14
20 (220), vineri 23 mai 2003
Aspecte privind proiectarea pereßilor cortinæ
Proiectarea pereßilor cortinæ pentru
cerinßa de siguranßæ în exploatare
Soolicitarea pereßiilor cortiinæ la øocurii
(proovennite din interiior sau exteriior)
Componenta vitratæ poate fi proiectatæ ast-
fel încât sæ reziste la explozii. Dacæ presiu-
nea estimatæ la suflul exploziei previzibile
depæøeøte 10 kN/m2, este obligatorie utili-
zarea sticlei multistrat.
• Sticla securizatæ poate rezista suprapre-
siunii reprezentate de explozie, se poate în
schimb sparge ca urmare a molozului an-
trenat de unda de øoc.
• Sticla stratificatæ/multistrat (tip „duplex“)
are stratul interior realizat dintr-un film de
polivinil butiral, material care absoarbe
energia øi care pe de altæ parte asiguræ
menßinerea cioburilor pe pozißie dacæ totuøi
sticla se sparge. Eficienßa unor vitraje de si-
guranßæ (stratificate) este datæ de rezistenßa
filmului din material plastic (polivinil butiral),
interpus între mai multe foi de sticlæ. Acest
film menßine pe pozißie bucæßile de geam
spart. Filmul plastic se pozeazæ cætre exte-
rior dacæ se urmæreøte evitarea cæderii sticlei
(peste trecætori de pildæ), sau la interior dacæ
se doreøte protejarea ocupanßilor unei
clædiri. Pânæ de curând pozat numai la inte-
rior, astæzi acest tip de vitraj este utilizat mai
ales în varianta cu pozare cætre exterior.
• Sticla stratificatæ, care are inclusæ în alcæ-
tuire o foaie de sticlæ securizatæ, asiguræ in-
tegritatea vitrajului, presiunea exploziei fiind
transmisæ componentei rezistente (schele-
tului), care trebuie sæ ræmânæ intactæ.
La folosirea vitrajelor multistrat, foaia de
sticlæ securizatæ trebuie plasatæ cætre exte-
riorul spaßiului în care se prevede posibilita-
tea unei explozii, pentru ca cioburile, schi-
jele øi aøchiile sæ fie preluate de aceasta.
Modul de asamblare a vitrajelor influenßeazæ
siguranßa în exploatare a acestora. În gene-
ral se recomandæ urmætoarele:
- perimetral trebuie sæ se acopere marginile
sticlei pe cel pußin 30 mm;
- baghetele trebuie fixate în øuruburi astfel
încât sæ nu se smulgæ în urma exploziei;
- materialele de etanøare utilizate trebuie sæ
fie de înaltæ rezistenßæ (neopren sau ræøini
siliconice).
Pro
otec
cßiia contra efrac
cßiieii
Protecßia contra efracßiei se poate conside-
ra satisfæcutæ dacæ, prin distrugerea - sau
încercarea de distrugere a - geamului nu
este pusæ în pericol integritatea fizicæ a uti-
lizatorilor (cioburi netæioase la sticla securi-
zatæ, cioburi aderente la sticla de securitate
øi la sticla armatæ, nepenetrarea geamului la
sticla antiglonß...) Dacæ vitrajul este în mod
normal casant, prin utilizarea sticlei multi-
strat, folia interioaræ impiedicæ sau întârzie
spargerea sticlei.
Trebuie fæcutæ distincßia între protecßia sim-
plæ a bunurilor øi protecßia mæritæ a aces-
tora. Astfel, protecßia simplæ este asiguratæ
de un ansamblu de douæ componente de
sticlæ iar protecßia mæritæ, de un complex cu
trei, patru sau mai multe componente.
Proiectarea pereßilor cortinæ pentru
cerinßa de siguranßæ la foc
Elementele vitrate ale faßadelor constituie
zone critice în ceea ce priveøte comporta-
rea la foc atât faßæ de un incendiu prove-
nind din exterior, cât øi faßæ de unul interior.
Rezistenßa la foc a unui subansamblu este
datæ de interacßiunea elementelor sale com-
ponente, deoarece la expunerea la foc a
sticlei færæ calitæßi izolante (obiønuite) o pe-
rioadæ mai mare de 30 minute (600 grade
C), aceasta se moaie øi tinde sæ alunece din
profilul de tâmplærie.
Este necesaræ adoptarea unor rezolværi care
sæ împiedice alunecarea (de exemplu etan-
øæri prin benzi intumescente, care creeazæ
presiune asupra sticlei la o temperaturæ da-
tæ, sau folosirea atât a profilelor metalice
acoperite cu materiale termoprotectoare cât
øi a etanøærii cu materiale rezistente la foc).
Componenta rezistentæ (ramele: montanßi øi
traverse) trebuie sæ corespundæ performan-
NORMATIVE
ßelor cerute, în raport cu standardele naßio-
nale øi trebuie dimensionatæ astfel încât sæ
reziste sub greutatea sticlei, deøi capaci-
tatea sa portantæ scade sub acßiunea ra-
diaßiei termice.
De asemenea poate fi luatæ în considerare
adoptarea unor profiluri mixte (lemn + alu-
miniu, plastic + aluminiu), pentru preîntâm-
pinarea propagærii incendiului pe faßadæ.
Atât componenta de rezistenßæ cât øi cea
de închidere trebuie sæ fie stabile la foc o
perioadæ comparabilæ de timp, ca ansamblu
coerent, pentru a nu exista riscul ca una
dintre cele douæ componente ale pærßii vi-
trate a anvelopei sæ cedeze, în vreme ce
cealaltæ are capacitæßi neconsumate. Acest
fapt ar duce la propagarea focului în ciuda
mæsurilor de prevedere luate pentru mate-
rialul de construcßie în sine.
În ceea ce priveøte stabilitatea la foc, per-
formanßele componentei de închidere sunt
diferite, atât ca urmare a compozißiei sticlei,
a alcætuirii subansamblului în discußie cât øi
a modului de punere în operæ.
Proiectarea pereßilor cortinæ
pentru cerinßa de igienæ,
sænætate a oamenilor, refacerea
øi protecßia mediului
• Culloarea øi strælluc
cirea
Culoarea nu reprezintæ un criteriu de apre-
ciere în sine.
Se admit interferenße optice (franjurile
Brewster) în cazul vitrajelor izolante.
Strælucirea poate, prin reflexii prea puter-
nice, conduce la restricßii în utilizare la par-
terele øi mezaninele clædirilor
Se evitæ aparißia fenomenului de deflexie a
foilor de geam, respectiv distorsionarea
imaginilor reflectate datoratæ variaßiilor de
temperaturæ øi presiune atmosfericæ, prin
respectarea prevederilor standardului SR
EN 572/1; se recomandæ utilizarea geamu-
rilor reflectante cu grosimi minime de 4 mm
pentru suprafeße mai mari de 1,8 m2.
• Illum
minatull naturall. Raportul dintre suprafa-
ßa vitrajelor øi suprafaßa pardoselii se va cal-
cula în conformitate cu prevederile specifice
din reglementærile tehnice de specialitate,
pentru clædirile respective.
Valoarea iluminærii naturale minime (E) pen-
tru iluminatul lateral øi valoarea coeficientu-
lui iluminærii naturale (e) se va calcula în
conformitate cu prevederile specifice din re-
glementærile tehnice de specialitate, pentru
clædirile respective.
Pentru limitarea fenomenului de orbire øi
pentru diminuarea încælzirii încæperilor în
cursul verii, se recomandæ luarea de mæsuri
pentru asigurarea protecßiei solare.
Anumite produse de sticlæ limiteazæ aportu-
rile energetice, surplusul de calorii putând fi
compensat de climatizare.
Sticla absorbantæ, coloratæ în masæ, consti-
tuie o posibilæ protecßie solaræ pentru îm-
piedicarea pætrunderii radiaßiilor solare în
spaßiile interioare. Fiecare dintre culorile ga-
mei unui produs, corespunde unor caracte-
ristici termice diferite.
Sticla reflectantæ, de la total la partial re-
flectantæ, protejeazæ împotriva încælzirii în
interiorul clædirilor, în condißiile în care se
asiguræ un nivel acceptabil de luminozitate.
Dezavantajul acestui tip de sticlæ tratatæ
este cæ, pe mæsuræ ce reflexia creøte, sen-
zaßia de disconfort datoratæ reflectærii ele-
mentelor de mediu înconjurætor, precum øi
a strælucirii, creøte de asemenea. Reflexia
se produce în spaßiul intens luminat. Deci,
în condißiile luminii artificiale, seara sau în
zile cu nebulozitate accentuatæ, acest tip de
sticlæ va acßiona invers (pelicula oglindæ sau
semi-oglindæ va fi activæ în interior).
Pentru stabilirea tipului optim de vitraj se vor
avea în vedere urmætoarele caracteristici:
- transmisia luminoasæ;
- factorul solar.
• Condiißiii priiviind igiien
na higro
oterm
micæ a
mediiulluii interiior
Temperatura aerului interior trebuie sæ se
Nr.
asigure øi sæ se menßinæ la valorile normate, spaßiul izolant este mai mare decât tempera-
prevæzute în reglementærile tehnice specifi- tura înregistratæ pe suprafeßele foilor de geam.
ce pentru funcßiunile clædirilor. Fenomenul se datoreazæ pierderii etanøeitæßii
Diferenßa maximæ de temperaturæ (∆Ti max), pe contur a geamului termoizolant, sau utili-
admisæ între temperatura aerului interior (Ti) zærii unei substanße desicante necorespun-
øi temperatura medie a suprafeßelor interi- zætoare øi reprezintæ un defect al geamului.
oare ale pereßilor cortinæ (Tsi), stabilitæ pe Condensul organic, provenind din descom-
considerente sanitar-igienice trebuie sæ fie punerea materialelor organice care asiguræ
de max 4 °C, conform C 107/3. etanøarea spaßiului dintre foile de geam, nu
Amplitudinea oscilaßiei temperaturii aerului este admis.
interior în regim de iarnæ øi de varæ trebuie Temperatura minimæ în oricare punct de pe
sæ fie conform valorilor prevæzute în tabelele suprafaßa interioaræ a elementelor de închi-
din reglementærile tehnice pentru proiecta- dere trebuie sæ fie mai mare decât tempe-
rea funcßiunilor specifice. ratura punctului de rouæ, corespunzætoare
Destinaßia AÞi valorilor normate ale temperaturii øi umiditæ-
Birouri ßii relative a aerului interior.
în regim de varæ ≤5 °C Izoterma de 12 °C reprezintæ temperatura
în regim de iarnæ ≤1 °C punctului de rouæ în condißia de temperatu-
ræ interioaræ de +20 °C øi umiditate relativæ
Hoteluri (cameræ sau apartament)
a aerului interior ϕ = 60%.
în regim de varæ:
Aparißia condensului pe suprafaßa interioaræ
- pentru hoteluri de 5, 4, 3 stele ≤3 °C
poate fi controlatæ fie prin reducerea umidi-
- pentru hoteluri de 2, 1 stele ≤5 °C
tæßii relative a aerului interior, în felul acesta
în regim de iarnæ ≤1 °C
coborându-se temperatura punctului de
Asimetria temperaturii de radiaßie a suprafe- rouæ, fie asigurând o temperaturæ mai ridica-
ßelor vitrate (∆Tpr), în raport cu un element tæ pe faßa interioaræ a componentei vitrate.
plan vertical situat la 60 cm deasupra par- Aceasta se poate realiza prin obßinerea unei
doselii este de maximum 10 °C. rezistenße termice superioare, atât în ceea
Viteza curenßilor de aer este: ce priveøte componenta de rezistenßæ, cât
øi componenta de închidere. Materialele øi
perioada nivelul
în regim de varæ max 0,15 m/s alcætuirile performante din punct de vedere
în regim de iarnæ max 0,275 m/s termic sunt prezentate mai jos.
Igiien
na mediiulluii acustiic. Pentru asigurarea
Rezistenßa la permeabilitate la aer a struc- unei ambianße acustice normale, nivelul de
turii elementului de închidere (Ra) trebuie sæ zgomot se consideræ în raport cu funcßiunea
fie mai mare decât rezistenßa la permeabili- spaßiului pe care îl delimiteazæ peretele cor-
tate la aer minimæ necesaræ (Ra min), calcu- tinæ. Aceste niveluri sunt precizate în pre-
latæ conform STAS 6472/7 vederile specifice din reglementærile tehnice
de specialitate, pentru clædirile respective.
• Conden nsull
Condensarea externæ, pe suprafaßa geamu-
rilor termoizolante, poate apærea la interiorul
Proiectarea pereßilor cortinæ pentru
sau la exteriorul clædirii. cerinßa de izolare termicæ, hidrofugæ
În interior, ea se produce ca urmare a creø- øi economia de energie
terii umiditæßii aerului în condißiile unei tem-
peraturi exterioare a aerului foarte scæzute. Pereßii cortinæ trebuie proiectaßi astfel încât
Riscul de condens pe suprafaßa interioaræ a sæ susßinæ limitarea consumului anual de
aerului poate fi determinat conform metode- energie termicæ, în condißiile menßinerii nive-
lor prevæzute în STAS 6472/3, pe baza trans- lurilor valorilor pentru parametrii privind me-
mitanßei termice a geamului øi a parametrilor diul higrotermic øi igiena aerului.
de microclimat ai aerului interior øi exterior. În România, reglementærile (C107/1,
Condensarea internæ apare când temperatura C107/2, C107/3, C 107/4) prevæd urmætoa-
punctului de rouæ a aerului sau a gazului din rele valori ale rezistenßei termice normate:
Funcßiunea clædirii Zona climaticæ I Zona climaticæ II
Clædiri de locuinße R’min = 0,5 m2K/W
Spitale, creøe, policlinici Rnormat = 0,39 m2K/W Rnormat = 0,43 m2K/W
Învæßæmânt, sport Rnormat = 0,39 m2K/W Rnormat = 0,43 m2K/W
Birouri, clædiri comerciale, hoteluri Rnormat = 0,30 m2K/W
P`r]i vitrate
Exterior Interior
radia]ie cu lungime conduc]ie radia]ie cu lungime mare
mare de und`; de und`; schimb termic
schimb termic cu cu suprafe]ele exterioare
mediul exterior
convec]ie convec]ie
Fig. 1 Mecanismul schimburilor de cælduræ în cazul unui geam simplu
convec]ie
Interior
L.U.
mare
schimb termic
cu mediul conduc]ie conduc]ie
exterior
Exterior conduc]ie [i
convec]ie convec]ie
Fig. 2 Mecanismul schimburilor de cælduræ în cazul unui geam dublu
 Nr. 20 (220), vineri 23 mai 2003
(urmmare din pagiina 14)
Parametrii øi nivelurile de performanßæ pri-
vind coeficientul de izolare termicæ G1 sunt
definite în Normativul pentru calculul coefi-
cientului global de izolare termicæ la clædiri
cu altæ destinaßie decât locuirea - C107/2.
Pierderile de cælduræ prin pereßii cortinæ
este caracterizatæ prin transmitanßa termicæ
U (W/m2K).
Valoarea transmitanßei termice (sau, în alte
documentaßii a rezistenßei termice totale,
care reprezintæ inversul transmitanßei) prin
elementul vitrat este foarte diferitæ, în func-
ßie de complexitatea alcætuirii acestuia.
Din considerente de igienæ øi sænætate a
oamenilor, se utilizeazæ:
- vitraje termoizolante, ale cæror valori U
sunt cuprinse între 3,5 øi 1,1 W/ m2K;
- profiluri:
- metalice, din Al sau oßel, cu rupere de
punte termicæ;
- mixte, din Al øi lemn sau Al øi plastic;
- mase plastice, dacæ sunt respectate
cerinßele de siguranßæ la foc.
Modul de transmitere a cældurii prin compo-
nenta de închidere (sticlæ) este prezentat în
fig. 1 øi 2.
Existenßa stratului etanø de aer între douæ
foi de geam oferæ posibilitæßi variate pentru
creøterea rezistenßei termice a ansamblului,
respectiv pentru scæderea transmitanßei
termice.
În tabelele I øi II sunt prezentate, cu titlu
exemplificativ, valorile U (respectiv RT) pen-
tru componenta rezistentæ (montanßi øi tra-
verse) øi pentru componenta vitratæ. În ceea
ce priveøte componenta opacæ efectivæ a
anvelopei verticale, având în vedere cæ în
alcætuirea panoului este inclusæ o izolaßie
termicæ eficientæ, valorile transmitanßei ter-
mice (respectiv ale rezistenßei termice) sunt
în mod evident mai ridicate.
Componenta rezistentæ
(montanßi øi traverse)
Tabelul I prezintæ performanßele termice ale
unor profiluri realizate din materiale care pot
fi utilizate pentru componenta rezistentæ
(scheletul) a pereßilor cortinæ, aøa cum apar
în documentaßiile firmelor de specialitate.
Componenta de închidere
(panoul vitrat)
Tabelul II prezintæ performanßele termice ale
unor vitraje pentru pereßii cortinæ, aøa cum a-
par în documentaßiile firmelor de specialitate.
Pentru asigurarea unor performanße superi-
oare din punct de vedere termic ale vitraju-
lui, trebuie avute în vedere urmætoarele:
• Allegerea uneii gro
osiimi optiime a stratulluii
de aer
Rezultate experimentale au arætat cæ mæri-
Tabel I: Valorile U øi RT pentru componenta de rezistenßæ a tâmplæriei
Produs
Aluminiu cu rupere de punte termicæ, de læßime >10 mm 3,6 W/m2K
Aluminiu cu rupere de punte termicæ de læßime <10 mm
Aluminiu, færæ rupere de punte termicæ
Oßel, cu rupere de punte termicæ
Oßel, færæ rupere de punte termicæ
Aluminiu (exterior) + materiale sintetice (PVC interior)
Aluminiu (exterior) + lemn (interior)
Tabel II: Valorile transmitanßei termice (respectiv ale rezistenßei termice)
pentru diferite tipuri de vitraje
Tip de vitraj
simplu de 4 mm grosime
dublu de 4mm grosime
cu spaßiu de aer 12mm
triplu
dublu, 4mm grosime cu
spaßiu de aer 12 mm,
cu pelicula Low E
dublu cu low E+ argon
triplu cu foi de 4 mm grosime,
cu spaßii de aer 12 mm,
cu low E+ argon
dublu, cu lowE øi strat
de aer compartimentat
dublu,cu termoizolaßie
transparentæ sau translucidæ
rea grosimii spaßiului de aer de la circa 6
mm pânæ la o valoare de 30 mm contribuie
la creøterea rezistenßei termice, dupæ care
aportul termic devine nesemnificativ. Adæu-
garea a încæ unui panou de sticlæ, cu strat
de aer (realizând astfel un vitraj triplu),
aduce îmbunætæßiri suplimentare.
În acelaøi timp se asiguræ eliminarea
umiditæßii din acest strat prin introducerea
de særuri higroscopice.
În figura 3 se prezintæ, pentru cele douæ
tipuri de vitraje (denumite generic A øi B)
supuse experimentærii, modul în care
variazæ transmitanßa termicæ în funcßie de
distanßa între foile de sticlæ.
5 Elaborarea vitrajului izolant cu emisivitate
transmitan]` (W/m2K)
4 energiei rezultate ca urmare a aportului
3
2 schimburilor prin radiaßie, în care douæ tre-
1 între foile de sticlæ, în spaßiile de aer.
10 20
distan]a dintre foile de sticl` (mm)
Fig.3 Relaßia spaßiu de aer-
transmitanßæ termicæ,
conform A-G Tschumi Ouvertures
• In
ntrooduccerea pelliculleii de acoperiire Low E
Criza petrolieræ a anilor '70 a condus la de-
finirea unei noi generaßii de produse, sticla
cu emisivitate redusæ (low-E).
Sticla cu peliculæ low-E este, în esenßæ, o
sticlæ acoperitæ cu pelicule de oxizi cu emi-
sivitate scæzutæ care asiguræ o reducere
semnificativæ a schimbului termic radiant cu
lungime de undæ mare (în infraroøu 2,5 - 50
mm), între foile de geam. Dacæ în spaßiile de
aer cuprinse între foile de geam netratate,
60% din schimbul termic total se datoreazæ
schimbului termic radiant între suprafetele
de sticlæ, în cazul în care una din foile de
geam este tratatæ, schimbul termic radiant
devine aproape nesemnificativ.
Procedeul constæ în plasarea pe exteriorul
foii interioare (faßa a treia numæratæ dinspre
exterior spre interior) a panoului vitrat (fig. 4)
a unui strat de særuri metalice semiconduc-
toare. Prin aceasta, factorul solar al vitraju-
lui nu se reduce semnificativ, ceea ce pen-
tru comportarea termicæ de iarnæ constituie
o calitate evidentæ. Stratul de særuri permite
captarea energiei solare, dar totodatæ îm-
piedicæ pierderea cældurii.
Efectul de izolare termicæ asigurat de peli-
cula Low E se datoreazæ capacitæßii aceste-
ia de a reflecta radiaßia cu lungime de undæ
mare.
transmitanßæ rezistenßæ
termicæ (U) termicæ (RT)
0,27 m2K/W
5,0 W/m2K 0,2 m2K/W
7,0 W/m K2 0,14 m2K/W
2,9 W/m2K 0,34 m2K/W
4 W/m2K 0,25 m2K/W
1,8 W/m K2 0,55 m2K/W
1,8-2,2 W/m2K 0,55-0,5 m2K/W
transmitanßæ termicæ rezistenßæ termicæ
U (W/m2K) RT (m2K/W)
5,4 - 5,8 0,18 - 0,17
2,8 - 3,0 0,36 - 0,30
1,9
1,7 - 2,0
1,5
1,0 - 1,2
0,5
0,5 - 0,9
NORMATIVE 15
RT). Trebuie remarcat cæ aceste valori pot
pelicul` de oxizi metalici sæ difere întrucâtva de la o firmæ la alta, în
transparen]i funcßie de grosimea sticlei, a stratului de
aer, a gazului utilizat.
Pe baza celor prezentate, se poate realiza o
interior
exterior
legæturæ între componenta rezistentæ øi tipul
de vitraj recomandabil, pentru o conformare
optimæ a ansamblului, din punct de vedere
radia]ie infraro[ie cu al eficienßei termice.
l.u. mare (2,5-50 mm) Observaßie: Valorile transmitanßei termice,
CåLDURå atât pentru componenta rezistentæ cât øi
pentru aceea de închidere, au fost preluate
din documentaßii de firmæ øi pot sæ difere
Fig. 4. Comportarea unui vitraj de la o firmæ la alta, în funcßie de caracte-
cu peliculæ de protecßie Low E risticile proprii produselor în speßæ.
Performanße interesante se obßin prin utili-
zarea vitrajelor din ræøini sinterice (tabelul
joasæ (Low E) a corespuns nevoii folosirii III). Numite în literatura de specialitate „vi-
traje organice“ principalii exponenßi sunt
solar øi de diminuare a pierderilor termice. polimetaacrilatul de metil (PMMA) øi policar-
tip vitraj A Cu acest tip de sticlæ se acßioneazæ nu nu- bonatul (PC), ale cæror proprietæßi fizice sunt
mai asupra schimburilor de cælduræ prin similare cu cele ale sticlei.
conducßie øi convecßie, dar øi asupra Avantajele pe care le oferæ vitrajele organi-
ce sunt urmætoarele:
tip vitraj B imi din pierderile de cælduræ sunt blocate - greutate redusæ, deci o încærcare mai
micæ asupra componentei rezistente;
Cercetæri franceze (A. Pelissier Le verre - transparenßæ bunæ (în ceea ce priveøte
dans tous ses eclats Techniques & Archi- PMMA);
30 40 50 tecture 09/1990) au arætat cæ rezistenßa ter- - riscuri mici de plesnire în cazul încærcæ-
micæ a lamei de aer permite economisirea a rilor accidentale;
30% din energie. - conductivitate termicæ bunæ.
• Foolosiirea gazellor cu conduc ctiiviitate Dezavantajele pe care le au aceste vitraje în
term
micæ redusæ comparaßie cu cele din sticlæ sunt:
Argonul øi Kryptonul sunt gazele cel mai - rezistenßæ micæ la abraziune øi zgâriere;
frecvent utilizate pentru creøterea rezisten- - modul de elasticitate inferior (deci rigidi-
ßei termice a ansamblului, dar, dupæ cum se tate mai mare);
vede în figura 5, se folosesc øi alte gaze. - temperaturæ scæzutæ de la care începe
• Îmmpiiediicarea convec cßiieii în spaßiiull de aer. deformarea;
Aceasta se asiguræ prin realizarea unor sub- - coeficient de dilatare superior;
împærßiri (diafragmæri) orizontale. Practic se - combustibilitate acceptabilæ doar pen-
poate realiza prin împærßirea în celule a spa- tru PC.
ßiului de aer, folosind de pildæ materiale
plastice subßiri. Materiale transparente sau
translucide, ca de pildæ Aerogelul pot fi in-
Tensiuni termice în sticlæ
troduse în spaßiul de aer. Sticla expusæ direct radiaßiei solare absoar-
Aerogelul este un compus cu structuræ po- be cælduræ, îøi ridicæ temperatura øi se dila-
roasæ, având 90% aer øi 10% silicagel øi cu tæ. Perimetral, datoritæ sistemului de fixare a
o conductivitate termicæ l=0,02 W/mK. Este sticlei în cadru, zona umbritæ pæstreazæ o
însæ foarte sensibil la apæ, vitrajele necesi- temperaturæ mai coborâtæ. Forßele create
tând o etanøare foarte bunæ pe contur. prin dilatarea pærßii centrale solicitæ la întin-
dere colßurile øi provoacæ tensiuni care pot
• Evac cuarea parßiiallæ a aerulluii dintre duce la spargerea sticlei.
foile de geam m Deøi acest fenomen este în general asociat
Reducerea presiunii aerului din spaßiul din- însoririi, poate apærea øi în cursul nopßii, ca
tre foile de geam trebuie fæcutæ ßinând cont urmare a scæderii temperaturii. Prin ræcirea
de faptul cæ presiunea aerului exterior ar cadrului, s-a ræcit øi sticla perimetral. De
putea deforma sau sparge vitrajul øi de ase- obicei însæ acest fenomen apare la foaia
menea cæ menßinerea presiunii foarte scæ- interioaræ a unui vitraj termoizolant (tip ter-
zute un timp îndelungat, implicæ probleme mopan), dacæ bariera termicæ a scheletului
de etanøare a panourilor. nu este corect pozißionatæ.
În tabelul III sunt prezentate, cu titlu exem- Orice acßiune care determinæ creøterea
plificativ, câteva dintre tipurile de vitraje fo- temperaturii în zona centralæ a vitrajului
losite pe plan internaßional, alæturi de per- poate determina tensiuni în aceasta, finali-
formanßele din punct de vedere al compor- zate prin spargerea sticlei.
tærii lor termice (valorile pentru U, respectiv (c
contiinuare în pagiina 16)
Tabel III: Caracteristicile vitrajelor organice
Caracteristici UM sticlæ PMMA PC
masæ volum micæ g/m3 2,5 1,3 1,2 - 1,3
reziisten
nßa la încovo oiere MPa 30 - 90 120 90
tem
mperatura de defform mare °C - 96 138
coefficien
nt de dilatare liniaræ °C-1 8,5·10-6 7·10-5 6-7·10-5
conduc ctiiviitate term
micæ W/mK 0,81-0,93 0,18 0,19
tran
nsm misiie a lum minii % 90 92 88
combustiibiilitate - incombustibil ardere lentæ combustibil
transmitan]a
3,5
aer
CO2
Ar
SF6
0,52
3,0 SO2
0,59 -0,50
0,66
1,0 - 0,8 2,5
5 10 15 20 mm
Fig. 5. Relaßia transmitanßæ termicæ - vitraj, pentru diferite tipuri de gaze
2,0 incluse în spaßiul panoului, conform A-G Tschumi Ouvertures
Observaßiie: Utiilizarea SF6 este restriicßiionatæ în unelle ßærii euro
open
ne,
2,0 - 1,1 diin motiive de conservare a mediiulluii ambiian nt
 16 NORMATIVE Nr. 20 (220), vineri 23 mai 2003

Aspecte privind proiectarea pereßilor cortinæ - continuare -

(urmmare din pagiina 15) mai joase decât în câmp (punßi termice), ur- tarea la ploaie, vânt, etanøarea la praf, îm- protecßie împotriva intemperiilor øi a radia-
Intensitatea radiaßiei solare, absorbßia mæri- mate de posibil condens sau gheaßæ. Efec- piedicarea pætrunderii insectelor øi microor- ßiei UV. Acest fapt conduce la o mai înde-
tæ a sticlei, sistemele prin care radiaßia ca- tul punßii termice date de distanßier poate ganismelor øi bacteriilor. lungatæ duratæ de viaßæ a garniturilor, deci o
loricæ este re-reflectatæ pe sticlæ (cazul sis- creøte valoarea lui U cu pânæ la 10%. Etanøarea între partea opacæ øi partea vitra- mai bunæ øi îndelungæ etanøare. Pozißia gar-
temelor de protecßii solare încorporate în Performanße superioare pot fi obßinute prin tæ a anvelopei se face cu materiale ale niturii interioare se pæstreazæ.
unitatea vitratæ dublæ), schimbul lent al ae- înlocuirea aluminiului cu materiale cu con- cæror caracteristici sunt de aderenßæ sau de
rului, precum øi influenßa componentei re- ductivitate termicæ scæzutæ, ca de pildæ po- elasticitate, dar nu de rezistenßæ mecanicæ. Proiectarea pereßilor cortinæ
zistente asupra sticlei, concuræ la creøterea licarbonaßi extrudaßi sau spume rigide sili- Se pot grupa în douæ categorii principale: e- pentru cerinßa de protecßie
riscului de spargere a sticlei. conice, care având coeficienßi de conducti- lastomeri øi plastomeri, conform tabelului IV.
Diferenßele de temperaturæ pe suprafaßa sti- vitate scæzußi, împiedicæ trecerea fluxului În general performanße superioare sunt asi- împotriva zgomotului
clei sunt direct influenßate de tipul øi carac- termic spre exterior asigurând astfel o va- gurate prin utilizarea elastomerilor. Sunt Indicele de izolare la zgomot aerian (0a), co-
teristicile componentei rezistente. Acestea loare a transmitanßei termice (deci a pierde- utilizate materiale din categoria chiturilor øi respunzætor anvelopei exterioare verticale, se
contribuie la determinarea temperaturii mar- rilor de calduræ) mai micæ. masticurilor. Caracteristicile acestor mate- precizeazæ în mod diferenßiat în funcßie de
ginilor vitrajului. Din punct de vedere al folosirii materialelor, riale la punerea în operæ sunt date în tabe- destinaßia unitæßilor funcßionale care se prote-
Dacæ tocul este în contact cu materialele de introducerea în alcætuirea profilurilor metali- lele V øi VI. jeazæ faßæ de zgomotul exterior øi de carac-
construcßie învecinate, de pildæ cu alcætuiri ce (Al, oßel) a elementelor de rupere a pun- teristicile acustice ale mediului ambiant, conf.
grele din zidærie, va ceda repede cældura øi ßilor termice reprezintæ modalitatea de redu- C 125, STAS 6156 øi SR EN ISO 717-1.
va ræmâne rece. cere a pierderilor de cælduræ prin tâmplærie
Ochiuri mobile în cadrul cortinelor Factorii care influenßeazæ performanßele de
Dacæ tocul este izolat faßæ de subansamblu- øi de evitare a aparißiei condensului. Acestea pot fi asimilate ferestrelor. Etanøa- izolare acusticæ ale vitrajelor sunt:
rile învecinate, se va încælzi mai repede. Materialele folosite pentru întreruperea pun- rea dintre cercevele øi tocuri se realizeazæ - unghiul de incidenßæ al zgomotului pe su-
Acolo unde existæ tâmplærii cu rupere de ßilor termice sunt poliuretanul rigid øi pro- prin intermediul garniturilor de etanøare. prafaßa vitrajului,
punte termicæ, porßiunea rezistentæ termic filurile din PVC dur. Garniturile de etanøare lucreazæ prin presare - grosimea geamurilor øi tipul acestora (ma-
trebuie sæ se gæseascæ la limita feßei exteri- În primul caz, rezultæ un spaßiu continuu øi îndoire. Tendinßa materialelor elastice, din sive sau stratificate),
oare a liniei vitrajului, ceea ce permite creø- umplut cu PUR, în care sunt „încastrate“ care acestea sunt alcætuite, de a reveni la - grosimea geamurilor øi distanßa dintre
terea temperaturii ramei în vecinætatea vitra- profilurile metalice, iar într-al doilea caz, configuraßia geometricæ inißialæ, genereazæ o acestea, în cazul vitrajelor multiple,
jului. O barieræ termicæ retrasæ faßæ de limita PVC-ul apare sub forma unor „diafragme“ presiune continuæ asupra suprafeßelor cu - alcætuirea componentei rezistente (sche-
vitrajului va permite cadrului sæ cedeze cæl- continue, care delimiteazæ pe douæ laturi un care sunt în contact, menßinând o presiune letul),
duræ mai rapid, deci va ræci perimetral sticla. spaßiu de aer. constantæ a spaßiilor pe care le limiteazæ. - gradul de etanøeitate al componentei re-
În cazul profilurilor din aluminiu, întrerupe- Caracteristicile fizico-chimice comune aces- zistente (scheletul),
rea punßilor termice poate fi fæcutæ în orica- tor elastomeri sunt: - prezenßa unor dispozitive de protecßie la
Punßi termice în cadrul re dintre cele douæ sisteme. - conductivitate termicæ λ=0,7÷0,11 W/mK exterior (jaluzele, obloane etc.).
unitæßilor vitrate Profilurile din oßel prelucrate la presa cu - coef. de dilatare termicæ 25·10-6÷1,2·10-6 Pentru vitraje existæ douæ procedee care
Pe conturul elementelor vitrate, prezenßa role permit introducerea, în timpul procesu- Principalele materiale din care se realizeazæ permit reducerea nivelului sonor :
profilului distanßier al unitæßilor vitrate cu foi lui de fabricaßie, a „diafragmelor“ din PVC garniturile de etanøare sunt prezentate în • Vitrajul dublu asimetric, cu o foaie de 4
multiple (tip termopan), determinæ aparißia Profiluri mixte, din aluminiu øi lemn sau din tabelul VII. mm grosime øi o a doua de 6, 8 sau 10
unor punßi termice al cæror efect se face aluminiu øi plastic, asiguræ performanße ter- Din punctul de vedere al pozißionærii gar- mm, pentru evitarea rezonanßei. Unitæßile vi-
simßit pe perimetrul panourilor. În mod glo- mice superioare, având în vedere cæ lemnul niturilor de etanøare, este important a se trate termoizolante (de tip „termopan“) øi
bal, efectul punßii termice este cu atât mai øi respectiv plasticul sunt pozate la interior. ßine cont de influenßa agenßilor atmosferici baghetele de fixare, pun problema contac-
important cu cât suprafaßa de sticlæ a vitra- În ceea ce priveøte profilurile lemn+alumi- (radiaßii UV øi IR, gazele din aer etc), asupra tului între materiale, deci a interacßiunii vi-
jului e mai micæ, deci cu cât acesta e mai niu, conformarea geometricæ ßine cont de materialelor constitutive, pentru ca aceste braßiilor. Aceasta se rezolvæ prin distanßarea
nervurat. De aceea se recomandæ evitarea dilatarea diferitæ a metalului faßæ de lemn, garnituri sæ aibæ o durabilitate øi o fiabilitate elementelor între ele øi prin asigurarea legæ-
împærßirii unei suprafeße vitrate, mai ales precum øi de influenßa pe care o are umidi- maximæ. turilor elastice; de asemenea existæ proble-
prin elemente lungi øi drepte. tatea spaßiului asupra lemnului Dupæ cum se vede în tabelul VIII, elastome- ma „captærii“ sunetului între panourile de
Vitrajele puternic termoizolante necesitæ rii pe bazæ de etilenæ-propilenæ nu au o bu- sticlæ, fenomen care apare la frecvenße înal-
profiluri cu capacitate de izolare termicæ næ rezistenßæ în timp, dacæ sunt expuøi te. Prevederea a douæ foi de sticlæ cu gro-
comparabilæ.
Etanøæri direct radiaßiei solare. Apare, deci, posibilita- simi diferite asiguræ o izolare acusticæ bunæ,
Astfel, trebuie studiate pe lângæ produsele Pentru a defini în totalitate comportarea ter- tea pozißionærii garniturilor la exteriorul profi- întrucât pentru frecvenßa de rezonanßæ a
din sticlæ, distanßierii vitrajelor dublu-termo- micæ a pærßii vitrate a anvelopei sunt nece- lului, în zona centralæ øi la interiorul profilului. unui element, celælalt e stabil din punct de
izolante - cu trei rânduri de sticlæ - precum sare precizæri øi în ceea ce priveøte modul Pozißionând garnitura de etanøare la exteri- vedere acustic.
øi elementele care constituie componenta de tratare a rosturilor, atât între partea opa- or s-a dovedit cæ durabilitatea ei în timp es- Vitrajul cu trei sau mai multe rânduri pot fi
de rezistenßæ, montanßi, traverse) øi influen- cæ øi partea vitratæ a anvelopei, cât øi între te redusæ; ea trebuie sæ fie uøor de înlocuit. dezavantajoase din punct de vedere acus-
ßa reciprocæ a acestora. elementele care constituie componenta Garnitura la interior asiguræ o etanøare su- tic, întrucât se pot genera rezonanße noi cu
Existenßa distanßierului din aluminiu între rezistentæ a pærßii vitrate. plimentaræ. Plasarea garniturii de etanøare fiecare foaie de sticlæ adæugatæ.
foile de geam modificæ valoarea U, cres- O bunæ etanøare a rosturilor are repercusi- cætre zona medianæ a profilului, asiguræ o (c
contiinuare în pagiina 17)
când-o øi determinând temperaturi locale uni pozitive øi în ceea ce priveøte compor-
Tabel VII: Materiale pentru garnituri de etanøare
Tabel IV: Caracteristicile materialelor de etanøare * material compuøi rezistenßa la alte calitæßi temp. de
categorie pe bazæ de mod de comportare la punerea în operæ compuøi chimici funcßionare
polisulfuri polimerizeazæ polisulfuri cauciuc copolimer • radiaßia UV (durabilitate) impermeabil la
poliuretan • în contact cu aerul, prin pierderea ræøini acrilice butilic de izobutilenæ • solicitæri mecanice aer øi apæ - 50 ÷ +150
elastomeri cauciucuri solventului øi absorbßia umiditæßii din aer silicon øi izopren • chimice
siliconice • ca urmare a reacßiei chimice între polibutadienæ • radiaßia UV (durabilitate)
materialele componente neopren cauciuc • vapori de apæ - 40 ÷ +100
poliuretan neopren modificat • umiditate
plastomeri bitum aplicare la cald bitum • factori chimici
uleiuri • material vâscos sau lichid, aplicat la o uleiuri EPM elastomeri • insensibil la temperaturæ oxideazæ în
butil-cauciuc temperaturæ superioaræ temperaturii emulsii acrilice polimer • impermeabil la aer øi apæ timp (sub ac- - 50 ÷ +150
maxime a mediului ræøini acrilice etilenæ-propilenæ • inerßie chimicæ la aerul ßiunea agenßilor
aplicare la rece polibutenæ ASTM copolimer etilenæ- marin, fum, gaze de chimici, meca-
• la temperatura mediului, formeazæ o crustæ butil propilenæ eøapament nici, termici)
terpolimer etilenæ- slabæ rezisten-
*) conform: M1. Tschumi, M. Lupu Economie d'energie EPDM propilenæ +monomer ßæ la propaga-
Ecole Polytechnique Federale de Lausanne rea focului
Tabel V: Unele caracteristici la punerea în operæ ale materialelor pentru etanøare, conform P. Boltri Le chiusure tran
nsparenntii
nr. temp. de aderenßæ la material timp de timp de întærire completæ mod de micøorare a
comp. aplicare (°C) poros neted pulverizare (zile) 25 °C/ϕ 50% întærire volumului
silicon 1 -25 ÷ +60 optim excelent 20' ÷ 60' 4÷7 la umiditate
2 optim 30' ÷ 45' 2÷3 atmosfericæ -
polisulfuri 1 +5 ÷ +40 excelent excelent 8h ÷ 24h 20 ÷ 40 la umiditate
2 optim optim 4h ÷ 12h 3÷5 atmosfericæ -
poliuretan 1 +5 ÷ +40 excelent excelent 2 ÷1h 5 ÷ 15 la umiditate
2 optim optim 1h ÷ 4h 3÷6 atmosfericæ -
ræøini acrilice 1 +10 ÷ 40 optim discutabil 20' ÷ 60' 3 ÷ 10 evaporare solvent parßial
butil 1 +10 ÷ 40 bun/discutabil bun/discutabil 30' ÷ 120' 5 ÷ 20 evaporare solvent parßial
Tabel VI: Unele caracteristici tehnice ale materialelor pentru etanøæri
temperatura de exploatare (°C) deformabilitate % modul de elasticitate stabilitate øi rezistenßæ la agenßi atmosferici rezistenßa la abraziune
silicon - 50 ÷ + 150 15 / 25 mare / mediu / mic excelent optim
polisulfuri - 30 ÷ + 80 15 / 25 mare / mediu / mic bun/optim optim
poliuretan - 50 ÷ + 70 15 / 25 mare /mediu / mic bun/optim excelent
ræøini acrilice - 25 ÷ + 70 5 / 15 mediu / mic discutabil bun
butil - 20 ÷ + 70 5 / 10 mediu / mic bun bun
 Nr. 20 (220), vineri 23 mai 2003 NORMATIVE 17
(urm
mare din pagiina 16) venße joase (200 Hz), fæcându-le improprii minant comportarea acusticæ a componen-
• Sticla stratificatæ, cu minim douæ foi de acolo unde sunt necesare izolæri acustice tei vitrate, deoarece considerându-se cæ
sticlæ de 4 mm, separate printr-un strat de pentru aceste game de frecvenße (zgomote izolarea la zgomot aerian a pereßilor este cu Acest material reprezintæ contribußia UAUIM
ræøini. Sticla de securitate (sticla stratifica- rezultate din trafic). cel pußin 10 dB mai bunæ decât cea a fe- (autori: prof. dr. ing. Radu PETROVICI;
tæ), prin stratul intermediar din polivinil buti- În funcßie de structura geamurilor termoizo- restrelor, la fiecare înjumætæßire a suprafeßei conf. dr. arh. Ana-Maria DABIJA)
ral sau din alte materiale ca polimetacrilatul lante øi de tipul de geamuri utilizate, ate- vitrate, izolarea creøte cu 3 dB. Pentru la reglementarea tehnicæ:
de metil, absorb o parte din energia sonoræ nuarea acusticæ poate atinge valori cuprin- exemplificare, dacæ la o clædire cu faßada „Noorm
matiiv pen ntru prooiec
ctarea øi montajjull
incidentæ, reducând problemele privind izo- se între 21 øi 40 dB. Tabelul VIII prezintæ integral vitratæ (100%) izolarea acusticæ pereßiilor cortiinæ penntru satiisffac
cerea
larea acusticæ la frecvenßele de rezonanßæ øi indicele de atenuare acusticæ pentru diferite este de 35 dB, la schimbarea proporßiei de ceriinßellor de callitate prevæzute de
transferându-le într-o zona superioaræ a tipuri de geamuri termoizolante. vitraj la 50% øi apoi la 25%, izolarea creøte Legea 10/1 1995““, în curs de avizare.
spectrului sonor. Vitrajele constituie elemente cu grad de izo- la 33dB øi respectiv 36dB.
Rezultate foarte bune se obßin prin preve- lare acusticæ discutabil. Pereßii plini asiguræ
derea alcætuirilor asimetrice în cazul cærora o izolare acusticæ cel putin cu 10dB mai Referinße:
se foloseøte øi sticla stratificatæ. mare decat vitrajele. Reducerea la jumætate
De asemenea gazul folosit în alcætuiri de tip a suprafeßei vitrate determinæ creøterea izo- • Specificaßie tehnicæ pentru utilizarea geamului termoizolant în construcßii, contract
„termopan“ poate avea importanßæ în izo- laßiei acustice cu încæ 3dB. MLPTL 5/2000.
larea acusticæ. Astfel, în vreme ce argonul Desigur mai existæ øi alßi factori în proiecta- • C 107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcßie ale
nu modificæ în nici un fel performanßele a- re care influenßeazæ comportarea acusticæ a clædirilor.
custice, sulfurile hexafluoride (SF6) au o pærßilor vitrate, între care meritæ sæ fie men- • STAS 6156 Acustica în construcßii. Protecßia împotriva zgomotului în construcßii civile
structuræ molecularæ grea care îmbunætæ- ßionat efectul suprafeßei: cu cât suprafaßa øi social-culturale. Limite admisibile øi parametri de izolare acusticæ.
ßeøte performanßele acustice ale elementului vitratæ este mai mare, cu atât mai multæ • STAS 1957/ 3.
termopan în gama de frecvenße medii (600- energie acusticæ o stræbate. • C 125.
2000Hz), dar introduce rezonanße la frec- Acest factor nu influenßeazæ în mod deter- • SR EN 673 Sticla pentru construcßii. Determinarea transmitanßei termice, U. Metoda
Tabelul VIII: prezintæ indicele de atenuare acusticæ de calcul.
pentru diferite tipuri de geamuri termoizolante • SR EN ISO 10077-1 Performanßa termicæ a feresttrelor, uøilor øi jaluzelelor - Calculul
transmitanßei termice - Partea 1: Metodæ simplificatæ.
Alcætuirea Masa
Produsul geamului kg/m2 Indicele de atenuare la zgomot aerian Bibliografie
termoizolant
Vitraj 4-6-4 20 27 1 CSTB Parois vitrees - Fascicule 2/4 Version Decembre 2000
termoizo- 4-12-4 20 27 2 CSTB Reglementation Thermique 2000
lant 6-6-4 25 27 3 Steven Winter Assoc. Inc. The Rehab Guide - Windows and Doors
realizat 10-6-4 35 32 4 A. Pelissier Le verre dans tous ses eclats
cu geamuri 8-12-8 30 30 Techniques & Architecture 09/1990
obiønuite 10-12-8 45 34 5 D. Button & B. Pye Glass in Buildings - Pilkinton Glass Ltd
4-6-6 25 33 6 P. Boltri, R. Vinci Le chiusure transparenti - Guida alla progettazione
4-6-8 30 34 7 A-G Tschumi Ouvertures - Ecole Polytechnique Federale de Lausanne
4-6-10 35 35 8 M.Tschumi, M.Lupu Economie d'energie - Ecole Polytechnique Federale de
9-6-8 41 38 o componentæ este geam stratificat acustic Lausanne
9-10-8 41 39 o componentæ este geam stratificat acustic 9 Groupe de recherche Guide Solaire Passif - Ecole Polytechnique Federale de
9-12-10 46 40 o componentæ este geam stratificat acustic Lausanne
11-20-9 48 43 ambele componente sunt geamuri stratificate acustic