Dezvoltarea miscarii- dezvoltarea neuro-motorie –

Miscarile omului parcurg o lunga si complicata cale de dezvoltare. In aceasta

dezvoltare un rol primordial revine scoartei cerebrale si evolutiei sale filogenetice.
Aceasta evolutie consta informarea celor 6 straturi corticale, caracteristice omului adult
si diferentierii celulelor nervoasetipice pentru fiecare strat.
Scoarta cerebrala a nou-nascutului difera de scoarta adultului nu prin numarul
de celule, care nuse mareste odata cu cresterea, ci prin caracterul si marimea
celulelor nervoase. Indicele cel maiimportant de maturare a structurii histologice a
encefalului il constituie mielinizarea axonilor celulelor nervoase, mielinizare care se
produce pe regiuni, in ordinea aparitiei lor filogenetice.Astfel, in cea mai mare parte a
scoartei acest proces incepe in prima luna de viata extrauterina. Incircumvolutiunea
precentrala el incepe in luna a patra, iar in regiunea temporala in luna a
sasea.Concomitent are loc si perfectionarea functiilor corticale.
O teorie puternic afirmata e cea conform careia dezvoltarea motorie a omului
urmeaza caile dedezvoltare ontogenetice. Aceasta teza e sustinuta in general de autorii
americani, desi tot un autor american, Ausubel, e cel care recunoaste ca: "individul
poate sa treaca de la un stadiu de dezvoltaremotorie la un altul numai pe baza maturarii
nervoase, fara a fi experimentat fizic aspectele stadiului anterior"
Pentru alti autori, gradul complex de dezvoltare psihica a omului face ca
dezvoltarea sa motoriesa fie complet diferita de cea a animalelor. Spre deosebire de
om, la unele animale comportareamotorie de tip adult se dezvolta foarte precoce: astfel,
puiul de girafa se ridica in picioare si poatealerga in cea de-a sasea zi, iar puiul de cobai
se comporta ca adultul din a doua zi.Secenov:

"Cu cat rolul pe care il joaca scoarta cerebrala in dezvoltarea miscarii e mai mare,cu
atat mai neorganizate sunt miscarile nou-nascutului, cu atat mai important e rezultatul
final,adica complexitatea si diversitatea miscarilor adultilor."

Dezvoltarea motorie e conditionata totodata de cunoasterea pe care copilul o face

asupramediului inconjurator cu ajutorul organelor de simt. O cantitate considerabila de
impulsurisenzoriale contribuie la dezvoltarea miscarii. Toate organele de simt - toti
exteroceptorii - suntfolosite: auzul si vazul, proprioceptia kinetica si simtul tactil.

Copilul invata de faptsenzatia de miscaresi iata de ce e mai corect sa vorbim

despredezvoltarea senzorio-motorie.

Copilul invata aceasta senzatie a miscarii prin repetarea continua a miscarii. La randul
sau,dezvoltarea miscarii largeste aria cunoasterii, explorarea mediului inconjurator si
totodata posibilitatile de comunicare
Raportul in timp intre dezvoltarea organelor de simt si miscare

e complet diferit la om si laanimale. La mai toate animalele miscarile sunt organizate in

momentul nasterii, sau, in orice caz, seformeaza inainte ca organele de simt sa inceapa
sa functioneze deplin. La om, insa, analizatoriisuperiori - optic si acustic - se dezvolta
inainte ca miscarea sa se organizeze, dovada faptul ca se potforma reflexe conditionate
cu pucnt de pornire la nivelul lor inca de la sfarsitul primei luni de viata,moment in care
miscarile sunt inca total necoordonate, incomplete si fara finalitate.

Ordinea dezvoltarii miscarilor

e de asemenea diferita la om si la animale. Daca la puii deanimale apare in primul rand

locomotia, la copil apar mai intai miscarile capului, apoi miscarilemembrelor superioare
(prehensiunea) si numai ulterior apar miscarile laterale pentru mentinereacorpului si
deplasarea acestuia; intoarcerea pe spate si pe burta, tararea (reptatia), sederea,
ridicareain picioare si, in cele din urma, mersul.Se poate spune ca insasi

dezvoltarea scoartei cerebrale e dependenta de experienta motorie

,care organizeaza scoarta cerebrala, mareaste viteza conexiunilor temporare,

faciliteaza un raspuns precis si complex. In mod auxiliar, tot miscarea e cea care
permite imbogatirea senzoriala acelorlalti analizatori.Trecerea de la un stadiu motor la
altul superior, chiar daca nu necesita o anumita experientamotorie intermediara,
necesita obligatoriu o acumulare de noi date senzoriale.

E astazi un fapt bine stabilit ca deficientul motor e uneori si un debil mintal nu numai
prinleziunea organica, ci si prin lipsa cunoasterii pe care ar trebui sa o furnizeze
miscarea

Dezvoltarea psihomotoriea copilului normal

Cunoasterea amanuntita a dezvoltarii neuro-motorii a copilului normal are o

deosebitaimportanta practica:- posibilitatea de a urmarii progresele facute de un copil
normal;- dezvoltarea psihomotorie a copilului normal constituie etalonul de comparatie
pentru copilul handicapat;- constituie uneori singurul element de diagnostic la un copil,
in primul an de viata,cand semnele clinice ale unei eventuale leziuni cerebrale sunt de
obicei slab exprimate;- tratamentul kinetic trebuie sa tina seama nu de varsta
cronologica a copilului, ci edvarsta sa biologica, deci de stadiul sau de dezvoltare psiho-
motorie;- urmarirea in tratament a secventelor normale de dezvoltare neuro-motorie
constituieunul din principiile de baza ale reeducarii neuro-motorii- uneori intarzierea in
dezvoltarea psihomotorie se va traduce mai tarziu prinevidentierea semnelor clinice
patologice ale sechelelor encefalopatice. Aceste semneneurologice apar cu atat mai
precoce cu cat cazul e mai grav.
Reactii primare

Nou-nascutul prezinta inca de la nastere o serie de reactii primare, care dispar treptat
intre luna adoua si a patra.* Am folosit cand termenul de reflex, cand pe acela de
reactie. De fapt, prin reflex se intelegeun raspuns stereotip la un anumit stimul. Ori, in
cazul acestor reflexe primitive, ca si in cazulreflexelor posturale, raspunsurile variaza de
la copil la copil atat in ceea ce priveste stimulul, cat sicalitatea raspunsului. Iata de ce
se tinde adoptarea unui alt termen care exrima mai bine continutul:reactie
reflexa.Principalele reactii primare:- reactia de ortostatism (reactia pozitiva de sprijin) -
dispare catre luna a 2-a;- mersul automat - dispare dupa luna 1-2;- reflexul de pasire
peste obstacol - dispare la varsta de 1

1/2

-2 luni;- reflexul Moro - dispare dupa luna 3-4, cel mult pana in luna 6;- reflexul de
prindere - pana la varsta de 3 luni;- reflexul de deschidere a mainii - prezent doar in
prima luna;- reactia de supt - dispare catre varsta de 3 luni;- reactia implantarii (rooting)
- prezent pana la 3 luni;- reflexul punctelor cardinale - prezent pana la 2 luni.

Stadiul I: 0-3 luniStadiul miscarilor neorganizateStadiul primului model de flexie (Vojta)

Acest stadiu e caracterizat prin producrerea unor miscari fara scop si fara un efect
anumit, fiind puternic subordonate reflexelor tonice de postura.Sa subliniem ca sunt
prezente reflexele tonice asimetrice, in timp ce reflexele tonice simetricenu sunt
evidente decat in cazurile patologice.Copilul prezinta o postura simetrica, predominand
tonusul flexorilor. E ca si cum postura fetala,de ghemuire, s-ar prelungi in afara vietii
extrauterine. Copilul nu poate sa-si extinda completmembrele, dar poate sa faca miscari
alterne cu membrele inferioare.In primele saptamani, copilul nu are control asupra
extremitatii cefalice. Tinut in brate, copilulisi balangane capul in fata, intr-o parte sau
alta.Abia catre sfarsitul lunii a doua incepe sa mentina capul in pozitie ridicata, la
inceput unmoment, apoi din ce in ce mai mult.In luna a treia, odata cu stergerea
reflexelor tonice primitive, copilul incepe sa-si controleze pozitia ridicata a capului, iar la
sfarsitul lunii, asezat pe burta, e capabil sa urmareasca ce se
intampla in jurul lui, cu capul in extensie, rotindu-l. Aceasta nu inseamna ca sugarul nu
e capabilinca din prima luna sa roteasca capul si sa urmareasca ce se intampla in
camera (atunci cand e treaz,ceea ce nu i se intampla prea des).In toata aceasta
perioada, urmarim cum sugarul, obisnuit cu ghemuirea, isi castiga treptattonusul de
extensie. Isi extinde capul si corpul si, eliberat de reflexul tonic cervical asimetric,
sesprijina pe antebrate si coate, cu palmele si degetele extinse

Acest moment reprezinta indezvoltarea motorie un punct de referinta: e ceea ce numim,

dupa Bobath, postura papusii. Laaceasta epoca, in aceasta pozitie, s-ar putea ca
membrele inferioare sa fie inca usor flecatate si rotatein afara, incercand sa aiba o baza
mai mare de sprijin.Cu aceasta, copilul trece in primul stadiu de extensie al lui
Vojta.Tocmai graba de obtinere a acestei extensii determina altadata infasarea stransa
a sugarului.Astazi se stie ca procedeul e inutil, dezvoltarea tonusului extensor
efectuandu-se spontan, gradat,incepand cu capul, apoi coloana si apoi soldurile.Pe
masura ce se dezvolta tonusul extensorilor, miscarile capului in spatiu se amplifica si
scadeinfluenta RTC, ceea ce face posibila rostogolirea.* copii sunt insa foarte diferiti,
inca de la aceasta varsta frageda, iar elementele deevolutie, pe care noi le-am
prezentat cu aprecieri mai mult statistice, pot aparea precocesau mai tarziu decat scrie
la carte, fara ca acest lucru sa se incadreze neaparat in patologic.* inca din luna a
doua, copilului ii place sa fie in centrul atentiei familiale.* acei copii care sunt tinuti in
brate pe partea stanga, de partea inimii mamei, plangmai putin, ca si cum bataile inimii
ar constitui un calmant.* la aceasta varsta copilul doarme majoritatea timpului, intre 12
si 14 ore pe zi, iar dintimpul de veghe o mare parte e dedicata meselor; chiar treaz fiind,
el nu se gaseste in starede veghe, de atentie, nici trei sferturi din acest scurt timp; in
rest mananca, elimina si plange.* in acest timp, copilul incepe sa-si organizeze viata,
ritmurile vegetative; el asteaptasa fie obisnuit cu un program fix de alimentatie si somn;
acum i se formeaza acele reflexeconditionate, care, bine dirijate, vor face ca la 3 luni
copilul sa devina linistit, cu o singuramasa noaptea si gata sa primeasca alimente mai
groase: pireuri, creme, paste

La

3 luni

:- senzorial, apare un salt important: distinge doua culori (verde si rosu), o octava,gustul
sarat, dulce, acru;- incepe sa gangureasca;- la inceput intinde mainile dupa obiecte, dar
nu intotdeauna le ajunge;- se agata cu reflex de prindere de parul mamei, de cravata
tatalui;- prinde obiectele care sunt aproape de el;- sta in decubit ventral cu bazinul pe
planul de sprijin, se sustine pe antebrate - postura papusii - (chiar daca pumnii sunt inca
inchisi) si isi mentine capul ridicat;

-postura papusiireprezinta primulpunct de referintaimportant in dezvoltareamotorie a

copilului

- sustinut in picioare poate lasa greutatea corpului pe un membru inferior, fara sa

maicalce pe varf;- prinde mai ales obiecte mai mari (biberonul), in mod grosolan, cu
priza totala;- trage cearsaful spre el;- prinde cearsaful si il ghemuieste in palme;- la 3
luni poate sa-si intinda mainile complet;- catre sfarsitul perioadei isi examineaza mainile
cu interes, ca si picioarele,combinand observatia cu miscarea lor;

- la inceput foloseste amandoua mainile, de obicei le intinde pe amandoua;- de la a 10-

a saptamana (2

1/2

luni) incepe sa se observe o preferinta pentru una din ele,anticipand dominanta;- in luna
a 3-a copilul poate face deosebirea intre obiectele apropiate si cele departate,motiv
pentru care si performantele sale de atingere a obiectelor sunt mai bune;- se
obisnuieste cu anumite imagini, ceea ce inseamna ca incepe sa aiba memorie;- catre
varsta de 3 luni recunoaste persoanele din familie, le deosebeste si - eventual -isi arata
preferintele, ca si pentru anumite obiecte;- in mod sigur prefera imaginile
tridimensionale celor bidimensionale, obiectele si persoanele mai degraba decat
fotografiile sau desenele;- in decursul acestui stadiu se observa dezvoltarea treptata a
tonusului muschilor extensori, copilul invingand treptat forta gravitationala; - extensia
incepe cu capul,cuprinde coloana, apoi soldurile; - pe masura ce se dezvolta tonusul
extensorilor, scadeinfluenta RTC; - disparitia RTC face posibila rostogolirea;

Stadiul II: 4-6 luniStadiul miscarilor necoordonate (Denhoff)Primul stadiu de extensie

(Vojta)

La

4 luni

(dupa Kasatkin):- distinge 2 sunete care se deosebesc ca inaltime cu 5,5-4 tonuri;- face
deosebirea intre un sunet de 235 Hz si 2232 Hz;- se intoarce pt a privi pe cel care-l
striga;- distinge cateva mirosuri;- deosebeste solutia de NaCl 0,4% de solutia 2%,
solutia de zahar 1% de cea de2%; in ceea ce priveste senzatia de acru deosebeste
solutia care contine 20 de picaturi de lamaie in 100 ml apa, de solutia care contine 16
picaturi;- se intoarce jumatate pe burta;- tine capul ridicat, intoarce capul in ambele
sensuri (disparitia RTC);- postura predominanta a mainii pe piept;- incepe sa deschida
mana (in postura papusii se sprijina pe palme), cu opozitiacompleta a policelui;- retine
cu mana obiecte, se agata de parul si hainele persoanelor care se apleacaasupra sa;-
ridica mainile aproape de fata si le priveste;- rade.La

5 luni

:- culcat pe spate face miscari dirijate pt a se debarasa de un prosop pus pe cap;- de

dezveleste prin miscari de pedalare;- isi prinde coapsa, eventual piciorul;

- incepe sa poata fi sprijinit in sezand;- controlul capului foarte bun;- miscarile

membrelor inferioare au inca un caracter primitiv;- cresterea tonusului extensor
determina aparitia reflexului Landau;- inhibarea RTCA duce la dezvoltarea miscarilor
simetrice controlaterale;- reflexul Moro descreste in intensitate si dispare;- la sfarsitul
acestei perioade apar primele reactii de echilibru in pozitiile culcat pe burta si pe spate

- datorita dezvoltarii reflexului "pregatirea pentru saritura" se poate ridica in patrulabe;-

la aceasta varsta prehensiunea se face mai intai intre police si fata externa aindexului,
apoi cu varful celor doua degete: pensa fina.Ridicarea in picioare (intre 9 si 10 luni) se
poate face in doua moduri:

Din patru labe isi indreapta trunchiul si se agata de un suport cu mainile;apoi duce un
picior inainte in fandat (postura "cavaler servant") si se ridica prinsprijin pe acest
membru inferior.

Se ridica sprijinindu-se si catarandu-se cu mainile pe propriile membreinferioare.

Mainile il ajuta in acest caz sa extinda genunchii si sa-i tina intinsi, pana cand (in
picioare) se poate agata cu mainile de un suport.- de fapt, modalitatile de trecere din
culcat sau din sezand in ortostatism suntmult mai diverse.
La

10 luni

:- sade singur, cu buna coordonare, prinde si se poate roti fara sa-si piarda echilibrul;-
trece in pozitie ventrala, se taraste, apoi se ridica din nou in sezand;- echilibrul lateral e
independent de pozitia membrelor inferioare;- merge in patru labe - cu burta aproape de
sol - cu incrucisarea homolaterala, deobicei;- desi poate sa se ridice in picioare, sa fie
sustinut de o singura mana, - nu paseste sinu are reactii de echilibru in stand;

- primele 3 degete ale mainii capata o importanta tot mai mare; e varsta la care
aparedominanta, drepta in majoritatea cazurilor; de asemenea preferinta pentru a folosi
oanumita parte-jumatate a corpului;- se joaca;- trage si impinge obiectele din fata;-
arunca bile sau cuburi intr-un pahar;- se deplaseaza dupa jucarii;- flutura mana in semn
de ramas bun;- suna clopotelul;- bate din palme;- culege samburi.* La sfarsitul acestui
stadiu, copilul recunoaste bine obiectele, stie sa asocieze douasau trei, are preferinte,
le ridica de jos, stie sa le caute daca sunt ascunse.Imita acte simple, cum ar fi spalatul
cu sapun sau hranirea altora.Ii place sa fie bagat in seama, sa se joace.E capricios,
dupa toane, motiv pentru care ni se pare ca plange fara justificare.Isi identifica parti ale
corpului. Unii autori cred ca incepe sa-si identifice sexul.Este uneori "dragut" fata de
animale sau fata de papusa, dar se manifesta zgomotoscand vede ca se acorda atentie
altui copil sau unui substitut (jucarie sau animal).Poate uneori sa se hraneasca singur,
chiar din ceasca, ajuta sa fie imbracat.E varsta la care apare sentimentul de teama.
Poate din acest motiv are uneoritulburari ale somnului.In afara de "mama" si "tata"
poate pronunta 2-3 cuvinte, pe care le repeta cu saufara sens.Spune "nu", "pa", flutura
mana in semn de ramas bun.E foarte atent cand i se vorbeste.

La

18 luni

(1an si 6luni):- copilul sta si merge singur;- merge lateral (la 16

1/2
luni in medie);- trage jucarii dupa el mergand cu spatele;- urca scarile tindansu-se de
balustrada;- poate merge cu papusa in brate;- cand alearga are tendinta sa tina
genunchii tepeni si uneori alearga pe varfuri;- se alimenteaza singur, dar nu fara sa se
murdareasca.La

20 de luni

(1an si 8 luni):- sta pe un singur picior cu asistenta.La

21 de luni

(1an si 9 luni):- mototoleste hartia dupa demonstratie;- construieste turnuri suprapunand

5-6 cuburi.La

24 de luni

(2 ani):- copilul alearga bine fara sa cada; de fapt alearga mai degraba decat merge;-
urca si coboara scarile singur, dar daca sunt ceva mai inalte aduce amandoua
picioarele pe aceeasi treapta, suind sau coborand cu acelasi picior;- ridica obiectele de
pe podea fara sa cada;- merge ruland piciorul calcai-degete;- incepe sa-si intoarca
lingura in gura pentru a o curata de dulceata;- tine creionul cu degetele (nu in palma ca
pana acum);- poate desena un unghi, un cerc, imitand desenul facut de un altul (nu
tocmairegulat);- construieste turnuri din 6-7 cuburi;- intoarce singur paginile unei carti.La

30 de luni

(2 ani si 6 luni):- merge pe varful degetelor pe o linie trasata, dupa demonstratie;

- sare de la o inaltime de 20-30 cm cu picioarele lipite;- arunca mingea (fara directie)

mentinandu-si echilibrul;- construieste un turn cu 8 cuburi.

Stadiul VStadiul controlului complet al corpului (Denhoff)

La

36 de luni

(3 ani):- urca scaraile sprijinindu-se de balustrada, cu alternarea picioarelor, dar

coboara cuamandoua picioarele pe o treapta si urca la fel, daca nu se tine;- merge
urmarind cu aproximatie o linie dreapta, facand 1-3 greseli in 30 m;- sare de pe ultima
treapta a scarii (25 cm) cu amandoua picioarele lipite,mentinandu-si echilibrul;- isi pune
singur ghetele, dar de obicei pe dos (gheata dreapta pe piciorul stang);- construieste
turnuri cu 9 cuburi;- arunca 10 margele intr-o sticla in 30 de secunde;- deseneaza un
patrat cu 2 greseli, un romb cu 4 greseli, copiaza o cruce.La

42 de luni

(3 ani si 6 luni):- sta pe varfuri, sta pe un singur picior (minim 2 secunde);- merge cu
tricicleta.La

48 de luni

(4 ani):- coboara scara cu alternarea picioarelor;- sare de 2-3 ori pe un picior,

parcurgand aproximativ 2 m;- sta cu echilibru intr-un picior 4-8 secunde;- sare in
lungime cu ambele picioare lipite 60-85 cm;- arunca 10 margele intr-o sticla in 25 de
secunde;- deseneaza un romb cu 3 greseli;- se spala singur pe maini si pe fata, dar nu
prea bine.La

5 ani

:- copilul poate sta singur pe un picior minimum 8 secunde;- merge pe varfuri distante
lungi;- arunca 10 margele intr-o sticla in 20 de secunde;- deseneaza o cruce fara
greseala, un patrat cu 1-2 greseli, un cerc nu prea regulat.

* La 5 ani copilul e gata sa invete sa-si foloseasca si sa-si dezvolte caile motorii
pentruactiuni mai delicate: sa scrie, sa deseneze, sa coasa, sa cante la un instrument,
sa danseze.* Dezvoltarea motorie a copilului a atins un nivel inalt. La aceasta varsta
dezvoltareamorfo-functionala, mai bine zis capacitatea de a invata miscarea se
considera maturata.Dezvoltarea cailor neuro-motorii nu se opreste bineinteles aici.
Automatizarea actelor obisnuite, cresterea vitezei de reactie si a preciziei ei mai
necesita timp. Intre actele simple:mers, hranire, imbracare si rutina zilnica si
dezvoltarea miscarilor necesare in munca, arta,sport, este o cale lunga si grea, in care
fiecare act se perfectioneaza pana la desavarsire cu pretul unui efort, al unei munci
dirijate si sustinute.* Aceste date schematice trebuie privite in mod relativ. De la un caz
la altul exista multediferente si deosebirile de o luna sau doua nu sunt motive de
alarmare. In toate statisticilese subliniaza caracterul neprecis al limitelor dedezvoltare.
Unii copii se ridica in picioare la8 luni, altii la 18 luni, unii copii nu merg niciodata in patru
labe etc.* Sa mai subliniem si faptul ca desavarsirea dezvoltarii motorii se intampla
rareori la 5ani. Copilul normal prezinta inca la 6-7 ani in aproape 60% din cazuri
deficiente decoordonare, prezente ale sincineziilor, lipsa consecutiva de control a a
posturii