarizar
obiectivelorreprezintiio modatitate
P#i:Tf;"ffi;ttia dectasificare
sistematicr,
deordonare
obiectivel'or
in func{ie
dedomeniire
(DeLandsheere
il"Tffi:,iffif-*tiilor v eic., r97e.
- pentru domeniulcognitiv:
_ Tuonomialui Bloom:
h achizfiade cunostinre,
asimilarea
#:ilfff'ffiJ,i"r|ft" definisiiloa
;,ffiiHff"ffi:fffii:Hil?irilresupune transpunerea.
rerormurare4
- aplicarea:viznazdutilizareacunogtinfelorpentru_
a rezolvasitualii noi;
;P*li;llilifrJt*ffT,'"f
"*il;i"';;di";a*ii";;;;;p""entsin
capacititlile
creative,
caresemateriarizeazd
il*:?*fifr:: in etaborarea
unei
impticd
formulareajudecxlilor
devatoarc
il;?:ff"t in tegdturr
cu o anumiti
- Taonomia lui d,Hainaut:
- reproducerea(repetarea):
fpnezintit repetareaa ceeace s-ainv6fat;
const2i in-ioentificarea
unJi-"t*" *,r" *"i[ii*,
;"Tffi:flizarea: in raport
- aplicarea:se bazeazitpe.asociereaunui
rrspunsparticulargi a unei situalii
o clasidesitualii ei clasaoe iaspuis*i,w ;;inor reguri
frffiri"
dintr-osituafie
saudintr-ostructurtr
a unui
#;*"ffi",',Tm;Tf*rea
- mobirizareagi asocierea:presupungtrsirea
repertoriului cogriti v, orin respectarea *o-r.F"p*suri noi, pe baza
anumitorcondilii;
rezolvarea pi'ur*,"'i'? Lr""i-ilgisirea
soruriiror
;,ffiftT,ff|H:Ei fdr,a

46
 - pentru domeniul afectiv
- Tqxonomia lui Krathwohl:
- recepfarea:lpresupunecongtientizareade cdtre
elev a prezenteiunor valori,
norme, exigenfe;
- reacfia:evidenliazi rdspunsulvoluntar la
acestevalori;
- valorizarea: imprici pre{uirea qi preferinra
.lrr;i;;';"nffu varori, acceptarea
acestora;
- organizarea:reprezinti aranjareavatorilor acceptate
intr-un sistem de valori qi
stabilireavalorilor dominanfel
- caracterizarea: apare atunci cflnd sistemur
de varori format exprimi
evuIui
-pentruo ;r
"^ "X:#';i;:H:i
_ Taxonomia lui Simpson:
- percepfia: se baz_eazipe stimurareaqi descifrarea
senzoriari;
- dispozifia (pregitirea): se referi la starea de pregrtire
pentru aefectuareaunui
act motor;
- reacfiadirijati: implicd imitati4 incercdrileqi
erorile;
- reacfia automatl: reprezinti deprinderea finilizatd;
- adaptarea:presupunemodificaiea congtienti
qi voruntarda migc'riror;
mode|area
acfiuniiftivrfate
irntr-o
ro..e persona|i,
origina|r
_ r*rr;;r;r;:?t;trff
- migcrrile reflexe: rispunsur ra un stimur in
mod invoruntar (flexiunea,
extensiunea, reacfiilede sprijinire,de deplasare);
- miqedriled,ebazi: constauin realizareain'mod
voluntar a unor migc5ri
simplecu un anumitscop(migcrrirocomotorii,
,iiraria""*unipurure;;
- aptitudinileperceptive: se referr la rdspunsulfati'de informagiileprovenite
fa un organde simg(discriminare de
kinestezicd, vizuard,auditivd);
- calitilire frzice: impricr formarea abititnliror
Je rezistenla,
flexibilitategi agilitatein realizareamigcirilo qriteza,iio"*anur"a, putere,
r rezisten{a,
forfa);
- migcirile de dexteritate:vizeazdreafizareaunui
ansambrude operafii cu un
anumitgradde indemdnare (migciri adaptativesimpre, comprexe);
- comunicarea nonverbali:presupune transmiterea "o-prr",
sentimentelor
prin migcirile
corpului(migciri expresive,interpretative)

VII.3- Operafionalizarea obiectivelor

educafionale
o Definifia opera{ionllizirii (cristea,
s., 199'8,p. 333):strategiede analizd,a finalitdtilor procesului
de invd{imdntdecadruldidacticprin intermeaiut
a ooreacfiunicompler.nt*"1
- deducerea obiectiverorconcretedin obiectiv"r, qi specifice;
- definireaobiectivelorconcrete(sarcinididactic{L"""r"r"
c Tehnici de operafionalizarc:
a) Modelul lui Mager (1962):
- descriereacomportamentului final: presupuneutilizareade verbeconcrete(si descrie,
defineascd, si enumere)gi nu a cerorabstracil inpr.agi, si gtie, sd
tra si cunoasc6);
- ptecizareacriteriuluiperformanfeiacceptabile:la nivel
cantitativ(cel pufin doui, integral)
gi/saucalitativ(clar,expresiv,cursiv);
- determinarea condifiiror(instrumentere): prin expresiire
b'; Tehnicalui Landsheere:formularea- ,,cuajutorur,,,,,p€b6za,,
unui obiectivp.""ufun" cinci indicafii precise:
- Cine va producecomportamentul dorit?
- ce comportament observabilva dovedici obiectivuresteatins?
- va fi nygdululacestuicomportament (performanta)?
9*"
- In ce condifiitrebuiesdaibdloc comportamentul?
- Petemeiulciror criteriiajungemla concluziaci produsul
estesatisflcdtor?

47
 a

r Condifii(Vltrsceanu, L., apud$tefdnescu, C.,2005,p. g2):

a) referitoarela conlinutulobiectiu^elor opemlionate: . .
- intr-un obiectiv,seformuleiztr logici sadgi abilitateamentaleactivatdin vederea
definirii moduruideraportarea devurui
"p;Tfpraconginutur vehicuraq
- obiectivelefebuie si corespundE prin confinutullo. nlulrurui de dezvoltare
elevilorgi si vizezeo dificultaL carepoatefi depegit[; intilectualaa
- obiectiveletrebuiesx fie reale,si dlscrie
gn"*tiiti" acfiunice pot fi asociatecu experienle
adecvare de inv{are tn situafiileinstructiv-ed;",i*;;;g.iri"ru
erevii;
- operaliilesaucomportam-enlele specificatetrebuieia n? "uvariate,swPqtrrrL
mai
"'E' 's'rc!v' deptrgindu-se,simpla
T"To*t9 9i reproducerea de informalii "at
b) referitoare la forma obiective lor:
- un obiectiv va descrie schimbareace urmeazasd
se producd in urma instruirii in
comportamennrl elevului:
- obiectivul eperafionaltrrebuieexprimat?ntermenicomportarnentnli
unor,,verbede acfiune"(a enumer4a compaf,4a explicili, prin utilizarea
recunoaste,a descrie,a defini, a clasifica);
- fiecareobiectivconcrettnebuiese vizeii o-singure
misurareapi evaluareagraduluisiu de realizare; G;"$",;*ru a permite9i a facilita
- un obiectiv operafionalva fi exprimatin,cuvinte c6t mai pufine,
conlinutulsiu specific; pentrua facilita referireala

il?:f*,!]:trf{|*f::ii11_1"^.1Tfqup
logicii si
confinutuluiinformativ9i a sittugiilo,O"inufgu
derivabire
rogic,
oferind
o expresie
craril
a
r Aplica
Disciplina:
Temalecfiei:
Fom.r_ulafi obiective operafionalepenfu cele 3 domenii poihocomportamentale,
spectttoepentrufiecarenivel al bnorrcmiilor: cu ajutorul verbelor
r Obiectivecognitivc (Taronomia
-OC lui Bloom):
Cunoagterea:
sii defineasci
strrgcunoasce
si identifice
sAcnumere
lnptegereai
sdexplice
si exemplilice
strrezume
Aplicmea:
s[ aplice
si demonsfeze
si foloseascl
Amliza:
sadistinga
si clasifice
Siweza:
sAcomFlrg
si relateze
85 povesteasca
Evaluarea:
sAarglrmenteze
r 0biectivc"r".*i@
Receptarea:
seabag{
Reaclie:
sediscute
Yalorizarea:
sescaept€
Arganiarea:
se formuleze
Caracbrizarea:
str schimbe

48
 e Obiectivepsihomotorii- OpM (Taxonomia
lui Simpson):
Perceplia.
sd observe
Dispozilia:
si realizeze
Reacpia dirijatd.-
sd aplice
Reaclia automatd:
sa execute
Adaptarea:
sE realizeze
Crealia:
sa execute

. Avantaje gi limite ale opera-tionatizirii

a) avantaje:.
- orienteaziproiectarea instruirii;
- faciriteazaaregele,ametoderorgi mijloacetorde invdf'm'nt;
- sprijin[ c,omunicarea pedagogicd prin eliminareainterpretErilor
- permitediagnozadificultifilorde invdfarea subiective;
adoptandfr,.,n"j" inr*uir" diferenfiard;
- fu.mizeazd,eIaborareainstrumentelor de eval"leullo,
uare:
- sporescresponsabilitd{ile cadruluididacticprin introducerea
- permito evaluaremai obiectivd a rezuttatelfr criteriilorde evaluare;
b) dezavantaje ti;;;l;ilir.ou6,
"r"nrili
- determiniun anumitgradde rigiditategi
formalismin procesulde invifim6nt;
- reducelibertatea profesorului;
- opera(ionalizarea obiectivelordepinde.
.de. specificuldisciplinei predate(disciplinele
algoritmice,precummatematica,frzica,.rrimiu,-'grumatica,
opera{ionalizarea oferi posibilitdfisporitepentru
obiectivelor, in timp ce'tan;uet,rt
-- ilsciprineior ro.ioluilane, operafionalizarca
-'vvrr.r'rv'v'vwrv-(rrrl
este mai dificil de realizat);
- obiectivelecareau in vedereatitudinile,sentimentele
nu pot fi operafionalizate

Bibliografie
Antonesei'L' (t996)' Paideia^Fundamentele
culturaleale educapiei.Iagi:Editurapolirom.
Cristea,s. ( I eet).Dic.lionay
dgte1me
nip,i,irii,.-ti"l"r"ii'
C. (2002),pedagogie.tagi:eOttuiapolirom.
r. o...
9:::t,
D'Hainaut'L' (coord') iytgri;" ai tuvdldmdnt
it:-lt
Joita' E' (2003\' Finalititile si educapiepermanenrd.Bucureqti: E.D.p.
eouJalili - ideal,'r.opuri ou-i;iy:._ in Joifa,
ejeyente.depsihotogiegcolard.Craiova: E. (coord.),pedagogiesi
Editurae*"r, pi.-iOi_tZA,
De Landsheere, v 9iG. (r979) nefintre:oobiectiveror educariei.Bucuregti:E.D.p.
c. ( | 996).Concepteaiaacticeyunda*"ntor"
Y:ir.r' I";;Edi;;ra Rnkarom,
Nicola, I' (2000).Tmtat de.peaogogii
Potolea'D' (lgs8)'.Teoriasi mJtoiologia fto,rard. Bucure;,i,;;;; Aramis.
obiectivelor tn cerghit, I., vlrsceanu, L.,
!:ogA.l, Cursdepedagogie.Bucuregti: CfrAUg. "Ju"utionure.
$tefrnescu'c' (2005i'linalitnlile'"d;";fi; Ideatu_ri,
prescolardgi qco,lard. .scopuriobiective.in Tomga,Gh. (coord.).
nu.ur"gtt, pp. 70_g4.
!1tltoylaSoSie
*** (1999)' Legea
nr' y.+l i2es, ttpuuti"utdin Monitorul o/iciat
decembrie1999'actualid ar Romdniei,partear,nr. 606 din r0
ln a*i *t"ir - normative modificatoare, publicatein Monitorutoficial al
Rominiei, ParteaI, pinh la 29 mai 20,0;

49