Sfântul Cuvios Andrei Rubliov, iconograful

Luna iulie, ziua a 4-a

La Vecernia cea Mare

Fericit bărbatul: Antifonul I-îi.
La Doamne strigat-am: stihirile, glasul 3:
Veniți, drepților, cu brațele să-l lăudă, și să ne bucurăm, proslăvindu-l
/ pe cuviosul Andrei, / din neamul nostru ales, / căci Cuvântul
Întrupat în chip adevărat sălășluit, / ca omenirea să crească și să
cunoască, // că Dumnezeu este Hristos, Mântuitorul lumii.
Cu mintea și inima curate, / neprihănirea și blândețea ai iubit, părinte
Andree, / căci ai părăsit cele firești, ponegrite de lumea aceasta, / și
ai râvnit către Desăvârșitul, / Care are chip și număr în Treime. / Cu
aceeași dragoste și frumusețe desăvârșită // pe Domnul Slavei l-ai
cunoscut.
Din dragoste te-ai răstignit împreună cu Hristos, cuvioase, / pe Cruce
văzându-L pe Unul din Treime, / Căruia te-ai arătat prin chipul, în
care sălășluiești / și, Bisericii ai rămas mereu ascultător, / și ne înveți
a ne închina Lui, cântându-i // slavă Creatororului a toate.

Troparul, glasul 3:
De la lumina razelor dumnezeiești ai strălucit, / cuvioase Andree, / pe
Hristos cunoscându-l și Dumnezeiasca Lui Înțelepciune și Putere, / și
prin icoana Preasfintei Treimi întregii lumi ai propovăduit / Unitatea în
Sfânta Treime, / iar noi, minunându-ne, cu bucurie îți cântăm: /
având îndrăznire către Preasfânta Treime, // roagă-te să se lumineze
sufletele noastre.
Condacul, glasul 8:
Din tinerețe frumusețea dumnezeiască ai râvnit, / fiind minunat iconar
al pământului Rusiei, / ca purtător de Dumnezeu Învățătorului ai
urmat, / cu lumina virtuților te-ai împodobit, cuvioase Andree, //
înfățișându-te Bisericii cu lauda și bucuria noastră.