TEME DE PSIHOLOGIE

L Educabilitatea

II. Structura gi dinamica personafifitii

IIL Predarea

IV.lnvifarea gcolari

V. Comunicare gi relafii de comunicare pedagogici

Yf. Succeul gi insuc,cesulgcolar

VII. Consilierea gi asistenfa peihopedagogicl gcoali

in

WIL Educafie elevilor eu nevoi.speciale r

IX. Clesa de elevi ca grup social

X.IHenagementul clasei de elevi

116
 I. Edi*c.abilitatea

I.L-Copceptut
| -r'-- a"
"d*iilr*
_ -1.2. Factorii eJucabilitdyii
I. 3. Teorii privind educabi{itatea
I. 4. Mediile educalionale

I.I. Conceptrl de educabilitate

r Defrerfie: se referr la posibilitatea
de a fi educa! Ia
inflrnnfele
' I,H;fff ffil:,HTffi,",";;"
":Tri:_r:j:::"* ," yglijatea omurui de a fi receptiv Ia
f.ogr*r*, concretizare?ndiferite structuri
depersonatitate

jTiffi
;; ;;;; ffi ":;:
;#:ffi:i ?#:H#"m*:ig,,"ffi*ig:"ii{*}'A,"nzicd,morro,ogic
'::trffl;tr'r{'ffif
_procesuledycalioltat, :,mnmf$;ffi*;;*incontexturregririi_autoregrtrrii
c€ntratpe relaliaeaucaior_eOucat
b) condifii caredetermire'*"lir"
_acceptarea Li"cafionaltr:
reciproci;
- infelegereapsiliologictr;
_ prestigiulautoritifii;
- capacitdfileeducatului
L2. Factorii educabilittfii (cotq p.,
t98s)
o Ereditetee-premisa
naturrir
--- e
- aez:vottrrii
Era'urqru psihoindividuere
purnottrolYldu;
r)ffinifii:
- ins,qirea
fundamenfard
a materieivii de a transmite
codutui mesajere
seneflg, o;,*,o"ff d:.h. g generaliera arta sub
forma
.gi.*"il,,*1",", si individurui;
r";'df#ransmitere
"p'e"inte ainrormaliei
genetice
]X:ffffilTt*refif- de
-. cr.netip,i
o, fenotip:
- genotipul:
ansamblul informagiei genetice
;fft1"" in stare latentd, ?nainteaintervenpiei ..
factoriror
- es$e-"de dorS tipmri:
- genotipul general: este.repteznntatde
elementele ,,performante,l,
asigurl'din' i;;;;-;;;il"ua comune intregii
nouluintrscut"(conformalia
-'ffi|Hff
genatipurindivi&tar: cuprinde

nXi"ii".J"i.
elementere
r"ft
,i"iumani
iddia.;;; de,
:ffilllTffiffffi;ff ffiffi
dobandire
deindivizii
uneispecii*^,;,'
^,,&w;irxr*iril,,Tffffir*risriciror
c) rmpecturereait{ii ""
"r;;; o""#irt fo"3?ti", deinstruire9ieducare:
t"n*'io-p"'"*piua
;Jffi:rfrf depinJe
o; d;aririg'e anatamo-fiziorogice
are
:,_TffiH*ri**ilA:*il"'lnziceeibiochimicearecerureinervo{,se;
pebiotipul
detnninat
desistemur
cerebro-spinal,
""Hi"ffiffi:1,'"1iH# decer
l"
;ffff3 i fffoffjendeil *t"taritrgle biofizice aremareriei
osoase;
ur"nur"ro,
#"H"ff; t.'r""lio6r *il*'#: practician
Profesorul consrienti2c-
zi fapturc6 rucreaztr
cu

rt7
 r Mediur- cadrursocio-umanar dezvor*rii
psihoindividuare
a) definifie: reprezintransamblqlelementelor nui*ui", sociare,culturalecarene inconjoardgi
careomur il interacfiunepermanent'pe tot parcursurviefii cu
TT , sare
b) categoriide factori:
-rf:;::#,turali: vizsazdfactoriidin mediulfizic-chimic biotic
ai (ctima"sol,vegetaiie,fauni,
_asigurtromuluisupraviefuirea;
determininiveluldevia1trqi confortulmaterial;
- i$uenleaze sfuidtatea' alimentafi4 rifnul cregteriiqi maturizdrii frzice
- factorii saciali: se rcferi Ia factorii ain meaiut so"io-"-*
-"*tru6"oru.", si i-pri"i [spectarea unor reguli
de conviefuire:familia' gcoal4 institugiile
religioastrerc. mediul profesional,comunitatea
c) tipnri de influenfe:
- in/ruenrear.emedluryiproximar(persoanepi situafii cotidiene);,
- inflaenleale yediulu! distal (mass_medi4 interneiut)
' Educalia- factorurdeterminantd dezvordiii psihoinoividuare.
a) Perspectivede definire a educafiei:
- edrcalia ca pr@es: esteacfiuneade transformarein
senspozitiv qi pe termenlung a fiin1ei
umangin perspectivaunor finalitifi clar formurate;
- edrcasia aclitmesociald: presupuneo activitateplanificatr
proiectsocial,9a- ce se desfagoard pe bazaunui
carcviznazlun modefdep""ronAifi
- edrcalia ca interela\ie umand: no"titn ; ;f#
comun gi congtientintre cei doi a*ori
(educatorul9i educatul);
' edrca\ia ca ansamblude infiuenle:implicd
acfiuni explicitesau implicite, sistematice
neorganizate sau
b) rolul educrfiei:
- controleaztr9i organizeazitinfluenfele mediului
particularititfilede asupra individului
asrrs ''urvruursr gi
ri le adapteazdla
v.6rstrEiindi,viduale=;h;*td'^
-1r'ah@l legrtura intre potenfialitateade dezvoltare,propustrde ereditategi
posibilitEfia mediului; oferta de
- :anonizeaze interacfiuneaereditate-mediugi creeazi un climat
potentialitjt{ilorgenetice; favorabil pentru actualiz.area
- educalia devine un proces de influenfare selectivtr"
cxlrevizeazi dezvoltareaanumitor
caracteri$'ticirrrngle,ce vorpe'in'te jndi*{dukjiJG-*p"+-frr-d;{*6"desatisfacere
acelortrebuinfegi realizareaacelorideaturi, a
o dezirabile
" Sulpreprir,(Zla$e,.M.,*997): ";fuil
- estecoeace ne definegtepe fiecaredin noi ca individ
ca persoandseparatide alfii;
- includeimagineade sine,viziuneaasupraproprieipersoan€,
dar pi raporturilecu ceilalfi;
- Seconstifuiesrrccesivprin parcurgereJaf etape:
- etapaeului corporal: indiil imagineauutoA""rrte
a mediului internaI organismuluigi a
con$titufieifrzien,hairile afectiveLgut" A"
uort"q
- etapaeului social: Yiz&azil,itnud"* despreloeui gi rolul propriu tn societate,
valorilor sociale interiorizate. int"grk",- sistemul
;i .otivele
- J;fi;,- *o-tirn"t" de sratut,
sentimenelesocialg voinB de integrareilije;
- etaw euruispirituar: impliclcentrareapecunoa$terg
creatie
I.3. Teorii privind educebilitatee (Negre1,I.,
I99g)
r Teoriile erediteristre:
a) spocific: pornescde la premisaconform
crreia ereditateaguverneae[de la inceput qi p6n[
sfdrqitdeanoltareafizicil 9i psihictra individului, la
in"r*ir, gi comportamentele acestuia,
prin intermediulcondi;ion{rii genetice; "titudinile
b) teorii reprezenfi tive:
' teoriile vitaliste @' Teilhard de chardin, R. Descartes):
orictrrei activititfi umaneconsti intr-un elan vital, se fundamenteaza,pe ideeac[ sursa
o forttr a vielii existenttrin orice fiinfx, o
entitateimateriald'invizibild pi indestnrctibiltr,
exprimatitprin putereamintal6:

ll8
 - teoriile instinctualiste (Th. Hobbes, J.J. Rousseau):au la bazd ideeaci intreg comportamentul
uman igi are riddcinile in puteri innlscute sau ,,facult[1i", cum ar fi liberJatea voinlei gi
capacitatea de ra{ionare, cale sunt capacitdli inndscute specific umane;
- teoriile despre superioritatea unor rase tn raport cu altele, a unor clase/ categorii sociale in
raport cu altele r
r Teoriile ambientaliste:
a) specific: promoveazdacfiuneafactorilor de mediu;
b) teorii reprezentative:
- psihologia behqvioristd (J.B. Watson, B.F. Skinner): omul reac{ioneazlla variatele stimuldri
ale mediului, iar comportamentul uman poate fi analizat gi explicat prin intermediul schemei
fu nclionale stimul-rispuns;
- determinismul ambientalist:
- de facturd naturald (geodeterminismul);
' determinismul ambientalist de tip artificial, cu accent pe rolul factorilor economici,
socio-culturali" educationali:
- modelul ecologic al dezvoltdrii (Bronfenbrenner, apud Birch, A., lg99),
structurat pe 4 niveluri dispuse concentric:
- microsistem (experienfeleparticulare ale individului);
- mezosistem(relaJiile existente intre microsisteme);
- exosistem(influen,teindirecte asupradezvolt5rii individului);
- macrosistem(ansamblul condi{iilor sociale,economic Ai culturale)
o Teoriile integrative sau ale dubtei determiniri
a) specific: au ca punct de plecare reconsiderareaglobali a acfiunii factorilor ereditari qi de mediu
asupradezvoltirii ontogenetice;
b) caracteristici:
- necesit[ o abordare globalS gi integrativd. a dezvoltArii fiin-tei umane, abordare in interiorul
cirpia se urm[regte, pe de o parte, surprinderea valorii gi lirnitelor atdt a determin[rii
ereditariste cdt gi a celei ambientaliste iar pe de altd parte, identificarea modului ?n care
ereditateaqi mediul interaclioneazdin ceeace priveqte dezvoltareaontogeneticd;
- propune un model propriu al dezvoltdrii ontogenetice a fiinlei umane qi irnplicit o viziune
realistl asupra forfei transformatoare a educa{iei;
- specialiqtii au pus in evidenfi existenfa unui aganumit ,,interval de reacfie", interval ereditar
determinat, care definegte limitele intre care influenfele de orice tip ale mediului pot determina
modifi cbri la nivelul dezvoltirii ontogenetice:
r o limitd inferioar[ (punct de start);
- o limitd superioari (punct terminus) a dezvoltdrii
- influenfele mediului se pot manifesta doar in interiorul acestorintervale;
- se obiectiveazlindoul planuri principale:
- ?n plan epistemologic: dezvoltarea ontogeneticSeste rezultatul interactiunii permanente
gi complexe instituite intre factorii ereditari gi cei de mediu;
- in plan praxiologic: educaf;a are astfel drept sarcind organizarea gi armonizarea
condiliilor de mediu in raport cu dotarea nativS, cu particularit[{ile individuale qi de
vSrst6ale subiectului uman, in vedereaconducerii dezvolt[rii ontogeneticea acestuiaspre
limita superioarda intervalului de reaclie pe care ereditatea?l impune.
- dezvoltarea ontogeneticda omului se realizeazdin contextul interacfiunii factorilor ereditari
cu cei de mediu, sau, mai exact spus, mediul influenfeazd dezvoltarea individului intre limitele
pe care le traseazdereditatea;
- in contextul in care determinbrile ereditare qi ambientaliste au un caracter arbitra4
probabilistic, putAnd fie s5 stimuleze dezvoltareafie sd o blocheze, educatia are menirea de a
limita caracterulaleator al influen{elor celor doul tipuri de determiniri qi de a asigura condiliile
necesarepentru o dezvoltare individuali optimd

I.4. Mediile educafionale (apud Cretu, D., Nicu, A.,2009)

o Definirea conceptului de mediu educa{ional: include ansamblul factorilor naturali gi sociali,
materiali gi spirituali angajatjin activitatea de formare qi dezvoltare a personalitilii umane conform
unor obiective stabilite in mod explicit qil sau implicit la nivelul comunitdfii educative na{ionale,
teritoriale. locale

119
 o Descrierea principalelor medii educafionale
a) Familia:
- reprezinti, unul din mediile complete de socializare qi educare,datoritl posibilitdf,lor pe care
le are de a-l intoduce pe'copil in cele mai variabile situafli qi de a ac{iona asupra lui prin cele
mai complexe mijloace; ,
- constituie primul model social de formare a concepliilor copiilor despre viatfl, a modului de
comportare qi relafionare,prin:
- modelele de conduitd oferite de pirinfi pe care copiii le preiau prin imitafie qi invifare;
- climatul socioafectiv in care se exercitd influen,teleeducalionale
- devine cel mai important factor cu care coopereazdgcoalain procesul educafional:
- gcoalainformeaz6 pdrinfii cu privire la ceeace au de frcut, pentru construirea unui front
comun;
- pdrinfii sunt persoanelecheie in planificarea, organizarea,implementarea gi evaluarea
practicilor
- exemple de practici qi programe de incurajare a familieil
- conectareaactivitl.tilor de invilare de acasi cu cele din clasi;
- incurajarea voluntariafului in evenimentele organizatede gcoald
b) $coala:
- este principala institutie furnizoare de educafle specializatl ?n pregltirea resurselor umane ale
unei {iri;
- reprezintl mediul institulionalizat special constituit pentru educafle formald, dispune de
personal didactic specializat, iar activitatea este orientatd intotdeauna de anumite finalit[fi;
- rezultatele qcolaresunt recunoscuteprin diferite acte (diplome, certificate)
c) Biserica:
- constifuie un mediu educogen,spiritual;
- influenfeaz[ individul la inceput diftiz, nesistematic,cu ocazia ceremoniilor religioase qi apoi
tot mai explicit, cu prilejul unor activiti{i specifice (actul spovedaniei,activit5li caritabile etc.);
- devine un mediu educalional sistematic, prin inser,tia religiei ca disciplini in planul de
inv[,timdnt gi promovareavalorilor credin{ei
d) Institu{iile culturale:
- oferd programe de formare a tinerilor, de educafie a adulfilor, de petrecerea timpului liber;
- sunt variate: biblioteci, casede culturd, muzeee,casememoriale
e) Mass-media: radio, TV,Internet

Bibliografie
Birch, A. (2000). Psihologia demoltdrii. Bucuregti: Editura tehnicl.
Crefu, D., Nicu, A. (2009). Pedagogiepentru definitivat Ei gradul didactic 1L Sibiu: Editura Universititii

tt#lufl:tJ',';t'r't Educabilitatea.
Factorii 0,"r",umane.
devenirii E.(coord.),
in Joi1a, rraogogiu:
Er
elementede psihologie Scolard. Craiova: Editura Arves.'
Golu, P. (1985). invdlare Si demoltare. Bucuregti: Editura $tiintific5 9i Enciclopedici.
Negre!, I. (1998). Educabilitatea. Factorii dezvolt[rii personalitilii. in Jinga, I., Istrate, E. (coord.),
Manual de pedagogre. Bucureqti: Editura All.
Zlate, M. (1997). Eul Sipersonalitatea. Bucureqti: Editura Trei.

r20
 II. Structura qi dinamica personaftn{ii

I{.1. Conceptul de personalitate

11.2.Modele de abordare a personalitdpii
11.3.Structura personalitdlii. Urlitate si dinamicd. Perspective noi tn abordarea structurii
personalitdlii
11.4.Dimensiunea creativd a personalitdlii
II. 5. Personalitatea din perspectivd psihosociald
II. 6. D ezvolt ar ea per sonalitd; ii
11.7.Metode de cunoastere a personctlitdlii elevului

II.1. Conceptul de personalitate

o Definifii gi caracteristici:
- personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-culfural Gare se constituie fundamental in
condiliile existenlei fi activit5tii din primele etapeale dezvoltlrii individuale in societate;
- se referi la subiectul uman in integralitatealui, ca o sintezdunicl a elementelor:
- caracteristicile sale biologice;
- structurile sale psihice;
- mijloacele culturale de care dispune qi valorile dupd care se conduce;
- capacitdlile sale de a ac{iona in societate,de a creeaqi de a transforma mediul
- unicitatea si stabilitateaconduitei sunt aspectelecele mai importante:
- unicitatea vizeazb o modalitate particular[ (unici) de ajustare a comportamentului la
cerin{ele mediului de viafd.
- stabilitatea arc in vedere o anumitii constanf6 a atitudinilor, a tendinlelor qi nu o
permanen{i a stirilor
r Idiografic qi nomotetic in caracterizarea personaliti{ii
a) abordarea idiografici a personaliti{ii:
- are drept caracteristicl definitorie faptul cd promoveazi unicitatea gi singularitatea
psihologic[ a persoanei;
- teoriile acesteiaborddri aduc in prim plan unicitatea qi singularitateapersonalitdlii subiectului
uman, fapt ce reclaml regAndireademersurilor psihologice de cunoagterea personalitefi;
- principali sus{indtoriai abordirii idiografice:
- Carl Rogers (teoria sinelui):
- subiectul uman, ancorat direct qi nemijlocit ?n realitatea cu care se confruntd,
estecel mai bun expert posibil in in,telegereapropriei persoane;
- individul nu reactioneazd la evenimente, ci la modul in el care interpreteazd,
evenimentele, iar aceasti interpretare, care este una eminamente personali gi
situaf,onald, presupune acceptarea unicitdfii gi individualitdfii fiecdrei
personalitifi
- George Kelly (teoria construetelor personale):
- omul se bazeazdpe teorii personale in confruntarea sa cu realitatea cotidiani,
validate de experien{asa proprie, emite ipoteze gi face predicf,i pe care incearcl
sd le validezeprin punerein practicS;
- orice individ igi construiegteperspectiva sa unicd asupra realitdlii, perspectivd
ce devine un cadru particular de semnificare qi acfiune;
- acest cadru particular are astfel o dubld func{ie: in interiorul acestui cadru are
loc interpretareaqi semnificareaevenimentelorcare survin pe parcursul existenlei
individului qi ?n acelagi timp acest cadru gaverneazd qi direcfioneazd
comportamentul acestuia(Birch, A., Hayward, S., 1999)
- Gordon Allport (teoria trdsdturilor):
- personalitatea este un ansamblu particular structurat de trisituri cardinale,
principale gi secundare;
- trisiturile de personalitatese impart in trei categorii fundamentale:
- trdsdturile de personalitate cardinale (de reguld 1-2) sunt reprezentate de
acele structuri care guverneazd personalitatea subiectului uman in

t21
 ansamblul s6u, care influen{eazd decisiv modul de manifestare al
tr[sdturilor principale gi secundare;
- trdsdturile de personalitate principale (aproximativ 7-15), deqi mai pufin
genelale, sunt cele care asiguri existenla unei anumite constan{ea modului
de manifestareal individului in situafiile cotidiene;
- trdsdturile de personalitate secundare, degi cele mai numeroase, au
influenja cea mai redusi qi exprimi atitudinile qi comportamentul
individului in contexte particulare izolate
- consecinfa directi qi imediatii a acestei aborddri teoretice este faptul cd existen{aunor legitdli
psihologice gi pedagogiceuniversal valabile qi aplicabile estepusd sub semnul intrebdrii;
b) abordarea nomoteticl a personaftnfii:
- afirmd qi accentueazi ideea similitudinilor dintre personalitd{ileindivizilor;
- se centreazl asupra evidenfierii elementelor constitutive comune ale acesteia gi stabilirii, pe
aceastdbazd,,a unor legitif, comportamentalecu grad mare de generalitate;
- valorific[ din punct de vedere epistemologic existenla unor factori constitutivi comuni care
permit o descriereqi o clasificare unitari din acestpunct de vedere a indivizilor qi care definesc
personalitateafiec[rui subiect uman in parte;
- implicd descoperireaunor legiteli ale comportamentulpi indivizilor pe baza a trei demersuri
metodologice distincte (Radford gi Kirby, apud Malim, T., Birch, A., wadeley, A' 1999):
- clasificarea oamenilor in diferite grupuri cu scopul de a prezice modul de comportare al
acestora?ndiverse situaf;i;
- formularea unor principii comportamentale universal aplicabile (disonan{a cognitivd,
rolul intdririi gi pedepseiin invlfare etc.);
- stabilirea unor dimensiuni ale personalitifii (extroversiune/ introversiune, nevrotism/
stabilitate) in raport cu care oamenii pot fi compara{i prin utilizareaunor teste psihologice
standardizate
- principali susfindtori ai aborddrii nomotetice:
- H.Y. Eysenck:
- distinge trei axe fundamentalein raport cu care indivizii pot fi clasificafi:
- axa introversiune-extraversiune: subiecfii umani pot fi clasifica{i in
introvertiti sau extraverti{i in funcfie de preponderenla orientirii spre sine
sau spre lumea externS;
' axa nevrotism-stabilitate: relevl mdsura in care indivizii sunt iritabili qi
anxioqi, respectiv calmi qi tempera{i;
- axa numitd psihotism: denoti ?nclinafia individului spre singuritate,
indiferenfi afectivl sau chiar agresivitate
- R.B" Cattell:
- identificd distinclia dintre trdsbturiledebazd,qicele de suprafaldale personalitalii:
- trdsdturile de bazd sunt relativ constante in timp gi independente de
contextul in care se aflI gi acfioneazdsubiectul;
- ndsdturile de suprafald ale personafitatii sunt dependente de situaliile
concrete qi de dispozitia particulari a individului
Relevanla educa{ionali a teoriilor privind personalitatea
a) implica{iile abordirii idiografice:
- a concepe personalitatea umani ca fiind o simpld suml de tris5turi individuale gi
individualizatoare echivaleaz[ cu relativizarea qi desubstan{ializareaactuluieducalional;
- datoriti faptului c5 este postulati absenfaunui nucleu stabil al personalitlJii qi este afirmatd
dependen{a comportamentului uman de variabile pur situa,tionale,efortul de inducere prin
invdlare qi exercitiu la nivelul elevului a unor abilitn{i gi comportamenterelativ stabile iqi piirde
oricejustificare;
b) implica(iile abordirii nomotetice:
- determini ignorarea subiectului uman ca entitate distincti, prin.subordonarea individualitelii
sale intregului, condi{ii in care individul este transformat in simplu element sau parte a unui
eqantionsau popula.tii statistice;
- situafiilede instruirear fi redusela sirnplegabloane,universalvalabilegi aplicabile
Cadrele didactice igi vor structura demersul instructiv-educativpornind -de la premisa cd
----) personalitilileelevilornu suntnici in totalitateidentice.dar nici radicafdiferite.

122
 Ir.2. Modclede abordrre I personaritifii (Hayes,
N., orreil,s., 1997)
r Abordaree pcihanalitici
a) Teoria lui F'reud: 1
- derivi din operalui S. Freuddespppsihanalizi
- Freudcondidertrcd personaiitatea estemodelatdde o seriede intarnplariale biografiei,
care au generatt"*iqi inhapsihice(conflicte interioarenecongfientizate;, c-es-au
instalatin interiorulminfii, prin acfiuneaunoripoteticestructuriinteme:
- ,,ID" (componenta instinctualla personalit{ii);
- ,'E'Go"(componenta care incearcdsi find in afara congtiinleitensiunileintrapsihice
fraumatizante);
- ,,SUPEREG0"(se refer[ Ia cerinlelesocialede comportarecivilizati, la conEtiinla
moral{);
- personalitatea omului se formeaziin urmaluptei continueintre incercdrileindividuale
satisfaceimpulsurile instinctuale(sexuale,agresive) de a
;i ilil"'i-"6utui social, care nu
tolereaziconduitelecompletlibere;
- in anii copiltrriei,,,ego"-ulesteinci fragit, nu poaterispundesatisfbcdtor
enormelortensiuni
internegeneratede confiuntareadinne ciletalte doui,,elje,, (,,rn",
,SurBREGo.), gi astfel
apareriscul produceriiunor traumepsihice,carevor r*a inconstient,felul de ,.;d;;
al persoanei,de-alungul intregii salevieli "
b) Teoriile neofreudiste:
- apreciaztrcr FIeud nu a acordat suficientit importanfi aspectelor
social-culturaleale
deanoltilriipersonaliti;ii;
- personalitatea estemodelati gi in{luentattrde societate,culturd gi de c6tre
maremtrsurddec6tde ctrtreinstinctg asacum susfineaFreud; al}i oarneniin mai
- EGo indepline$tefunqii
lare depngesc,impia apirare impotriva anxietifii gi rezolvarea
conflictelor interioareincongtiente
c) Limite:
- conceptele-c,u care opereazdse referi ]a aspectecar€ {ru pot fi. observate
ut}r
:rs ve' si mdsuratecu
-lsurinp{€x;id;,€,gprsqperego);
--eof"Y'co.duei la dr*e-ryrremri lciusriroe 'ale unor conlportamenteca fiind semne ale
: -,-.
exa*atiffite nJ*: ' :
.r;:,.r:+;-g--ffi
..,{D.Ieril.ffi sf Srlril&@
-..'"+'*' W rtir;ir & cpsinme s"rmr trEsiituriindividualestabile; I
'-sr*'b@*e*€ors,g5.*.€frni: .- -;
- trdsdhti cardinale, care.determini comportamentulin circumstanfe
(ex.: spirihrl umanitar); foarte generale I

care explicd conduitalntr-o largi gam6 de sit'a1ii de viaftr

;#ffffi:*"' (ex.:
'trdsdtwile secr*tdare,lanivelul unorsitualiiparticulare(ex.:
agresivitateaverbali)
b) Teoria factoridt:
- recurgela proceduristatistice,aplicabiledatelorprovenitedin observarea
subiecfi urEni' pentru a determinainterretaliil" aint diferitele wrui marenumdrde
tresaturi de personalitategi
pentrua grupamultit.dina tr[strturilor individualein: "
- ,dimensiunide bazi ale personalitifii', cum ar fi nevrotismul,psihotismul,
exfaversia/
1"ffi;*n:'#:';srutrH1l;,',3J;J;,;bi,itateemorionare_
sentimentalisrn'gandireconcrettr-gdndirqabstractx (R.8. Cattelin perioaauI 950-I 960)
c) Limitt: ofern prea pufine explicatii despremodul in-care se
d;;A pilonalitatea, pe care o
explicl doarin c""a c€ privqte tipurile, t lslturile, nevoile
r Abordrrer behavioristi
r) specific:
- are ca obiect de studiu comPortamentulobserva! care este determinat
de factori externi
mediului;
- abordrea comportamentaltra pengnalitnfii pune accentulpe specificitateasituafionall
minimalizeazr importanfapredilpoziliilor'generalede rispuns gi
cu privire la importanla
stimulilor din mediuleldern

t23
 b) Teorii reprezentative:
_teorialui Skinnerasupra
personalitilii:
- estebazatdpe principiulnumitcondilionarc
operanti,comportamentur esteinfluenfatde
efectetesate,cunoscuie subnum"l_;;;;;iira gi pedeapstr;
- unitateasfucturali th"i" in abordirile
c"r"*@:ltare estertrspunsur, carevariaz' de
la un simplureflex(ex'r sariuagia
ta vJ"t*'ilelr"rtii, trese.irea
ii
comportarnente complexe(ex.: rezolvareu *-**", putemic),la
*"i p.Ul"r; iiol1,;ffi
' skinnera inhodustermariic"
deosebimoderurinvaarii reflexe"onoiliJn*" "i*i"n $i ,,condiflonare'operanti,,, pentrua
rrip;;v ie moderur:
"G inteririipnri,iu"
aparifia
;"Tl{*ilffi,ctasici: ruuu p"o*psei
nudepinde
deceea
-",.,,,u1111'1"ffi ecvenraunuirtrspuns:
li.fffrr?:f*,i.lyenfa.fr
- fntdrirea pozitivd: o.ic" stimur
comportamenfu " ctrruia i"r*i**t)
lui asupra
a crrui prezenlasporepterecenta
aqioneazi
-^intdrirea negativd: este ,,orice .timut
a ctrrui,.retragereaccentueaze
(sporegte
- t'^ffif#"1ll"li?frT.ffiH a"*rn ii personaritdlii
deinttrrirein dobdndire" ;f"";;;; subriniazi
imporranra
. anora"""jTffi*. $i comportiamentetor

;1"":,ffif":'16ftil:#ffi:c de la tendinlele
exisrente
in oriceindividumansprelibertate,
b) Teoria tui C.R Rogers:
- considertrctrpersoanareaclioneaztrIa lumein funclie de felul subiectiv
- comportarnentelg reacfile de r{spunsla fapte;til;" in careo percepe;
persoanesuntdeterminate, in primur
ftil't$H#?::"t"in "u''il.,. *;;;d;;;fre
1,,serr-concept,)
eidemodur
rncare
#T?li::lffi hT,lffi|ffi ,lj#'i.hfr rddncinir
einprimere
interacsiuni
cuptrrin;ii,
- fiecareindivid umanseoat", Jo*i"
sise dezvolteqis{ igi exindtr orimntul
cunoaqterii;
*ffffiffiffiffir|!1ffi1t#lj"ffl'Jil** decare
benenciaztr
dinpartea
.r Abordsrea
^,. cognitivtr
--ri:ere*

- a incercat t|- o noud

v-izit11eun1fica1o-are
interprerarea 9ftt prin- depd$ireaIimitelor altor
o:rH:"r: (J.pfir,'ff. cl,"""h,; l.-B#;;bre*0"
e' sr wrvr vrBu(xr'AllsuDel);
orientiri in
- cunoa$te Ovy*F Ricfrelle,nA., Wtll,--"' ' ' Ausuber);
descriegi explicr mecanismele
psihiceinterveniteinhe
.J:lti ,,inbtrri,,gi ,,ieEiri,,,stimulgi

'"I"ffilffi:##;ffi:ffi ,|;f.:ffiffi::#ng;il**caobiecrarpsihor
- reabilitareasubiectuluica-iniliator pr"p"il"i
ra"
- studierea mecanisrnelor/ "r ;grfi;
firncfiito. "ffi6",
"onauite'(decizie,aregerc,serecfie);
opozipie
cucere;d;;,;r;il iilil;;He, repr€zentare,
f,o,H"rn oHn",a;
o Abonilsre stTuctural-sistemic.I ""r* "eii.'""*"L* inrerigenfei
a) Penspectivastructumll
- puncturde precarefl constituie
**?lr:
ierarftic,ceeac€d"rrrrid;;'#iritt* i"dy.de-organizarei.:1yare a erernenteror,
dispuse
--- *us originarat
9i vrrElrrill
?r personari*gii; ,
arpersonaltti$ii;
- abOrddri rcprezentatiVe:

:t;:;#::::"y:;#;ffiaeste o conngr'asie,
unansambru
deerernente;

;43'sff.f j;*?:lry pentru*ry y:lTr personarit2rlii

rezurtd
_ tzarelstructurarc
gi interrelafionale din
btrstrtr:rilor. pi nu,Oionum[ml
a idenrificatapr'ape r00 de facrori,
;JiLfiT'** majorirarea
de nahnx

t24
 - teorialui K Lewin:in structura personalit{iiexistd3 momentesuccesive:
- etaw structurilorprimare: estenediferenfiattr, slabstructuratigi esteevidentdin
jurul vdrsteide3 ani;
- etapastructurii bemidezvoltate: se realizeaztrin interiorul structurii iniliale, se
firncfiile pi crestegradulde interdependen{i corelativl; se evidenliaztr
fferentja3a
in preadolescenf{
' etapastructurilor dezvoltate-incaresuntdejamaturizateprin
tipurile de structuri
qi prin ma:<imalizarea conexilnilgr de tip regl*or dinte ele,'c"* o asigur6
coerenE stabilitate;se dezvolti dup6 vdrstaadolescehleipe
masuramaturizirii
acfionaleqi sociale
b) Perspec{ivasistemicl
- are la bazi tooriasistemicdcare{'e ca punctde referinldsistemur,in cadrur
devineimportantnumai?nmisura in care,esteinterpretat ctruia elementul
ca sistem,deci ca **rUru'6" relafii,
de interacfiunigi intedependen{e
- personalitateaesteo unitate integrativd,superioard,un sistem
supraordonatce nu se poate
reduce la procese,.funcfii psihiie
9i nici nu ," ;d.;-gi la structurile biotogice sau
psihocomportamentale primarq
- personalitatea constituieun sistemdinamic,hipercomplex,cu organizare
dispunede intr[ri-stiri-iegiri ierarhicl, care
c) concep$astructural-sigtemicjl:rsuprapersonalitdlii
- modelulpersonalitdlii (p.p. Neveanui:
- modulesenfiar de existenfra viefii psihiceesteactivitatea;
- de-a lungul existenfeiindividulul, activitateaconducela cistalizdripsihice,
patrusubsisteme: organizate?n
' subsistemul de orientare-(Dece?,Unde?):reprezintastrategiilepersonalitnlii
cupttnj".colcepfiadesprelume gi via1d"ansaxnblut qi
o" vatot Limiiate de individ,
idedul de-viaf" imagine4 conqtiinlade sine, ansamblul
motivelorgi intereselor,
dominanteleafective;
- subsistgmul ,bioenergetic1!* ?): ir*egreazaintercorelafiileneuno-hormonale,
*ipul-somatie"transrisiradividuluitprin i"rtua sa gpnericd,tifulue activitate
-. neryoa.struryerioe{:@t; "_
-:' --.,+,-;.:u
rnq8degilt h,Ae
.,.,. : :i€ ,rye+e*itig:tkr".qfi{biiini,
"_ r4paeir{fi,,Forearjat*asir, *ivr*rl ds;dfrfft Cpe;ffi+i +i"1ru*aJa ceea ce a
i itrE;safr+:arqi*ii&ijd;**",
rePrezentat de structura caracteriali, de -componentele
autoreglatoare gi
organizatoareale activitItii
- interacfiuneadintre atitudini -.apttttrirnrin sistemulpersonalitalii
' (p.p.Neveang v. oprescu.;:
- aptitudinile reprezenti sistemur instrumentar-operafionar;'
- atitudinile sunt vectorii care orienteazdpozitiv sau n"g"tiu aptitudinile

rI3' structura personetitifii. unitate gi dinamici.

- Perspective
-r noi in abordarea structurii
personalitlfii
r Structur:apersonatifi (Zlate,M.,
Fi 2000)
a) Tempcramentur- dimensiuneadin-amiceenergeticr
a personalitrfii
- este latura cea mai accesibildqi mai u$o. t*atr*u u p""r"l"ritefii, exprimat6atdt in
intelectual[ 9i in afecdvitate, cat
$iil;;;p"rtamentul exterior, in motricitate gi
#;,tr
- tipologii temperamentale:
'in otichinte' Hippocrategi,.ulterior, Galenus,au identificat
4 tipuri temperamentale,
ctrrorare'auasociatamestecuriale'rnorilor offi*,
- tempranentul sangvinic:predominanfasAngelui;
- temper*nentulflegmatic: predominanfalimfei;
- temperqmentul eoleric:predominanlabilei galbene; ;
- temperenentulmelorcolic: predominanfabilei negre;

t25
 _ tipologia lui C.
Jmg:
' ex*avertifi: sunt orientafi predominant
,p..- lumea externtr, sunt firi
sociabili,corhunicativi,opii^igti,uinili'i,il"iiffi deschisq
,'J*Llruti"i;
fri;fi{{,i"lilil'ffiff ffit:ililfr1'fi'"ru'*interioard'-suntn
;:#:'#m#a,r:{itrf;fi:ilfffi:5:ioiiLu",eristici(extravertit,in*ov
- rtegmaticiigi melancoliciisuntintrovertili;
- colericiiSisangvinicrrsuntextravertiti:
- melancoricur gi corericurauun ga riir
no,_"_",
de.newozism
gi de instab'itate;
- descrierea u"*?u"i*#L** o"
*,#ffi:i ;'#fl,ft:r
' tiwl ertravertit: eite orienat
'"*"ir.i, Juor,o"
stabiri
spr€ cunoa$terea rumii exbrng eviti singurdtate4
sociabilgiagreatde comunitate,.animator , este
cotericut: ir, conducdtord, sr,ro
esteexcitabir "*r*J
eiinegJinlr;;;;dru;":;:
n,valnic,nesrsp&ri! fi" o"pT-i',, ci esreeruptiv,
sangvinicar: se caracterir*re ";il;;;;d eipanic[;
vioiciune, rapiditate, ira"-Jt i"it"t", echiribru, in condilii
clllunicativitate--', de
temperamentur
buneiaispozlul "ferv"scenitr emofionali; este
promptegi economicoase
"r "a"pr"iiiiap
##,Trtrili":,Jj;::11;;r,,ffi ii:m#?;"n;;-;#i#socia,e,s,a
-,fegmaticur: este caracterirut
mperturbabil,terneinicin munca irinr_* carm neobi$nuit, meticuros,
a"l""gr J*a; rent,
melancoricur:ane un tonus scfuut
mobirireaztrgreu,este*"pg:p.I";#;iu ii Jisponioiritili energeticereduse, se
* increderein "' sine,manifesti
desinesiprezinti
oin"iiir' i" uauo*"ro"iure- ""'
- implicasii
J;f;fl*jlttr
- in 'aanrerevurui
cil temwhtmtTr":jy:1"rf".
pentma conhacara vi:erzi-controrur
stapanirii
desine,
impulti*t"reugi fonnareaspi.ittui
- in cazul elevului-iu t"^p,)*r"nt sangvinic: a" ordinegi disciplini;
{oasofieir*ewtq-pentnr" se fixaaa scopurilorgi
"urmtrre$rte
J#G.tu"aqiuniTlTelalri;
fl"s;;;;;;ffi* accent
pecurtivarea
unuiritm
* ffigl"#;rt#
- ln cazul
,teiPerantent
elewlui cu tewemment melmcolie:
profesor'r va incerca s[
ln forfeleproprii"J Ln**r" stimureze
elewltu Jctivit*ridegrup,sen incural
*ffiffi ezes6
b) Aptitudinile - ratnra iwtrumenter-operefionarr
a pemonaritrfii
;H'ffiT##r#tri,-ry operalionale;
**.i.. dezvoltate,
care
mijr
ocesc
- af,ati gradul de dezvoltare **
a unor funcgii sau imbirurea
ptrtrunztrtoare,
voluqul *rmori"i,tfintrarea unor operafii (inteligenfd
- diferenfa atanliei);
gnry *p""itar.,
"ptituOi""Si
reprezinttrun pottn6ut gi se
;Kf"y:*: dennonsrr.eaztprin u$urinfntn invifare
pi

;ffit:it:';r:l*: tmplinicr
cares-aconsoridat
prinexerciliu,
--'-^"'v s-a
- clasificareaaptitudinilor. ""*fJiff*e
- afiitudinile simple:
- mijlocescacliunile gi condifionea{
e{cienla anumitorraturi saumomente
activitifiii: aptit'dinea calcului are
numeri" fr;iii;; rezolvareade probleme;
- exemple:proprierifile sensibilitgii
,""tif", u*tii*,-proprietelile
inspafiu ooi"ti*pGi"pr"
"i*Jf
*,,,,#,i?|):;,t::entare '"'*,ti "*"ir#
"*.,
- reprezintx adev'rate sau mafife dupd care se profireazd
individuarpropriumuzicianurui,pictonrrJ, un stir
--"ptiroi"*-l*iia
ri"r#lri"i*urui etc.;
#:ffiiil .pentupi"tu"e' aptitudinea
"ffI*otno
r26
 - seqlividln doutrsubcategorii:
- aptitudinile \peciale:
- semanifes*.numaiintr-unanumitdomeniu,curnar
literaturi, muzicd"arteplasticeetc.; fi matematicS"
- aptitudrneapedagogicdeste o aptitudine special':
presupuneo
converself{ a tuturor insugirilor personalitdtii
educatoruluiasupra
procesuluide influentarea elevilor
- aptitudinilegenerale:
- sunt ut'e in toate domeniile de acdvitate gi
nu pot inlocui
aptitudinilespeciale,ci doarle pot compensa
_ exemple: spiritul de inn-o anumit?imtrsurtr;
observafie,inteligeng p"";
invtrflturi; "JiruAin*
' interigmla o formd superioar'-de.adaptare
lp optim5la situalii
tot'problematice, prin restructurarea datelor
- implicalii educafional", anterioare
"rp"ri*it"i
elevului est'euna din conddiileesenlaile
ale orienttrrii qcolare
;t"frHfiff*itudinilor
- rolul profesoruluiestede a.valorificapropriadisciplind
profesio.n{gi formareaaptitudinilor - -'- pentrustimulareainteresului
- un rol lmpoftant il are profesorul-diriginte
"f""ufui;- sau
consilierul gcolar care va prezenta
elevilor monografiiproresionar.lio."uo *Gi""pilsi
dar 9i cei aux'iari, ai profesiun'or de caresuni q*t ;r;rd"rrt srrict necesari,
in:teresaliete.rii
c) Caracterul- hturr retegionihvrloricl a personatiHtii
care
subiectui;;;;;" ri prinraporrurile
pec'relestabileste
;"rff3ffJfrff;,:ri'*
- componentade bazaa caracteruluiesrereprezentati
de atifudini:
subiectului
fatr a" t"*"*, iup aJrirr, demunctr,
;Xt{fftfia deevenimente,
idei,
- crasificareaatitudinilorduptrdomeniurin carese
manifes*r:
uindinea fald de oameni:umansinqo**i",
urr*i"*, inferegere,coopen'€,
concilieie,sociabilitare,principialitate,rin""itute
spirit critic gi autocriticetc.;
atitudinea
fayddesine.:
gemnigte,
*oaoti",.tno"cil ri' ri*li""iluroi
;{;:W,fr#flf ff39ffigg*"f*oona*b co,rtimrr "*.,uisti
i propriur r
- implicalii educalionale:
- cu cft atitudinile pi acfiunile profesorilor vor fi mai discretc
elevilor, bztfr pe o bunecunoagtere, ai mai adecvatev'rstei
pe_trcrederegi i"f"l"g"[, pe dialog
deschisgisinccr, pe incurajareacontaitelor gi confidenlelor, ; ffifr;14
cu cdt procesuleducativva
cu atetuo. creqte
pansete
formtrrii;;ip.##fi
[St#*|jfiza! *-ponsabile,
r U3itetee g dinrmicl personelitlfi
a) elemcntecaracteristicc
- penonalitata esteun ansamblude stnrcfuri,iar stnrcturasereferl
la un sistemde rela{ii;
- in ca&.l sistemuluipenonalit{ii exi16 aoueg,rfe J-*tnponente:
b) descriereacomponentelordin slstemurpu.rooiiti 'v'F' r'qrrurFrc
catitigilegi
;I sr
structurile
- calitdlile:
- consisten|a:se refertr la stabilitatealiniilor generale
de conduitii ale subiectului in
decursurtimupurui;srabilitareaprivepteatit
firi"6,-ju,-;;;;* pr1,i"e
- grdul de dearoltarea structurii "ofr.roti"
- integrarea
- strrcturile:
- motivalia:asigurnorientarea,serectivitatea gi semnificaliaconduitei;
- cognifia:itz'azn constnrcfiilecomplexeafeaptitudinii";;;";;;;italiior
rt'prezint! o organizareselectivtra componentelor (aptitudinea
cognitive,
permiteomulyi sI desfdgoare cu succeso acliune); "f*t$;;;;;i"6onul", "*
' eotroM: devine un indieaior igportant ln
structurii personalititfii,in
funclie de careoameniipot fi imp*frfi fu trei gru;:
"oot"ri-r"a

t27
 - nonnal cantrorari: se caracterizeazaprin
echilibru intre tendinfa reflexivtr gi
tendinfaspregcfiune;
- subcontrorali: impric', supraestimareaimpursurui
spne acliune gi subestimarea
condifilor obiective de realizarea lor;
- supracontralali (cenzurali): viznazlconsiderarea
tuturor condiliilor pro gi contra,
anticipareanunumaia
rezuitarurui
imedd;;i;;;;',".in[ioio.cuur"
r Perspective
noiin abordarea
structuriipersonalitifii
- modelulBig Five:
- cercetirile ln domeniu au reliefat existenfa
personalititrii,sfircturi ce cuprinde unei structuri comune de bazd.a
5 factoriprincipati:
' extrave rsi tme: vorb'rel-ticut,deschis-secretos, sociabil -sing'ratic;
-----
- amabilitate:binevoitor_iritabil, negelos-gelos, bl6nO_aur;
' constiinciozitate:meticuros, ordonat-I""o.oo*t,
scrupulos-nescrupulos; ,"sponsuuir-neresponsabir,
'stabilitate emorionard:stipinit-nervos,tensionat,carm-anxios,
- eulturd: sensibilartistic-insensibil Iinigtit_excitabil;
aJistic, ;fl;.ilir"#"i"nterectual,
.*"*'j*s;,Tfln*T#r, rafina!

- de naturd epistemalogicd:oferi posibilitatea

personalitate derivirii diverselorshucturi de
descrisede c6treteoreticieni:
- de naturd praiorogicd: p"..itr JurtT*T
necesarrearizffii unor intervenliieficiente $j construireacadrurui aclional
ru,ir"ruiGli"r]fuii umane
II.4. Dimensiunea creativi a personalitifii
o Caractet'tzare
(Cosmovici,a., rcg6);
personalite[ii
aflatn
in interacfiune
cu sinesi cu rumea
;Sfffi:tlfffdenerale.a penrru
- presupuneo dispozigiegenerali a personalittrpii
proceselor spre nou, o anrlmita organizarc(stlisticd)
psihicein sistemulde personalitate (popelcu_N"u** p., lggT) a
- faceposibildcreareade produse'real"o.i
*i"LrJii""*tiarie u1 progresin pranursociar;
ffiffitr?rTr::f#Trfflrivit{ii este
inosi,Ai,L n*""riti$i";;Aie, dorinfa
dea
- presupunetneiinsugiri:
- fluiditatea: reprezinti posibilitateade a ne imagina
imagini,idei, situaliietc.j rn scurt timp rryrnumdr mare de
- plasticitatea:consti in uyrrinfade_aschimba
punctulde vedere,modulde abordare
*"t orl?,9T1c6nd unp'o-""a"u r" aooJ"qt"-illil"an,, a
- originalitateaesteexpresia nout4ii, s lrvvo*Er
r Rolul pi factorii '"' ";;;;"j'""-
creorivitifii
a) planurile creativififii (Taylor;apud
Landau"E., lg7g,pp.79_g0):
;i:i:*{K\K'{iiiJ!;it^fiffif :frii5ffijf*#deseneresauconstrucriilecop
;{:#{"ffi"TJ#ifm,ffi.,:_::ffi :";ffi#T;Hff";estepranu
- ploul irwentiv: estcaccesibil unei minorigrj
rour,"
importante;este vorba de inventatori,
ce rerry€sc
si aduciameliorrrip"rd;;"i
fr:frxg;" unettsunuiapara!uneiteorii
'credivttatea inovut*re:este intilniti
la oamenii caracterizalica fiind ,,talente,,;
operca ctrrororiginrlitate esteremarcari ei realizeaza
cel pufin p" ifu'iU*uf ,
- creativitateaemcrgentd:este caracterirli"i j""iuiui,L"i"i
gi a ctrmip"ionuiii.t" ^r"
lnt-un domeniu care aduceschimbitriradicare,
fi*Xi""* irpun" de-arungurmai.murror
b) factorii creetiritlfii (ZlaE M.,
1994):
. -frctorii tntertori_strrctuiatt,'de
iiird psihologicd:
_intelecnnli (inteligenfa
si la gdndiirea
"r..:totl;

t28
 - afectiv-motivafionali:sus;ingi orientee;acreativitatea
tensiuniimotivafionale,tendinlade aut*realizare" (curiozitatea,pasiune* cre$terea
tendintade a comunicasaunevoiade
noupi de claritate); l
- de personalitate(atitudinali,
pfituainali temperamentali): stimuleazisau blocheazS
creativirateaindividului
6n4ibtiV-a tenaciai{ uri*Am"u aclivl faF de dificultifi,
asumareariscului, tndreznealain gdndire
i*ili" r7 creafi4 pe c6nd indecizia,
audesc'rajare4 timiditateaexcesivi,ni"u ab de egeco inhibr)
- factorii uterior-coniucturali sau socio-culturali:
",ti"a;;u
particularitifile sociale, istorice, clasa
sociald,gupul decareapa4ineindividul,condifiiie'matlJJ";
'factoriipsiho-sryiari:
u.9i*1" reralionartr,
"ril;dil;il;sociar arindividurui;
;{#i{ii-Kit!!tr"ii:,zi{!;{Ji,I^;;;;;;;#ffi';. d,ijii"i,
"au"utiu"li" institu}iiror
e Procesulcreativ presupune,paxcurgerea
a patrufaze(Wallas, G., l9T0):
- pregdtirea (prelnrarea): este-o faz[ complexi,
congtiinciozitarea buna *i aor4*q" depindede creator, de
91.care el se ocupi de prcbiematrr;pet5' ;imai
generaldgi in specialitatea ales.deintreagalui pregdtire
respectivf
- incubalia:pareo perioad[pasivdde odihn5"
o pauzdsauo intreruperevoiti a efortului;
- iluminarea(inspiralia): *orn"ntJstrdff;errrii
apareca o iluminarebrusc[ "rt" io"ii,-J"ouo""erdspunsulpe care_lc[utim
a mngtiinfei,ca o inirigi" i*troi*ue
- elaborarea' completati tu 'uoifi"*eu, $raprcape,miracuroasi;
soliciti .utte-
ingeniozitatepentrui auce
L* sfargittn cercmJmicj {relserererig, meticulozitate gi
incrcderein sinegi ln opera "."qiulu detaliiale salegi apoi mulr5
a o promovaopinieipublice
"r*tZ,p";*
Dezvoltereacreetivitnfii (Cosmovici,
a) Blocajelecreativittrfii: ' e.,
- --' i99O;
"'-t
- blocajeleculturale:
- conformismul:donnlzoamenilorca tofi
cetifenii sI. g€ndescdgi strsepoartela
cuideisaucomportiri neobienuite ,*t fel; cei
ce constifuie o descurajarepentru il"ll;;rffii"Iun" si ;il;H;pr"bare, ceea
asemeneapersoane:
u,,",t"inffiffJJf,{#i"#,*tr9ffi*ffi ffi ionamenre,or
;iiT'Ifm;:raf
- caeul rigiditdlii algoritmilor anteriori:
obignuinla de a aplica intr-o situatie un anume
algoritn gi, deginu pate r"
noqui, ,-tani-ri;lilfi* in loc s{ incercamaltceva;
"
- cazuri de fixitate fmcliinald: folosim ouiectJre gi uneltele porivit
obuignuiteqi nu ne vinein mintestr fimqiei lor
Ie utilizlm alffel:
- critica prematurd(evidenfiati de Al.
d.dt-";.-cj c&r! ne gdndimla solufionarea
unei problernecomplexg sunt momente
c6nd ne vin
indati ce apaneo sugestie,ne apuclm
r" dir;;ta; fn mint" tJt r"tui L ia"i. o*e,
rrulour"aei, acestact brochezi
inconstiinrtr- "iti"
'o,**;fn#L":idei i
;:ffi"0&'r#{#';#,i,r1ffi,fi:ile rtu:poate
impiedica
pecineva
srexprime
qisd
' graba de a acceptaprima idee estsge$iti,
fiindc{
rareorisglyfiaaparede la inceput;
raptid:munca
decrealil,i" i'ouuri"estedifi;iu;i;lt;i;
;#;#itr^:a eforturi
de
;ffiffi::trr!""::n!** pe atsii:implicd evitareiideitor preadeosebite
L\ r, . si
b) lUetde pentru stimuhrea crertivitltii
- brainstormingul (Osbon:r,
A.: lt,x il; Stoica{onstanti4A.,
- const2lln separareaintenlionatea actului i-"d;ii;il3 l9g3):
raagandirii critice, obiective,
ac€e''se mainumegte
e"alu"rca*,an"te l r*hnaute o'-Jurp"na"r*
#",ffir,*"
- regulilebrainstorminguluide nnro:
- Nu criticafiide'e celoiraifi,nu
_Dafi frAuliber imaeinatiei! va cenzurafipropriireidei! .
- hoducefi * o.rrntr cit mai marede idei!
_Freluatiideile celorlalfi
9i produceliidei derivate!

129
 - etapedelucru: l
- mobilizareaparticipanlilor:se realizeaza
cu o strptamind inainte(saucel pulin
cu 2'3 z'e), irinn-o invitafie scrisit,
in care ;'fi" men'onare ora gi rocur
intilnirii, ful*? ales,problemace urmeaztr
a fi hatatd;
- pedinp de brainsrorming:are un mod-erati
sau, curn este numit mai recent, facilitator), ?""ii iir"r, instructor,animamr,
creativitatesauunurdin membriigrupurui, i*tu fi un speciaristrn
"^rr-
*'"*fr"iru in asartulde idei Ei un
secretar(dacr grupulestemic estesuhcient;sJil,
depdSegte l2 persoane cind numdrulatingesau
stntnecesarid"t;;;;iri;''"*
- irnegisfarea ideilor: secretariinoteazi toate -intervenfiile,
mot, ci idee4-propunere,4 nu neaplrat mot-d-
chiar qi ri se par asimtrnitoare;
ryp"riliiie;j;i;r"*
solqiile careIi separ inutile,atsurae.pri
r".ii-i#frt nu trebuiesi omit[
nimic din ideileroitite. Ei nu-noteaa "r* ide'e.
nurnerecerorcareemit
- condigi deaplicare:
- a$ezare{l in sali in cerc sauln jurul unei mesepdtrate:
tmpiedicdo perceperevizual[ meseledreptunghiulare
o ruru*. iJii"i*r*nfi. conducdtorurse
a$azeoriunde,.membriii'i pot"iT.dl sclimba d;r";"
chiar in timpur sedinfei.seiretarii.inse-;;-;;;; iaro peoinp Ia arta,uneori
pentnrca fiecaresll vadddin fafi jumitate ; raturire opuse, vizavi,
o din participLli. Ei tgi stabilescde ra
persoanete pecarcsalJ aiuail*;fT;;-#;
:trtr* notind
numai
cespun
- afigarea regur'or brainstorminguruira veder',
intervengiilor,,ucigage",care incl'i'reacfile pe o. prangtr mare gi a
produc urocajl: fiind sanclionarepe u"rtJ-e iii"rrrr* penru motivul cd
roc de facilit to;.;;p6 tnei inrervenfii
' careun participantnu:-a putut abline, de ra
participantul *g* strptrriseasci
chiar dactracestaestefoarieintelijent sara,
rolurile 9i
r" *eativ -rt"
vrwlrv .turr.,r slil lucreaztrindividual.
- mdemtorului/profesorului.]----'"-"- "a*;i"fud
- stab'eEtedatagi locurgedinpi,aregeparticipanlii,
pregiteSteinvitafi'e;
- igi pregitesteel insugio tisti cu'iderae rez*w6:
- conduce ot::ljt::
iediTfa -propriu-zisa, dnc'rajeaza participarea tuturor,
folosegteindemn,ri de genur
,,si'incerctrmsemai ugrnlo ic"i,,);
- decidecinefaceevaluarea iieifor:
- culege de
'ideile dimineali'lrau ory aceasta secretarurui);
ulteriorIacunoitinp*purui r"d;ii;-;;li'ror,
iliff" varorificare
idele
- aplicafie:

2 exemprede apricarea brainstonningului

pentrudezvortarea
creativittrfii:

- sineetica (W. Gordon):

rdrdo legEturraparenti
intreere;
-:r:ffff"ff::Y,*T^^o:ffi
tehnicicaredeterminiaceste
;;;-ff#il,,;ff;:
: fr*$iif *ffi:: lX :g5f:":*ff1' Fst.1. derearitatea
posibird;
:n*_T**Tj:f:l*p.bj;;;;"ffi#_"f ilff ;:,I
lii :t* setr1sryrr
: :*!-1-11 ia"tit"t*J-Gffi ffi il;individ;
;':
- aplicafie: :i"ff;[ffil
tehnicilor sinectici
i pentrudezvotrareacreativitig.i :
:ff :,ihffi .a
. analogii simbolice:
. empatia:
e inversia:
 - metda6.3-5(6 persoane,
3 idei,5 minute):
atuncic6nflseurmireqteoblinerea
unorideidin parteaunorgrupurimari
]"fi:,:ffi|d
- dezvolti capaciateaelevilorde a reformulaidei,
spiritulcritic Ai-incurajeaei de a analizagi de a evalu4 formeazd
lucrulin echipi;
metode,se obline un numdrdestutde
;#r|"[:"ffi:::1"*estei marede idei aprotundate,
- etapedeaplicare(Dulami, M.8.,2002):
- prezentareaprobremeisi anarizareaei: se
formeazdgrupuri de c6tepaseerevi,
in cadrulc[rora se desemneazd un moderatorsaucoordonator.Membrii
grupurui
Ij:.f3?":?:::l,iyl?_ryurr.a
in celetr!:elgelg_dgunuitaLel. ii uLpropune
treiidei,care
vorn scrise

;#f*;;J,yy:*-Y*rp*"p*";;;ffi ;ili jl'l;*vecinurdin

ilffi,**;#ffil-#;"il"?
ffi|ft;Ir,ff""nyJ"ir3 "HHl^iI
il,T'T'"Ti::T:Tl j*"*-d;F;i"il_,,LT,ffff;",Hii."f
p'il ai;;"-.' i".' ?il:l'";
X-lii'1
gnipului str:;: :*:-T:*.
complsteze
tabelul.
J,Hffi"l"
i;?n#f.:
- activitate : moderatorulstrdngefoile, dup[ care
- aplicatie: urmeazr analizaideilor

Exemplu de apricare a etaperormetodei

63-5 pentru dezvortareacreativitilii:
. ptezentarea problemei gi
analimrea ei:
t activitate indivi&nld:
t activitate in grztprti:
o rctivintefrontald:

- Phittips6-6(1.Don;jm@;I

;ffi"0flT}ffi,f$j,T*"*1*: persoane)
t'crsoane) in subgrupe
tn subgrupe eterogene
srscuta pe o!39,s,
formate din 6 memUC,'pentru
----rr' I*'uu a eterogene
a]ilL**'\Jv-Jv tem[ proprrsi pe
anterioar[
anterioar4 loc, rire pr"g;tir"
- fiecaregrup igi desemneaz* un secretar(careva reprezenta
moderatorar discufiitor.secretarur urteriorgrupur)gi
;tG;"r vocetarcrista cu ideiregrupuruisau,un
secretari
bifeaznideileenunlate, iri
rT##.?ifi:ill pentm
a excrude
deperistere
lor
- etapede aplicare@ulamI, M.E., 2002):
- camunicweqswcinii de ltrcru: seformeaz' gupuri
sarcinade a discutadespreo anumiu probreri. de gaseerevi,carevorprimi
grupurui oupeJii*tie, un reprezentantal
vaexqune ideil-ecrunurrih at"-;Le'", ffi;il
- discuriire
tu interiorztt"tfurp"rilin#";;'h; oo* minute;
coordonator),care permite-rnimbriror^str-pi un fider(moderaror,
gnrpuluigi denumeEte expund pirere4 noteazdideile
un purditorde cuvdnt(secretar):
- prezentarearapouteror: duptr expirarea
prezintitpnrereafinarda grupuiui ti,opurJ,'n""ur purtitor de cuvdnt
rei n"pr*".i*rii p"lf,-a" in grupurilelor
sau se *"1lu o masd.
.?u?a e-xp'ner€,moderatorul inviti pe
grupurilorsii ada'ge saustrsctrim'be membrii
idefue,o*a a"i*"]'"'"
- sinteza rapurtelor: coordonatoriignrpurilor discuE
interesante'le ierartrizeazi *"tir*"e intre ei, prezinti ideile
* ordonare4primescmesajede la ceilalti
participangi.Moderatorul ivlaeazr
un r€zumar wusau vo ,clasificare a ideilor/
propmerilor subgnrpurilor.

r3l
 Clasa:
Exemprude apricarea etaperoirnetodeiphirips
pentrudezvortarea
creativit tii:
t comunicqrea sarcinii
de lucru:

e disculiile ininteriorul
subgupurilor:

. prezentarea rapoartelor:

. sinteza rapoartelon

- disculia panel:
- panelulesfs un grup
.d9 5-7 persoanecareporu o disculie.informari(fhrd un pran
rmpus'dar gi f6r5 permisiunea ae a citi ae pe notile ,"u
lo", flr,:.g*.unasaupregitiu in preafaUiflf"'f;r";;;ilfi;;;, "a4i) t, " pe o tem6propusdpe
- condifiiderealizare:
- cei din sard.aupermisiuneade a participa
expediazr spre un lur?i prin mesajescrise(biretere)pe
ia;'"to'J.-,'i"J;il;"od""iriir*i-ti i""*'i'"ijo
iffl '"
- mesajeletuy--Snjt Ei pot confine
intrebari,corecturi,compretiri,
ap.i";;;;' dil;;;r"iuitr, oe .ooui
atitudini
in;;;"
fl"#,;ljiil*.u
- din c6ndtn c6nd(ra 10-15minute),-injectorut
bilefelele,pe carele_actasificaiOupe demesajeciteptecu vocetare
aif"rir" criterii;
- panerurcontinui disculi4
we4tnhebilriprH finand.cont a"
de *"suj"i, citite gi r*spunzflnd,
dac6
- etape de aplicare (Dulam6, F3"ll,rypu u
M. E., ZdZjr-
rv r"raPurruc
s rv *"fil,# pe ran
l#0,**o,
- organizarea disca{ieipaner:voro
deosebite ramatenadin *:r^t_Lr"r?lli paneruruicareauabiritrfi
careoi",LL"*, subiectur. Ei;;
vor desemna un rider-animator, fi agezafi
rao masiii
care;1*:chid:;i;JudJ'cururli participanli
plaseazi ?nfafa;a.uin jurutp*"rurui, ie
seafltri4iectorurdemisa.ie,'care-il pentrua formauudito.iut. Ldng[animator
mesajete sa*ina a" u iot fri" in discufiapanerurui
auditoriuluiin m'omente uO"ru*.
- discurian paner:fiecare*"-u*i p*reruruiexpuneopiniapecaxeo
privirela subiectulrespectiv. arecu
rta"*uli *al"""rr?fft#ti prin mesajediferite
carevor fi scrisepe b'ete cororare:
sugestii' **qT^LT"i p"**"r", ";;i";;';.*"rntreberi, artapenrru
mesajelor' pentru.compreteri etc.dup' dezbaterea
"odisculiaestereluatap"il "r,.
a oferi*air".ii"iT"*ia dea formulaalte

;,{::X'il:fif#'#{;,j},il11"1,,*e a disculiei,
moderatoru
| rcatizeazd
- aplica{ie: ate

t32
II.5. Personalitatea din perspectivi psihosociall
r Elementecaracteristice (Zlate,
t"t, ZOO*):
- omul' ca fiinfn sociali, nu poate,existadecatin cadrulretatiilorsociale,iar ansamblul
relafii agacum a fost preluaglntttibrirutgi acestor
seaimentaiJ" fiecareindivid ln parte,constituie
,,esenfa personalitilii"; r "arr"
- perspectivapsihosociala vizeazl surprinderea personalit$iiagacum se manifesti concret,
contextesociale,particulare,in ansamblulinterreLliiloiln in
denivelulstrdeaspiralie,de structuraatitudin'or run"6. de statutulgi rolul individului,
qi"plniiior r"r";
- sunrsupuseanalizei,interpretlriigi explicirii doud
aspecte:
- pe de o Paft, felul cum personalitatea umani ," ,upon"uragi relafioneaza
personalitatel. cu o altl
?ncarepersonalitatea se formeazdpe sineinsd.pi,
;fj,"ui:fjilt'modul ca unnarea
- calitateaperso.naritnfiidepindede caritateareraliirorsociale;
- tipuri derelafiisocialein careesteimplicatomul:
_macrosociale: economice,politice,juridice,morale,religioase;
_microsociale:familiale,gcolare,
profesionje etc.
- perspecrivapsihosociard presupuneo tripie int..pi"tur-i penonarit2ilii:
- siluafionald:implica raportareapermanenti personaritilii
a la situaliain careseafli;
' rerarionald:vizeazdconfruntarea persoaneicro art6persoan[;
peisoanei
tascop*ite
eiu"tiuitelite
comune
aregrupurui
- rr^4"f#X;#r;"f#,i:*ffita
- contribuieIa infelegereamai nuanfatda constituirii
treptatea personalitdlii;
- permiteinterpretareamai concretiu
--- p*rsonaliE6i
r Nofiunile de statut gi rol - r-'vv'*^^K!rr
- statutul social:
- indicd pozifia a unei persoanelnb_o refea
de relalii sociale;
- statutele de mami, bunici' fiic?l, nepoati etc.
,"ret"te pozigiapersoaneiin familie;
- statutulsedefinegte ca un sisteadi interacaiuni
:!recu ceilarfimembriiai grupurui ir ririrr*'p"'#* ,nciuiort t"
"g"rifu"
i;;pJJ("oudon, R.;'il;;d,
- dimensiunile statutului sn:u,=
(bouaon"R, Bounricaui, F., r982);
r,.rggZ, p.5l l):
-^dimensiuneaorizontald: desemneaJlnr"Lti*ile
individulle stabilegte reale pi posibile pe care
cu attep"*o*" rltri"la acetaginivel social;
' dimewitmeaverticald:sercfertrIa contactele
cu persoanelesituateintr-o pozifie
superioar6sauinfedoari pe scarai"rurrri"iro"lur"
- rolul sociar: 'vrqr'!r 'uvr'uc
- indic[ modelul de comportare asociat
unui status, punerea in act a drepturilor
datoriilor prevfuute de statusuri intr-o gi
societate;
- este ansamblul de compoftamente pe
care ln mod legitim il aqteaptr ceilalli
individur care.ocupdo pozilie scciarii de la
a"t"r-i""Gi,
- raportul dintre rol gi staitu: ' ,"*, social;
-"

Exempluderapornri ?ntrestatutulgi rolul

social:
r rolurile socialecorespunztrtoare
statutuluideel"v:

Exemplude conflicteinter-rol:
a
I
II.6. Dezvoltarea personalitifii
r Conceptul de d,ezvolta""
gip"o"oele implicate
a) dezvotrarea
lDoron,R.;p;""t;;'200i, p. z-io),
iuu'"r'il"nou,
derainrerior
rasuperior,
derasimpru
a:tr:l lffi:"Tffi:hf:[":tr"::
- trecerereade la o etapi Ia
ra
alta impiicr a16tmodificdri cantitative,cdt pi
b) creqterea(DoTn, n., p*ot F. salturi calitative
,'i{Oz,p. 199):
- se referit la dezvoltareacaracterisiicilor
maturitate'subefecturconjugatal biologiceare unei fiinfe vii
determin,rirorinterneqi externe; de ra nagterepand ra
- rihnul 5i efectelecre$terii;*t i;
variabile:p" or*L*tiloi externe(greurate,
(scalede cregterejcarepermit
iolntincareadeficiteror(nanlsm) tarie)sepot
i$:llrilffele saua exceseror
c) maturizarea R.,parot'F.,2007,p.4g1):
- maturizareaeroru
esteprocesulprin cal
biologicr;au;ihrd;;;;;"ffiff;J," organsimatingematuritatea
sau prin caxeo funclie
stareafuncfionatefinalade imprinire
;K#{::f"constituie anatomo-fiziorogici, neuropsihicd gi
- diferenfadintrecregteregi maturizare:
este o msrire cantitativea materiei
vii sesizabilsprin masuritori
(rali4
"?fr{f;Sit maicalitativi a dezvolririi,
marcatideevenimenb
#-y.!,K"&ffir6o+t*" sausriri
o Dimensiuniledezvo_l6rii
persoialitlfii (Gola
\- !late,M., Verz4 E., 1993)
ililbrlt" mo,roroeice
;i3Hl|*: ff*lLY*b ii ili*ii*i"eareorganismurui;
:trT*trtr$1ffi,T"ffffi13;::?";";yf:if,*.,,'n*,ri,orpsihi
:ill$rytrffiff 'ffilg
,ru*tilg-il?5';?""*:;:T#;l;grn'mg
- caracteristici: -'6w"sr"urqr

;:ffiNff;yfrK'ff*"ffi :ffislll"decaracteristicilespeciei,psihoindiv
multifactorial: .
se sprijintrpe ereditate,^
firnizatedemediulsociocuhui''i confinutuldin datete
Tte;trljffi#""&":*"
;trtr# #:ffi' ;'#H"#i#ffi;fu;'"?"Lri*1,deraze,etape,
stadii
incare
il#Jiloiu,ou,u,
inconronnirate
cunormer
esi
;i{frilffi'#ilLflH|;n:i:si'Ji
d) interacfiuneadintre aim"oriunir"
ieior**i penonaritrfii
;#$tr?l'f n##"ffiilhi?I{1;iilf#nusisimurtan:dezvorrare
i;n"il*#J*ot*u pril,i"adarnuabsorut
rJffi""ffiLtJ::1,.s sinuin modegar
de-a
--aezvoltareapsihici estedependenti
ca ritrn, vitezr" limite cronorogice
' ';i"'i; i"ad;;#;;*
de ceabiorogicd,insi ra
iTffiJ1,#ffi11T",ffi'a i;;;;? ;;i incidenla
- oezvoltareapsihictrdevineun instnrment,
strbiliree niveruruidczv.ortrrii o.psrghiede suslinerea dezvortirii
paihicce copituruira intrarea sociare
rn gcoarr
#H$u::HT*iHffii'eco*e iepinde,
r' *",,JlLrt, o"atitudinire
siaptitudinile
cu

x*#ffi:ffi-':-l#'"1:#;:;T:#:;*:',;"*ii":rffiJi,rg"ff
rmpactulmaturizlrii unorp.remise il
ffi:'ff
psihil inteme;
- stabilireaniveluluiUezuolteriipsiii* I

il*up*",
- dezvoltareamo!19lor u ini"l*for
i
ii de cunoagtere; J
copilului
dede'sfuura
acliuni;;;;" i
;rnTin:f numai?npranobiectuar,
darsi ?n
 - cre$tereaponderii momentelorverbalg
,n reryezgltnrilor,
sub impactul
calordin.ir. --'0."*;^:r:2
a dezvorterii
;frffi*:#"povestirilor ,*r".iri rogicesi a
- cre*erq! indicelui independenfei
proceselorinterectuare,
care iau forma unor acfiuni
:ffiffi:ffi-*"ffnffi:te), "euo';u"u
"'"'"ra**"uit
in.ilj#; demersuritor
r privind dezrroltareacopitului
{bordlri
r) teorie tnvlsrii sociale
- personalitatea sau comportamentul copilului se dezvorti in u,,',,ainteracliunii
ei pedepse,
imitars identificarea
;; ;*ii; modere
sociare:prin
:ffi}frH: de roi si conformarea
la
- modalititlile principale de lncurajarea
socializirii Ia copil:
- imitaret

l;ffiHffitrTffitrl#A:: TiH:fi1;,ffi:i#" acriuni

coplurui
- identificarea: se realizeazdlnh-o perioadi
sipermite
contribuierainvifarea rorur'or sociari rrri'di.,-fu ;.;;e dec6timitareagi
) a" gengi sex)
implici apticarea a;Gilo
''"ep[s;utui
;-#ff#i!rr!'#r;; ei recompense si ransmirerea
b) teorie psihanaliticl (Freyg,apud
Birch, 2000)
- ln cursurdezvor*irii, copiii trec ptrr *"i
murtestadiipsihosexuare;
stadiuvine cu un set de probleme
ca,e trebuieaepaqitein raport cu
,#f dezvortareade mai
stadiu
vaavea
carezultat
fixa1ia
saustagnarea
'#ff:#Jnffifr sj|'rffi,Tit dezvortirii,
- stadiilepshosexuale:
- stadiul oral(de Ia nagtereIa I an):
_sugarulincepeexplorarea
lumii prin zonabucald;
- are 2 fazn: faza suptului
raliv a t;ilr-L
insta]eazImai tirziu (saaic_orate) i, faza mugctrrii active,carese
- stadiul anal (l_3 ani):
wn evolufia rapidit a organismuluicopitutui
*tilir,:6;zat pe ptan
- copilul obfine satisfacefie.prin expulzareasau retenfiafecalelor,
reugegte strexerciteun anumiiconroi asupru astfel inc6t
- stadiulfalic (3_5/6ani): alstor firn*ii
- oop'ur constat,c6 fiecaresexarecomportamente
sexuar[(ribidour)secentrazi :rsupra specifice;
- perioadade --r-- organeror
v! genitare
(de ta 6 ani la pubertate).
-latenfd
- libido-ulesteslabgi nu secentreazd asupranici,uneiadintreregiunile I

- esr€perioadadezvortirii j+inderire corpului;

*p";ir sociare5i interecruare
- stadiulgenital (de la pubertate r*l
ti petot -parcursulvietii): j
- modificiirirehormonare strmureazS reaparigia ribidourui;
o'g*"t" ffifi;:'Lr l,qtu til,a*ui seconcenbeazd
u,:,HH,'ffifupo
- neotieudieniis-au ih principal,
TnYhut
domeniunegrijatdectrtre Tupru dezvortiriiEurui,pe €re r-auconsiderat
Freud:,rtiial;,ouarit un
prlnoii.T'i,Iu**" deE.H.Erikson(r 968),
;:l#.:fii#trffiTJff ; -;;';#;;: il hebuie
trilJl
- tncredere- neincredere(Lr
"u," se,e
rlzoke,
rn !

*)t
pentrua_gideaolta sentimentul "opilul are nevoiede ocrotire stabir[ gi consecvent.
di securitate:
fostcaldr'echiliuota copilutvadezvotta I
;ffijtflireaa "ana o atitudine
de
- dimpotivr' dacningrijirea a fost dezordonatd"
va dezvolrao atitudinedeneincredere capricioasigi rece,atuncicoplul
'autonomie - tndoiardde sine il;;;"4';,ruspiciune.
si.rusine..(l-j-,ii,lrp'd cautnindependenpfqe a"
p" rei'ii-##p", susline
a,*JJiT*n pot
#*;:hifJffiff"" "'u*"opli I
l

135
I
 - iniliativd- vinovd\ie,retragere(3.-6ani):copilului
multi responsabilitate i seceres6-giasumedin ce ?nce mai
pentru*via1a lui:
in:ryl.i1r"ar.e.ini1iativanu esteingrdditi
de cei din jur, atunciea devineo
camcteristicipsihicn;
dimpotrivtr' fngr'direa gi evaruarea
ei ca inoportund creeazd cop'urui
sentimentul devinov6;ie'caresepoateinstala el
- sdrguinfd'hdrnicie,eficienld $i in structurapersonalitiilii
ceamaimarepartea disponibilitaliiorlnlernitateii-rz *o' esteetapac6ndgcoaraabsoarbe
copilului;
- constientizarea identitdlii - confnzia'rolulai (12-ls/20
diferiterol'ri fbrr u t" *gulu in weunul, ani): adolescentulincearcd
rynt u u ui*g.ru un sim!coerentar identitrfii;
' intimitate - izolare 1zo'lot 35 ani): rinti-"ntui'intiliraru
prin intemeiereaunei noi familii::j:F.l'11'n.i"rgr1e, ,. fr se intf,regte
"o*titui,
angajare9i sexuaritate;
nerealizatealilimit+fiipregtrtegte,pr genercazarelafii
- realizare/crealie/ geneitnitate stagnare/ superficialecu ceilalEi,izoluea.
- pliais (35-50/ 65 ani): omul cautd
productivgi creativgi sd-giaduc6 str fie
o contribuliein
-- societat*,
*--:-* ruati ca intreg;
- integritate- '--
lisperare (peste65 deani):
este
oaiaeposibilitatea
deapriviviasa
cape
orearizare,
;infl"ffiHft'tifii
eao retrospectivd
carevedeesecurits
posibititdfile
;rj;:frfriirrtfr;*H"
c) teoria structuralisti
- considertrdezvoltareaun proc€sstructuratgi
sistematic;
- teorii rcprezentative:
- teoria dezvoltdriicognitivea lui piaget:
' stadiulseworio-motorft-[ ani):copilul
experimentea-ilumeaprin percepfii
imediate9i prin activitaten i,2n
cumo cu110sc adurfii;
- stadiur preaperalionar _riie 2;u;*;"
(2-7 *i;,"re-a"xyq
descentrare, deadoptare
il;iil*Juf,Litt"u a.
a punctutuidLvedereur persoane
- stadiul operayiilorconciete(7-l I ani): ",*,
i" i*n""reaz6 pnn achiziliagendirii
abilitateadedecntrare,
p'""u* ;l;" dorinla
;U:'il[l ;;; ;;i#;nformarii
' stadiul opera\iilor formale.(l l-18
ani): marcheazt apariltaabilitnlii
abstract fdrii a se bizui pe obiecte de a g6ndi
ruu ru"ni*iiJ"on ."r"
- teoria dezvoltdrii morale a lui piaget(l9S0):
heteroiom)(reuiirmurmoral):copilur
;:;ffi*lrrttratitdlii sesupunecu strictele
- stadiul moralitdlii autonome (relativismul
rn"nti1r1t:.prin nggoc_rere morar):. regulile sunt stabilite gi
gi acceptatein cadnrl
y*ssr prupului
- teoria dezvoltdrii morali a tui Kohlbeigi--- -' Ersl
- etapapremorald (preconveltionafe) (aproximativ
4_10 ani):
al moralitdsii
ascutidril:;il* pedepsei
;##il' si orientarea
spre
- stadiul 2, ar moraritdrii hedonismuruiinstnmtentar
fafl de norm[; naiv: ennfarmttatea
' perioadamoraritdlii convenri onare(aproximativl 0-r 3 ani):
- stadiur3, ar moraritdlii
generaltr5i seconformeaztr lrneiol ,"4it;cop'ur caut2iaprobareasociari
morareiartor4 a o dobfuidi;
- stadiul 4, ar moraritdgiiregii gi tr;i;;. **
putere,,legea+i odinea,', Abarece cop'ur incepestr suslin' cu
**"*" Iegilor gi a regulilor
societtrriiesteconsiderattrcorect'ain punJti" vederemoral
- perioada moraritdriiautonoml(dupi 13*i, rulin"r"pe
- stadiul 5, ar moratitd|ii toroiir*ii sauniciodati):
societifii, deoarece individur accepti regurire
simtecdsuntadoptatedemocratic, spre
- stadiut6,ar moraritdyii bineretuturor;
principiib) iiii"tu ai

#f; d; *;"*''Luo,"
igi
;nT,'a",f,luh,*;xffi "irautiiroamenii

r36
 r S-tadialitatea gi stadiiledezvoltirii psihice
a) definireaconceptelor (Golq p.,Zlate,M.,verr:.,E., 1993):
- stadiul reprezinti un tablou al diferitelor
*;;;;" de dezvortare
, caraeterizat printr-un
ansambludeparriculariulianatamo-fibiologice
- stadiileindeplinesc $i G;t.",
maimulteconditii:
- dispunde a ordineragicd,o_::fo":i:"e in limp, astfer
?nc6tnu pot fi inversare;
unitard
a viefiipsilrice
iinu o simprij.i6;;* deinsusiri
dfiffi|,* Jlo*'"'u si
' au caracterintegrator,in sensulci struchrrile
anterioarese integreazdin celesuperioare
gi devino premisl,o condiliepenffu
ele;
- dispun.de.rnomente preparatorij
:.!"inchegaregi dedefinitivare;
o modalitatede echilibrare *i"ii"i i proces"lor,insupirilorgi structurilor
;r;;?;t""
b) stadiiledezvoltlrii psihice
- criteriiledestabilirea stadiilordezvoltdriipsihice:
- Ioculocupat9i rolul indeplinitoe inoivioin sistemul
relagiilorsociale;
- tipul de activitatedominantd;
- vdrstacronologicd
- clasificareastadiilordezvoltiiriipsihice:
- stadiutconifufuimic (sugaml)de Ia nagtere pdni la I an;
- sfadiulcopiluluiantepregcolar fi:3,anji
- stadiulg91li]t'j,,iF-l"oftir(3_6/7mi):"
- oraJrut coprlUlui gcOlar:
_,ogiq gcotarutui
nncg/7 _ t}/fi ani):
- stadiur
gcolarurui
miirociu
(puura t6itr
- 14/15
ani);
-r"0,;iffillffi$;l_, (,oir"scentur:
mu," rins _ ts/rs
;;)
_ tinerefea;
- mafirritate4
_ bdhdnefea
r Proliluf Si evolu personali*;ii
fia copilului{gchiopu, LJ.,y erz4
a) Profi|uf person atiu p"q"Ji" _u,,
E., lgg,)
;ii
- tncadrare: "r'*T ^r)
_stadiulfalic (Freud);
- iniliativ[ vinov{ie.retragere(Erikson);
;
_stadiulpreoperalionaf
_stadiulmoralitnfi 0. fiager);
u."uita.ii ftohberg)
- dezvaltareafizicd:

:ffiij;i"Jffffi1H:rlffii"",*":xalerr ingenerar
pimairenr
inffe
4ei5ani;
- mugchiilungise dervoltAmairapiA
Ce"at..i scurfi;
- celulelen?]gur".se Oiferenfiaza
- creieruligi mdregtevolumul: ti U pe.feciioneJrefirncfiile;
- seintensific[funcfiile
- dezvokareapsihicd danali tiroide9i a hipofizei
- gdndirea:
- canolll_1ste preconceptuar',opereazn
_predomind.mentditatea cu o seriede construcfii;
_ egocenfictr;
.. . aparpnmeleoperafiiale-- g6ndirii
e-'uu"
- limbajul:
_ se imbogdfe$te
cantitativ:
- se dezvorti coerenta,," fu tn."r*
Ia rimbajur contextuar;
- predomini caform6 a limb4j;i;;;;
- se dezvolttr
Torylogul, - - ---4'v*Jg'q vror'
limbajul interior
- memoria:
_ se dezvolti memoria
logicl gi voluntari;
_ are un caracter
incoereng nesistematizaj

t37
 _ atenfia:

I si concenrrarea
aren
riei;
.r ;:":Hiif"f{il* i}ffiTffi"a
_ afectivitatea: ---'v'

_q{,ii{i ,; jJ uar e
-
"p:,:l1de
"j",ffi:ffi|,ffi.ff ffif
prestigiuin;ur de6 ani; ;te,e*
rol importantil autransfe*lufb;;;
- gi identificarea
afectivd
"ointul
_actulvoluntar
nu estesuf
-*"#n:gy;#ffJt#'3:j;ffi;'l"ractoa;perrurbatori
_
"pTT:l$tjinfa moralrprimitivr;
-ff *#:f: :3*,Td, "u*ol,iur",
eulPiimaginea
eului
- activitateaTsll{ este
jocul
- dezvortarea
r*riul.'uazd
: arerali'or
L\.--. ;:r;frffi;T,ffii$*1'ffiruT
,r.*;:*::rynariufii stabirite
eiapercepliei
artuia;
_ lo/nani)
_ perioada
";ilff;;i?u,
de lazenfl
(Freud);
_sdrguinfii,
himicie,dn"i""ii - inferiorirare
_
stadiutop".lti,jT*nr*"'fr. piug"u, (Erikson);

n"*"i#li),*iralititf iitreoonismiriuiii.tumentarnaiv(r(ohrberg)
_cregterea stafuratiesteinknsdspre
_seintensificd sfErgitulperioadei;
metabotisr"i;;i;i* * osificarea;
_sedezvolri
musculaturafi;t-
_seconstarji
lips6deindem6nare;
"_TTf
cresclobii fiontali
- dezvoltareapsihicd:
- dezvoltareasenzorialtr:
_sedezvolrtr
_ cre$teperspicacitatea:spafiutuigi a timpului;
ry.?f"
_sedezv_olti.spiritul
de observafie;
- reprezentirileselirgesc,
* i+i menfincaracterulnesistematizat;
loc ltrrgireacampululuiruut,
- gano-# central9iperiferic

:ffif ffi:il*T:li*,trry,f.ar'aachizisieireversibiritirii;
_acfioneazdmen$ p" j"Ju"tiua;
_seproduceaparifia "uf.
gi consolidr
ffi"fi'":'Tf,'tricomparafi4
. ;oJf-u*#S"*ii'i'l'"*'iL"J"T'" generarizareq
- limbajut:
- sedenolti limbqiuloral scris;
fi
- existjluneleeroridep.riril",'aislexia
grurvAro
- memoria:
- sedezvort[tnniniciagi rapiditatea
procumgi formureleimediate,
tendinfa a" tit*it-"*Jusiv ta.;;;;;L,* rogice;
- trr*,i# "
- predomintri.magr3agia
reproductivi;
- sedeavottiimaginafia
- afectivitatea: ".*oro-'-'
- sedezvortitcuriozitatea
intergctuare,
emof'e gi sentimentere
estetice

r38
 - dePrinderile:
i,^ motorii,
se dezvoltd deprinderile ---- ,. sportive
., .
gi cele legatede specificui activitdlii pe
o desfhgoari;
:*seformeaz[ priceperildqi
obignuinlele
'
"":#fk;l"flffiffie aerementeror
personaritdlii;
- se dezvolti aptitunile legatede activitateadesfdqurati(aptitudinea
de a lnv6fa)
- activitatea de bazi este invifarea
- demoltareasrciald:
- socializarea conduitei continutr prin integrarea familiare gi
g_*;:1:lfrson*ritifii mijrociu(pubelrr
;colar[:
scorrrurui : l tti- * r4/r5 ani)
- tnccurare:
- stadiulgenital(Freud);
- congtientizarea identitiifii - confuziarorurui@rikson);
- stadiuloperafiilorformale(J. piaget);
- stadiulmoralit'ii1ii convenfionale, al bunelorrelafii,
- dezvoltareafuicd: 'v'Et'r' al
' legii gi ordinii (Kohlberg)
- fo4a fizici seamplificd;
- apartulburitrifiziologice (oboseall,iritabilitate);
- aparepuseulde cregterela fete;
- struchx" cerebralisemodifictrsubraportcalitativ;
- crqg€ca mtrrimeglandatiroidE;
- seproduce-maturizarea funcliei de reproducere,au loc modificdri hormonale
- dezvoltareapsihicd:
- gAndirea:
- r" r"ulio1ui trecereasprestadiuloperafiilorformale;
- cunogtinfere suntintegratern ansambruridin ce in ce mai comprexe;
- gendir€ esteordonatoare,sistematizatoarc;
- gdndirearestructureazx toatecererarte
procese$ funcfii psihice
- timbajul:
se dezvoltii cantitativ gi calitativ, ca urm:re
a diversific5rii conlinutului
disciplinelorstudiategi a modificitritorstructurale
ale creierului
- mernoria:
- predomin{memorruealogicdgi de lungi durati;
_se formeazdstilul de a memora;
_memoriaesteactivit gi selectivi
- imaginafia:
de schimare,de adigare,caresehansformdin
u*im:|woia nevoiade crealie
- domintrnevoiade afeqiunegi nevoiade a fi afectuoscu allii;
- expresiileemofionalesuntcontrolateconptient;
_aparconflicte,perioadede
criz4
- sedeanolti unelesentimentemorale,intelectuale
- penonalitatea:
aparenevoiade independenpgi autodeterminar€, areiniliative personale;
- sedezvolttridentitatea
- activitateade bazl esteinvtrfarea
- davoltareasaciald:
- relafiile selirgesc, capltit un confinutnou;
_- : fn gnrpigi manifesti uneredorintg trebuingede integraresociarI
d) Profilul personeritrfii Ecoraruruimrre (adorescentul:
r an f-liiiq;i
- tneadrare:
- stadiulgenital(Freud);
- congtientizarea identiHlii _confuziarolului (Erikson);
- stadiuloperaJiilorformale(J. piagetl;
- stadiulmoralitiltii autonome,al interiorizrii gi acceptirii principiilor
morale(Kohlberg)

139
 - dezvoltareafizicd:
- axeloc consolidareasomatice;
- sedezvolti musculaturatla bdieli qi se contureaziconformaliaspecifici a bazinuluiIa fete
- dezvoltareapsihicd:
I
- gdndirea:
- se consolideaz5sbucturile logice, formale, spiritul critic autocritic
ai
- Iimbajul:
- sedezvolti capacitateade argumentarepi contraargumentare
- pensonalitatea:
- constituireapersonalitifii esteun procesdiscontinuu,cu salturi spectaculoase;
- se manifestliciza de originalitate,conduita revoltei;
- se dezvoltii atitudinile fEA de valorile autentice;
- .alegerile vocafionale se realize,azd,w baza autocunoastxii, a formdrii gi
cristalizirii convingerilor, concepgieidesprelume gi via{i;
ciutarea de sine, autodecoperire4 adtoperfectrionarea
_ dezvoltarea;;r:ff,""*eaztr
- aparenevoia de personalizlrreaconduitei;
- predominl confruntarea dintre comporcamenteleimpregnatede atitudinile copildreqti
gi
cele solicitatede noile cadresociale

II.7. Metode de cunoagtere a personalitlfii elevulai

r Conceptti importanftr
- metoda este ansamblul operafiilorrnentale Ei conclete, care determind un rezultatcognitiv
in legituri cu fleq
fenomenele abordate;
- cunoaEterea giinvestigareavieliiylhice sunt importantedin perspectiv5educativi
gi socialtr
r Descrierea metodelor de cunoat ere a personalififii
elevului
a) Obscrvafia:
- constil ln urmirirea ir'(enfionati gi inregistrarea exacttr, sistematici
a diferitelor manifestiri
comportamentalealeclevului (gnrpului) a'a cum se prenntaere ?h
mod naturar;
- poate fi de mai 4ulte feluri (Reuchlin, apud Vlad, Ird.,200:),
- spontatr sau organizatii;
: integmle sau selectivi;
- dberli sau indirecti
- presupme parcurgereaurmitoarelor etape:
- pregitirea cercetitorului ln vederea realizidJ observaliei (documentare4
pregdtirea
grilei de observare);
- observareapropriu-zis6;
. . - analiza.prelucrareapi interpretareadateloroblinute
- activitaleade observarese desfdgoarit pe
de:bservare",can€cuprindmai multe!az!_,,unei'gril"" sau,,categoriide indicatorii,,,
',protocoale et"mente]vltrsceanq L., 19g6):
- structurareadomeniuluisupusobservirii;
- elaborareaplanuluide desfdqurare a observlrii;
- identificareaevenimentelorpedagogrce;
i;
:l_:f,1n$e,"l1t:ig**tryicomportarnentrirormanifestatedeceiobservaf
- stabilirea modului de notare a datelor
- aplicafie: Comportament observaf: (ex. : comunicarea verbali)

Exemplude identificarea categoriilordeincadrarea comportamentului

erevilor:
:

b) Convorbirea
- se desfigoari ca o conversuq" doutrpersoane,dup{ anumitereguli metodologice,prin
persoanaabordatjioferl anumiteTq*
informafii Ia o temaanreriorfixatil:

140
 - existddoutrformeprincipalede convorbire:
- convorbireastandardizatd,structuratd, barati pe intrebiri
in aceeaqi formulateanterior,adresate
formi pi ordinetrlturorsubieclilor;
- convorbirealibel!' spontanQdesffqurati'?n funqie de trasdturilepsihoindividuale
subiectului,de particularitili le situalieietc. ale
- aplicareaconvorbiriiimplicdrespectarea conditrii:
- alc[tuireprearabilIa protocorurui "iro*u
convorbirii u unui ,,ghidde interviu,,;
- evitareaintrebiriror directe,frontale, * g"n"* iarp,inuuri
formare;
- respectarea personalitffiisubiectului ". qi motivarea
participarii sincerea acestuiala
convorbire;
psihosocials' relafionald a cercetdtorului
;*f#tffilf (tact, intuilie, empatie,
- consemnarea
rdspunsuriror
imediatdupdincheierea convorbirii;
;;T:lf '*::"T1ylT:f:,:_:l1u,riconn,,;'#;i;;cuinrormalileobf
,:::;::yii","dr#;;fi ilA;#ffi:::ffi inute
ill*".il::y;f
lipsa de sinceritate,,,tendintade iln",:f,::;
- aplicafie:
Exemplude elaborare a protocoruluiconvorbiriicu un erev/p'rinte:
f

c) Anamneza (metoda biograficl)

;:":ffi#ffi:T:1f,:*:::":ll,gltindividului invederea
cunoaeterii personale,,
,,istoriei
ruruipersonaritlliisure,piecum;G;ffiffi :,:::'ffi'trJffi fl;
f;f,T3.:Hlireaprofi
actual al persoanei;
- se analizeaztraspectevariate:
- condifiile social_economice:
: mediul concret_ antecedeniefamiliale;
- antecedentele. pcolare,psiho_fiziologice
- condifiile socio_educative:
- comportareain familie, gcoaltr,societate
- pentfu cunoa$terea biosrafipi rrnpi rcma-^ri+xr:
:Hffiffi3;:#:::1"::ffj:*:11,::
chestionarur, lryl"?3.ra maimurte
metode
siprocedee,
fiff#,ff#":;t"ff
diverse
anatiza,produseror
irr"iretii,
aplicalie:
"#*.1#J##:#r3;:;,ff"f;
-
Exemplu de aplicare a anamnezeiin
corelare cu celelalte metode:
r convorbirea:
o chestionarul:
r analizaproduselor
activittrfii:
. obselvareacomportamentului
:

d) Analiza produselor activittfii

de.personaritate
;'ffiffijJH?llff:t*i::ij,ll"^1,::lf::',T:l: Tr'dyT are
erevirorprin
llffiJffi *H*il,rrj:"::^**lri;,il;*;;;;lff
:'ffi?_'H*:,ffif i;"ffiiii'ff;#IffiTilHr:",ffi
l,ill"JJ::
1*i1;'"*;.."'J+,.
;Iffil";*'Sfr*1T'"T*'"?::-:';*;';iir"*l#llT?&,ll;*
corectitudinea,
l
stratde la o laal1o
Exenrplu.de analizl a produselor activitllii
unui etev, dupl criteriile:
r originalitatea:
r utilitatea:
e complexitatea;
r expresivitatea:
r progresul inregishat:
 e) Ancheta
- constifn recoltarea metodicrdp informafii,pe bazauneischemeoperafionale,
detipul intrebare-risouns; scrisesauorale,
- sebazeazipedoudtehnici: r
- tehnicachestionarului:
- presupune o suiti de intrebiri (itemi),ordonateinb-o anumitdforma prin
sesoricitdsubiectuluiacordulsauo judecatiide valoare; --- ) care
- intrebirilechestionarului pot fi inc-hisedeschise,factuale,de opinii,atitudini,
motivaliegi trebuiesdfie clare,precise,simple,pufine;
- sercalizeazipe bazaunoretape:
- pregltireaanchetei;
- redactarea gi aplicareachestionarului:
- prelucrarea gi interpretarea rezultatelor;
'
raportuluifinal al anchetei :
- tehnicarn**iff"*"a
- vizeazaculegeleade informalii pe baza.raporturilor verbaleintre participanfii
aflafi fafnin faf4

Exemplu de formulare a itemilor €hestionarului:

r inchis:
r deschis:
r de opinie:
r de atitudins:
r de motivafie:

Exemplu de elaborare a unui ghid de inteiviu stucturat:

a
a

a
a

$ Testelepihometrice
- sunt probestandadizate,cate virsazddeterminareacdt mai
exacttra gradului de dezvoltarea
unei ?nsuqiripsihicesaufizice;
- indeplinegtemai multecerinle:
- sandardizareat.TTto aceloragi..condilii pentrutofi subiecfiisupupitestilrii, f6rd a-i
favonzapeunii gi defavorizape ailii;
- validitatea:testulmtrsorard
eiact ceeace igi propune;
- etalonarea:asiguri unitate de mtrsur5,rauiiir"u'unui etalon
rezultatele la care se raporteaza
obginute;
- fidelitarca:se referi la tnsupireatestelorde a permiteoblinere
unor performan{erelativ
aseminitoarela o noui aplicare;
indic[ proprietateatestului de a diferenlia tn mod
il?:tjiffi satisfdcEtorsubiecfii
saude grup,testevertale,instrumentale,
depersonaritare,
]f}fli,t:,::n:,r::f.individuale
cu timp limitat sau
- aplicafie: Exernple de teste car€ pot fi aplicate elevilor:
r verbale:
. depersonalitate:
r de alenfie:
r de inteligenli:
. altele:

142
 Bibliografie
Birch' A'' Hayward,s' (1999)-Diferenleirlterindividuale.
psihorogiadeiortarir. Bucuregti:EdituraTehnicd.
lircfr, A. (2000). Bucqregti:EdituraTehnicn.
Boudon,R., Bourricaud,n (tqaz). Dictiinnaire'critique
a, b ,;inbsie. paris:puF.
Cosmovici,A. (1996).psihologie'generald. Iaqi:Editurapolirom.
R._,,p*t, F- (2007).Diptoiar depsihitoge
Po:on' B";;."Jr ;ditura Humanitas.
' Modete''
stratesiisi tehici didacticlo"irir*t" cu apricatii
tn geogralie.
R$1* #;'rj#,r11 cruj-
Golu, P-, Zlate,M., y W_E. (l gg3).p si h
ofogi a copilu I ui. Bucuregti:
E.D.p.,R.A
Hayes, N., Orrell, S. (1997). Teorii ale personalitdfii.
?nN. Hayes& S. o;;ii-'in*a*u"
Bucurepti:All. in psihotogie,
E (l 97g). psihologia ueati vitdfii. Bucuregti
!.andaU : E.D.p.
J. (19S0).Judecatamoraldla copil. Buaregti:
fiaget E.D.p.
Popescu-Neveanu, p Dicyionar1e
f2!-?) ryihorogie.nucuresti:
stoica-constantqA' (1983).creitivrtarcaitTitoy"rolniiiti EdituraArbabos.
i
$chiopu,u', Verza"E. (1997).psihorogiaidrsteror.Bucuregti:"rnoogtrr"si educare.Bucure$i:E.D.p.
E.D.p.,R.A.
Ilf;,h"orHil;rt#ffi in ibir4;. i"oo.o.;,
pedagogie
si etemente
de
il,*ffitr"persondit{ii'
zlate,M. (2000).Ftndamentete
psihorogii.Bucuregti:Editurapro Humanitate.

t43
 I

III. Predarea

il[. 1. Conceptut de prelare. ReI ayiapredare _tnvdlare

_evaluare
IIL2. Modele ale preddrii
III.3. S^trategiiSi stiluii ale preddrii
1il.4. E/icacitate gi eficienld in predare
IIL 5. Orientdri contemporane
III'6' AspectespeciJicearepreddrii
n wffiart t pregcorar si primar
I''. 1. I de predare.Retaliapredare-inviifa
r
_Conceptu re-evar,*
Definifii:
- o componenti a insfuirii care consti in-dirijarea
obiective educative(Birr-e4 C., f ?nvifiirii elevului in vederea realizdriianumitor
9gZ,p. f f ;;
- un lanf de interacliuni' un procesJe
ransmitere a unui confinut bazat peo
relapiesubiect-obiect
:'trI1"i:'*:?.t:T-:-"lt"l*rt
ry^:"flusi,*i"ieN"Lsu,
eficientdrealizrt'prin
r.,reee)
:
expunere, operatiicomplementare
dedefinire,
"*p1;nfilffiffioeice
o Abordareerd"Ti." predirii (IIie,V.,2003,pp. lg2_1g3,Iure4
'in didaaicatradilionaldtpt"aur""'u C.,2005,p. l3g)
rort
informafiilor,de prezentarea materiei. "orrr.iuta "u'*i*ionde comunitare,detransmitere a
de irrif", i"latir"g*.,
- in gcoalamodernd:predareat"o,nir"a
u"ea'interacliunforganizaugi reglati,
astfelinc6t s6 fie
a"
ji"ff^tit"'" " "'noetinfelor,
ffilfrr.Hff
o Predarea
"i*Joi*, facilitare
eiconhor
aeforrului
de
-rctde
a;preoa
ieaoi";ffffi::"ffi ffi i"S"j",i?
v., 2a03,
p.Ie7
::ffi*nllffiff#1'ffi,ilffiT'${
):
jjj;;;i;:**oaciie6roreiaptitudin'orerev'or
;fiffifrl#ffi,ff1$lftr#li"T;i;;;;;*d;""p"*sisiisiinsuseasci
inrormasi'e,
prin
- cadruldidacticcauti ln-moi constant
sdggmlnic.eclar 6i incearcas6asculte
- educatorulactwlizeaza'p"**"nt cu adev6rat
b)obiectur gi setectlazaesenlialuldin informafii elevii;
destudiuarp.bffi;;;;;*'";;';'piailei",
"*ogtinfele
o participanfii la actul de (rucuR.8., 2a0r,p.Be):
comunicare (ernilitor_rec"pa.jl-,
r canalul de comumcare;
r proceselede codare gi
decodarea mesajelor;
r relafiile dinhe re'pertorii
(gradul lor de. congruenfi,
comunicarear"r:ltnon"erlalegiparaverban-"*pJi"l-". deptrqirea barierelor de comunicare,
r RelaFa predare-lnvlfareevalua"" ' '*
a)dupeJ.Neal*r(tgt;s,pp.rOq_t-I01,
- profesonrlincearctrsr rcalizei un
predtrrii",ceeacedetermintr acordlntre ,,schema.tnv{irii gi schema
p-a*"ru *or rezultate conlinutului
- predarea in ereviror;
dobandegte
*J?T*,itaeroJs;siiiirr.r"uo
o structuidiiin"rio*re "onduitainau""
;i;fr;iliin'ile un procesautenticde
lllffi;#Jil1il::!1..'"i"T-;Htr"tr#fu
deoarrece
reatirareaobiecriveror
pedagogice
presupune
"#LffT" drtffiTf"""rffi#ff*",
;irffi?strffi'#t#ffi:volutivs deoarece
prosesele
siregresete
taniverur
uneia
- predareaimplicil o- structurtrmentald
gi interacfionaln, bantepe relafiile
,..,"::lyyl* :i: d subieclitorurn*iffi"ai interne la nivelul

;*Xhll,fi?"5;-lllft",#?ff:"1t"*predare-invtrrar+evaruare
este
anarizari
prin
'?,.i#i*,il
- asEurare€salfuIui de Ia hansmiierea
unilaterald Ia comunicareainteractivaa conlinutului
- indrumarea
activitnfii (predarea);
"re.o'oia" cortinuturuipredat(invrfarea);
obfnuter""sili;,"
;:lff:ih;lltatelor 'ra'ii*r *ri"irtrt, J##;"diva corelafiei
cadrur
didacric-
III.2. Modele ale predirii
r criterii generare
de crasificar{Neac$u,
r., lggg,Grigorag, 1.,-rgg4,Ilie,v., 2ry1..3,Iure4c.,
modelelecomportamentale: sunth1z'," pe relaliadir".a aint 2005)
predit,,de profesorgi
er
trf,ililff J"?Hn:: ev,prores
"*i ";eJ;; ;;;i il;;; #;:"ffi dui
",,mesajul
reierevi
Iorei
'modelele ralignale, cognitiv-opera[ionale:
sunt centrateasupraoperaliilor gandirii,
cognitive implicate sau soricitati in activittrfire a proceselor
de predare_invifare;
- modelele bazate pe programare: au la
uaza aen*rea clari a obiectivelor,
demasuria rializerii elaborarea
obiectivelor,
Lr"u"**" strategiei
#:ffi:""lor $i a.confinuturui
cevor fi

#gf:r{;:tr#ri:';'I:lift":"tizeaz6,analogiacaprincipiu
eijocurdidqctic,
druratiznea
ca
' mdelele interaclionale:suntcentratepe
interacfiuniledintre
.ue q*uual'r
educatorsl
gi'eievi
etevlgi dispunde un
anumitnivel destrucfuripi fundamentare
metodorogicr;
- modelul analizei smcinii: estebazatpe
relafia iintre conlinutul predat de cadrul
prescripfiiledeinvifareangajatein direciia didactic ai
- modelulrezolvdriiprobtimelor: vizead "ntrr"""atiip-ersonafitefii elevului;
aplicarea*nJ"pt"ro., principiilor, regulilor
discursuluitransmisdecadruldidaAic; in cadrul
- modelulformativ-persuasiu:evidenfiazi *p"ihrt
persuasival predtrrii,orientareagi
elevilor,ca parteco_mponentii a firn4iei formatjve,aia*ri a" n* csiadeinformare indrumarea
r l)escriereaunor modeleale predlrii
(ryud Crefu,D_,Ni"ula., ZOO'I
at tui E"P'Reese:
b.."p*i'ru*. ii considerare
3#f:|}i,*ffirtamentai a urmitoareror
- indicareaobiectivelor preddrii, cu precizareaperformanfelor,_a
comportamentuluifinal;
i'''"*di;;;;I*il"r.e,evi,or;
.36iffiTffii:i;"TffiHiX;X;Tril';;i#ffiffi
- pfistrarea
continud a obiectivelor ca punct de plecare
qi sosire
b) Modetut operafiitor togice
B.O. Smith:
- predarea este conceputi ca"l"uoi"iou
un sistem de acfiuni orientate
nagtereinvifare4 in sistemuI interacf *- spre elev, din realizarea ctrrora ia
i unii p.f"ro._"1";;
- predareacuprindemai multe elemente;
- elemente de strategie didacticd ce definesc
conduita didacticd generald a profesorului,
precum gi modul propriu in care
acesta rezolvdprobremerepreddrii;
didacticd
;H;i"r,-r*ri;?"' '*pt"",,,.t, ii" """tp"n"*ente concrereprin
caxese
c) Modelul Taba:
- are la bazi proceselelogice pe care Ie implicd
activitatea elevilor in timpul activitilii
- cuprindetrei tipuri de sarcin-icare decurgdin de predare;
obi;Ji";;p.aarii,
- formarea conceptelor;
- generalizareprin interpretareadatelor;
ntin"ipiilor 5i faptelorcunoscutepentrua expricagi prezicenoi fenomene
d) M"dd"r?ljffi
- evidenfiazdrorurexerciliului gi antrenamenturui
in proces*rpred'rii;
- propuneidei interesante:
- predarcaesteo formr de comortament
,,probrem sorving,,(rezorvare
deprobrerne);
- predareaimplic[ performanleleprofesorul"i
e) Modelul lui $i
Dr ;;il;
{trcvllol
X'landers, "'vrvrvrurur

:i"'f#;ili",*ff*ffi
,:':trffi
T:#f,ffj'H'n#H;i"*,
' interacfhmidominatoare:sunt atrib-u-i-t'e
;;fl;;ffi;recte, pe care re inrilnim atunci
c&td cadruldidacticprezintitinformalii,
criticf;ilii;; fgi justificd autoritaka;
- interacliuni integratoarett*t utriuute.
cadreledi'lacticeaccepta, indirccte, in€lnite atunci cind
clarificdgi sprijini -i"fl";ry"i
"l?ideile gi sentimentele
oJuodelul ehborat de G. rer[i'io*tii"a elevilor
r" rn ri;d;-;; comunicaliicu dou6circuite
"t*e de
- circuitul verticar'caremijrocegtecomunicarea '
profesor-erev; ,
' circuitur orizontar,prin caresi rarizeazicomunicarea
erev-erev

t45
 g) Modelut elaboratde B. Gradt gi
D. Grant Hennings
- estefocalizatpe comportamentufnonverbalaf proielorufui;
- are la bazi douncaregoriide migclri ale profesirui;i, --
compon"nt"
ut" acturuidecomunicare
i"g:f::::JrJf#ihj#llperii si predare
personalesau de afioreglare:insofesc
;f:f{t actul educafional
(expresiifaciale,

IIL3. Strategiigi stiluri ale predirii

r Definirea conccptelor
- strategia de predare: const'il ?n folosirea
celor mai adecy{e-mgtode pi procedee
deinv{imint de predare,
modeme, in uu^ urt"*6rii, imbinirii'ioilJio. de
::ffi;ltloacelor organizare
ansamblulmanifest6rilor
comportamentare
;r## k#t;;"X##nti ale profesoruluiin
r Strategiile de predare
- de transmitere,uv
deprezentarea unornorrnesaureguli
exercifiu; " PrEzrsu.iuc detip algoritmic,prin expunere,explicatii,
a predtrriiin mod expozitivcu sarcinide
;ff;t":,*are invrfareeuristicr,prin metodeexpozitiv-
prin utilizareaprocedeelor
saumetoderor
participative,
;i"#*trk1""fif;|l a muncii
r Stilurile de prdare
lapudllie, V., 2003)
- dtrpepqrticalaritdlile ol" preddrii :
"ogniti*'
- abstract,M'otp ut'izareaunui limbajde speciaritate
riguros;
u"*"*or"rJ''
- n*;;:#f#r:m:,:T':::" " """'iroi cuLcent
perapte
empirice
- direct,. Rlofesorul fiind preocupat
,.rvwgPst ue
de ruo(rur
modul ir
atitudiniiede"It*;l;;'- rn care sunt receptatecunogtinfele,
- indirect' prin urmxrirea logicii, proprii
ftrri preocupxri fafn de modul in care
. rcceptate cunogtinfere, atitudinileae ceie erevi ' sunt
- prin raportarela puigta partenerilii tn instruire_predare:
' centrat pe profesor, ln care.accentul
cade pe impunereamodului de organizare
insruirii/ evalunriigi pe minimali"areu a
.otuiui
^ centrd W elev, cal..e favorizaazlcomunicarea "l!rri"i,
interactive
- in funcfiedepnderea metAeto, ii- pr"dor",
' *pozitiv' prin folosireapreabminantea
metodelorexpozitive(explicali4 preregerea);
-dupii;r:#:tr;:';#Xrtruiilizareametodeloraiurolate(p.obl",";;;;;irfu*.ra1iay
' respons abil,.larllterizat prin seriozitate,ataqament
' negrijent,evidentiatprin neseriozitarcin fafi de profesie;
acuGiea oiouri"r,
indiferent,observabitprin neimplicare
- dup6.notele dominante wiiitildtii,
- proactiv, "t" inifiativtrin
definit.prin
_reactiv,caracterizatprin acfiungstimulare;
flexibilitate;
profesorului
eitremist,
caxe
accentueaztr
diferenlete
,t1fiffiffiriffiifiC dinreelevisi
- dupi S.SolivaneAOe:
_'rf#,;ff:,:"*X,:I*ry1Ty,i:.*h"..:,grancesauartelustraeii;
::y!,::?:!*,rdtrt : citeEte
saurr.ira
".pi""irlJr#i;;
:.!:#,,fi!!:lyf _s:r"'"ii"iteri-*""rflmoti"eareetevilor;
- aplicafie:
;:it diurc[roraacesriainvafi
Excrnple
dcaplicarcastilrrilor depredare
fn fr""F";ffi
- gtilul abgnct:
III.2. Modele ale predirii
r criterii generare
de clasificar{Neacgu, r., rggg,Grigoraq,L,-rgg4,ilie,v., 2003,Iure4c., 2005)
modelelecomportamentale: irnt hT",. pe relaliadir*ie ai"t
erev'prores
;"'i;;il; ; ;ffi ' g.,,mes4iulpredht,,de profesorqi
ff.nilifti11:"*:: il#;fi"#uitei erev'orsi
- modelele rali3nate' cognitiv-operafianale:
suntcentrate asupra operagiilor gandirii,
cognitive impricatesau soriciate in a proceselor
activitilire de predare-invdtare;
' modelele bazate pe pTogramare:
au la bazl definirea clartr a obiectivelor,
de m6surd a ializariiobiectivelor, elaborarea
#ffii""lor "ruuo*"ustrategiei
$ia confinutului
cevorfi
,r.#;ir{; ff:r::";:Hlift":t'tizeazdanalogia caprincipiueijoculdidactic,dramatizarea
ca
- mdelele interaclionale:suntcentratepe interacfiunile
anumitnivel destructurigi fundamentare dintre
--.us E(ruuaror
educatortlgi etevl
eievi gi dispunde un
metodordgi"4
- moderuranarizeisarcinii: este bazatpe
rerafiaiintre conlinuturpredat de
prescripfiiledeinvifareangajate cadrurdidactic qi
in aireciian*rr".rreriifirsonaritelii
- modelul rezolvdriiprob{eietor: vizeazAapticarea elevului;
discursuluifansmisdecadrulaiau"ti". conJ"pr"lo"
rlcror'pnnclplllor,
principiilor,reg
regulilorin cadrul
- modelulformativ-persuastit
persuasival predirii, orientareagi indrumarea
elevilor,ca part€co-mponentia"ta"ttl4asqytul
funcliei forrati"", ala*rt a" n*.1ia
o Descrieresunor modeleale predlrii de informare
(apudCrefu,D., Vi"ula., ZOOI,
al tni ri'P.R"*;''p;;;"p""'"'r.r*a in considerare
3#*Ti*ffirtamentai a urmxroareror
- indicareaobiectivelor preddrii, cu precizarea
performanfelol^acomportamentului
:i6iffiifl#i:iH"iiffitl,fi ,*fr
llidiffi ffii;'iia."nr"i,i;iil;;",eerevi,or;
final;

- pAshareacontinlf a obiectivelor ca punct de plecaregi sosire

b) Modelut operafiitor togice
B.O. Smith:
- predarea este conceputi ca"f"n"i"ia"
un sistem-de acfiuni orientate spre elev,
na$tereinvdfare4in sistemuli nteracfi din realizarea cirora ia
unii p*f"ro._"f
- predarea cuprindemai multe elemente: ";;'^*-
- elemente de strategie didacticd ce
definesc conduita didacticE generald
precum 5i modur propriu rn care a profesorului,
acesta rezarvdp-ui"*rr" preddrii;
didacticdreprezentate
;il;;*pd"*"rr.
;rm;i"r,",Sri;?"' concrereprin
caxese
c) Modelul Taba:
- are la bazi proceselelogice pe care le implici
acfivitatea
- cuprindetreitipuridesarcini ae"urgoinouiJ"iiu"i"elevilor in timpur activitdgiide predare;
"ar
- formareaconcepteror; 'vrv p*aa.ii,
vreq
- generalizareprin interpretareadatelor;
on*'oiilor 6i faptelorcunoscute
penrma exprica
giprezice
d) Mrd";?X:ff: noifenomene
' evidenfiaz'rorur exerciliurui
piantenamenturui
- propune idei interesante:
in
"' procesul
prednrii;
rrwwDu Pr
- predareaesteo formddecomortament
,,probrem solving,,(rezorvare
de probrerne);
- predareaimplicd performanpleprofesorulri$i
vrwdvrur'rl fr Elcvllol
e) Modeluf lui ;l;i";
X'landers r, "'

:iif"H'li:fi*ff*:H*::g:H::i*ytiy',orproresor-e,ev;
- interacriwidominatiare:sunt
cdndcadmldidacticprezintainformafii,
""rt"tt;i;ft"*[i-ai*"r", p€ c&rre re inrarnimatunci
critic[;ilii;; iqijustific6autorirarea;
- interaclirmi
integiatoare:suntafiibuteare innuentJ
cadreledidacticeaccepttr, indirecte,intalniteatuncicand
crarin"aii spri.l:i#idfit;7ft mentere
oJlrodetutelaborstde G. Fer[:'ro*dii] r" erbviror
rrn;;;il;; comunicalii cudou6circuitede
"hra
- circuitul vertical, care mijlocegte comunicarea
profesor_elev;
- circuitur orizontar, prin care se rearizeaJ'comunicarea
erev-erev

t45
 III.4. Eticacitate gi eficienfl in predare
r l)efinirea conceptelor
- eficacitatea:viz*azlraportul ot"_I! *:",,?t"l obfinutgi obiectivulcare
- eJicien\a:se refri la maximizarearezultatelor trebuieatins;
unei activitdur" .erarielil ,. rurr"t"
mtrsurarea serealizeazdprin raportareaiegirilor (rezuitallorl utilizate,
r Evaluarea la inffiri (eforturi)
elicienleiin predarefHouston,W.R.,I972):
a) testarea"t:"ig!i{
aptitudinii de predare:
- modulln carecanlidatul rispundela criticile primite;
- c6tde realistesteln evaluiriie propriilor sale
performanp;
- mdsurarn careseconstatiooerflir,onare
";r;*fi;;p"dagogice, de ra o reqie,Ia alta;
- mtrsura5i modulin careigi moaincapreaariai"Lri"urervaliilor
b) eprecieree deprinderilor ae pred primite
ire, uizeare,riffiir"u ;o, ,,l;;i;i,, d" tu"* legare,de
proiectetor o" l*ti",
ffffi*J:.lffi: h)areatehnicnor
"##lr"ngi"i "r*"loi,-rii de
c) epreciereagradului de integrare,?-t!-."9"rilorde.
invifare ale unui gr'p de elevi predarein conducerea unor
-"se iaioureprin simuliri ier.,norsituagii depredare; activitili de
obfinerea
p"*o"'"o;"to,,
uaapt'uilil;;;";fusii
noiEicuba
fl"ffiH?j]fif|jl
- anarizareanrtateror
oblinutede ereviradiferite test6ri;
primite, de-alungul timpurui oin partea
;tffiX,Hffierilor persoaneror
carel-au asistatIa
- analizaparcursuluiprofesionalin perioadeleantsioare

IIL5. Orientlri c.ontemponNne

o Abordereemodcrnl a predlrii
(Iurea,C., 2005,p. l3g):
- imbini instruireacu formarea,il *Tig*tt
cu finaritilirestabirite;
rm procesreal de invelareoacaii m;tiv;a;-fTi""i
;#:f si,se impricein activitd;i didactice
- presupuneprovocarcaschimbiirirorin comportamentur
ereviror;
pe utilizarea unor comportamcnte
de predare,conform aspecturuinormativ
;.|f,"ffi qi
- exprimicaracterutprogramagintenfiona!
organizatar com-uniciriicunogtinfelor;
- stab'esteintera4iuni, ,
{"a"i pro; b;;;t"# fiofesor_erev,
iltr'#,ffi"ffiT:*il:Hffikffiffi,mfg*i.,F;"anormeror,regur'orqi
#"ffiT,:i*fm;;ll*ffi ;"'r,-,iliT'LH'J'?Jliareaconditrii
j
HT#1*? li

ilffi#iffi,*-rriioeapiqmodeIgideicusarciniledateelevilorsauutiligareaunor
- esteun processecvenfialgi reversibil,ln
firnclie denivelurile de inlelegerea elevilor;
- seafli in intenacliunecu invlprea gievaluarea
o Orienttrri noi in predare:
e) predarea creativl:
intelectualsi motivafional-atitudinat
;l
*rlffirJL?Ti**t ar etevutuiin raporrcu
- arela bazitutilizareametodelorcreativepentru
dezvoltareairnagrnaliei,originaliuigii;
;,llhf"H1* stimuta
si'di'it * ;;;;rt" i i"i arii-*TJ,J
Jrnparticiparea
fiff"'"
- trtrsEturilede personalitatecaracteristice profilului uneiactivititli creatoare(Roco,
M., 2001):
- curiozi ateainvestigatoare, intrebirile p*-n J", -"'
- ori8inalijltla in gendire,acfiune,solufi o"oUipnuit";
- independen{4incredenea in sine:
_nonconformismul;
_peneverenf4persis&nga;
- ssizarearapiddu
"otfuiilot 9i realizarearapidna conexiunilor;
-*
- esteplin de idei, fluenfa n".b"iil
- esteexperimentator: incearci idei"on""oufioirufa,
noi, sofqii noi;
t47
 - flexibilitateaideilor,p gendirii;
- atitudineaconstructiJEiconsiruiegte,
reconstruiepte
idei,structuri,sorufii;
:::::;ffifi j:T;:ed;";""*j"",0.,;il;;;;;;,
"?s*#ff
- cadruldidacticva siimutu
_mergedincolode "d;;;;'.oiouir", ca indicatoriai creativitilii
sarcinilerasate; individuare:
- gf$e utirizdrineobignuite aremilroaceror
- ii placesdorganizeze didactice,
rurtce'oblectelor;
obiecreror;
jocuri;
- estein staresi r" u*.rL cu
_ ii placesi povesteasc' iucrurisimprein moduriingenioase;
_nu setemesi incerce despreOur"op".irii"iinv"enfiile lui;
cevanou;
- folosegtetoatesimfurilein observafie
b) predareainrerrctivl (op,*,
;.i.: 2003):

{q,fil#F:5f#fffm*l1f x";;;T*ruff i:ffi ,cei,a,gi,cuprore

;"fiH11n:ff"ffi:1.'"ron*ilo'"ambilor.i.*u"""li "6ili id;.orur-erevii/studentrii)
in
- se realizaze,al,cu-
4iutorulmetdelor a$ive, interactive;
- claselede elevi aevin aaeuet"ie
coruniaf d";";;;",
impotanfa *o::TT,T.$i i"d"ffiill de inter-i1v6fare,ceeace demonstreazi
- scopulestede a-i.ajutape *r*
" elevi sa'descopere p-er*i
"*oasterii;
p*e intrebiri gi de a critica probremere
si nu neapiratoea-i anrena;-fo;ur*";;;;;rdjJi"*u*e
"iiilJa" "
- condi$ilepi situafiilespecifice ei irobremeleenungate;
g'f;diriidivergente, oo1au""l"ie*Jiaia spirit,rui
aatituainiiciefri,isi *tiu" in
"t= investigativ,a
_incurajarea
etevilorsepunecit m"i ,""filiilff;, fi considerate
uilretoarere:
- Iimitarga constrf,ngerilorgi
ctlnsf'finco-iri-
r"iJu#
rrltr€oafit
.-- .'Erirrrurls
-, a
^ factorit",
_ ,ti*uf,* *.e.p*Ai" frustrare;
commic[rii prin organizarea
gi erevi;ffi a" iit""rii gi aezJaterrintre
erevi,intre profesor

#*q&''iil'llffi ff :lll$n""J"l""iltrT"cuidei,concepte,obiecteinv
- cultivarea
independenget
**111"13;;ffi;fiii pia autonomiei
in rnvfiare;
criticcinstru"ti",!Lp""-i'#rii
deargumentare
;lf,}ffi,T;n*'t sidectrurare
ro4e
proprii,
prinstimurarea
atitudinii
renexive
., predarcr
c) ---,--:ttfiffi;ffi"Hiiltfff#Jn
c.enrstrp":ju" ($;ir,t-;;g9iu
R.D.,2006,
p.46_47):
;:ffi#I,flffi;ru*#i*"il. #Hfrrpp".r".r*'e
erevurui
deainrerege
-activitateam'f
#f.";*fiff"X,n:::tTffi cumuraturmdtoarerecerinle:
- areca scopdeaolhrea de competenle
gi transmitereade confinuturi
- imprici efetiv erewr in pr*iii"u."u, specifice;
executarea gi evaruarea
- constituieo experienfiia" innaLr- ei;
pozitivd;
- permire 01"*p".""al ta atti situalie
- strategiiledepredare
f::fTlcentate educafionatd
p" i, douii accepjiuni:
"t"u
un plandeicliune
;,ffif,* ,p." nevoiloreducative
-a"""trJ"i?"ilt "*o"qterea are
- vatorifictr aspirafiite
- profesoruldevine::y::FI"
insrructor,."1.1{"i, ei abititlli te erewlui
ehid,i,ndrumitor
roiloi'lup*u"gr,"*,'aii'fii,
"*; ";;;;;"4_me:rror, sfdtuitor,consultant,
ffirfr*:LftH::to1u' coordonator,
cercet2uor
critic,
perrtru
propriur
proces
deinvflare,
,,;n:ff**;tTr;X[Xi'?.:ffi#:|jritate caritatea
de
d) pred:rea reflecdvl: l

- rcflecfa presupune confruntarea I

reconceptarizarea constmirea cu o varietate de modele
de gdndire care determintr i
*o, *"hon"-mintale
utilizareamaiadecvartr
a n"JiLa in1"Lgo"" mai profunda
"uoogtinlet"rr"',*uor"** a;fi,;
-* (Durama, ri
M.E.,2002-): I
 - se realizeazdpnnmetodele5i tehnic.ilede re/Iecsit
- are ca scop dezvoltareagAndirii critice: {cvintetul, hexagonuloeseulde 5 minute);
' la nivel individual: elevii igi exprimd" in
manieri pcrsonaltr,propriile gdnduri gi opinii
referitoare Ia un subiect, b temn, o problema
r"fin ruiiiL-'* o* folosi adecvat
cunottintele formulate hfi:T limbaj, prcpriu, transpuse in contextur personal
inferegere,conferindu-re,astfel-,un ,"nJ gio -' de
s'"*nincari" specince;
' la nivel de grup: gandiry.acriticd este.stimulati
intr-o atmosfere in care este incurajatd
diversitateade opinii, schimbul de idei
intr" contribuie la sporirea capacitifii de
exprimare gi infelegereaacestora "reoi
- reflecfia se poate realizain doui.rnoduri: in scris (eseu)
sauoral (argumentepro sau contra)
e) team-teaching (predarea in echipl)
- prezintl o seriede caracteristici:
pentru
odisciplinr cuoechipi
ecolara deprofesori,
care isi
;rtrflTffiHifr:*ilff
- cooperareatuturor profesorilor din echipd
Ia proiectarea in detaliu a programelor
educativece urmeazi a fi propuseelgvilor;
- includerea ln echipi, pr,lpql ptof"rori, a
altgrr categorii de persoane care lucreazd
invtrftrmant
cu scopuloea-i e'iiuerap" p.i"*.i a" ,#cinite-.'r-"*Lr", in
permitestrse concentreznasupra rutinierqi a le
proLlemelor educativecare soliciticrealie
pedagogici;
- practicareaunuiinv[fim6nfcu',,clas"d"r"hi.""
standardizate,
in favoarea lrenunprea l; id;"" s'lilor de clasd
ut'izdriifrexibire u,puri'oi $"oil;t
- orgarizarea diversi g_prri ,n"i (o""6 vizionareaunor firme,
diapozitive'prezentiri rl_"rir:r, _"3rlr
"egwgrfgint),
- I il' g*p*i'ri"i qoir"ulii,dezbateri)
implicarealor in activit2ili individuafe; "ar '' "' sau
elevia posibilit{ilor
dea participa
in comun raanumite
;fiffiXffilf activit{icarere
, ;i;#iilfr":nui procesde invtrftrmdnt caractenzatprin abordarea
interdisciplinartr
a
- se realizea.I prin mai multe etape:
- constituireaechipei de profesori
_r"lllif ;
rtraregieide predareajoptatede echipd; ,
_planificarea programarea
9i activitililor"u
- stabilireamodaliHfiloroptime Ae grupar".u "i"#,,"t.iilo,
activit{i proiectate; pentru desflgrtrarea
diferitelor
- stabilirearesurseror materiale.necesare (spafii,echipamente,
- tnm$punerea -- materiale);
ln practiciaproiectului;,',
_evaluarearezultatelor
activitapiidesf[Eurate;
- proiectareaactivittrfilorviitoarein funclie derezultatul
evaludrii

"tf;frlfiif,iffiT;il31:redlriiininvnfimantur
prescorar
sicerprimar
ta reatizareaobiectivelor
specifice
finaritiliror
;hffi*jrili|jj{l!:{;.contribuie educative
are
- prin raportare la confinuturi:
- r*, y:lf:.:TTr eicapacittrlii intelegerd ,
_suntorganizate {e apreqcolaritor;
,
W temespecifice
(Cinesunieu?i
eror
|,l'}ffi ffi no##ff';Yr#::;;;;;"J-il:;'J"iz*azepedomenii,conrormcerinf
- in plan metodologic:metodade bazaestejocul
didactic;
- ln cadrul activitnfii deproiectare: un .otimpot"riii'iqire
captarea.atenfiei,
pentrua denorta
eievilorpentru
nourcontinuip"",iir,-i
motivafalidestuaiu
. *tilffi}L:ffi*rf
- la nivelul obiectivelor: conhibuie la realizarea
obiectivelor specifice finalitrlilor educative
invtrfimAntului primar; ale
- pnn raportare la conlinutari:
- sunt adecvatevdrstei gi capaci*fii de infelegere
a gcorarilor;

t49
 I

;:h#:9"#ffHH:'fi (ecoar
4 fam
iria,munc4
anotimpurirq
i,H";:te datinire
- din perspectivadocum'it"ti
c.urrjculare:pr:rd*use rearizeazd
conform programeip""* inveFmentul pe disciplinese realiznaza
f"Tnf:l:.
- in planmendotogic'i"""ntui"J" p.il*,
- in cadrulactivitnJiideproiicnre: ;;;;it##riJJ.o:r", activ-participative,crearive;
un rol i-p.*ir'ir d;fine.cantareaatenliei,pentnr
interesulgi curiozitateaei"uitoi p*t u nourconginufpenrru a denolta
a-i motivafap de studiu

Bibtiografie
preddrii'
Unele
tendinre
in didacti
cd.inprabreme
iiSU;ffJJt.$J:il1 depedasogie
contemporand.
unsrea S. (1999).
?::!io:yr de termenipedagogici.Bucuregti:E.D.p.
R^?#,#*;"";;;;;;' si ieinicidrdait-i'ce
activrzante
cuapricayii
tngeogralie.
i"tr#:
Grigoraq,l. (lgg4). predarea cruj-
probleme.contremporane.
,1, ; ;;.
l{;if ffi:;lj itr:toii i dif iii"t".,, raqi:
i;:ktr::€,":{ Tf,ull,r_ _1.,
Ediruraspiru
"".J Haret
*,r*r*rrrrrr#jJ,*,i:***
tr,v.i#,";*i##:::#xw"ft
I*q
'4n,H't;ytr;:'t'r"ir#l;"
i;fr:yr,f*;iixt::l:#iiii:;:3pit:':iffi
c. fzoosj.it"oarea.orientiri te:rettc?si aplicafi;;. rai, Eaituo
*^r:!:!:, Folirom.
n'inopeaog"si" iretcaara practica
p'oarti.i* i"*n Gh.(coord.).
Neac$u, r.(Ieee). trr-r*]":.i1ff"!lffioll?_ffi'
rwtruire
i i i*ar"ii.Eirr"ilili s"1;uu,ro..
Q00'' Pedigogii')iii'i)n metodotogiie
" inturactive.
Bucurepti: universitatea
fffittf.i
Roco, M. (2001).O"*r:::!"
din
si intetigenldeyolio_natd.Iagi:
Editurapotirom.
S3:'"X{iiig!jffi*f: schoot
pnvsics
teachers.Nueva
vizcaya:saint
i11=Ji
L'' cherciu' Mary,s
nb i"t"ru"l6ffiii,'''i""r"r,,educarionare
ifitfr centrate
peerev.Buziu:
Editura
Alpha

r50
 IV. invifarea gcolarii

IV.L Cgnceptul de tnvdfare

1V.2.Modele ale invdldrii
1V.3. Spaliul afectiv al tnvdldrii
1Y.4. Motivalia invdpdrii gcolare
1V.5.DiJicultdyile tn tnvdlarea gcolard

IV.l. Conceptul de invifare

r rnvrfarea,ln general
a) invifrrea, in general {inviferee gcolqr ln particutar; caracteristicileinvxfirii gcolare
(Ionescu,M',Radu, I., rggslr i"pr"rintil procesuioe
asimilane activ[ a informafiilor(cunogtinfelor), act'izltiemnezicd,de
de ro.."rJu opera]i1orintelectuale, a deprinderilor
motoriiqi a atitudinilor
b) invrfarea gcorari, in particurar estedefiniti in tripr[
ipostazd:
- ca prees: reprezinti o succesiunede operafii, ac,tiuni,stiri pi
finalizatein transformdricareintervin in stnrcttriie de evenimenteinteme, congtient
cunogtinle,in operafiilemintale,in modul
de reflecArea realidtfii gi de comportarea elevului
- c'aprodtu: esteun ansamblude rezultateexprimate?ntermeni
de noi cunogtinfe,nofiuni, idei,
deprinderi,pricgperi,modalitiili de gdndire,.d"
Je acli*ne, atitudini,comporramente;
- tnftmclie de divergifactori (condifii):re"stq hrqdr.ii
"*pr"ri"ii
depindeat6tde'factoriinterni, cum
ar fi capacitateade invtr|are,motivaiia elevilor, Jat i-"I"r"
iio" a"tori externi, carevizeaz| calitatea
prediirii, climatul din clasi
c) caracteristicile invlfjlrii gcolare:
- serealizeazii?nt'un.cadruiwtitulionalizat,este reglementatade
legi, principii, norme,structuri
de organizarepi funcfiorrareprin documentere curricrilare;
' estediriiatd din exteriorde-c5tne personalcalificat gi de"ine treptatun procesautodirijat;
- are un caractergradual' se realizeazdde Ia simpiu la complex,
abshacq
--r-- -- de la
w senzoriomotorla logic-
r@ rsrzt,llu

- esteunproce$relalional,bazatpcoqunigarea pnofesor-elev, pe interacliuni,influenle;

- este un proces aclional, deoareceelewl pe.iepe, acfioneazi
practic ai mental, ralioneazd,
rezolvd,inlelegeproblernelepe carele remlvd;
- are un accentuatcaracter informatiwformativ-educativ:determini
cognitive,afectiv-atitudinale,motivalionarqcompotame*tare efectein planul dezvoltirii
r X''ormc(tipuri) ale invlflrii (Golu, p-,
Zlatl,t t., Verza,n., ieel, p. +11
a) tipurile invlgrii:
- tnvdlareaScolard:
- urmireqteformareadimensiuniiintelectual-cognitive u p".ronuiitalii;
- sepoatedesfiguratn condilii individuale;
- estespecifici invifarea din experienlaaltor4 esteindustr"prin
- fnvdlareasociald: intednvifare
- urmireqtefomrarsadimensiuniimoral-a:<iologice, motivalionale,social-comportamentale;
- serealizeazinumaiin contexteinterpersonil"gi a" g*p;
- predominn?nvtrtarea din propriaexperienfi(autofnvfpre)
b) formeJetnvilftrii:
- dupdcmyinutullor;
- inv{area perceptivf(strpercepem);
- invifarea verbali (s[ vorbim)i
- invtrfareamotorie(sI acgionlm);
- invdpreacognitiv[ (sdg&rdim);
- invi$areaafe*ivn (si tilim anumitestlri afective);
invtrfarea (si respectitmnormelemorale)
loraH
- dupdmdul de acliwte cu stimiii:
- invtrpreaasociativtr;
- invtrlarearcpetitivi;
- ?nvtrtarea prin transfer;
- invilarea discriminatorie:

r5t
 - lnvdfarea prin recunoa;tere;
- invtrfareaprin imitagiel
invifarea prin identi fi carq
- dupd modul de organizare a stimulilor:
- inv'tarea argoriknici: se rearizeazdintr-oordine stricttr;
-invE1areaeuristictr:estecaracteristiciiinv51iriipebazndeincercare5ieroaqe;
- invifarea proglamati, sub form6 de program; j . ., . . |
. ,i
- inv'farea-creativd" prin descoperit", .otibin* gi recombinare
c) nivelurile inviftrii:
- invdfareacongtienti;
- invdfareanecongtientl;
- invdfarea spontan{
- invtrfarealatent2l; ' t.'
- invtr[area in stare de veghte;
- in starede somn
r condi{iile interne condifiile ,',,, ,,
9i externe ate invxf{rii (cretu, D., Nic.,, A.,200g) .
a) Condifiite interne ale invlflrii
- senzaliile gi percepfiile:-inv5farea perceptiv[ esie o
forma de invdfare prin care seperfection€azd
sensibilitatea anarizatonror,se idintifiia.
si ryiiferenliazn criterii de explorare:a ctmpurui
perceptiv
(cifu, sernne
convenfionale,
simboruri,,figuri l"o-i"ri"", gun*rrJ.i'*-,
- reprezentdrtle:
- activitateainstructiv:educativinegesitrasig-urarea unei bogate."""-" o"ieprezentiiri,
eabazlpenrruformareanpliunilorgi a operalTioifii"";
.; ...,
- un rol importantil au o$3anizatoriigrartci
simborurilede imaginiqi'ri pot *po.t" globar irta+i rnZnt"re,s,chene)prin"' cme
-:: elevii leagl
r"-"i"iurui a" inuepi
- gindirea:
- invitareacognitivtr'ca formi ainvilani, se referdla formarea
precumgi aoperafiilorlogice(mentale); nofiunilor(conceptelor),
- principaleleoperaliilogicecarestaula bazaformtrriinofiunilor
comparali4absttactizarca-concretizarea sturt:analiza,sinteza,
. gi generalizareiparticularizarea;
- demersurile gdndiriide desffuoar* ::
- in{y!r.v: de la concretgi particularIa abstractgi general;
- deductiv:de la abstractgigeneralla particular:
_prin analogie "on",.i9i
- lnfelegerea alt a1rcgtimryrtant: presupuneraportareanoilor
de cunogtinfe "uq T informalii la fondul
asimilategi sistematizate de subiilf a"rl"p*r*
esenfeiunorobiecte,fenomene; semnificafiein a sensului,
- pe treapacea mai inaltE'se aflf, dezvoltarea- competenfelorde a rczolva probleme:
implics antrenarelcunogtinfelorgi a operafiilor
intelectualecorespunzdtoare, in rap{}ftcu
necesitilireteoreticegi practiceroti"itut" d; ;ili;;;*.
- limbajul: .j
- are o funcfie cognitivd prin care se direcfioneazr gi
se fxeaz[ rezultatele activiti{ii de
cunoaqtere;
' in activitatea de inv{areo exprimarea verbali
devine tot mai coerent{ fluentd, chiar
originali (in pubertate gi'.adolescenfi se formeazl
un stil personal al vorbirii), iar scrisul
se perfeqioneazi
- memoria:
- pentru cadru-ldidactic este important sd cunoasctretapele
procesului memoriei gi modul
in care acestea pot fi activate ln ?nvtrfare:
rn*orrilu sau tntipdrire4 pastrarea sau
stocareagi reactualizareaselectivi a experienfei
anterioare;
- forme de repetifie utilizate ln ?nvdfareagcolar[:
- *ryF-" c.omgatn: implictr repetarea integraltr
a materalului pene c&rd elewl
consideril c[ a invifat;
repetifia epalonat* se rslizeazlin timp
- factori care condifionaza memoftrea: intervalul
de timp dinffe repeti;ii, natura
materialului de memora! particularittrlile psihice
inJiuiauare gi de vdrstr, gradul gi modul
de implicare a elevului
 - imaginafia: are la bazdimplicareaa doui forme in activitateade inv6fare:
- imaginalia reproductivd sau reconsritutivd, prin imaginarea unor elemente, imagini
cunoscute; ! '
- imaginalia creatoare,care.soliciti noutate, ingeniozitate,criginalitate, atat i'ub raportul
procesului,cdt gi al produsului
- afeaivitatea: sustineenergeticactivitateade invdfaregi se manifesti prin:
- triiri subiectivespecifice:afecte,emofii, dispozilii, seRtimente,pasiuni;
- conduite emolionale insofite de comportamentemotorii: mimica fegei, pantonimic4
modificiri ale vocii:
- manifesttrriorganice:amplificareasau diminuare ritnului respirator,modificarea
compozifieichimicea sdngeluisau hormonilor.ceeace conducela paloare,
inroqire,
tremurat,lacrimi,tunspirafie,gol in stomac
- motivayia:
' vizeazl' totalitatea mobilurilor care susfin energetic, astiveazi, gi
direclioneazi
desftEurareaactivitilii de invdfare;
- confer6 coerenf5actelorde invifare gi se hiiegte subiectiv ca o staxede tensiune,
Yt si
rezultatil din confruntarea trebuinfelor celui care invafd cu
modul cum igi ,"pr;rinta
acestadiferitele confinuturi, cerinfe, situagii gi rezultate aie activitilii
Oeirwepre
- voinfa:
- este procesul psihic de autoorganizare gi autoreglaj complex" de
mobilizare gi
concentrare a energiei psihonervoase, ?n vederea depegirii unor
ob,stacoleqi atingerii
scopurilor congtientstabilite; i. -
- invifarea este orientatii de un scop, care af,e un rol determinant in organizarea gi
autoreglareaactivitAfii de invifare;
- calit4ile yoinfei sunt: puterea v.or.ntei,perseverenta in realizarea efortului voll+tar,
independenlagi promptitudinea deciziei
- activitatea: influen{eazi invifarea gcolari sub raportul structurii ei:
- activitatea de invilare este formati din mai multe acliuni, care sunt
voluntare 9i
motivate (rezumareaunui text);
- a4iunile se bazeaedpe o serie de operalii (ciiutarea unui cuvant in dicfionar);
- operafiile se bazeaza pe numeroase acte sau migcrri psihice sau fizice (frasarea
semnelor grafi ce, imagini mentale);
- opera{iile implicate ln inv{are sunt elaboratecongtientla lncepu!
-acfiunile9i solicitd
efort voluntar din partea subiectului, dar prin exersarecontinud pi
constanti, scapz de sub
permanent gi devin componente automatrzateale activitilii
:::::11*t$tient sau
oepnncen i
- atenlia:
:
- asigurd o buni receptaresenzoriall gi perceptivd a stimulilor, infelegerea..'Er
-' ---'-5'ovrv* mai profund6 a
ideilor, o memoraremai trainicd pi mai hd"ta etc.;
,
- pentru cadrul qidactic este important sr stimuleze atenfia involuntara
a elevilor gi s6.o
menfini activE c6t mai mult timp pe cea voluntard;
- calitiilile atentiei sunt rezultatul exersiirii in timp gi faciliteaza activitatea
de inv6larq:
volumul, stabilitatea" concentrare4 distributivitate4 mobilitatea ',
sau flexibilitate a
b) Condifiile externe ele invlfirii
- statusul profesorului :
- influenfa profesomlui :Nupraactivititlii de invifare a elevilor se exercitii prin
abititili ca;,
- selecfi4 organizareagi structurareaconfinuturilor de predat;
- capacitateade a face conlinutul de invtrtat accesibil; :.
- capacitateade a comunica;
- capaciatea de a indruma invtrprea;
- capacitateade a stimula motivafia elevilor pentru lnvifare;
- capacitateade a creaun climat stimulativ la nivelul clasei de elevi
- sunt implicate doud categorii de calitili care asigurtr eficienfa ?nvdgdrii:
- calitii{ generale:pregdtirea_despecialitate, preg[tirea psihopedagogica;
- calitnfi speciale: vocafia pedagogicl

t.i;

153
 :,., .
- clasa de elevi: I ,
- relafiile dintre profesorgi erevi influengeazdinvrfarea
Ecorard:
- profesorulpoatepractica un tip-d-einteracliunecu un
singur pol de decizie;
- poate disemina unele responsabilitiili spre elevi qi
ii r*il6.rnelin'-p*i"ip*ti
responsabiliIa ceeace se intdmpli in sala de
clasi; ;
- existit gi situagiain care reri;ia profesorurui
cu elevii se atrofisz,, ipi pierde
incdrcdturaeducativi gi poategenerasitualii
conflictuare(stan, E.,. rggg)
- mediulfamilial:
r^-a^^_!^,,_,e.
- familia influenfeazi invifarea gcolardla nivel: i:
- cultural: transmite copilului cunogtinfeleelementare
despreaspectediverse ale
reatitilgii;
- to",t:1., copilul participn la viafa sociali
progresiv,
. r-q---'' pe rv r'eq4
mdsura formirii
capacitifilordeautonomiecomportamentald;
- afectiv: ofer6 copilurui o gStti rargtr de treiri j
9i experienfe afective
- planurile culhlral, social, afectiv -rormoti niveluiJr"og"n
al familiei: familiite cu ln
nivelinaltdup.e".n condifiifavonauirc
eJucalililopitutui
,,,
.^ig.oa
-factortt ergonomiciStde tgienE:
- se referd la adaptarea,,exteriorurui:, reSfi{ui,
? gcorar,a programuruigcorarra
,,interior",Ia particuraritgirefiziee,fiziorogice
ii iril,"rJgi"e areerevilor;
ecolard vizmz6. caracterist[i d; ';i;;;;ioa o" echipamenr,paramerri
;??:ilTta
c) rnterdepena:uF diltl condi{iite interne gi
externeareinvrfrrii gcorare
- pentnrreugitalnvifirii sunt importanteatit condiyiile
i*"ii rpiirrp"rrriile, aptitudinile,tor
ceeace depindede cel careinvald), cilt condiyiite
$ i*tr^"p"rt"*"-r stimulagi influenfape elev
(metodgmijloacedidactice stimuii
.iiri"H"e"rdent de cel careinvaf[);
- exemplu: profesorul utilizeazd'metode
""trrio.i,.""*tehnici
a" mril"a intelectualapentru formarea
nofiunilor9i operafiilorlogice $i
- aplicafii:
Exemplede interdepeirdenfe int.e condifile inieme Ui
siUalii de invitare diverse: "*r."rrffi
'intre abilit{ill proresorutui
gi motivafiainvtrrtrii,memoiarea informaliiror:

- inhe mediulfanilial 9i afectivitate4voin(aelevului:

- intre oqganizarea
spaliuluigcotargi imaginalia atenfiaelevilor:

o Stilurilc de iuvlpre
:
- dupr Linksman(l??, apudcrefu"D., Nicu, A.,
- stirurvinnl: informafiireserecepteaztr- ?009),existi patrusriruride invtrtare:
p"\yaprin roosirea-d";;,"r#;izuale;
'stilul invaf{
proceseaz{ "9'?t.ul:"ot "ioino,.itiJJr,glas tare, atunci c6nd discuriisau
gdndurile;
-;Y;{#";ffi:f informalii prin:folosirea mAinilor degetetor,
si prin perceplii
- stilul kinestezic:invallprin implicarea-lnactivitili de migcare;
- dupi Gardner(20ffi), ---'.--- prin explorare
i*igtl rio,ietipuri de inreligenf*
- inteligenlaverbal-lingvisfibd:esteabili*Jteride.afolosi
cuvintelegi de a vorbi;
logico-matematicd:seiefer[ r" de a folosi ratrunea logica qi
;#*1{, "uilit"t"u
- inteligenlavizuald-spafiatd:esteabilitateade a pqTpe vizual
ceeace ne inco4ioar6;
- iweligenramuzicard:esteabilitateade a producl
si;;u apreciamuzjca;
- inteligenlakinestaicd: esteabilitateaoe u oiu *ig"i.ir"
in lucrul cu obiecte: "ont de indem'nare
"".pfiili

r54
 interperson}M:se refertrla abititatea
;{;iF* de a-i infelegepi de a relafona
cu
este abilitateade autoreflecfie
;r#(:f:::;inftapersonald: ei de consrientizarea
' inteligenlanaturalistd: vizeazacapacitatea
dea deosebidiferitetipuri deplante,
animale;
;#::!^!;:#,tr":Y::::.fi[*':$*p""i"'"" i"l'"*p,i-uri'anar#anumite
aspecte
o Relafiedintre stilurile de predere
9i stiiurife de lnvtrfare
stilurilor de invifare de ctrtrecadrele
ilffiH':t* iio""ti.r opimizeaztraregereametodorogiei
- sarcinile de lucru pentm elevi pot fi diferentiate
in acordcu stilurile lor deinv6{are
- aplicafie:
Exempledesarcinidelucnrpenuuelevi
in n
ilustreze
p''hr-un J*r" *,ipi""*
"1iffi scherntr
o *i*ite t *e;
: Si;| ffifri.str
- stilul tactil:
- stilul kinestezic:

Exemplude adaptarea stilului de predare

la stiturile de lnvtrpre:
- pentruinteligmla logico.matematictr:
- psttru
lnteligenp vedat-lingvisticil:
- p€ntruinteligenp interpersonate:
- pcntruinteligenp existengialtr:

IVJ. Modele ale lnvifdrii (apudCrep,

D., Nicu, A., 2009)
o Modele asociafionfuterle tnvlsrii
- pun accentulpe proceselepsihiceobsenabile,
modelabiltr' mtrsurabilegi
vr uur^rsera
considerielevut
elevul o persoan'pasivi,
*q*i infl'enfe,rormediuluid" irr;d;;ry's

;lffilffilt"f ru"t*i'**po,irrnl*ultipicalsubiechrrui
careinvafi,
ffilt tipurde
sauatecondifiontrrii
pnesupun
o relafiedetipurstimur-rispuns
:,fflt:ffim;i:: (s-R);
clasicde.p.pavlov):
- ritspunsurileorganismuruipot apnre4
nu numai ra stimulareaprin agenfi
absol4i (reflex rnniscu! nuconalionag, qi
ci Ia agenlicareactrioneazx
?naintesau
,"0,i#Hiiffi;i;H"ff ff:"fi[;,'
- corespundeteoriei conexionismului:fnvrtarea
conexiunila nivelul centrilornervogiOin are la baztr formarea unor
creier;
- cel mai importantasFt ar acesteiteorii constn
face prinh* succesiunede incerclri h regeaefeeturui:invitlarease
ii-fu, astfer incit dactr incercdrile au
succ€ssuntn4inute,dactrnu au successunt
opr*ttd@.F.Skinner), -*'.' inhibate
' un comportamenturmat de un stimur
de lnttrrire determineo probabilitate
colnortaygnl strseproductrin viitor,
:S:3_T
la stingerea1cr
comportamenfului; ;;;;;;; hrttrririi duce
_ existtrdgul,tipuri de tnttrritori:
, - tntdritorii prinari,cu variantele:
' intbitoii pozitivi: stimurur introdus
sporE$teprobabilitatea
produceriiunui rtrspuns;
- tntdritorii negativi:stimurulindep'rtat dintr-o
probabilitateaaparilieiunui raspuns situafiespor€$te
*'
- Intbitorii condilionafi: orice stimur "e*r"t-
iout" i"u*i inrrito, condifionat
sa. secundardaci esteasociatrn modrepetat
cu un intSritorprimar

t55
 - aplicatiiin educafie:
- instruilea programatd: invifarea se rearizeaztrduptrprincipiul pa.pilor
mici, al prgcesuluigradat,al participlrii active a elevului,al intdririi
imediatea rtrspunsuluipentrufiecaresecvenf[etc.;
-modelareacomportamentuluiprinsistemulde recompense pi pedepse;
' feedbackul: cu cat este mai complex, cu at6t calitatea demersului
didacticcre$tesi oferi elewlui o imaginereal{ asupraperformanfeisale,
iar profesoruluiposibilitateade a-gi regra strategiilela agteptnrile
9i
nevoileelevilor
r Modelul inviflrii sociale(A. Bandura)
- avanseaz[ideea determisimuluireciproc lntre trei factori care interactioneart in procesul
invtrfirii: factorii personali,mediul gi comportamentul;
- areln centnrnofiuneade invdlareobservafionald,carese realizeqzlln douAforme:
- modelarea:estevizibill prin schimbtrrileIa nivelul comportamentului unui individ ca
unnarca observtrriiacfiuniialtora;
^ condilionareamediatd:presupuneajustareacomportamentelor personaleca unnare a
observtrriiconsecinfeloreomportamentelor altor persoane
- areimplicafii multiple in practicainstructiv-educativi:
- inv{are.observa$ionallpoatefi valorificatdin predarea-inv4area unor comportarnente,
deprinderi;
- lnvtrfare observafionalipoate fi utilizattr in direclionareaatentiei, in sensibilizarea
emofionaltr" in intirhea saudescurajarea unorpractici,comportamente
r Modele constructivisteale invlfdrii
- cel care invafi estecentrul sistemuluieducativ,iar invfiarea esterezultatul unei construcfii
mentalegi un act de autorealizare a potentialuluipersoaneiininteracfiuneacu mediul;
- inv{arrea depinde de urmtrtorii faclori: calilatea experienfeloranterioale ale elevului, de
trdslturile persoanelorcarepot mediaexperienfele,de contextuiin r" ptoa* experienfade
invifare gi de trisdturile culturaleale aceitui context; "*"
- teorii reprezentative:
' teoria
?tr#r,"ffii::';'r::z#"'t"t?ffl}' custructuri
rogice
proprii:
stadiur
senzorio-moto4 stadiul preoper4fional,stadiul operapiiloi concrete, stadiul

:ffi1"1#!1"?l;* un proces
deechilibrare
(asimirare
gdndiriicarefavorizeazdadaptarea
si acomodare)
a
permanentlla reai Ei,se,dezvolte
subinfluenla
atrei factori:
- maturizarea sistemuluinervos;
- interacfiuneacu mediulsocial;
- experienfaachizifionatiprin acfiune
- dk teorii:constructivismulsocial* zonapmximeidezvoltdri(L.S.vfuoski)
o Modele cognitiveele lnvlflrii
- considertrelevul o persoantractiv4 implicatit in propria instruire gi pune accentpe
operafiile
mintale,mai mult saumai pulin observabile;
- lnvtrfareadepinde diferenlele interindividuale,care derivd din experienlade cunoafiere
fiecirui elev; a
- teorii reprezentative:
- teoriapracesdrii infonnaliei (J. Bruner):
- promoveazlo perspectivdactiv[ asuprainv{trrii;
- procesulde lnv{are vizeaz| receptareainformaliei din mediuqi utilizareaunor
strategii cognitive penfu transferul acesteiadin memoria de scruta duratd in
memoriade lung6durati
- areo seriede implicafii in educalie:
- scc€nfireaz[rolul activ aI elevuluiln invtrfare;
- acordtrimportanpautoregltrriiinv{irii;
- asigur{lnfelegereamai nuanpt[ a diferen]elorindividuale
-
- alteteorii: lnvifarea prin intuilio (W. Kohter)i tnvlgarealaLntl (E. Tolman)

1 56
 ' Corespondenfe 9i enalogiiintre modelelelnvtrflrii gi modeleleinstruirii
- motivaliatnvdldriiesteun fenomenexteriorceluicareinvattr,un reiilltat al'condiliilordemediu
confbrm modelelorasociafionisteale inv{lrii gi este intrinsricf ca rezultat al
valorificarii
experienfelor elevuluiin modeleleconstuctivistegi cognitivealeinvitirii;
- predarea: se &znaz\ pe modelareacomportamentuluiprin sistemulinttrririlor din perspectiva
modelelorasociafioniste, este centrattrpe elev, pe utilizareade strategiiactive gi'interactive
conform modelelor constnrctiviste,_ pe utilizarea organizatorilor cogniiivi ca initr6"ri" a"
organizare a cunoptinfelorin modelelecognitive;
- evaluarea:comportarnentuleste evaluat din perspectivarelafiei stimul rdspunsin cadnrl
modelelorasociafioniste ale inv{5rii, din perspeitivi construclieimintalea invtrfirii la nivelul
modelelorconstructiviste gi ln fimcliedecapacitefileintelectualeimplicateinmooeietecognitive

IV3. Spafiul afectiv at invl{irii

o Conceptulde afectivitste(Cosmovici,A_, 1996,p.219): stdrile
afectivesunttrliri careexprimf,
graduldeconcordanfa sauneconcordanfidinhe un ibiot rau o situafiegi tendinleiler,roastrg
o Caracteristicileproceselorafective(Zlate,M.,2000)
a) polaritatea:
- constrr in tendinfaproceselorafectivede a gravita in jurul polului pozitiv, fie in jurul
celui
negativ9i seexpriml in caracterulpltrcutsaunepldcutal starilor afective;
- apsreca umare a satisfaceriisaunesatisfaceriidiferenliatea trebuinfelor,aspirafiilor;
- proceseleafectivesuntcuplatedoui cdtedoutrin perechicu elementecontrare:'bucurie-tristele,
--'--ii
simpatie-antipatie etc.
b) intensitater proceselorsfective:
- indicdforfq t5riq profirnzimeade caredispunela un momentdat ffiirea afectiv6:
-obiectului,
- estein finclie attt de valoareaafectivtra de semnificaft;ht;;;*i cu trebuinfele
subiectului,cf,t qi de capacitatea afectivtra subiectului
c) durata prosscelorefective:
- consti in penistenlain timp a proceselorafective,indiferentdactrpersoanasauobiectul
carele-
a provocatsuntsaunu prezente;
- un sentimentpoateduraun an,doi sautoatilvia1a"frica gi groazain falaunuiaccidentpersist?i
gi
dup[ ce pericolula tecut etc.
d) mobilitatea proceelor afective:
- exprimi fie trecerearapidd in interiorul aceleiagitrtriri emofionalede la a faza la alta"
trecereadela o stareafectiv[ la altq fie
- aparenumaiin condifii de necesitate,spredeosebirede flucfuafie,careconsti tot in trecerea
la o stareafectivtrIa alta lnstrftrrtrnici un motiv, f[rtr si fie cerutitde o de
solicitareobiectivasaude
vreo necesitatesubiectivd
e) expresivitateaprocuselorafective: .:
se
- referala capacitatea proceselorafectivedea seexterioriz4 de a puteafi
,,vazutb-,,,citite,,;
- serealizeazdprin intermediulunor expresiiemofionale:
- mimics: reprezintil ansamblul expresive Ia care participl
-modificirilor
mobileafefefei (direcliaprivirii, deschiderea ' l elementele
ochilor etc.);
- pantonimica:sereferl la ansamblulreactiilorla careparticipdtot corpul(tinut4 mersul,
gesturile);
' modi/iedrite de nanrd vegetativd(amplificareasau diminuarearitnului
respirafiei,
hipersauhipotonsuulmuscular);
- schimbareavocii (aintensittrfii,ritmuluivorbirii, intonafiei,fimbruluivocii)
r Funcfiile procecclorefective(ZlatB,M., 2000)
' de comtmicare:star€aafectiv[ ttrita de o persoan[pe c&E ea doregte
ca ceilalfi stro cunoascd
devinecunoscutllln exterior
- de intluenlare a conduitei altora in vederearcalizlrii unor act€: prespue
utitizareasocialda
expresiiloremofionalecu un scop,pentrua obfinecev4 i
- de attoreglme ln veder€aaaapteriimai bunsla siaraliilecu carene confnrntilm:
- depontagiwe, de asebansmitegi de a tnezircacfii similare Iu;te
$i *;;#;" a da ni4terela
stiri afectivecolective- pozitivesaunegative;
' de rccentuaresmt de diminwre a tns4i st{rii aflrctive,cu rol de descircarc,
eliberaresaudin
contradeincdrcare

157
 r Formelede manifestareareproleselorafective(zlate,M., 2000)
a) proceseleafectiveprimare: au caracterelementar, spontan,suntslaborganizate, mai aproapede
biologic9i mai pufinelaborate cultural,tind sdr""p" congtient,
itio;d,
"ontrolului
- tonul $ectiv al proceselorcognitive(o amintiri, un gen4 o reprezentare;;
- trdirile alectnlde provenienldorganicd(in maladiilepulmonareup* r6ri de iritare);
- afectele:suntformeafectivesimple,primitivegi impuisive,puternicgr"uttr int"nragi violentq
de scurtjl duratd,cu aparilie bry"l 5i desfhgurareimpretuoasi (groaza m6ni4
*i"a ,pui*i
acceselede pl6nszgomotos,r6sulin hohoteetc.)
b) proccseleafectivecomplexe:beneficiazrdeungradmaimaredecongtientizare qi intelectualizare:
' emoliile carente:sunt forme afectivede scurti durat4 active, intense,au un caracter
situativ,
desf5Surarea tumultoastrsau calmtr"orientarebine determinuta,p* un obiect sau o
anumit6
persoani(bucuria"tristefe4 simpati4 antipatia,entuziasmul,speranh,
Oe"rraAelAea et".;;
- emoliilestryerioare:suntlegatede o activitatepe careo aestigoari individul, presupun
evalutrri,
acordiri de semnificalii valoriceactivitifilor desfdg.rate;
' dkpoziliile afective:sunt stiri difuze cu intensitatevariabiltrgi durabilitaterelativi"
sunt mai
vagi, pot fi pozitivesaunegative(un elev poatefi bine sauprostdispusn
a ra-gi deaseamade ce
anume)
c) procesclerfetive superiorre: se caracterizeazlprint-o marerestructurare
valorica la nivelul
personalittrliigi nu la nivel de obiectsaude activitate:
- sentimentele:sunt trriri afective intense de lungi duratd, relativ stabile, specific
ulnane,
contribuieIa forrnareaunor atitudini afectivegi a conduiteiafectivea individului
(a.agort"u,u.u"
gelozia"admiralia indoiala,recuno$tinta);
- pasitmile: suntsentimentecu orientargintensitatggradde stabilitategi generalitate
foartemare,
intneagapersonalitate;pasiunilenegitive, denumitepuiitii sauvicii, sunt
i":::*y* dirijare
de scopuriegoiste
o Stlrile efectivc qi cclitltea invlprii
- afectivitateaindepline,lterurdublurol in activitateade invtrfare:
- eonrunicatiu:expresivitatea-emofional{ afigati ae eteviin cursullecfiei constituiepentru
profesorindicii pentrudecodificareagraduluide infelegerea
rtuiui pr"aut $i ;;;
apreciereadifi cultlgii lui; "ongin
' reglator: profesoruliqi poateregla ,din mers'ndemersuldidactic,in scopul
optimiztrrii
acesfuia
- atuncicind emoliilegi sentimentelesuntsolidarecu ideile gi concepfiileseajunge
la o cregterea
randamentuluigcolar

IV.{. Motivsfia invtrfirii gcolere

r Nofiuneade motivefie;.loculmotivafieiln erhitecture
sistemuluipsihic
- nolitnea de motivalie:esteansamblulde mobiluri interne- t"Uuin1",motive,
tendirye,montaje,
interese, intenfii, convingeri,nizuinle, aspirafii,vise, scopuri,ioeaturi
- caresrulin din interior
subiect,l tn realizareaanumitoracliuni, fapte,atitudini;
- stnrcturamotivoliei:
' trebuinlele exprimdstareade necesitatea omului, in condi;iile solicitirilor
- ----- mediului
extern9i intern,pentrurestabilireaechilibnrlui s[u bio-psiho-sociat;
'motivele constinriemobilul caredeclangeaztr, suEineinergetic ai orienteazeacfiuneq
- interesele suntorienttrriselective,relativ stabilegi activel ale suui;tului spre
anumite
domeniide,lctivitate,ce exprim6tendi4a de o" pi"" anumite
" ;
- corwingerile suntidei de forfid,de valoare,adAnc sFrdite "ti"itaticignitiv - afective
in structurile
alepersonalit$ii, cereftnping syrlie{ut sprea4iune cu certitudine
rino"l.itut" ;
'idmlurile roieclii, anticipiri imaginativegi ideatice, gnia"u"a ori€,l11eazd
--s11t
existenfaindividului "*"
in lume ;
- concepliadesprelune si viald cvpinde opiniile, ptrrerile,ideile,'sentimenteledespre
orn,nahni 9i societate
- locul motivaliei in arhitectara sistemului psihic:motivafia esteo dimensiunefindamentaltr
personalittrfii,o variabiltr internii cu rol de suport in elaborareaaireriietorp-""r" a
gi capaci6li
psihice

158
 I

o Abordarea ierarhici
a trebuinfelor;
-##;::{::IH;ST#,LT-tuinle piramida trebuinferorgi semnificafia sa pedagogici
deh*"t;;J;;, repaus,
sexuaritate'a
ca.orsadsracere
;'#:ii!f":k'::ffi:'utrJl$"n:H.f:"J,i;,ech'ibruemorionar,
deaprrare
impotriva
deidentincare
^#fiJl!!i^',f#r,iffii$#j#ili:il#'i"r,:'J'u'adeziune, cuarfii,
de
;IWf"!:';'ng';ruffiHnmglgff
in-neuoiu
aJ;;;;;"*
ldeartepersoane,dereput
;K:::i:r!:y::#;T:",,*,* ei sporirca potenriarurui
creativ
'nativere cognitive: indicd nevoia
dea gti, a inferege,a descoperi
gi inventa;
:f:#;:;,';::::::#::f;H*.T:*:U d"';;,il;;*n*11,,"j:9: frumos,
simetrie,
simfire acfiune: puritate;
9i contibuie t" lr,,.gtur"u prronauu#terg 9i soliciti .*.hiil;,i ale conduitei
o Fo^rrele rnotivefiei invlprii
g"ot"r" '
a; rn runcfie de sursa din care
provine:
;ffiffifi#ffffi":il:Tt activiulil
deinvifare
(competifi4
?ncurajare4
rauda,
recompens*
frn,'ffi,,1ii'r:trt*":::iffiT#tffi
..q"ry#:Gffi i*"aetere,a"p,r""rion
b) dupl nevoie principall: r---i"rv P''
' cognittvd: se exprimi 'tn nevoia
de a sti, de cunoagtere,de a
?ninteres
gtiintific.
9iin.ri*ri" fi curios, de inferegere, se
manifesti
"r*o:uii,.ia"**po,r"ni"nir] r*p,ooto.,
c)"ffir?1J#Hl[ffi$?#:fi]"
" 'tri"""p'"i"*"sociari.
deasesimri
bine,
stima!
dupl natura stimulilor:

,'fr?*ffif#i#ff#*ive favorabite
(taudd"
prcmiere,
incurajare
cuefe*ebenefice;
de
- negativd: are la bazd motive
aversive (bly3.4 dojana
pedepsirea,ameninftrrea
. *:H;:!il}T;tr#"ffi *i* ;"ir;io,o",ipiiffi,Ibpn",.,evitate,
care produc
ftgi.rricr)
a) optim umul motivrfional :
opimtra motivafieicarestrpermiti
t,,iif,Ht *trff rearizarcaunor
performanle
- impticid"H,:igl, deaprecierer
depercepere:
- dificultateasarcinii asteapreciati
(perceputi)corectde subiecf
frffi#;:fiffiI""ra ecrrivaeniainilTi"o.itatea ceeace indici o
motivafiei
sigradur
de
_ dificultateasarcinil
este incorect
subaprecierii,
n" suu;;:tffimffifg) desubiecl
fiesubforma
- subapreciereasemnificaliei, dificult{ii
sarcinii: subiectul este

- supraaprecierea
"ou""-* duce
;l5;1,ffi;1#ffi#l:And,1nergetic, ra
dificurtnfii sarcinii: subiectur
aclionacu un surplus*"deti;;ll^.ru este supramotivat,va
ooorganiz4 stres4 ceeace va
b)regee
optimumur", laepec, nereusitir
.rffj'"tfritft
- reglementeaztr
relaliile oio* nir"iol sorieitirii gi
- consttrin mentinerea nivelul mobilizitrii; i

,P"t^ t"l+i J" proporrio.rarit"*" ino" *otivafie pi activitate, in l

cazur
ilHiil:[i,l: ffiffi:*trF:,il'*'"rlii rr'i"iri'* unui
oarecare
decaraj
ftrcazur I
I
- modalittrfide a obfirp o starea motivafiei
optimr, de intensitatemedie:
- ln cazul suhprecierii, aotr"i"r se i

sarciniiprinh_ostale reduceprir, subsolicitirii din partea

I

!e,upornjiu"r a subiectului;"or"t*u i
I
;":rffili|ffi,ffiX|rffi*:lffi ffl'L,""o,"usuprasoriciririidinpartea
I
i

r59
 o strategii de stimularegi valorificay.lmotivlfiei
favorabileinvrftrrii gcolare
- modarit{i de stimularea motiyafieifacvorabire inunrerii,
- crearcaunor conflicte cognitive, deoarece
obiecte de invilam6nt confin
paradoxurisau opinii oprse ale savanfilor,sau ,,multe
contradicliivizibile fati de bunul-sim1
comun'9i dacl acestea.sunt reliefatein fala elewlui neinteresat
avea un putemic efect motivafional,propulsdndp.**rui la inceput,faptulpoate
operafionale i*ep"i p6nr c6nd devin
alteimpursuri.rerevante"qeusuber, Rob'inson, rqdi, pp. 44g-449);
- aprecierea evolufieielevilorin termenipozitivi
dezaprobarea 0""dr, il;;;"jil evidenliere),deoarece
estemai pufin eficiena in stimulareamotivaliJi
2004,p.93) inveprii (s6liv{stq D.,
- sugestiipentruca activitdlilede predarestrfie motivante
1997,pp.128_l 33): $i sd-i intereseze pe elevi (viau, R.,
- incepereaprediriia printr-o anecdotS,o istorioard
legati de teoria ce urmeazi a fi
lT*tff:,:ilffi,tTlliTl"H'.fffi?:. roran
teri
oale
; ;;_, "ur,,,o*.nu,
teoria ce urmenzi a fi explicate; o,l
iifi filii:*lil3,9$::3:"trf;rffiniffi
d:Fiff $#Hff
#fi:1?
cautesi aflerlspunsurilela intrebirilepuse); '--- -+r-* wrvr
-,:lgSfflcunoqtinfelor sub formide scheme,care permit evidenlierea
dinte concepte; 1egtrturilor
ofe.ireadeexemplecaresf;ii intereseze pe elevi;
; utilizarea analogiilor pentru
a-i determinape elevi si stabileascrlegiituri
domeniupecareil intre un
binegi altul nou
- comportamente "unor"
ce ar puteaservi ca indicatori ai existenleiunor
*' tt problemede motivafie(Ames,
thi.;ffie cdtmaimurtmomenrur
inceperii
lucrurui;
- aredificult{i ln a sedecide:
_ipi fixeaznscopurigreu
deatins;
- alegecaleaceamai facili gi mai rapidi pentrua indeplini
_credeci gansele o activitate;
saledesuccessuntreduse;
_refuzdstrincerceSi execute
o noudactivira_te;
_?li fu9- muncarapidgi fdrtr
a fi atent;
- abandoneazd repedeo activitategi nu incearcdsi o faci gi
a douaoard;
- explictresecurilesaleprin propriaincapu"i,rt"dea face
_prerindecd a incercat,e iu*rril. *rr;
lu.r"o, O;;;'t"sl, nimic
- strategiide interttenyig (Viau,R, 1997,pp. l7S_17$:
- profesorulii invaftr pe elevi-se ganoeascepozitiv
activitifi dificile (,,estegleuodarsunt-capabil atunci c6nd se afli in fap unei
si reugesc,,);
- profesorulii obignuiegte pe elevi se-gi'stabiG;c6in mod realist
standardele de reupittr,
la reugitelelor anteridare re nu se compare
f,l!rl**"" 9i in p"Lunenra cu ceilalfi
atuncicdnde posibil,profesorulii lasl pe
elevi si-gi defineasciei ingigiobiectivele
acesteobiectivi sunt precise,p* i"rr"n scurt
:TJj,fft gi s6 find ,*" de capacit6lle
- in anumitesituafii, atuncicfnd executi o sarcini, profesorul
verbalizezeoperaliile pe care le executi; poatesd-i ceardelevului str
in r"roi ;;-;;; lua cunoptinfi de
procedurilecaresuntbineexeculate,dar gi "*"t4
de celecare mai necesiti eiercifii;
- profesorul?l obignuiegte pe elev te nu r" 3uoo" pneasevergi
atuncicAndgregegte strnu se culpabilizeze

i fV.5..Dificultifile in invlfarea gcolari

r Definire:
- dificulc$ile in inv{area gcolardreprezindimanifesttrri
are.deregliriiprocesuluide invtrfare;
- ele reflecttrnu numaiperturbarea*tiuitelii,'"i
iil;grrrr sistern

r60
 r Factorii caredetermini.dificurtifire
in- inviifare
--'-r'- (ungureanu,
\vrr6urvqtu, D., r 996,stoltz'
u') tvv6' stortz,u.,
a) canze,biologice gi fizlologice: G., 2000):

:;ff:ff &:ffiff,$::,t;: r0ndscuri

prematur
prezintii
dincuhnli
deinvapre
induse);
ffiilfil
- rmatunzare
morfologicd,
structurard
f.rahitism,
debiritate
fizicd.generurd);
metabolice'
deficitde calciu,t;sn*'i;;
;"ffi:l"#: d"fi;i;';uu excedent
de arderi
probleme
"*i"i
- hormonaleprelungite;

- ifl-ff.",f'ilfli.9iffiffi:TJn;Tilt'''"e,minim
normare,
prasate
Iarimita
normaritd;ii;
in
r, &#?:1i11"$:fdagogice n n.ion-.a organismurui
uman ininvdrare
;#:fl:i*1T#'rfiiil#ilffi& rimiti.cucare
T;: :itl;nterecturui uneori
sepoate
- problemede perce4ie discrete,*"unr*,
greu de sesizat,dintre care:,
_ contrariereaperceptivtr;
- ugoarddezorientarespafio_temporo_ritonicd;
- Iejerdneelaborarea schemeicorporale;
'pa4iald insuficientjtdiscriminatil,a
i"f" obiectul qi fondul percepfiei;
- anumite
precarir?ifi
ln constanfa
f"*r;i,
- usoare
dezechilibriri
emofionalg ";;illiicantiteFi;
probl"rn"afbctive;
- relative demotiv!
-oparf iara,*"*,#f iliilf#.:il*,ffiil::::j;ffi;:x;,:i*;if:*'r,,
- riftnul dezvolttrriipsiitic" tenigi;;;"),
in.onrturri-in-.*"orJ
un-e.r.pqcurgeri
n:ilTi}ffiTiru"?*l*;l n",-a?ii'"i'i'
stadiaresincopate,
;;;;;eril,e,auiie,,p"i,"J"l,,oii
rerative
ra
infantilI prelungiti,subform[ de
reverie,pierdereasimfutuicontexturui
rearde cdtre
"ffitun"u
- timiditateexcesivft
- complexede inferioritate,cronicizate:
- fbbiegcorar6: *or^tl^:i-",.rJpr""" oi, fuili:,pr6nge_dupdmam4 s6priim6ni
- temerilefbrtrun obiect.precizat din purt"ucopilurui,,uf, fb;; de in eir;
veritabile,,temorJfatii,,
(p'ar
qdl#:ffi
'cauzele ':ffi ffiij'".lffiiilTil*;i:*Fffiil1'up"'iouo'uriii'"i"iiu'iuri'
Scolare:
'- --*-srvovr' '

- suprasolicitareateoreticd gi practicf
conginuturisupradirnensionate,
- inadecvarea programelo.
i*r* lu
ritnn prea alert;
"ili;t##tl'le
preastrict4transantx pregatire
pentruviafi;
;f,#ffit:tr* pediscipline
(obiecre)
deinv5flm6nt si sraba
- insuficienta.pregtrtirepsihopedagogi
cd a profesoriI or;
;JH'ffffi
'4x11lli:ffiTl#tfffid'kldJ;pcorare,cons'ieresociard"
- stresgcolarplelungit;
- eqeculpcolm;
- diminuareaapitudinii pentrugcolariAte
- cauzelefamiliale:
- carcnfeafectivein familie;
- dezinteresulfamiliei.pentru educaliacopilului;
- lipsaunuiprogramsiSs_im
de munctr9i viaftrar copirurui;
- exigenfaextremj.,.Sdubiat' "r*i*
oJspri;in_9iasistenliinsrructiveducativd;
- hiperprotecpie,dirijism aicopitutui;
"*r"riu
- {vel social,culturalqi nn*"ir,,"Irut;
- hiperpedanterie in familie G;"il; socio-culrural);
- familii dezorgSnizare,uu fip"i*rpf"r";
- climatfamilialtensiona!ag;.in -i"oofirm;
- divergenfereilgroase;
- bilingvismul,trilingvismulin familie:

r6l
 - exemplelenegative'strbformaunormodele
oferitede frafii mai mari,rudeetc.;
- stnesulfamilial
prelungit(exploatare
pri; ;r;i;-
- rdepsr,rTexrysiy_a,
ftiri psihice,
i;r. erui"r"
- disputeleintrafamilial.rrorrir" gi violente;
- disimulareaqi retorsiuneacomunica;ionalitipr'F minciun'
''r'vrur4
- cauzele sociare:
schimbarea domiciliuluiin alt[ localitate
(deIa satIa orag),in artcartier,rao
;fiHffi
- migratriai"T*"t
TdI (sprealtegri gi
- depirtareade gcoald;
culturi);
' - -'--'',
pentru
tentafiila comportament
antisociar,
;)(HtHf, ?"Hrifl:"t delicvenfa
juvenild,
' cauzelerelalianale,exprimateprin doutrgenuri
de dificurtrli aferbntepersoaneiin cauzi:
- dificuhdfi de comwicare:
i*U* nedezvoltat,sirac, dezorgan izat wnnonstimulare;
:f dearticutaliqritrn,fluJng" ;J;;
3l,b*y
:friHff ,1]
fiffi"ffilT,i,,,,",,
rer
a1i
onar
);
- distorsiunea
finaristi a comunicirii:minciunacronic[.
- dtficuttap integrarein grup:
le
-Fffi5,TH,il''
_ybguo nedifercnliatn
fafi demembriigrupului
. (UngrreanraD., 199g,Srolrz,C., ioOOi
Tip-Tl
a) dificultlfile de lnvlsre induse
- intrinseci:
- aclionar-procedunare: receptarepasivd,Iipsatehnicilorde invdfare;
- organizafionare: nee$aronarea inv{drii, autoevaluare subiectivi;
- atitudinale:indiferen$"dezinteres,negativism;
- valorificate,.Ey" in invdfareaanerioarn;
- ocazionale: incidinte,indispozilii,boli
- extrinseci:
- calitateainstruirii (prednrii)precara;
- hpsaunuirpglT dJmunceii deviafi;
- nivelul cultural,materialgi arnosferadin farnilie;
- interesulfaqiliei nentruinvaprea
Ecolar{
- colaborarea famitieicu geoala
b) dificultlfile de invlp"e p"opriu-zir.,
- &ry_dgradut de cuprindere: g"n"of *pecifice;
- aupadomeniulsuial afectat:gcolare, ", socio.profesionale;
- de dinonicd: discronorogii,disimetrf
n"fi;;i;, disadaptative;
- dupdobi*ivdri: de vorbire,de scris/ritit, ""r"uro-n
*.u"t", nonverbale;
- dupdsimlulpractic:dedezvoltare,Je j" uiifi_rq-ie
- dupdpracesarea iyformgliei: p"r""gtini""urnot*, combinare,de valorificare;
O"atenfie;
orare)
descurri/
lungd
duratd
",;iirlffir," Exemplede manifestarea dificult{ilor t
, inuip."" gcolari:
. dificulti$ile de lnvtrFre induse:
- intrinseci:

- extrinseci:

r dificultifile de invtrfarepropriu_zise:

162
 Bibliogralie
4T*, R', Ames,c (1991)'Motivation*l pta"riue Teaching.in L.Idot, B. Fly Jones(subdir.),
EducationalvaluesandcognitiveInstructisr:implicationr
a? n"ro*r. t ar"r"nc"grfiaum: Hillsdale,
Ausubel' D'' Robinson'F' (1981). invdlarea tn gcoald.
Bucuregti:EdituraDidactic[gi pedagogicd. o introdrcere in psihologiapedagogicd,
Cosmovici, (1996).psihologieginiatd.IaSi:
_A. Editurapolirom.
Pedagogie pentrudelinittvatsiirodut didacticll. sibiu:
3:H;,H*#,f;oonr' EditurauniversitEfii
GoluoP., Zlate,M'y:_n7E. (1993).psihologiacopilului.Bucuregti:
E.D.p.,R.A.
folescu,M', Radu,L (1995).Didoitica maeina.cr"i-lr"p*,ioir*u Dacia.
p
$tfvAslu, LO. eAM). sihotogia educaliei. IAi : Editurap;fi r;;.
stolta G' (2s00)'Esec.gc3t-?r- Riscde esecsocial, eu referire li intelectulde limitd
psihosociald. Bucuregti:EdituraVictor. tntr-o viziune
yffiTft?,?.f'" copiiicudiJEcuttd\i
ceinvdtare.Bucuresti:
EditunaDidacticr
ei
viau' R' (1997)' La motivation en contextescolaire.Paris,
Bnrxelles: De Boeck Larcier s.A.
zlatn, M' (2000)' Fun lamentelepsihologiei.
Bucuregti: Editura pro Humanitate.

r63
 V. Comunicare gi retalii de comunicare pedagogici

V.I. DeJFnire,
stnrcIurd,modelegiprocesualitatetn
V.2, Tiptri de comunicare "omunirai,
l'. 3. Formele comunicdrii
Y'4' comunicarea edrcalionard gi comtmicarea didacticd
Y'5' Factorii gi condipiirecomunicdrii didactice eJtciente.
B;;;;" sad gi
blacaje tn comuitcarea didscticd
Y.6. Camunicarea { interaclirmea didacticd
Y.7' Gestionarea conflic-terorsi prevenirea viormlei
in scoard

v.l. Definire, structuri, modefegi procesuaritate

in comunicare
r Delinirea conceptuluide conuniesre: o
modalitatefundameltartrde interacfi,nepsihosocialr"
schimbcontinuu.dediferite mgsajeintre interlocutori, un
rnenit sa rearizez"? Juri, interumand
srnfluenfamenlineieasaumodificareu.o*po.tr*entului
. #::f#* individualsaude grup
- sry+atorul:estepersoanacaretrasmitemesajul;
- receptorul:estepe.rsoana careprimegtemesijul;
- canaluldetransmitere a mes.iaului: ,i intrqpun"intrecei doi pori ai comunicirii;
- mesaiul:esteunitateade bazi a procesului
de comunicare,. alcxtuit din cuvintq semne,sunete,
imagini,carcconfineinformafii
decodificateta niverutreceptorului;
' codarea:presuplmehansforrnare4 "";; traducerea
elementelormesaJuluiint-un sistemreferenfial
de semnebineselecratepentru p,rdu fi;;;;;",rt"
J" ,i""pro.,
- decodarea:reprezintioperagiaae" tramsformare
r";;;; in semnificafii;
- feedbaekul:permitepattuotritot implicafi tn " "odului
transmise sd
ro verifice
vst'Iuc daceroerl
saca iderilesau emopiile
aufostirnpart4itetn modurL "o*uni**
,_";;;;;;";
- factorii perturbaton: pot fi de nahr5"*"n"j"e
cuvintelor)'sintactici(moauldestruct'raree ("g"il""j, semantici (alegereadefectuoas[a
o Modetelecomoniclrii (apud l**i):prih"iigici (neatenfierimiditare),sociali
SilavastrqO.,2M4):
a) modoleleliniare:
pe linia analitica"mecanicistipi
;ffi*ff: tehnicisti" careprivesccomunicarea pe
ca o sumd
- schemacomunicrrii elaboratide shannon
descompune comunicarearnfr-unprocesmateriar
transmiterea unui de Ia emiftrtor de
TesE, fu ro"ptor, f,rinlniJrrnxiuf unui canal;
- emilitorul estereprezentutd" p"r"oana care ia
selec0eazl decizia ,[ ;r;;; un mesajgi care
mesajuldin maimulteposibile;
- acestmesajestetransformat
lcocincat) ie un transmilrtorsubformaunorsemnale;
- mesajurestehansmisprin intermediur
canarurui,ltou r""*prr;
semnalele
9i restituie
meru;urui
formainifialnpi fl incredinleazd
;ffiff#"mtu*
b) modeleleinteracfioniste:
- suntcaracterizte,in generar,pnn privilegigrel
retafiilor dintre elemente;
- comunicareaeste-tm prin care un
ryoce$
verbali)cu scopulde a schimb;*;;rt individ i***i*1"rul) tansmite stimuli (de obicei
*a altor iniivizi ruoJir.iou (Hrvrand,j*i,
- comunicareaapare ca un sistem ri Kerey);
complex, **ot aJ-* ansamblude factori (materiali,
psihologici' cognitivi sociali),
9i * p*up*" o flexibilitate a rorurilor, o interacfiune
a'i"uri",'r" pi nu o
care peprimul ro *"une*r"1i"iii
ai"# JJr,*r,
")mTffAff#"*T-otu
qiprimir€a
simultan[
amesajelor,
asrfer
inc6timaginea
J:tLffiffi#.ffffi, sursei
si a
- comunicarea
ester
-prrrcesur
o"*'#ffi3i"T"ffiflroT"tr
o reta{ie oiTi"I*;;;;*"
..lcreeaze ry simuttanlde
mesaie
intersecteazr
TdT,l3ffiftrf;Hl=*
d) Proces
urlirr re(Nicutae,
r., cn#gi; [;:, d;gh,il;;
lntelesului: ;',ffj,
constil
in selectarea
anuiritorsimb"rrrl capabile
Jffff sdexprime
semnificafia

t&
 - Fansmiterea mesajului:implici deplasarea mesajuluicodificatde la emitentla receptorprin
canalulvizual,auditiv,tactil sauelectronicde comunicare:
- decodificareagi interpretarea:se referi la deicifrareasimbolurilcr transmisegi
respectiv
explicarea sensuluilor, procesformariiatin receptarea
mesajurui;
- filtrarea: vizeazl deformareasensului unui mesaj datoritr unor limite fiziologice
psihologice; sau
- feedbackul:incheieprocesulde comunicare,prin intermediulctrruiaemitentul
verifica in ce
mtrsurdmesajula fost inferescorectori a suferitnmri

V.2. Tipuri de comunicare(Iacob, L., ZA0S, p. 225)

a) dupXprrtenerii implicafi:
- intrapersonald: reprennt?l
comunicarea cu-sine(monologulinteriorsauverbalizat);
- interpersonald:comunicareaareloc inhe doutrpersoanei
^ in grup tnic: estscomunicareacaracteristica pii relalii grupaledetip
' publicd: auditoriul esteun public larg in relafiedireodlconferinfe, ,,fag|lnfald,,;
miting) sauindirecti (ziar,
TV) cu emilitorul
b) dupl statutul interlocutorilor:
- verticqld:comunicareaserealizeazdintrepartenericu statuteinegale(elev-profesor);
'orizontald: comunicarea sedesfdgoartr ?ntrepartenericu stafuteegab (elev-elev)
c) dupl linslitetee actului comunicativ:
- accidentald:informafiilesunttransmiselntAmpldtor;
- subiectivd:exprimtrstareaafectivtra locutorului;
- instrumentald:areun scopprecis,urmlrege un anumitefect,capacitatea
de a modifica
d) dupl capacitateaautoregllrii:
- lateralizatd (unidirecfionald):comunicarea nu implic[ feed-back(comunicareprin film, radio,
TV,tandi magneticeetc.,formecaxenu admitinteracliuniinstantanee); :
'nelateralizatd: presupunefeed-backconcomiten!deLrminat de prezenfa
receptor r ---'- interacliuniiemilltor-
e) dupl naturacontinufului:
' referenfiald: vizpaz'6,
,unanumit adevir (gtiinfific) care face obiectul expres al mesajului;
;i{:i'!::::X:*:tr::'^f :"Tn*rq*3'.:*..il.:tiil'r,ili;;.*"#ffi operat,
min$ saupractic,pentu ca adevtrrultransmisia n"
,der"if.atl,;
- atitrdinald: valorizeaz{celetransmise,situafiacom.rniceriigi perten"rut
f) aplicafie:
Exemple de integrare a tipurilor de comunicare in practica
educagionale:
- intrapersonali:
- interpersonaltr:
- in grup mic:
- publici:
- unidireclionali:
- nelatrnalizatil:
- referenfialtr:
- operajional-metodologictr:
- atitrdinall:

V.3. Formele comunictrii (p6nipoarl,I.

-O.,2004)
r Comunicareayerball:
- este acea formtr a comwricdrii in care mesajul este codificat
gi fiansmis prin intermediul
cuvdntului(oral sauscris);
- aredoudvariante:
- comuieare verbald orald: este contextual4 are adresabilitate
expresivitate,personalizare, directt" rifnicitate,
fo44
' comtPicareverbaldscrisd:caracterformal, nu beneficiao{
de avantajelefeed-back-ului
imediat,tr*$-.lnregistratl gi poateajungegi tu utli locutori
. Comunicsreanonverball: dec6tcei vizafi de emigitor
- esteaseaformd careexprimlmesajulnu prin apelulla cuvinteci prin
colaterale"carepoti 3y*1:fi ,,semnale
fi decodificate, inplesuril
"r"6rrd
165
 - esteobservabiliprin mai mnlteelemente:
- contactulvizral: estno rnodatilat?dg exprimare
a emofiilor;
- expresiafaciald:cu ajutorulmimicii poin
hansniir stiri sufletegti;
mesaje i*i.rtr"l""r,t"i"i"u"aiu.o"
Jopr" oiruai"* p"*"*"L
:#;y;#:rrca: impricate
in
- proximttatea:estercprezentatnje apropiereape carexe-oputernpermitefald
' tmbrdcdmintea:conffibuieIa de algii;
ry4d;;'p-riil*-i*prsii
poateinfl uenfacomunicareaulterioara despreo persoan'qi care
." ;;;;,"^'-
- atingerea:reprezinti un mod de a comunica
r ComunicareaparaverbaH: prin contaclfizic

;:?ffffiffiftTffi;,*:Tffidste unIimbaj
ascuns
rninteriorur
rimbajurui,
- poatefi observattrpebazaunuisetde indicatori:
'volutnul (intercitatea):nuanteazd
discursulcomunicdrii,'infunc1iede
poate confinut;
tt rapidr,
arectau
sauprecipitate,
;K{tffilh::irea '"ht;;J['iJ"a
- tndllimea(tonalitatea)vocjf: influenleaztrfavorabil
cor'unicareacandestenormar{
-r#:'de srticulare a cuvintelor: reprezinttrfelul
tn care se accentueazrun cuv6nt,
o
- intonafia: vizwal,tonul saumodulagiavorbirii;
- accenhtl:sereferdIa tiria cu care
o Aplierlie: O**fn_ anumitecuvinte
Exemple demanifestarea formerorcomffi
r variantele comunicihii
verbale:
- oraltr:
- scris*
r elernenstelecornunictrriinonverbale:

o indicatoriicomunictrriipara.verbale:

v'4' Comunicarer+ducafiona* gi
comunicereadidacticr
r Comuuiorce educefirmall
- comunicareapedagogicr
reprezintltrmprincipiuaxiomatic **+:
educa{ional'
elabotat.&.tyb]o oroftdr), carepresupune unmesaj
Jp*rLe t reacfia
(elevul)'evaluabilr
aot"t "iryuil inulJlo"*i formativl a obiectulul
*noi*"
f;f"t "Jo" si interntr
(criste4s., r998,
- comuicareseducafionaltr sau pedagogictr estecea carc mijrocegterealizareafenomenurui
in ansamblulstru' inaf;d ae
ffif" "onfinutJi"l nivelur'e, former,qsau part€nerii
r Comuricrrer didrcticl (Iacob,
L.,2005)
r) Dcfi niree oonceptului A. *.
ooio"l' didacticl:
didacffc[ este o comtmicareinsrumentard,
ilHI* direct implicattr in susfinereaunui
- relagiadinhe com'nicareadidactictrgi comunicarea
educafionalil:
- sprc deosebirede comunicareaeducafionaltr,
plticulartr' obligaroriein vehicularea *[*i"* didacticnapareca o forrntr.
yv!'rrusLqt
invtrlare sistematictr, asistat{ "tili*itu"iri'determinate, ,p""ifi"" urui act de
- atilt comunicareaeducafionaltr,cit gi ceadidactictrsunt considerateforme
arefenomenuruico-mprexiidinamic specializate
b) sfouctarr oomnnicrrii didrctice: ar wruquuaru
sr comunicirii urnane.
ulnane.
,:
- factorii comunictrrii.(actorii/personqiele/agenfii);
- distanp dintreaceqtia; ' ,,
- agezarea lor;

tffi
 - canatul_letransmitere a mespjului;
- cadrurgi contexturinstitulioriar .
ar comunicirii:
- tipurde cod(oficiar,**r-r*aq;;ffi#;fu&ctic-
- situagia
e.nunfi
arivtr(int."uru,'o""Lo-r.., secreror^r.
_repertoriileactive ffi ;; ffifi;fflil,ff/j,
saulatenteateemifator]rJ*Oa.fir.,
_retooacliunilepracticate:
_ factoriide bruiaj
(zgomotele;
c) Cadrut comuniclrii Oio""til
- comunicarea in clastrffi tp.*ifitul sd,"
eidelogicaspecifictru"uuiiarii determinatd1_cadnlr.institulionar
aou-r*i;;iffiA i1 carese desf{goard
- cadrul "
al activiuti?l camodaritat"a"JnJru,r"
:oncret
urmitoarere g se oerasoare 9reducare;
resursespaliare: didadid poate
d) Mecanismere sarade crasn, *uil"*i Loooto-t,amfiteatrur fi asigurat
c''omuniJJiEa""u"", iJi"rr*"
1r_:irya de
etc.
complemen&re(Kneller,c., igii, pp. cimuni"eriididactice
I2l-l2s) : ,.arrgaJeaz|.trei
operagii
:'#:ili:"i"*#"T#4ffi*ft
#ffi,:,]:.::spredtrrii;
-':r'*;"*m;*k[;ginru;h.**'i*tT|:iff
procedurald'lo.rmativd
a ,]:::*"cep'fe Jauzal[consecutivr,
e) Ceracteristicile *ruui"lrii'jil""uo transmise
"*o$tnl"lor
- dimensiuneaexplicativea Uj_""*"f"i
- structurareacomunic'ilrii aiou"ti"' didactic,deoarer celortransmise;
infelegeriiunui' adevtrr,pinu conform 1o*;";;'1ll'Ii:1?inlelegerea
ped4gogice,
ffir" Iui enunpre; p.rupune facilitarea
"utJ
;*#$'#Fffi *tlm*lt*gmt care
opereazr.
pentru
aser
ec
non4
i"e'"*
:$:l*tri
#ffi: ffiiiixnu*r ifl#riile'particuraritsfi
desfucturd
- combinarea celor doul fb;;
psihicd
pi
*f"{*Eirf ,l",' ;ffi;il: oralul_: _ .
verfiete n_r,.r
ei scrisur,
ceeace determintr
- ritualizarea lrno-r..ha
;:filr? o seriede
;--;: -*
- conrbinarea
HHJff prezente
(,,Nuvorbineint.ebar!,,);
_ finalismutaccentuat lffffi
f::*lceaorizontali in formeorganizate
al comuniceriu r"u ,#non",
- animarea
s"recti'e
; *#ffiil',#nffittrffi:- urmtrrit;
"uii"i-""ruiiro;il.
-redundanra.
canritativ
sicaritispcci"r{i*p*ljj.IJ.ffiffi:#*#l{;;"r",r,
;*"ffi:tti*"Hnn* comunicrrii didacriceeficiente.
Brriere
sau/ ei brocajein
r Berierc
'"r/fl r+ rncomunicer3
fidr-cticr(goiru,
,.,^r_n2r:sil{vtrstru,
D.,2w4):
effi ,ff ffi :,J ;**Att* lilllhi aagaja
ter,r" J,ili*rea
didacticr
- obstacoleleeducatoruluil
p"ofoo*iui,
obiective'careserefere-la
: ti**" evirarea
limbqiului
**t#;", i'etiip*r*-'"ir,*]cre{acifsau
-alilIi"r,,
a ceruiurtraspecializat;
in"rua prej
udeciri,
'm:X:*T*' * depind
*"*llsffiH"ihosociorogi"", decrimatur
diarogurui,
normere grupurui
- elemenficpsihologice, care n
- elementeare personatt*u?1ldI "tT:h g.neralr,stareaconflictual{
cunoltinfesiinteril;-'*'-p! care implici **t"r*
***rrJ'ilrh* propriiror

comwricaredidactic*
necdnria
ll_o*i"{Hffi:Sf;: ffin "#ffiilHgtiil"*ry**
--r-- drs*-vuonGB existente
intre particip"rrrii u relafia
- relafia& autorirabdinhe profeso'$i,-"9r{ de
.Jff sdu:profesorur_este.lryidgrat
iL"" tu a'toritatea cognitivl
J*fi ;; comlnjcerii
l3,Iffi ?HF*"; aiaactice
tr# irffiT:
inspeci
s"''fiffi
f1:[T:;1T;
n*ffijffi#Hf*::Hffitr
ar;

167
 c) blocajele determinate de canalul de transmisie:
se referd la'obltacolele din perspectiva
limbajului:
- elevul nu se afld' de multe oii, tn posesiasensuluiexact gi a referinlei
adecvatein cazul unui
anumit termen. motiv pentru care el utilizeazd termenul
t in mod incorect, iar comunicareaeste
afectatd;
- sunt gi situalii
1n-"l incapacitateautilizdrii exacte a sensului unui termen este datd de
specificitatealimbajului natural:ambiguitateageneratiide potisemiatermenilor
d) blocaje determinate de particularitrlile-domeniului
in care se'realizeaza comunicarea
didacticd:
- existi disciplinede ?nvdfdmdntgi domenii.ale cunoagterii
' (psihologie,filosofie, sociologie)in
care dificult{$te de comunicare igi au originea
in piorouurea unei cunoaqteri de maximi
generalitategi abstracfiune;
- la anumite discipline de invitfdmdTl (g" exemplu, ta matemati
cd, frzicdnchimie), cunoa$terea
specializati se concretizeazi in teorii gi sisteme
r""urg la limbaje artificiale ?n mtrsurd si
asigurecu o mai mareexactitatetransferulconginutuluiiniormalional
""
o Factorii 9i condifiile comunictrrii de la un individ la altul
didactice eficiente
a) Categorii de erigenfe ale comuniclrii didactice
eficienfe
- ptiT? categorie de exigen,teale eficientiratii ."r""l.irii
didactice se referx la calitatea
mesaiului transmis de profesorelevului: exigenla
ii u", t caz, camesaj.ulreceptatde elev sd
fie identic cu (sau cel pu$n foarte apropi"?
;;t "*,
*"rlu p" care l-a inten{ionat profesorul sr-l
transmiti prin comunicareaprodus6;
- a doua categorie de exigengedecurge din modul in cqre comunicd
profesorul: formain care se
constituiediscursulprofesorului,arta-.luide a
susfinein modul cel mai'atraciiuia"ir. pe
expunereprezinti modalit[;i de a spori eficienfa care le
t comunicerii aiaaJcoin i;;;;;r" obiectivetor
actului educalional;
- a treia categorie de exigenle se referd la adaptabilitatea
in raport cu partenerul: educarea
receptorului (elevului)?ndireclia?nsugirii corecteu
realeculturi a dialogului;
formarea a":"ir"i i" ,01.,r","ffi
-"rujurui,
- a pafa categorie de. exigenfe pentru comunicare
didacticd eficientE implicd prezenta
feedbackului: permite emi6tolului si gtie.aaca ;;"rt ,iu u rort primit gi cum a fost acesra
receptat gi in1eles,.este principala modalitate
.* p".rit" adaptarea interlocutorilor unul
celElalt,la situaliegi la finatitateaurmiritd: - :-::. la
- feedbackul I aduceinformalii de tareceptor la emigdtor,
fiind convenfional;
- feedbackul Il este oferit de emilitor't"opto*lnt
'vwr']vrq's $r are e' scop reglarea activitilii
dominantea celui din urmi
- a cinceacategoriede exigen.tevizeazl,tinul.de . :-.-'
relalieexistentintre cele dou6 persoar.reaflate
interacfiune:aceastSretafii rezultit din in
atitudinite aezvoltatedecei doi interlocutori,
care pot fi stabiriteregurirereunei comuni.a.i in fncfie de
J.-cr., 2ffi2):
- s[ ascurli: si ]ii seamade puncturde "n"i"r,t"-(Abri;,
vederear'ceruiiart; j
- sEobservi: si te interesezidetot ce€ace se petrecein
i situalia de comdnicare;
i - sdanalizszi:
sddegajezi
etemenrere
corpon"nt"
determinit pe indivizi; "i";e,n;;il},ii;iliffi sociar
careii
- si te exprini: sii-fi spui punctulde vederein
funqie de rrrterrlJ(;utur
rvf'v uv interlocutorssau de natura
obiecturui comunicdrii;

calitatea
gi pertinenfa
mesajutui,
precum
gi procesete
JffHt*ilsii'rmiregti carepot
b) Competenfa
decomunicare a cadruluididactic
- se referil la capacitateaemi.titorului (profesorului)
de a fi bine informaf, la abilitatea de a
exprima informaliile inioa inrrrigiuil,
;:||]Hffii"}]a "lui-"J"*"i accesisibit
ei cuempatie
- poate fi abordatii 9i dupn criteriul formelor de
limbaj cu care se opereaz5in context gcorar
(Ezechil,L., 20OZ,p.I I I j:
- competenlade a comunicaoral:
- se fi9 pregitit sI ascultecu atenfie,critic;
_ sd stimulezeelevul
care vorbepte;
_ sd urmdreasciideife principate
etc.

r68
 - competenfade a comunicain scris:
- concentrare"
*Tii!1:lor
.{".ty.qiTernedie
comune,
tipica
(r s_Z|decuvinte);
.:f[e1.*p:+ryj
ategerea
fimbaiutui
orar;
- preferenlialda unor
u"jil verbale
- ---"-'
- competentade a comunisavizual.. "onst
deartiacomunicirii
pedlso,sice,
care
i;:,::ti,xoJl:f ;ii"iff ::ff*t capacitatea- esredennir des.
deplini uini"ori*ii,,".ire[F #-"ffi,fflectd cadirl-J,iiiu".ii,
d.
";i;fi"*;
V.6. Com unicsrea gi_interacfiunea
o Caracteristiciledemersului dida cticii
a" i"no"op educafionall
- comunicarea de mesqiede cdtne didactibsauerevpoatefi:
- comunicare ""c*r
inrerpersonarr (un schimi;;;;;
- comunicare in gmp(unschimb ftrtredoi subiecfi);
- comunrcare
dildffiffifi subiecfiicrasei);
intrapersonartr
(un schimbJ" ,*0.
-*"TLft propriapersoani)
,""a',al#L,;***1,,*nil*r,semninca
",
:titrr:,ff
#P;,""r"Jfi
_schimbreciproc
de mesaie:
_acfiturede informare
9i filrare bilateraltr
' comunicareapedagogicr'tu,rrl*a--inJ*ri*ea
educafionari"'rop""ti"-ini-o
-rnr;*"i a" r*" .subiect-obiect rntr_o ,,intervenlie
"ruil*i,ag.-g1g-r didactic,i*i1u,o.,, careare
ffff Tffi;f,sitrimuari (srivtrst
'di-p"oonurisrii,,;;;;;rui- u,c; z'aq;
;i:f ffi"ffi9"il--ru;*W;"til*ffiJL1iJfi parreneri,interprerar
- relafii a"t"rrine
rrn".ri-pr"r?"",L sin"Jutiue:
:,ffi"ff;:,
- favonzeazlcoeziuneaqi unitatea
grupului;
- valonzeaza grupulpririAptrl i scullosc
desinegi Aeaitut: prezenfa
grupului,afirmarea
"i
rezolviriiproblemelorinterpersonare
t"o"*L"*f"ffj",tlitatea giintergrupale
- perhrbarea comunictrrii
prinblocai:
- filrrarea9i distonionare"-i
irq
-rera;ii"'*0"-,,1Tiffi'f.Tfl
*HFgf
"i";;;i
**i#ii:,':i#,*",',**Tff
###*il*1ffiilL*ffifu-*fit:T:*nsq reraxante IlHt
saqdimpotrivtr"
-^
o Comunicereeiafonnrrir,
r" i
", -^-",.11'-]' persuesivr
a)comunica"*trff#lJicomunicarea
- commicarea reprezintil
un proces de via16 eserrfialprir
transformtrsi rolosescinformEd;;; I caxe pamenii genereazl"i
finalizaactivitatili: ob1in,
;'ffi'H:ffi,1ltr*:L
ff#:,{ mffi;irl ;:;l*xn momenr
dar,
accesibi,'
noiu. u.rilu,"li?o*ativ':
arerococomunicare,
b) Comunicercapersuesivl:
-,f"flffiffiff""iffiimffi;nfe
- es* un proces comprex' de
duratr' de influenfarea
atitu{nifo1 unor persoane
#lffi #TJ"-ry ;;;;;"nt^t r rp""in.", in vederea
llrJi",ivddinscopurir
esau intereser
e
- categoriidemecanism"ut" p".ru*iunii
(SIllvdstru,C., 2N4):
;ffi3{g*il{{W*,*t iid^i; ffiir; diarogicn
pentnr
a-rrace
' *presivitatea comtmicdriiasiguY
pe
un inalt gradde i*o-y:l"yitate
o condifie
avoraiitapentru-il;;'#unei a recqrtorurui,iar
ffiArfii ideip" li ce 1inde
- ndwa, ottprittdinea "rit
si impactur ideiror comt*ricate

169
 r Implicarea sociall personalitatea
fi copilului
- relalia de comunicareconfela procesuluide inv;[fimint
valoareaunei intervengiieducafionale
complexe' bazatd pe un limbai. didactic
.ur" a"i.*in6.in structura personatit6liierevurui
modificiri in forme 9i intensitnii diferite, o"
nuiura cognitivi, ur".tioa'utitudinald,
(Cristea,S., 1999,p. 50) acgionald
. Comunicarea interpersonall
- se realizeazdintre doui sau maj multe persoane,
care se arrq
afld ?n pozigii .,s
rrr pu4rltr de proximitate si care
interacfoneazi sau se influenleazi reciproc;
- caracteristicirecomunic'rii interpersonare(s{ucan, D.-$.,
2a$).:
- refatiifesuntcrcategi continu' sasi schime,sasedezvorte
in timp;
- rera$iresuntcoordonate prin intermediurunoiacliuni;
- rf"f:!1" sunt?ndevenirc,ceeace determindun proces
de interacfiune;
- relafiilesuntconsecvential-e,.1u consecinge inhuenleJ;;;iil;pricali
9i in ere;
- relagiilesuntcalirativsastfeli""er t";;;iu|" rrr" diferitn
- modarititgire de eficientizareacomunictrriiint".p"oo-,"ii",
_atitudineapozitiv{
- empatia;
- sprijinul;
_egalitatea;
- increderea;
_acceptarea prezengei celuilalt;
- gestionarea interacliunii;
- controlulimaginiide sine;
_expresivitate4
- persuasiunea
o Climatul educefional
- estefoartecomple:r;consecinlda.tuturoractivitililor interumane
comporatr€, din clasade elevi (modulde
stilurde predare,gradurde moraritategi uunanoinli
- estededoui tipuri: etc.):
- climaul pozitiv: stimuleaze, impulsioneart,mobilizeazii
sausi creeze; elevii sr lucreze,sd inventeze
- climatulnegativ:inhib6'frlneazd,descurajeaza qi demobilizeazd pe elevi
V.7. Gestionane&co{-li,ctelor qi prevenirea
violenfei in pcoalA
o Gestionareaaonflctclor{Biban,
A., petrovai,n., ZOOIi---'-
a) Definifie (Zamfir' c', vltrsceanuL.' toll;t
ronrtitui" o op.oziledeschisi,o rupti intre indivizi,
fiffi ilfffi*"'flfi:il:;,?ffiffii:l1;"'";*&&;;;;Hi''*iunir,*iur";
conflictul
- nupnesupune
in modobtisaroriuu.p""r"negative (tensiune,
fireascd
a procesurui
decomunicarc ceartd),
ci devineo parte
gfoferiio riri" ai-izr"nrii,
- cre$ternotivafiapentruschimbare:
- imbuntrtiifegteidentificareaproblemelorgi a solugiilor;
- cre$tecoeziunea unuigrupdupi sorugionu*u .o'",.,una
_cre$tecapacitarea a conflicteror;
de adaptarela reatitate;
- oferi o oportunitate de cunoagtere gi dedezvortare dedeprinderi;
- dezvohi cleativitatea
- in cazulin careconflictulestenegat'reprimat,camuflat
acestapoateaveao serie& efectenegative: sausolufionatde tipul cagtigiitor-invins,
- scadeimplicareain activitate;
- diminueazd sentimentul deincredere?nsine;
- polarizeazn poziliilegi duceta formareadecoatifii;
- creeaze dilememorale;
- determintr dificultl$ in luareadeciziilor
c) Stiluri de abordare a crnflictelor
- meto& "edstig'pietderc":oameniirecurgla asrfelde
solufi cind percepsituagia
ca fiind,,fie ...,fie ...,,;
'metda
"piedere'pierdere": are ca formi de solulionare'aconflictului compromisul;
- metoda ,,ctigtig-cdttig": aneca scop satisfaco"u;;.;;iro;f,a4ito.
impricate

t70
 I

d) Principii de gestionare e
conflictelor:

;ffi1l1ilft.,Hiltr1i,ffi[:ltr#:jl"?f, confiicuui
prin:ascurtare
activs,
utirizarea
- diferur;ierea
dintneLveni**d:;*p"rtament gi interpretarearor, evaruarea
- focalizarea pe, problemtr' persoane, diferiteroropfiuni;
; forosirea unor termeni
"; concrefi, specifici,
fffiff:l?l,','i#Tffi';Hgr::):";;'i,ffi;'*" unui
rimbaj
ui""'u,
(,Aap,rut
o
- utilizarea comunicilrii
4it*t", t"rl1t.*"'informaliilor
pi etichet2trii
i"t"'fu;;*d;;;'#"1lir?l"turui
ry'ny inleregereasitualiei, evitarea
ffilillFti conflicturui
{rsupra
reraliei
sau
- identificareabarierelorin rezolvarea.
conflictelor, precumjudlarea
gi nu evaruarea persoanei
fi:#HJi:3fi}i1ffiffiffi$*Xifi*fi "ffi ascurtarea'in.,r"""r*ruipe
- utilizareadeprindir'o. o" t"*rui=
o Prevenirer violenfei fu gcoelll a" p*ur,i*i in abodareaconflicturui
a) Dclimitlri conceptur'le:

;Jffi?
necsaril'
TfilT,'::l"f'1ffiT,g,j#t jl,ffi:y::: deainrrunta
unobstacor,
de a
uneorichiarutiltrner,t agresivitatea
esredeci
, viorenta@olli:y, r., rse6, "Ji*iqyry n"Ji"JJ #"ffjjrf_fr'
*'"*;;r}o,or*-bruta*
sistqn personal' ;pl- saucontinuia unui
sausocial,ii !1*l se taduce
fizic4 psihice sau materialq rT nriit * pierdere a integriglii, ce poarefi
-Tft p"J" *e se openezepJn
"**tiidezorganizare agresiune,prin
f1'ffi"fffI ;ffi:*"#H'ffi;;Tn#ffi i viorenrd
doar
din
p*"tur
o*,.eaer
- diferenga
dintre ti iiita
?y?i"iry" nteai*'Je rearizar.(Floro,
M., 1996,
toplogti: agrcsitit"t"u
o n *"i p. 53):
;*ffi "1"'T**a ftr timp uior"np esremai
- din punct de v&e ""
finrlionat: agresivitateaesteo

h*ffiffi#
3$fi'-Ttr,,6#1 ;"ha-il;hp
il'lior"np
dirijarea
J,
notgtjarjtare ce permite

a;#;tiil'#""T*t::ff "
ffi.#:ffiH*"-;;rs*rfi f':,*"-:f::
- tn firn4ie de distin$ia bintre
yleptabil gi inrcceptablf h ti*p ce agesivitatea
lnteleaseca o potengialitatecare'ii
p"r.it"'irrifrffi este
consideratitaccqptabil4 $ ftrfrunteprobremere,poate
fi
(indiferent
"ior"n :'*[t"L;;; ilune ce producedurerg suferinfd,
$5#ffiir JuJ ;;f#"*"ffivtr sau*" ,i.tricd" precum
mai
murt
---!#'ffiffiffi"ft trJi,':'Jffi#ffi"'1ffi::trHff
L'.r:-
b) Tipuri de violen$
deinstinct,
in
Ecob"f Cp*r,,J., Z-OOI
, p- 72):
- viotenyere ,,obiictive,,,
il, ;;;d#*gq:
frontaLtn acestcaaPoli$a iustiria tclgre $ *ri"Fl ei asupra
crrorasepoate
;mlt * suntobrigalJ uuuo*o oirect
insrirufi'e
- violenlelesabiectrve:.suntmai
"u
subtile,
a'p*t"L ry q atitudine9i afecteazitcrimaturgcorar;sunt incruse
ffii3lkffif;ruv.*uo "*ililTtry*n
ta ore gi de in.d;li; deporitere,
a participala activit{i-Ju-G absenlere deraore,
*rii*rrr- unii autori numescatitudini
- aspecteirnportante: ""
- o formi de viole'nfi extrernderisp6rditi
tn mediilegcolare estcviorenga
un fait ca violent i'*"ta uerbatd;
in eseng, aimrte o jdecatl
*ttrf# de varoareasupra
- judecatacorespundeunor nonne
socialedeteqln?te de cultura unei
dar ea-se face +i in nn"tic a",g"ii" societdfi,
resimlit ca violenfit de un eJ-w *iu", de aparknenp: ceea c€ este
de la o *I*itei*"re
------ y poatetrece neobservatrn
ochii elevilorde la altl gcoall;
- violenfa verbaltrnu e percepua fu-aceeaqi
elevii o minimalizeazl,in timp ce profesorii maniertrde elevi $i de pmfesori:
o supraevalueazd

171
 c) Cauzeleviolenfeigcolare(Crefu,D.,
Nicu,A.,2009, p. 240\:
'catae psiho-individuate: agrqsivitatevimpursivitaiJi',"r"irr" sctrzuti
de adaptare,imegineade sin! negativ{ i*r"uilit"i;;;;;i;;"1d, la frustrare,dificultifile
a mecanismelorde autocontroLJrba capacitate lipsa sauinsuficientadezvoltare
- cataefamiliale: rela{ii tensionateinFe plrinti,"d;i"n "o,riqh"l"
mediulipsit de securitate utitudini ale ptrrinfilorfald de copil,
afectivtr,familii iuor;;i;;, sc[zut
- c*tue Seolare:dificult{i de comunicare-"1"-"i-i-1.rori,"r;irr de educagie a pirin]ilor;
numxrulmaredeereviintr-o cras', metode i.f.rn".a autoritilii cadrerordidactice,
neatractivede predare;
' ca'Ee sociale: mass-media(programele
Tv, filmeie Li prornoveazdmodele
agresivi)'influenfagrupuluiaelrielni pi de conduiti
a antu.aluiuioi"r*" gcorii,zoneledefavorizate
ei"o-r"iu"o
*J[#lJ.:tf,:"T:!;rfi:T,ffwenirea ;i;;il; $.'[il'?iier',
M.$.".,
intemenltile
- la nivel individual:
- identificarea timpuriea elevilorcu potenfialviolent;
- denrlareaunorprogmmede asistenitr individuarizatipentruelevii implicali;
- valorificareaintereselor, aptitudinilor,"reuiloi""ol',j"o*i. acte
- aplicareaunormEsuride intervenfie p;"fi;i"d;adv deviolenf';
- evitareacentrlrii exclusivpe sancfiune gi formativ;
"r
- intemenliilela nivel relafional:
- Ia nivelulfamiliei:
- informarea ptrrinlilor cu privire la serviciile
preveni{i viorenfeiScorare. gfri.t" de qcoaltr ?n scopul
gi ameriornriir"raiiro, p,rinfi-copii;
- organizareade intSlniri cu pdrinlii r"
i"""ra .,nizit" rn amilii, programe
c, participarea comunla'etevitor,
apdrinlilor,*Gi". aidactice
;ffi;fr " pi
- iniliereaunor progftlm"
rry* pdrinfi centratepe con'tient izarc4informareaqi
formareacu privire Ia dificultefii- J"'."dl;r"* i eleviior tu.ofruig*rar gi
diferite-aspecteale violenfei la
9*i*";
- Ia nivelulScolii:
unor temelegatede violenfa pcolardpe
;:l*fft* agendaintalnirilor formale
violen;idinscoal]saudinvecintrtare
in timpur
;"*::f,ffi;iTff:i[j" oreror
unorprograme
gi activit{i extragcolare
pe rcmacombaterii
}f;#f" vioren}ei
- cre$t€reatranspaxenfei evaluiirii, in scopuldiminuirii tensiunilor
up*iliu unorsitualiideviolenfi; " : careconducla
in rezolvareacuzurilot de familii cu
un comporrament violent
#*:Hff.'colii
- asumarea de ctrfe consilieria unui rol probctiv
in comunitateaqcolarft
- intemen|iite scolaradecvat
p*du a"ruia*uactivittrlitoraioaii."
,r-#"ff#r#liu
;iTfl:ehffi aunor
pmslme
desensibirizare
acomunirtrlii
Hilflf.ffi*iltile
de parteneri"iti* gcolii cu alre insritufii
;tm;:f* ra niver locarpentrucrearea
- intervenliile Ia nivel social:
carypaniisocialep€ntrucongtientizarea
feryqenuluideviolenpgcorard;
: ilffide
gi implicarea
t*[tarii civile in iniliere4derulare4
monitorizare":T*1$-institufii

#fliffi fjffi _HT"-"ffi

- deryortarea
;T:;,#1n#HJy'."J'*;;"nnu
dedisciprineopfionalecentrdtepe preven;iaviorenlei

172
 I

Bibliografie
Abric' J'-cl' (2002) Psihologiacomtmicdrii;
' teorii si metode.Iagi:Edituraporirom.
Bdban,A', petrovai,D. (20d1).c;;;;*"
Ghidmetodorogic 9i conflict.tn il;"r, A.
neyy^:u!" d" aiaiiry si yrlsiliere. cru;-Nu*"a: (oord.), cons,iere educasionard.
Edih'a Risrprint.
r"a'g"si7;;"v* definitivat
s,ioauiaia*o"riiiu*"eo',u* universirilii
ifiH;r[::'rt,f*''
cristea (r
s' 998).Dicrionar determeni pedagogici.Bucurepti:
Debarbieux' r. rig96).ta viotenii;;';;t" scoraire.paris:E.D.p.,R.A.
ESF,vor. I.
0,22);,e:ntionsdeviotence d l,ecote.paris: EditionsEres.
Xl":;,lr;L. \twz). comwiearea
:'a''! ydrcayiongrd n
""iiiiiii")lnucureeti: E.D.p.
'ff)*"Siiil;f:#ffi:l*l;xlflt;ffi;"an(J,i,iit, rsin'op"iag;sie
pentrT,
examenete
de
Kneller,
c. F.(1973).-4sr:foiiiiiri"t
Niculae,
T.,Gherghiflt.,crtJrehiail'(iwai. Bucuresti:
E.D.p.
"a*a;rei.
co^*iiol"o;ig;ro4ora6
situaliilorde crizd.Bucuregti:patir"
r"rinir,"*rui AdminisfralieT simanagementur
(2000)'violenceset pre*ention grrntemeror.
dela oouair,,pA., Erkohen-Markus,
lW "ior*oJl'io-rJlii, M., pp.
r'o' Q}g)' comunicareaeficientd
ffilfftr- Metodede interacyitmeeducafionald.Iaqi:
Editura
D' psihorogiaeducaliei-ragi:
(2004)'
flteveslu'
sducarrD'-S' (2003).co-*iorii Ediruraporirom.
aia*i"u-Bucuregti: EdituraAtos.
\tos'
soitq L- (1997).pedagogia
Z'amfn,c', vrdscean,rL]rr gg3l
"o^r-iiarii.[ir"*gti, E.D.p.
..D;;;;;;"d" sociorogie.Bucurepti:
EdituraBaber.

173