Sunteți pe pagina 1din 4

14 NORMATIVE Nr.

20 (220), vineri 23 mai 2003

Aspecte privind proiectarea pereßilor cortinæ


Proiectarea pereßilor cortinæ pentru ßelor cerute, în raport cu standardele naßio- asigure øi sæ se menßinæ la valorile normate, spaßiul izolant este mai mare decât tempera-
nale øi trebuie dimensionatæ astfel încât sæ prevæzute în reglementærile tehnice specifi- tura înregistratæ pe suprafeßele foilor de geam.
cerinßa de siguranßæ în exploatare reziste sub greutatea sticlei, deøi capaci- ce pentru funcßiunile clædirilor. Fenomenul se datoreazæ pierderii etanøeitæßii
Soolicitarea pereßiilor cortiinæ la øocurii tatea sa portantæ scade sub acßiunea ra- Diferenßa maximæ de temperaturæ (∆Ti max), pe contur a geamului termoizolant, sau utili-
(proovennite din interiior sau exteriior) diaßiei termice. admisæ între temperatura aerului interior (Ti) zærii unei substanße desicante necorespun-
Componenta vitratæ poate fi proiectatæ ast- De asemenea poate fi luatæ în considerare øi temperatura medie a suprafeßelor interi- zætoare øi reprezintæ un defect al geamului.
fel încât sæ reziste la explozii. Dacæ presiu- adoptarea unor profiluri mixte (lemn + alu- oare ale pereßilor cortinæ (Tsi), stabilitæ pe Condensul organic, provenind din descom-
nea estimatæ la suflul exploziei previzibile miniu, plastic + aluminiu), pentru preîntâm- considerente sanitar-igienice trebuie sæ fie punerea materialelor organice care asiguræ
depæøeøte 10 kN/m2, este obligatorie utili- pinarea propagærii incendiului pe faßadæ. de max 4 °C, conform C 107/3. etanøarea spaßiului dintre foile de geam, nu
zarea sticlei multistrat. Atât componenta de rezistenßæ cât øi cea Amplitudinea oscilaßiei temperaturii aerului este admis.
• Sticla securizatæ poate rezista suprapre- de închidere trebuie sæ fie stabile la foc o interior în regim de iarnæ øi de varæ trebuie Temperatura minimæ în oricare punct de pe
siunii reprezentate de explozie, se poate în perioadæ comparabilæ de timp, ca ansamblu sæ fie conform valorilor prevæzute în tabelele suprafaßa interioaræ a elementelor de închi-
schimb sparge ca urmare a molozului an- coerent, pentru a nu exista riscul ca una din reglementærile tehnice pentru proiecta- dere trebuie sæ fie mai mare decât tempe-
trenat de unda de øoc. dintre cele douæ componente ale pærßii vi- rea funcßiunilor specifice. ratura punctului de rouæ, corespunzætoare
• Sticla stratificatæ/multistrat (tip „duplex“) trate a anvelopei sæ cedeze, în vreme ce Destinaßia AÞi valorilor normate ale temperaturii øi umiditæ-
are stratul interior realizat dintr-un film de cealaltæ are capacitæßi neconsumate. Acest Birouri ßii relative a aerului interior.
polivinil butiral, material care absoarbe fapt ar duce la propagarea focului în ciuda în regim de varæ ≤5 °C Izoterma de 12 °C reprezintæ temperatura
energia øi care pe de altæ parte asiguræ mæsurilor de prevedere luate pentru mate- în regim de iarnæ ≤1 °C punctului de rouæ în condißia de temperatu-
menßinerea cioburilor pe pozißie dacæ totuøi rialul de construcßie în sine. ræ interioaræ de +20 °C øi umiditate relativæ
Hoteluri (cameræ sau apartament)
sticla se sparge. Eficienßa unor vitraje de si- În ceea ce priveøte stabilitatea la foc, per- a aerului interior ϕ = 60%.
în regim de varæ:
guranßæ (stratificate) este datæ de rezistenßa formanßele componentei de închidere sunt Aparißia condensului pe suprafaßa interioaræ
- pentru hoteluri de 5, 4, 3 stele ≤3 °C
filmului din material plastic (polivinil butiral), diferite, atât ca urmare a compozißiei sticlei, poate fi controlatæ fie prin reducerea umidi-
- pentru hoteluri de 2, 1 stele ≤5 °C
interpus între mai multe foi de sticlæ. Acest a alcætuirii subansamblului în discußie cât øi tæßii relative a aerului interior, în felul acesta
în regim de iarnæ ≤1 °C
film menßine pe pozißie bucæßile de geam a modului de punere în operæ. coborându-se temperatura punctului de
spart. Filmul plastic se pozeazæ cætre exte- Asimetria temperaturii de radiaßie a suprafe- rouæ, fie asigurând o temperaturæ mai ridica-
rior dacæ se urmæreøte evitarea cæderii sticlei ßelor vitrate (∆Tpr), în raport cu un element tæ pe faßa interioaræ a componentei vitrate.
(peste trecætori de pildæ), sau la interior dacæ
Proiectarea pereßilor cortinæ plan vertical situat la 60 cm deasupra par- Aceasta se poate realiza prin obßinerea unei
se doreøte protejarea ocupanßilor unei pentru cerinßa de igienæ, doselii este de maximum 10 °C. rezistenße termice superioare, atât în ceea
clædiri. Pânæ de curând pozat numai la inte- sænætate a oamenilor, refacerea Viteza curenßilor de aer este: ce priveøte componenta de rezistenßæ, cât
rior, astæzi acest tip de vitraj este utilizat mai øi componenta de închidere. Materialele øi
øi protecßia mediului perioada nivelul
ales în varianta cu pozare cætre exterior. în regim de varæ max 0,15 m/s alcætuirile performante din punct de vedere
• Sticla stratificatæ, care are inclusæ în alcæ- • Culloarea øi strælluc
cirea în regim de iarnæ max 0,275 m/s termic sunt prezentate mai jos.
tuire o foaie de sticlæ securizatæ, asiguræ in- Culoarea nu reprezintæ un criteriu de apre- Igiien
na mediiulluii acustiic. Pentru asigurarea
tegritatea vitrajului, presiunea exploziei fiind ciere în sine. Rezistenßa la permeabilitate la aer a struc- unei ambianße acustice normale, nivelul de
transmisæ componentei rezistente (schele- Se admit interferenße optice (franjurile turii elementului de închidere (Ra) trebuie sæ zgomot se consideræ în raport cu funcßiunea
tului), care trebuie sæ ræmânæ intactæ. Brewster) în cazul vitrajelor izolante. fie mai mare decât rezistenßa la permeabili- spaßiului pe care îl delimiteazæ peretele cor-
La folosirea vitrajelor multistrat, foaia de Strælucirea poate, prin reflexii prea puter- tate la aer minimæ necesaræ (Ra min), calcu- tinæ. Aceste niveluri sunt precizate în pre-
sticlæ securizatæ trebuie plasatæ cætre exte- nice, conduce la restricßii în utilizare la par- latæ conform STAS 6472/7 vederile specifice din reglementærile tehnice
riorul spaßiului în care se prevede posibilita- terele øi mezaninele clædirilor de specialitate, pentru clædirile respective.
tea unei explozii, pentru ca cioburile, schi- Se evitæ aparißia fenomenului de deflexie a • Conden nsull
jele øi aøchiile sæ fie preluate de aceasta. foilor de geam, respectiv distorsionarea Condensarea externæ, pe suprafaßa geamu-
Modul de asamblare a vitrajelor influenßeazæ imaginilor reflectate datoratæ variaßiilor de rilor termoizolante, poate apærea la interiorul
Proiectarea pereßilor cortinæ pentru
siguranßa în exploatare a acestora. În gene- temperaturæ øi presiune atmosfericæ, prin sau la exteriorul clædirii. cerinßa de izolare termicæ, hidrofugæ
ral se recomandæ urmætoarele: respectarea prevederilor standardului SR În interior, ea se produce ca urmare a creø- øi economia de energie
- perimetral trebuie sæ se acopere marginile EN 572/1; se recomandæ utilizarea geamu- terii umiditæßii aerului în condißiile unei tem-
sticlei pe cel pußin 30 mm; rilor reflectante cu grosimi minime de 4 mm peraturi exterioare a aerului foarte scæzute. Pereßii cortinæ trebuie proiectaßi astfel încât
- baghetele trebuie fixate în øuruburi astfel pentru suprafeße mai mari de 1,8 m2. Riscul de condens pe suprafaßa interioaræ a sæ susßinæ limitarea consumului anual de
încât sæ nu se smulgæ în urma exploziei; aerului poate fi determinat conform metode- energie termicæ, în condißiile menßinerii nive-
- materialele de etanøare utilizate trebuie sæ • Illum
minatull naturall. Raportul dintre suprafa- lor prevæzute în STAS 6472/3, pe baza trans- lurilor valorilor pentru parametrii privind me-
fie de înaltæ rezistenßæ (neopren sau ræøini ßa vitrajelor øi suprafaßa pardoselii se va cal- mitanßei termice a geamului øi a parametrilor diul higrotermic øi igiena aerului.
siliconice). cula în conformitate cu prevederile specifice de microclimat ai aerului interior øi exterior. În România, reglementærile (C107/1,
din reglementærile tehnice de specialitate, Condensarea internæ apare când temperatura C107/2, C107/3, C 107/4) prevæd urmætoa-
Pro
otec
cßiia contra efrac
cßiieii pentru clædirile respective. punctului de rouæ a aerului sau a gazului din rele valori ale rezistenßei termice normate:
Protecßia contra efracßiei se poate conside- Valoarea iluminærii naturale minime (E) pen-
ra satisfæcutæ dacæ, prin distrugerea - sau tru iluminatul lateral øi valoarea coeficientu- Funcßiunea clædirii Zona climaticæ I Zona climaticæ II
încercarea de distrugere a - geamului nu lui iluminærii naturale (e) se va calcula în Clædiri de locuinße R’min = 0,5 m2K/W
este pusæ în pericol integritatea fizicæ a uti- conformitate cu prevederile specifice din re- Spitale, creøe, policlinici Rnormat = 0,39 m2K/W Rnormat = 0,43 m2K/W
lizatorilor (cioburi netæioase la sticla securi- glementærile tehnice de specialitate, pentru Învæßæmânt, sport Rnormat = 0,39 m2K/W Rnormat = 0,43 m2K/W
zatæ, cioburi aderente la sticla de securitate clædirile respective. Birouri, clædiri comerciale, hoteluri Rnormat = 0,30 m2K/W
øi la sticla armatæ, nepenetrarea geamului la Pentru limitarea fenomenului de orbire øi
sticla antiglonß...) Dacæ vitrajul este în mod pentru diminuarea încælzirii încæperilor în P`r]i vitrate
normal casant, prin utilizarea sticlei multi- cursul verii, se recomandæ luarea de mæsuri
strat, folia interioaræ impiedicæ sau întârzie pentru asigurarea protecßiei solare. Exterior Interior
spargerea sticlei. Anumite produse de sticlæ limiteazæ aportu-
Trebuie fæcutæ distincßia între protecßia sim- rile energetice, surplusul de calorii putând fi
plæ a bunurilor øi protecßia mæritæ a aces- compensat de climatizare.
tora. Astfel, protecßia simplæ este asiguratæ Sticla absorbantæ, coloratæ în masæ, consti-
de un ansamblu de douæ componente de tuie o posibilæ protecßie solaræ pentru îm- radia]ie cu lungime conduc]ie radia]ie cu lungime mare
sticlæ iar protecßia mæritæ, de un complex cu piedicarea pætrunderii radiaßiilor solare în mare de und`; de und`; schimb termic
schimb termic cu cu suprafe]ele exterioare
trei, patru sau mai multe componente. spaßiile interioare. Fiecare dintre culorile ga- mediul exterior
mei unui produs, corespunde unor caracte-
ristici termice diferite.
Proiectarea pereßilor cortinæ pentru Sticla reflectantæ, de la total la partial re-
cerinßa de siguranßæ la foc flectantæ, protejeazæ împotriva încælzirii în
convec]ie convec]ie
Elementele vitrate ale faßadelor constituie interiorul clædirilor, în condißiile în care se
zone critice în ceea ce priveøte comporta- asiguræ un nivel acceptabil de luminozitate. Fig. 1 Mecanismul schimburilor de cælduræ în cazul unui geam simplu
rea la foc atât faßæ de un incendiu prove- Dezavantajul acestui tip de sticlæ tratatæ
nind din exterior, cât øi faßæ de unul interior. este cæ, pe mæsuræ ce reflexia creøte, sen- convec]ie
Rezistenßa la foc a unui subansamblu este zaßia de disconfort datoratæ reflectærii ele- Interior
datæ de interacßiunea elementelor sale com- mentelor de mediu înconjurætor, precum øi
ponente, deoarece la expunerea la foc a a strælucirii, creøte de asemenea. Reflexia
L.U.
sticlei færæ calitæßi izolante (obiønuite) o pe- se produce în spaßiul intens luminat. Deci, mare
rioadæ mai mare de 30 minute (600 grade în condißiile luminii artificiale, seara sau în
C), aceasta se moaie øi tinde sæ alunece din zile cu nebulozitate accentuatæ, acest tip de schimb termic
profilul de tâmplærie. sticlæ va acßiona invers (pelicula oglindæ sau
Este necesaræ adoptarea unor rezolværi care semi-oglindæ va fi activæ în interior). cu mediul conduc]ie conduc]ie
exterior
sæ împiedice alunecarea (de exemplu etan- Pentru stabilirea tipului optim de vitraj se vor
øæri prin benzi intumescente, care creeazæ avea în vedere urmætoarele caracteristici:
presiune asupra sticlei la o temperaturæ da- - transmisia luminoasæ;
tæ, sau folosirea atât a profilelor metalice - factorul solar.
acoperite cu materiale termoprotectoare cât Exterior conduc]ie [i
øi a etanøærii cu materiale rezistente la foc). • Condiißiii priiviind igiien
na higro
oterm
micæ a convec]ie convec]ie
Componenta rezistentæ (ramele: montanßi øi mediiulluii interiior
Fig. 2 Mecanismul schimburilor de cælduræ în cazul unui geam dublu
traverse) trebuie sæ corespundæ performan- Temperatura aerului interior trebuie sæ se
Nr. 20 (220), vineri 23 mai 2003 NORMATIVE 15
(urmmare din pagiina 14) rea grosimii spaßiului de aer de la circa 6 RT). Trebuie remarcat cæ aceste valori pot
Parametrii øi nivelurile de performanßæ pri- mm pânæ la o valoare de 30 mm contribuie pelicul` de oxizi metalici sæ difere întrucâtva de la o firmæ la alta, în
vind coeficientul de izolare termicæ G1 sunt la creøterea rezistenßei termice, dupæ care transparen]i funcßie de grosimea sticlei, a stratului de
definite în Normativul pentru calculul coefi- aportul termic devine nesemnificativ. Adæu- aer, a gazului utilizat.
cientului global de izolare termicæ la clædiri garea a încæ unui panou de sticlæ, cu strat Pe baza celor prezentate, se poate realiza o

interior
exterior
cu altæ destinaßie decât locuirea - C107/2. de aer (realizând astfel un vitraj triplu), legæturæ între componenta rezistentæ øi tipul
Pierderile de cælduræ prin pereßii cortinæ aduce îmbunætæßiri suplimentare. de vitraj recomandabil, pentru o conformare
este caracterizatæ prin transmitanßa termicæ În acelaøi timp se asiguræ eliminarea optimæ a ansamblului, din punct de vedere
U (W/m2K). umiditæßii din acest strat prin introducerea radia]ie infraro[ie cu al eficienßei termice.
Valoarea transmitanßei termice (sau, în alte de særuri higroscopice. l.u. mare (2,5-50 mm) Observaßie: Valorile transmitanßei termice,
documentaßii a rezistenßei termice totale, În figura 3 se prezintæ, pentru cele douæ CåLDURå atât pentru componenta rezistentæ cât øi
care reprezintæ inversul transmitanßei) prin tipuri de vitraje (denumite generic A øi B) pentru aceea de închidere, au fost preluate
elementul vitrat este foarte diferitæ, în func- supuse experimentærii, modul în care din documentaßii de firmæ øi pot sæ difere
ßie de complexitatea alcætuirii acestuia. variazæ transmitanßa termicæ în funcßie de Fig. 4. Comportarea unui vitraj de la o firmæ la alta, în funcßie de caracte-
Din considerente de igienæ øi sænætate a distanßa între foile de sticlæ. cu peliculæ de protecßie Low E risticile proprii produselor în speßæ.
oamenilor, se utilizeazæ: Performanße interesante se obßin prin utili-
- vitraje termoizolante, ale cæror valori U 5 Elaborarea vitrajului izolant cu emisivitate zarea vitrajelor din ræøini sinterice (tabelul
sunt cuprinse între 3,5 øi 1,1 W/ m2K; joasæ (Low E) a corespuns nevoii folosirii III). Numite în literatura de specialitate „vi-
transmitan]` (W/m2K)

- profiluri: 4 energiei rezultate ca urmare a aportului traje organice“ principalii exponenßi sunt
- metalice, din Al sau oßel, cu rupere de solar øi de diminuare a pierderilor termice. polimetaacrilatul de metil (PMMA) øi policar-
punte termicæ; tip vitraj A Cu acest tip de sticlæ se acßioneazæ nu nu- bonatul (PC), ale cæror proprietæßi fizice sunt
3
- mixte, din Al øi lemn sau Al øi plastic; mai asupra schimburilor de cælduræ prin similare cu cele ale sticlei.
- mase plastice, dacæ sunt respectate conducßie øi convecßie, dar øi asupra Avantajele pe care le oferæ vitrajele organi-
cerinßele de siguranßæ la foc. 2 schimburilor prin radiaßie, în care douæ tre- ce sunt urmætoarele:
Modul de transmitere a cældurii prin compo- tip vitraj B imi din pierderile de cælduræ sunt blocate - greutate redusæ, deci o încærcare mai
nenta de închidere (sticlæ) este prezentat în 1 între foile de sticlæ, în spaßiile de aer. micæ asupra componentei rezistente;
fig. 1 øi 2. Cercetæri franceze (A. Pelissier Le verre - transparenßæ bunæ (în ceea ce priveøte
Existenßa stratului etanø de aer între douæ dans tous ses eclats Techniques & Archi- PMMA);
foi de geam oferæ posibilitæßi variate pentru 10 20 30 40 50 tecture 09/1990) au arætat cæ rezistenßa ter- - riscuri mici de plesnire în cazul încærcæ-
creøterea rezistenßei termice a ansamblului, distan]a dintre foile de sticl` (mm) micæ a lamei de aer permite economisirea a rilor accidentale;
respectiv pentru scæderea transmitanßei 30% din energie. - conductivitate termicæ bunæ.
Fig.3 Relaßia spaßiu de aer-
termice. • Foolosiirea gazellor cu conduc ctiiviitate Dezavantajele pe care le au aceste vitraje în
transmitanßæ termicæ,
În tabelele I øi II sunt prezentate, cu titlu term
micæ redusæ comparaßie cu cele din sticlæ sunt:
conform A-G Tschumi Ouvertures
exemplificativ, valorile U (respectiv RT) pen- Argonul øi Kryptonul sunt gazele cel mai - rezistenßæ micæ la abraziune øi zgâriere;
tru componenta rezistentæ (montanßi øi tra- • In
ntrooduccerea pelliculleii de acoperiire Low E frecvent utilizate pentru creøterea rezisten- - modul de elasticitate inferior (deci rigidi-
verse) øi pentru componenta vitratæ. În ceea Criza petrolieræ a anilor '70 a condus la de- ßei termice a ansamblului, dar, dupæ cum se tate mai mare);
ce priveøte componenta opacæ efectivæ a finirea unei noi generaßii de produse, sticla vede în figura 5, se folosesc øi alte gaze. - temperaturæ scæzutæ de la care începe
anvelopei verticale, având în vedere cæ în cu emisivitate redusæ (low-E). • Îmmpiiediicarea convec cßiieii în spaßiiull de aer. deformarea;
alcætuirea panoului este inclusæ o izolaßie Sticla cu peliculæ low-E este, în esenßæ, o Aceasta se asiguræ prin realizarea unor sub- - coeficient de dilatare superior;
termicæ eficientæ, valorile transmitanßei ter- sticlæ acoperitæ cu pelicule de oxizi cu emi- împærßiri (diafragmæri) orizontale. Practic se - combustibilitate acceptabilæ doar pen-
mice (respectiv ale rezistenßei termice) sunt sivitate scæzutæ care asiguræ o reducere poate realiza prin împærßirea în celule a spa- tru PC.
în mod evident mai ridicate. semnificativæ a schimbului termic radiant cu ßiului de aer, folosind de pildæ materiale
lungime de undæ mare (în infraroøu 2,5 - 50 plastice subßiri. Materiale transparente sau
mm), între foile de geam. Dacæ în spaßiile de translucide, ca de pildæ Aerogelul pot fi in-
Tensiuni termice în sticlæ
Componenta rezistentæ aer cuprinse între foile de geam netratate, troduse în spaßiul de aer. Sticla expusæ direct radiaßiei solare absoar-
(montanßi øi traverse) 60% din schimbul termic total se datoreazæ Aerogelul este un compus cu structuræ po- be cælduræ, îøi ridicæ temperatura øi se dila-
Tabelul I prezintæ performanßele termice ale schimbului termic radiant între suprafetele roasæ, având 90% aer øi 10% silicagel øi cu tæ. Perimetral, datoritæ sistemului de fixare a
unor profiluri realizate din materiale care pot de sticlæ, în cazul în care una din foile de o conductivitate termicæ l=0,02 W/mK. Este sticlei în cadru, zona umbritæ pæstreazæ o
fi utilizate pentru componenta rezistentæ geam este tratatæ, schimbul termic radiant însæ foarte sensibil la apæ, vitrajele necesi- temperaturæ mai coborâtæ. Forßele create
(scheletul) a pereßilor cortinæ, aøa cum apar devine aproape nesemnificativ. tând o etanøare foarte bunæ pe contur. prin dilatarea pærßii centrale solicitæ la întin-
în documentaßiile firmelor de specialitate. Procedeul constæ în plasarea pe exteriorul dere colßurile øi provoacæ tensiuni care pot
foii interioare (faßa a treia numæratæ dinspre • Evac cuarea parßiiallæ a aerulluii dintre duce la spargerea sticlei.
exterior spre interior) a panoului vitrat (fig. 4) foile de geam m Deøi acest fenomen este în general asociat
Componenta de închidere a unui strat de særuri metalice semiconduc- Reducerea presiunii aerului din spaßiul din- însoririi, poate apærea øi în cursul nopßii, ca
(panoul vitrat) toare. Prin aceasta, factorul solar al vitraju- tre foile de geam trebuie fæcutæ ßinând cont urmare a scæderii temperaturii. Prin ræcirea
Tabelul II prezintæ performanßele termice ale lui nu se reduce semnificativ, ceea ce pen- de faptul cæ presiunea aerului exterior ar cadrului, s-a ræcit øi sticla perimetral. De
unor vitraje pentru pereßii cortinæ, aøa cum a- tru comportarea termicæ de iarnæ constituie putea deforma sau sparge vitrajul øi de ase- obicei însæ acest fenomen apare la foaia
par în documentaßiile firmelor de specialitate. o calitate evidentæ. Stratul de særuri permite menea cæ menßinerea presiunii foarte scæ- interioaræ a unui vitraj termoizolant (tip ter-
Pentru asigurarea unor performanße superi- captarea energiei solare, dar totodatæ îm- zute un timp îndelungat, implicæ probleme mopan), dacæ bariera termicæ a scheletului
oare din punct de vedere termic ale vitraju- piedicæ pierderea cældurii. de etanøare a panourilor. nu este corect pozißionatæ.
lui, trebuie avute în vedere urmætoarele: Efectul de izolare termicæ asigurat de peli- În tabelul III sunt prezentate, cu titlu exem- Orice acßiune care determinæ creøterea
• Allegerea uneii gro
osiimi optiime a stratulluii cula Low E se datoreazæ capacitæßii aceste- plificativ, câteva dintre tipurile de vitraje fo- temperaturii în zona centralæ a vitrajului
de aer ia de a reflecta radiaßia cu lungime de undæ losite pe plan internaßional, alæturi de per- poate determina tensiuni în aceasta, finali-
Rezultate experimentale au arætat cæ mæri- mare. formanßele din punct de vedere al compor- zate prin spargerea sticlei.
tærii lor termice (valorile pentru U, respectiv (c
contiinuare în pagiina 16)
Tabel I: Valorile U øi RT pentru componenta de rezistenßæ a tâmplæriei
transmitanßæ rezistenßæ Tabel III: Caracteristicile vitrajelor organice
Produs
termicæ (U) termicæ (RT) Caracteristici UM sticlæ PMMA PC
Aluminiu cu rupere de punte termicæ, de læßime >10 mm 3,6 W/m2K 0,27 m2K/W masæ volum micæ g/m3 2,5 1,3 1,2 - 1,3
Aluminiu cu rupere de punte termicæ de læßime <10 mm 5,0 W/m2K 0,2 m2K/W reziisten
nßa la încovo oiere MPa 30 - 90 120 90
Aluminiu, færæ rupere de punte termicæ 7,0 W/m K2 0,14 m2K/W tem
mperatura de defform mare °C - 96 138
Oßel, cu rupere de punte termicæ 2,9 W/m2K 0,34 m2K/W coefficien
nt de dilatare liniaræ °C-1 8,5·10-6 7·10-5 6-7·10-5
Oßel, færæ rupere de punte termicæ 4 W/m2K 0,25 m2K/W conduc ctiiviitate term
micæ W/mK 0,81-0,93 0,18 0,19
Aluminiu (exterior) + materiale sintetice (PVC interior) 1,8 W/m K2 0,55 m2K/W tran
nsm misiie a lum minii % 90 92 88
Aluminiu (exterior) + lemn (interior) 1,8-2,2 W/m2K 0,55-0,5 m2K/W combustiibiilitate - incombustibil ardere lentæ combustibil
Tabel II: Valorile transmitanßei termice (respectiv ale rezistenßei termice)
transmitan]a
pentru diferite tipuri de vitraje
3,5
transmitanßæ termicæ rezistenßæ termicæ
Tip de vitraj aer
U (W/m2K) RT (m2K/W)
simplu de 4 mm grosime 5,4 - 5,8 0,18 - 0,17 CO2
dublu de 4mm grosime
cu spaßiu de aer 12mm 2,8 - 3,0 0,36 - 0,30 Ar
SF6
triplu 1,9 0,52
3,0 SO2
dublu, 4mm grosime cu
spaßiu de aer 12 mm, 1,7 - 2,0 0,59 -0,50
cu pelicula Low E
dublu cu low E+ argon 1,5 0,66
triplu cu foi de 4 mm grosime,
cu spaßii de aer 12 mm, 1,0 - 1,2 1,0 - 0,8 2,5
cu low E+ argon 5 10 15 20 mm
dublu, cu lowE øi strat Fig. 5. Relaßia transmitanßæ termicæ - vitraj, pentru diferite tipuri de gaze
0,5 2,0 incluse în spaßiul panoului, conform A-G Tschumi Ouvertures
de aer compartimentat
dublu,cu termoizolaßie Observaßiie: Utiilizarea SF6 este restriicßiionatæ în unelle ßærii euro
open
ne,
0,5 - 0,9 2,0 - 1,1 diin motiive de conservare a mediiulluii ambiian nt
transparentæ sau translucidæ
16 NORMATIVE Nr. 20 (220), vineri 23 mai 2003

Aspecte privind proiectarea pereßilor cortinæ - continuare -

(urmmare din pagiina 15) mai joase decât în câmp (punßi termice), ur- tarea la ploaie, vânt, etanøarea la praf, îm- protecßie împotriva intemperiilor øi a radia-
Intensitatea radiaßiei solare, absorbßia mæri- mate de posibil condens sau gheaßæ. Efec- piedicarea pætrunderii insectelor øi microor- ßiei UV. Acest fapt conduce la o mai înde-
tæ a sticlei, sistemele prin care radiaßia ca- tul punßii termice date de distanßier poate ganismelor øi bacteriilor. lungatæ duratæ de viaßæ a garniturilor, deci o
loricæ este re-reflectatæ pe sticlæ (cazul sis- creøte valoarea lui U cu pânæ la 10%. Etanøarea între partea opacæ øi partea vitra- mai bunæ øi îndelungæ etanøare. Pozißia gar-
temelor de protecßii solare încorporate în Performanße superioare pot fi obßinute prin tæ a anvelopei se face cu materiale ale niturii interioare se pæstreazæ.
unitatea vitratæ dublæ), schimbul lent al ae- înlocuirea aluminiului cu materiale cu con- cæror caracteristici sunt de aderenßæ sau de
rului, precum øi influenßa componentei re- ductivitate termicæ scæzutæ, ca de pildæ po- elasticitate, dar nu de rezistenßæ mecanicæ. Proiectarea pereßilor cortinæ
zistente asupra sticlei, concuræ la creøterea licarbonaßi extrudaßi sau spume rigide sili- Se pot grupa în douæ categorii principale: e- pentru cerinßa de protecßie
riscului de spargere a sticlei. conice, care având coeficienßi de conducti- lastomeri øi plastomeri, conform tabelului IV.
Diferenßele de temperaturæ pe suprafaßa sti- vitate scæzußi, împiedicæ trecerea fluxului În general performanße superioare sunt asi- împotriva zgomotului
clei sunt direct influenßate de tipul øi carac- termic spre exterior asigurând astfel o va- gurate prin utilizarea elastomerilor. Sunt Indicele de izolare la zgomot aerian (0a), co-
teristicile componentei rezistente. Acestea loare a transmitanßei termice (deci a pierde- utilizate materiale din categoria chiturilor øi respunzætor anvelopei exterioare verticale, se
contribuie la determinarea temperaturii mar- rilor de calduræ) mai micæ. masticurilor. Caracteristicile acestor mate- precizeazæ în mod diferenßiat în funcßie de
ginilor vitrajului. Din punct de vedere al folosirii materialelor, riale la punerea în operæ sunt date în tabe- destinaßia unitæßilor funcßionale care se prote-
Dacæ tocul este în contact cu materialele de introducerea în alcætuirea profilurilor metali- lele V øi VI. jeazæ faßæ de zgomotul exterior øi de carac-
construcßie învecinate, de pildæ cu alcætuiri ce (Al, oßel) a elementelor de rupere a pun- teristicile acustice ale mediului ambiant, conf.
grele din zidærie, va ceda repede cældura øi ßilor termice reprezintæ modalitatea de redu- C 125, STAS 6156 øi SR EN ISO 717-1.
va ræmâne rece. cere a pierderilor de cælduræ prin tâmplærie
Ochiuri mobile în cadrul cortinelor Factorii care influenßeazæ performanßele de
Dacæ tocul este izolat faßæ de subansamblu- øi de evitare a aparißiei condensului. Acestea pot fi asimilate ferestrelor. Etanøa- izolare acusticæ ale vitrajelor sunt:
rile învecinate, se va încælzi mai repede. Materialele folosite pentru întreruperea pun- rea dintre cercevele øi tocuri se realizeazæ - unghiul de incidenßæ al zgomotului pe su-
Acolo unde existæ tâmplærii cu rupere de ßilor termice sunt poliuretanul rigid øi pro- prin intermediul garniturilor de etanøare. prafaßa vitrajului,
punte termicæ, porßiunea rezistentæ termic filurile din PVC dur. Garniturile de etanøare lucreazæ prin presare - grosimea geamurilor øi tipul acestora (ma-
trebuie sæ se gæseascæ la limita feßei exteri- În primul caz, rezultæ un spaßiu continuu øi îndoire. Tendinßa materialelor elastice, din sive sau stratificate),
oare a liniei vitrajului, ceea ce permite creø- umplut cu PUR, în care sunt „încastrate“ care acestea sunt alcætuite, de a reveni la - grosimea geamurilor øi distanßa dintre
terea temperaturii ramei în vecinætatea vitra- profilurile metalice, iar într-al doilea caz, configuraßia geometricæ inißialæ, genereazæ o acestea, în cazul vitrajelor multiple,
jului. O barieræ termicæ retrasæ faßæ de limita PVC-ul apare sub forma unor „diafragme“ presiune continuæ asupra suprafeßelor cu - alcætuirea componentei rezistente (sche-
vitrajului va permite cadrului sæ cedeze cæl- continue, care delimiteazæ pe douæ laturi un care sunt în contact, menßinând o presiune letul),
duræ mai rapid, deci va ræci perimetral sticla. spaßiu de aer. constantæ a spaßiilor pe care le limiteazæ. - gradul de etanøeitate al componentei re-
În cazul profilurilor din aluminiu, întrerupe- Caracteristicile fizico-chimice comune aces- zistente (scheletul),
rea punßilor termice poate fi fæcutæ în orica- tor elastomeri sunt: - prezenßa unor dispozitive de protecßie la
Punßi termice în cadrul re dintre cele douæ sisteme. - conductivitate termicæ λ=0,7÷0,11 W/mK exterior (jaluzele, obloane etc.).
unitæßilor vitrate Profilurile din oßel prelucrate la presa cu - coef. de dilatare termicæ 25·10-6÷1,2·10-6 Pentru vitraje existæ douæ procedee care
Pe conturul elementelor vitrate, prezenßa role permit introducerea, în timpul procesu- Principalele materiale din care se realizeazæ permit reducerea nivelului sonor :
profilului distanßier al unitæßilor vitrate cu foi lui de fabricaßie, a „diafragmelor“ din PVC garniturile de etanøare sunt prezentate în • Vitrajul dublu asimetric, cu o foaie de 4
multiple (tip termopan), determinæ aparißia Profiluri mixte, din aluminiu øi lemn sau din tabelul VII. mm grosime øi o a doua de 6, 8 sau 10
unor punßi termice al cæror efect se face aluminiu øi plastic, asiguræ performanße ter- Din punctul de vedere al pozißionærii gar- mm, pentru evitarea rezonanßei. Unitæßile vi-
simßit pe perimetrul panourilor. În mod glo- mice superioare, având în vedere cæ lemnul niturilor de etanøare, este important a se trate termoizolante (de tip „termopan“) øi
bal, efectul punßii termice este cu atât mai øi respectiv plasticul sunt pozate la interior. ßine cont de influenßa agenßilor atmosferici baghetele de fixare, pun problema contac-
important cu cât suprafaßa de sticlæ a vitra- În ceea ce priveøte profilurile lemn+alumi- (radiaßii UV øi IR, gazele din aer etc), asupra tului între materiale, deci a interacßiunii vi-
jului e mai micæ, deci cu cât acesta e mai niu, conformarea geometricæ ßine cont de materialelor constitutive, pentru ca aceste braßiilor. Aceasta se rezolvæ prin distanßarea
nervurat. De aceea se recomandæ evitarea dilatarea diferitæ a metalului faßæ de lemn, garnituri sæ aibæ o durabilitate øi o fiabilitate elementelor între ele øi prin asigurarea legæ-
împærßirii unei suprafeße vitrate, mai ales precum øi de influenßa pe care o are umidi- maximæ. turilor elastice; de asemenea existæ proble-
prin elemente lungi øi drepte. tatea spaßiului asupra lemnului Dupæ cum se vede în tabelul VIII, elastome- ma „captærii“ sunetului între panourile de
Vitrajele puternic termoizolante necesitæ rii pe bazæ de etilenæ-propilenæ nu au o bu- sticlæ, fenomen care apare la frecvenße înal-
profiluri cu capacitate de izolare termicæ næ rezistenßæ în timp, dacæ sunt expuøi te. Prevederea a douæ foi de sticlæ cu gro-
comparabilæ.
Etanøæri direct radiaßiei solare. Apare, deci, posibilita- simi diferite asiguræ o izolare acusticæ bunæ,
Astfel, trebuie studiate pe lângæ produsele Pentru a defini în totalitate comportarea ter- tea pozißionærii garniturilor la exteriorul profi- întrucât pentru frecvenßa de rezonanßæ a
din sticlæ, distanßierii vitrajelor dublu-termo- micæ a pærßii vitrate a anvelopei sunt nece- lului, în zona centralæ øi la interiorul profilului. unui element, celælalt e stabil din punct de
izolante - cu trei rânduri de sticlæ - precum sare precizæri øi în ceea ce priveøte modul Pozißionând garnitura de etanøare la exteri- vedere acustic.
øi elementele care constituie componenta de tratare a rosturilor, atât între partea opa- or s-a dovedit cæ durabilitatea ei în timp es- Vitrajul cu trei sau mai multe rânduri pot fi
de rezistenßæ, montanßi, traverse) øi influen- cæ øi partea vitratæ a anvelopei, cât øi între te redusæ; ea trebuie sæ fie uøor de înlocuit. dezavantajoase din punct de vedere acus-
ßa reciprocæ a acestora. elementele care constituie componenta Garnitura la interior asiguræ o etanøare su- tic, întrucât se pot genera rezonanße noi cu
Existenßa distanßierului din aluminiu între rezistentæ a pærßii vitrate. plimentaræ. Plasarea garniturii de etanøare fiecare foaie de sticlæ adæugatæ.
foile de geam modificæ valoarea U, cres- O bunæ etanøare a rosturilor are repercusi- cætre zona medianæ a profilului, asiguræ o (c
contiinuare în pagiina 17)
când-o øi determinând temperaturi locale uni pozitive øi în ceea ce priveøte compor-
Tabel VII: Materiale pentru garnituri de etanøare
Tabel IV: Caracteristicile materialelor de etanøare * material compuøi rezistenßa la alte calitæßi temp. de
categorie pe bazæ de mod de comportare la punerea în operæ compuøi chimici funcßionare
polisulfuri polimerizeazæ polisulfuri cauciuc copolimer • radiaßia UV (durabilitate) impermeabil la
poliuretan • în contact cu aerul, prin pierderea ræøini acrilice butilic de izobutilenæ • solicitæri mecanice aer øi apæ - 50 ÷ +150
elastomeri cauciucuri solventului øi absorbßia umiditæßii din aer silicon øi izopren • chimice
siliconice • ca urmare a reacßiei chimice între polibutadienæ • radiaßia UV (durabilitate)
materialele componente neopren cauciuc • vapori de apæ - 40 ÷ +100
poliuretan neopren modificat • umiditate
plastomeri bitum aplicare la cald bitum • factori chimici
uleiuri • material vâscos sau lichid, aplicat la o uleiuri EPM elastomeri • insensibil la temperaturæ oxideazæ în
butil-cauciuc temperaturæ superioaræ temperaturii emulsii acrilice polimer • impermeabil la aer øi apæ timp (sub ac- - 50 ÷ +150
maxime a mediului ræøini acrilice etilenæ-propilenæ • inerßie chimicæ la aerul ßiunea agenßilor
aplicare la rece polibutenæ ASTM copolimer etilenæ- marin, fum, gaze de chimici, meca-
• la temperatura mediului, formeazæ o crustæ butil propilenæ eøapament nici, termici)
terpolimer etilenæ- slabæ rezisten-
*) conform: M1. Tschumi, M. Lupu Economie d'energie EPDM propilenæ +monomer ßæ la propaga-
Ecole Polytechnique Federale de Lausanne rea focului
Tabel V: Unele caracteristici la punerea în operæ ale materialelor pentru etanøare, conform P. Boltri Le chiusure tran
nsparenntii
nr. temp. de aderenßæ la material timp de timp de întærire completæ mod de micøorare a
comp. aplicare (°C) poros neted pulverizare (zile) 25 °C/ϕ 50% întærire volumului
silicon 1 -25 ÷ +60 optim excelent 20' ÷ 60' 4÷7 la umiditate
2 optim 30' ÷ 45' 2÷3 atmosfericæ -
polisulfuri 1 +5 ÷ +40 excelent excelent 8h ÷ 24h 20 ÷ 40 la umiditate
2 optim optim 4h ÷ 12h 3÷5 atmosfericæ -
poliuretan 1 +5 ÷ +40 excelent excelent 2 ÷1h 5 ÷ 15 la umiditate
2 optim optim 1h ÷ 4h 3÷6 atmosfericæ -
ræøini acrilice 1 +10 ÷ 40 optim discutabil 20' ÷ 60' 3 ÷ 10 evaporare solvent parßial
butil 1 +10 ÷ 40 bun/discutabil bun/discutabil 30' ÷ 120' 5 ÷ 20 evaporare solvent parßial
Tabel VI: Unele caracteristici tehnice ale materialelor pentru etanøæri
temperatura de exploatare (°C) deformabilitate % modul de elasticitate stabilitate øi rezistenßæ la agenßi atmosferici rezistenßa la abraziune
silicon - 50 ÷ + 150 15 / 25 mare / mediu / mic excelent optim
polisulfuri - 30 ÷ + 80 15 / 25 mare / mediu / mic bun/optim optim
poliuretan - 50 ÷ + 70 15 / 25 mare /mediu / mic bun/optim excelent
ræøini acrilice - 25 ÷ + 70 5 / 15 mediu / mic discutabil bun
butil - 20 ÷ + 70 5 / 10 mediu / mic bun bun
Nr. 20 (220), vineri 23 mai 2003 NORMATIVE 17
(urm
mare din pagiina 16) venße joase (200 Hz), fæcându-le improprii minant comportarea acusticæ a componen-
• Sticla stratificatæ, cu minim douæ foi de acolo unde sunt necesare izolæri acustice tei vitrate, deoarece considerându-se cæ
sticlæ de 4 mm, separate printr-un strat de pentru aceste game de frecvenße (zgomote izolarea la zgomot aerian a pereßilor este cu Acest material reprezintæ contribußia UAUIM
ræøini. Sticla de securitate (sticla stratifica- rezultate din trafic). cel pußin 10 dB mai bunæ decât cea a fe- (autori: prof. dr. ing. Radu PETROVICI;
tæ), prin stratul intermediar din polivinil buti- În funcßie de structura geamurilor termoizo- restrelor, la fiecare înjumætæßire a suprafeßei conf. dr. arh. Ana-Maria DABIJA)
ral sau din alte materiale ca polimetacrilatul lante øi de tipul de geamuri utilizate, ate- vitrate, izolarea creøte cu 3 dB. Pentru la reglementarea tehnicæ:
de metil, absorb o parte din energia sonoræ nuarea acusticæ poate atinge valori cuprin- exemplificare, dacæ la o clædire cu faßada „Noorm
matiiv pen ntru prooiec
ctarea øi montajjull
incidentæ, reducând problemele privind izo- se între 21 øi 40 dB. Tabelul VIII prezintæ integral vitratæ (100%) izolarea acusticæ pereßiilor cortiinæ penntru satiisffac
cerea
larea acusticæ la frecvenßele de rezonanßæ øi indicele de atenuare acusticæ pentru diferite este de 35 dB, la schimbarea proporßiei de ceriinßellor de callitate prevæzute de
transferându-le într-o zona superioaræ a tipuri de geamuri termoizolante. vitraj la 50% øi apoi la 25%, izolarea creøte Legea 10/1 1995““, în curs de avizare.
spectrului sonor. Vitrajele constituie elemente cu grad de izo- la 33dB øi respectiv 36dB.
Rezultate foarte bune se obßin prin preve- lare acusticæ discutabil. Pereßii plini asiguræ
derea alcætuirilor asimetrice în cazul cærora o izolare acusticæ cel putin cu 10dB mai Referinße:
se foloseøte øi sticla stratificatæ. mare decat vitrajele. Reducerea la jumætate
De asemenea gazul folosit în alcætuiri de tip a suprafeßei vitrate determinæ creøterea izo- • Specificaßie tehnicæ pentru utilizarea geamului termoizolant în construcßii, contract
„termopan“ poate avea importanßæ în izo- laßiei acustice cu încæ 3dB. MLPTL 5/2000.
larea acusticæ. Astfel, în vreme ce argonul Desigur mai existæ øi alßi factori în proiecta- • C 107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcßie ale
nu modificæ în nici un fel performanßele a- re care influenßeazæ comportarea acusticæ a clædirilor.
custice, sulfurile hexafluoride (SF6) au o pærßilor vitrate, între care meritæ sæ fie men- • STAS 6156 Acustica în construcßii. Protecßia împotriva zgomotului în construcßii civile
structuræ molecularæ grea care îmbunætæ- ßionat efectul suprafeßei: cu cât suprafaßa øi social-culturale. Limite admisibile øi parametri de izolare acusticæ.
ßeøte performanßele acustice ale elementului vitratæ este mai mare, cu atât mai multæ • STAS 1957/ 3.
termopan în gama de frecvenße medii (600- energie acusticæ o stræbate. • C 125.
2000Hz), dar introduce rezonanße la frec- Acest factor nu influenßeazæ în mod deter- • SR EN 673 Sticla pentru construcßii. Determinarea transmitanßei termice, U. Metoda
Tabelul VIII: prezintæ indicele de atenuare acusticæ de calcul.
pentru diferite tipuri de geamuri termoizolante • SR EN ISO 10077-1 Performanßa termicæ a feresttrelor, uøilor øi jaluzelelor - Calculul
transmitanßei termice - Partea 1: Metodæ simplificatæ.
Alcætuirea Masa
Produsul geamului kg/m2 Indicele de atenuare la zgomot aerian Bibliografie
termoizolant
Vitraj 4-6-4 20 27 1 CSTB Parois vitrees - Fascicule 2/4 Version Decembre 2000
termoizo- 4-12-4 20 27 2 CSTB Reglementation Thermique 2000
lant 6-6-4 25 27 3 Steven Winter Assoc. Inc. The Rehab Guide - Windows and Doors
realizat 10-6-4 35 32 4 A. Pelissier Le verre dans tous ses eclats
cu geamuri 8-12-8 30 30 Techniques & Architecture 09/1990
obiønuite 10-12-8 45 34 5 D. Button & B. Pye Glass in Buildings - Pilkinton Glass Ltd
4-6-6 25 33 6 P. Boltri, R. Vinci Le chiusure transparenti - Guida alla progettazione
4-6-8 30 34 7 A-G Tschumi Ouvertures - Ecole Polytechnique Federale de Lausanne
4-6-10 35 35 8 M.Tschumi, M.Lupu Economie d'energie - Ecole Polytechnique Federale de
9-6-8 41 38 o componentæ este geam stratificat acustic Lausanne
9-10-8 41 39 o componentæ este geam stratificat acustic 9 Groupe de recherche Guide Solaire Passif - Ecole Polytechnique Federale de
9-12-10 46 40 o componentæ este geam stratificat acustic Lausanne
11-20-9 48 43 ambele componente sunt geamuri stratificate acustic