FISA 1

PRINCIPIILE SI REGULILE FUNDAMENTALE ALE EXERCITARII PROFESIEI DE

AVOCAT

SEDIU:

Art. 1 L. 51/95:
1. Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in
conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
2. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac
parte, barou component UNBR.
3. Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise.
a. Actele de constituire si inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
b. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu.

RIL 27/2007: asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit de o
persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile L. 51/95 echivaleaza cu lipsa de
aparare a acestuia.

DCCR 155/2015 – disp. art. 1 al. 3, art. 50 si art. 60 L. 51/95 sunt constitutionale: obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate il constituie disp. art. 1 al. 3, art. 50 si art. 60 L. 51/95.
Autorul exceptiei de neconst sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile
constitutionale ale art. 1 al. 4 ref la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, art. 40
ref dr de asociere, art. 41 ref Munca si protectia sociala a muncii si art. 45 ref libertatea
economica.
Examinand exceptia, CCR constata ca prin DCCR 379/2013 s-a statuat ca, in conceptia
legiuitorului, avocatura e un serviciu public, organizat si functionand pe baza unei legi speciale
iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa
reguli stabilite de lege.
Statutul profesiei de avocat a fost adoptat de Consiliul UNBR, fara ca aceasta sa
contravina prevederilor constitutionale invocate.
Aceasta optiune a legii nu poate fi considerata neconstitutionala, avand in vedere ca
scopul ei e asigurarea unei asistente juridice calificate iar normele in baza carora functioneaza
nu contravin principiilor constitutionale.
Faptul ca accesul la profesia de avocat e conditionat de satisfacerea anumitor cerinte nu
poate fi privit ca o ingradire a dreptului la munca sau a alegerii libere a profesiei.
Totodata, s-a mai aratat ca normele in baza carora functioneaza UNBR nu contravin
principiilor constitutionale, cei ce doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte
legea si sa accepte regulile impuse de aceasta.
Dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii si nu impotriva ei, astfel
ca nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozitiile cuprinse in art.
40 din Constitutie nu sunt nesocotite.
Desi avocatura e o profesie liberala si independenta, exercitarea sa tb sa se derulzeze
intr-un cadru organizat, in cf cu reguli prestabilite, a caror respectare tb asigurata inclusiv prin
aplicarea unor masuri coercitive, ratiuni ce au impus constituirea unor structuri organizatorice

1
unitare si prohibirea constituirii in paralel a altor structuri destinate practicarii aceleiasi
activitati, fara suport legal.
O atare solutie legislativa nu poate fi calificata insa ca venind in contradictie cu dreptul
de asociere.
Deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine
schimbarea acestei juurisprudente, considerentele si solutiia deciziei de mai sus isi pastreaza
valabilitatea si in cauza de fata.

Id: DCCR 129/2014.

Art. 2:
1. In exercitarea profesiei, avocatul e independent si se supune numai legii, statutului
profesiei si codului deontologic.
2. Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.
3. Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte pf si pj in fata instantelor autoritatii
judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice
care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a
activitatii sale, in conditiile legii.
4. Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
5. In exercitarea dreptului la aparare, avocatul are dreptul si obligatia de a starui pt
realizarea liberului acces la justitie.

Art. 5 al. 7 L. 51/95: avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu
instiintarea baroului din care face parte.

Statut:

Art. 1
1. Profesia de avocat este libere si independenta, cu organizare, functionare si conducere
autonome, stabilite in conditiile prevazute de L. 51/95, (LEGE) si ale prezentului statut.
2. Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:
a. Principiul legalitatii
b. Principiul libertatii
c. Principiul independentei
d. Principiul autonomiei si descentralizarii
e. Principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2
1. Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept
public si privat.
2. In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de
pactele si de tratatele la care Ro este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui,
prin toatemijloacele legale, pt realizarea liberului acces la justitie, pt un proces echitabil

2
 si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea
partilor.

Art. 3
1. In exercitarea profesiei, avocatul e independent si se supune numai legii, statutului si
codului deontologic.
2. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul avocatilor intocmit de
baroul din care fac parte.
3. Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu isi poate exercita
concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
4. Este interzisa sub sanctiunile prev de lege, exercitarea oricarei activiati specifice
profesiei de avocat de catre p pf ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in
tabloul avocatilor, sau, dupa caz, de catre orice pj, cu exceptia societatii profesionale de
avocati cu raspundere limitata (SPARL).

Art. 4
1. Profesia de avocat e organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si
descentralizarii in conditiile prev de Lege si statut.
2. Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
3. Avocatul are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei in
conditiile legii si statutului.
4. Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prev de lege si statut.

Art. 4 ind. 1
1. Persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului,
UNBR si institutiilor aflate in autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si
filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari sau
decizii ori la incheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru
acestea, pt sotul sau sotia ori rudele/afinii de pana la gradul 3 inclusiv ale acestora.
2. De asemenea, pers indicate la al. 1. nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la
luarea deciziilor ref pf si pj cu care au relatii cu caract patrim.
3. In cazul existentei unui conflict de interese, pers indicate de al. 1 sunt obligate sa se
abtina de la solutionarea cererii, de la participarea la luarea hotararii sau deciziei,
informand in prealabil, in acest sens, organul profesional corespunzator.
4. Prin conflict de interese se intelege situatia in care pers indicata la al. 1, sotul/sotia,
rudele/afinii acestora pana la gr. 3 inclusiv are/au interese personale de natura
patrimoniala ce pot influenta indeplinirea obiectiva a atributiilor acestora.
5. Incalcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 5
1. In fiecare judet si in Mun. Bucuresti exista si functioneaza in temeiul legii un singur
barou, pj de interes public.
a. Baroul e constituit din toti avocatii inscrisi in tabloul avocatilor care au sediul
profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
2. Toate barourile din Romania constituite cf legii sunt membre de drept ale UNBR.
3. UNBR este pj de interes public infiintata prin lege.

3
 a. UNBR este unica succesoare de drept a Uniunii Avocatilor din Romania.
4. Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise.
a. Actele de constituire si inregistrare de barouri in afara UNBR sunt nule de drept.
b. Nulitatea poate fi oricand constatata de instanta sau alt organ judiciar, la cererea
oricarei pers interesate sau din oficiu.
5. Sunt interzise, sub sanctiunea prev de L, folosirea fara drept de catre orice pers a
denumirilor de Barou, UnBR, Uniunea Avocatilor din Romania, sau a denumirilor
specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum si folosirea fara drept a
insemnelor specifice profesiei de avocat sau purtarea fara drept a robei.

Art. 6
1. Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul
promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor cf L si
statutlui.
a. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului si garanteaza
activitatea sa profesionala.
2. Avocatul e liber sa isi aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de
exercitare a profesiei, in conditiile L+S.
3. Orice persoana are dreptul sa isi aleaga liber avocatul.
a. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu exceptia cazurilor
ref la acordarea asistentei judiciare obligatorii sau dispuse de organul judiciar, a
asistentei judiciare prin avocat ca forma a ajutorului public judiciar si a
asistentei gratuite.
b. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva e lovita de
nulitate absoluta.
4. Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine,
sinceritate, loialitate si confidentialitate.
a. Drepturile si obligatiile avocatului sunt prev de L, S, CD (cod deontologic) si de
contractul de asistenta juridica legal incheiat.

Art. 7
1. Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are
un rol esential.
a. Avocatul e indispensabil justitiei si justitiabililor, si are sarcina de a apara
drepturile si interesele acestora.
b. El este si sfatuitorul si aparatorul clientului sau.
2. Avocatul, exercitand drepturile care ii sunt conferite de L+S isi indeplineste indatoririle
si obligatiile fata de client in raporturile cu autoritatile si institutiile in relatie cu care isi
asista/reprezinta clientul, fata de profesia sa in general, si fata de fiecare confrate in
particula, precum si fata de public.
a. Avocatul are indatorirea de a-si indeplini cu constiinciozitate, onoare si probitate
profesionala obligatiile fata de client, in raporturile cu pf, cu autoritatile si
institutiile publice sau private, cu alte pj, cu ceilalti avocati precum si in relatia
sa cu publicul in general.

4
 3. In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni,
constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor
pf/pj.
a. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.
4. Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau.
a. Avocatul e dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa
actioneze numai in limitele legii, statutului si CD, cf crezului sau profesional.
5. Avocatul nu raspunde penal pt sustinerile facute oral sau scris in fata instantelor a altor
organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala ori a altor autoritati, daca aceste
sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.
6. Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pt fapte penale savarsite in
exercitarea profesiei sau in legatura cu acestea se pot face numai in cazurile si conditiile
prev de lege.

Art. 8
1. Secretul profesional este de ordine publica.
2. Av e dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei ce i-a fost
incredintata.
3. Av nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio pers sa divulge secretul
profesional.
a. Av nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de clientul sau si nici de o alta
autoritate sau persoana.
b. Se excepteaza insa cazurile in care av e urmarit penal, disciplinar sau cand exista
o contestatia in privinta onorariilor convenite, exclusiv pt necesitati stricte pt
apararea sa.
4. Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica av sa foloseasca infos ref la un
fost client, daca acestea au devenit publice.
5. Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 9
1. Obligatia de a pastra secretul prof e absoluta si nelimitata in timp.
a. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatilor av, ale asociatilor sai, ale av
colaboratori, ale av salarizati in cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv
asupra raporturilor cu alti avocati.
2. Obligatia de a pastra secretul profesional revine si pers cu care av conlucreaza in
exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai.
a. Av e obligat sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie.
3. Obligatia de a pastra secretul prof revine tuturor organelor profesiei de av si salariatilor
acestora cu privire la infos cunoscute in ex fct si atrib ce le revin.

Art. 10
1. Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre av si client, intre
av si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, e confidentiala.
2. In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un smue, av e obligat sa respecte disp
speciale prev de CD al av din UE. (CDAUE).

5
 3. In rel cu un av insscris intr-un barou din afra UE, av tb sa se asigure, inainte de a
schimba infos confid, ca in tara in care isi exercita profesioa confratele strain exista
norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie
un acord de confidentialitate sau sa il intrebe pe clientul sau daca accepta in scris riscul
unui schimb de infos neconfid.
4. Coresp si infos transmise intre av sau intre av si client, indif de tipul suportului, nu pot fi
in nici un caz aduse ca proba in justitie si nici nu pot fi lipsite de caract confid.

Art. 11 – in raporturile cu instantele, cu Min Public, cu celelate autoritati si inst publice, cu pj

si pf cu care vine in contact, av e obligat sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.

Art. 12
1. organele profesiei de av au sarcina permanenta sa asigure exercitarea calificata a dr de
aparare, organizand in mod coresp primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala
si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si a disciplinei
profesionale.
2. Toti av au dr si obl de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de
organele profesiei.
3. Barourile si UNBR au obligatia din of sau la cerere sa actioneze prin toate mijloacele
legale pt protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.

Art. 13 – Disp prezentului statut se aplica in mod coresp si av straini, inclusiv formelor de
exercitare a profesiei de catre acestia.

Cod deontologie av. UE:

2.PRINCIPII GENERALE

2.1. Independenta

2.1.1. Multitudinea indatoririlor care ii revin av impune o independenta absoluta a

acestuia, scutita de orice presiune, indeosebi de presiunea derivata din propriile sale
interese sau datorata influentelor din afara.
Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atat pt increderea in justitie cat si pt
increderea in impartialitatea judecatorului.
Prin urmare, av tb sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu
neglija etica sa profesionala pt a-i multumi pe clientii sai, pe judecatori sau pe terti.

2.1.2.
Aceasta independenta e necesara si in activitatea juridica, si in cea judiciara.
Sfatul dat de avocat clientului sau nu are nicio valoare atunci daca acest lucru a fost
facut din complezenta, din interes personal sau sub efectun unei presiuni din afara.

2.2. Increderea si integritatea morala – relatiile bazate pe incredere nu pot exista decat
cand nu exista nicio urma de indoiala cu privire la onoarea personala, la probitatea si
integritatea avocatului.

6
Pt av, aceste virtuti traditionale constituie obligatii profesionale.

Art. 2.3. Secretul profesional

Art. 2.3.1. – prin insasi natura misiunii sale, av e depozitarul secretelor clientului sau si
destinatarul comunicarilor de natura confidentiala.
Fara garantia confidentialitatii, increderea nu poate exista.
Prin urmare, secretul profesional e recunoscut ca fiind deopotriva un drept si o
indatorire fundamentala si primordiala a av.
Obligatia av cu privire la secretul prof serveste atat intereselor administrarii justitiei cat
si intereselor clientului.
In consecinta, aceasta tb sa beneficieze de o protectie speciala din partea statului.

Art. 2.3.2. – Avocatul tb sa respecte secretul oricarei info confid de care ia cunostinta in cadrul
activitatii sale profesionale.

Art. 2.3.3. – aceasta obligatia privind secretul profesional nu e limitata in timp.

Art. 2.3.4. av impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza cu ei in activitatea
sau profesionala sa respecte secretul profesional.

2.4. Respectarea deontologiei altor barouri – atunci cand indeplineste o activitate

transfrontaliera, av poate fi obligat sa respecte regulile deontologice ale SM gazda.
Av are obligatia de a se informa asupra normelor deontologice pe care tb sa le respecte in
exercitarea acestei activitati specifice.
Organizatiile membre CCBE sunt obligate sa depuna codurile lor deontologice la
Secretariatul CBEE pt ca orice av sa isi pota procura o copie de la respectivul secretariat.

4.1.Deontologia aplicabila in activitatea judiciara – av care se prezinta in fata Curtilor si a

Tribunalelor sau care participa la o procedura tb sa respecte normele deontologice aplicabile in
respectiva jurisdictie.

5.1.Confraternitatea
5.1.1.- Confraternitatea impune ca relatiile dintre avocati sa fie bazate pe incredere, spre
interesul clientului si pt a evita atat procesele inutile cat si orice comportament susceptibil sa
impieteze reputatia profesiei.
Totusi, ea nu tb sa puna niciodata in opozitie interesele avocatilor si interesele clientului.
5.1.2.- Av recunoaste drept confrate pe orice avocat dintr-un alt smue si manifesta fata de
acesta un comportament colegial si loial.

7
Notiune: principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat constituie regulile
de baza ce reglementeaza intreaga activitate specifica profesiei de avocat.

Activitatea specifica profesiei de avocat se deruleaza in limitele unui cadru legal impus de L.
51/95, de Statutul profesiei de avocat si de Codul deontologic al avocatilor din UE.

Deci exercitarea profesiei de avocat respecta in primul rand principiul legalitatii in sens
propriu.

Reglementarile de mai sus ofera dreptul comun in materie de organizare si exercitare a profesiei
de avocat in Ro dar exista si reglementari din alte materii, aferente dr public/privat, care
completeaza cadrul si specificul acestei profesii, tx legale ce detaliaza sau circumscriu principiile
si regulile fundamentale.

Normele legale aplicabile profesiei de av statueaza o serie de principii si reguli de baza, vazute
ca idei diriguitoare ce guverneaza intreaga activitate a av, indiferent de forma sau modalitatea de
exercitare a acesteia.

Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat au o dubla importanta:

a) definesc la modul general activitatea av in calitatea lui de partener al
justitiei
b) interpretarea si aplicarea tuturor aspectelor legale ref la profesia de av
urmeaza a avea la baza aceste principii si reguli statuate legal.

Cf art. 1 si 2 L. 51/95 si art. 1 al. 2 S, exercitarea profesiei de av e supusa urmatoarelor

principii fundamentale:
1. principiul legalitatii
2. principiul libertatii
3. principiul independentei
4. principiul autonomiei si descentralizarii
5. principiul pastrarii secretului profesional
6. pe langa aceste principii reglementate expres mai pot fi retinute si principii precum cel al
deontologiei profesionale
7. principiul colegialitatii
8. principiul profesionalismului
9. principiul confraternitatii si respectului reciproc
10. principiul monopolului avocatilor asupra activitatilor specifice profesiei
11. principiul demnitatii si onoarei profesiei de avocat
12. principiu exercitarii profesiei cu buna-credinta
13. principiul confidentialitatii.

Cele 5 principii expres mentionate in S sunt suficiente pt a trasa cadrul si limitele derularii
activitatii av, pt urmatoarele argumente:

a) O parte din principiile enuntate in subsidiar – in afara celor mentionate expres in lege
– sunt de fapt aplicari sau dezvoltari ale celor 5 principii – ex: principiul ref

8
 monopolul activitatii avocatiale e o aplicare a principiului legalitatii; principiul
confidentialitatii se regaseste integral in cel al pastrarii secretului profesional.
b) Unele din principiile subsidiare sunt in realitate obligatii legale ce revin av –
confraternintatea, profesionalismul, demnitatea.
c) Principiul exercitarii cu buna-credinta a activitatii e o regula ce isi are izvorul in NCC,
fiind o regula specifica exercitarii oricarui drept, inclusiv in cazul exercitarii
profesiei de avocat.

Date fiind aceste aspecte, e suficienta analizarea numai a celor 5 principii prev de art. 1 al. 2 S cu
inserarea elementelor complementare.

I. PRINCIPIUL LEGALITATII

Activitatea specifica profesiei de avocat se circumscrie unui cadrul legal bine definit.
Aceasta e reglementata in conditiile prev de L. 51/95 si ale S.

Solutia se regaseste si in art. 1 al. 1 L.

Totodata, in exercitarea profesiei, av se supune numai legii, statutului profesiei si codului

deontologic – art. 2 al. 1 L – mentiune reglementata identic si in art. 3 al. 1 S.

Profesia de av e organizata si functioneaza in conditiile prev de L si S – art. 4 al. 1 S.

Principiul legalitatii, impus de rolul si pozitia av in actul de justitie, ca partener al justitiei, sub
aspectul anterior mentionat, cuprinde 2 componente:
a) exercitarea efectiva a profesiei de avocat e prev de L, S si CD
b) organizarea avocatorii– stru profesionala, formele de exercitare a profesiei – respecta,
de asemenea, L, S si CD.

Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte,
berou compoent UNBR.
UNBR = pj de interes public, infiintata prin lege, fiind unic succesoare de drept a UAR.

Ref. Apartenenta avocatului la un barou competent, ICCJ s-a pronuntat in sensul ca fapta unei
pers ce exercita activitati specifice profesiei de av in cadrul unor entitati ce nu fac parte din
formele de organizare profesionala recunoscute de L. 51/95 constituie infractiunea de exercitare
fara drept a unei profesii sau activitati – RIL 15/15.

Asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit de o pers care nu a
dobandit calitatea de av in cond L. 51/95 echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia – RIL
27/2007.

In acest sens, constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise, actele de
constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept, nulitatea poate fi constatata si din
oficiu.
Toate barourile din Ro constituite cf L. sunt membre de drept ale UNBR.

9
 In fiecare jud si in mun. Bucuresti exista si functioneaza un singur barou, pj de interes
public.
Acesta e constituit din toti avocatii inscrisi pe tabloul avocatilor care au sediul profesional
principal in localitatile de pe raza acestuia.

In completarea acestui principiu, legea prevede in art. 60 al. 6 L. 51/95 ca folosirea fara drept a
denumirilor de Barou, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, UNBR sau Uniunea
Avocatilor din Romania, sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de
avocat, precum si folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte
conditii decat cele prev de lege constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la 3 ani sau amenda.

Din analiza acestor disp legale rezulta doua consecinte;

a) UNBR, in viziunea legii, indubitabil, e unicul corp profesional la nivel
national si constituirea sau functionarea altor entitati ce nu fac parte din aceasta
stru centrala sunt interzise, raspunderea juridica in acest caz fiind de natura
penala.
b) Exista un monopol legal cu privire la exercitarea avocaturii: numai avocatii
inscrisi intr-un barou membru UNBR pot exercita legal aceasta profesie.

In exercitiul profesiei, av nu pot derula decat acele activiati prevazute expres de lege.
Legea a inteles sa reglementeze exhaustiv in art. 3 activitatile pe care le poata realiza un
avocat, orice alta varianta fiind interzisa sub sanctiuni disciplinare, civile/penale.

Un aspect al monopolului activitatii avocatiale in constituie si faptul ca activitatile prev de art. 3

din L nu pot fi indeplinite de alti profesionisti sau neprofesionisti.
Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de av constituie infractiune si
se pedepseste cf legii penale – art. 26 al. 2 L cf L. 25/2017.

Art. 3
1. Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a. Consultatii si cereri cu caracter juridic
b. Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si
a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor,
precum si a altor pj in conditiile legii.
c. Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor prezentate spre autentificare.
d. Asistarea si reprezentarea pf si pj interesate in fata altor autoritati publice cu
posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
incheiate.
e. Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si
intereselor legitime ale pf si pj in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu
institutiile si cu orice persoana romana sau straina.
f. Activitati de mediere.
g. Activitati fiduciare desfasurate in conditiile NC

10
 h. Stabilirea temporara a sediului pt societati comerciale la sediul profesional al
avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor
de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.
i. Activitatile prev de lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de
asistenta juridica.
j. Orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.
2. Activitatile prev de al. 1 se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.

Actele specifice profesiei de avocat efectuate public de o pers care nu a dobandit calitatea de av
in cond legii sunt nule.

Av e dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in

limitele L, S si CD, cf crezului sau profesional, libertatea si independenta profesiei fiind
principii in baza carora av promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale
clientilor.

Av e indispensabil justitiei si justitiabililor, si are sarcina de a apara dr si interesele acestora, fiind

deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.

Scopul exercitarii profesiei de av e promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si

intereselor legitime ale pf/pj de dr public/privat.

Din analiza aspectelor anterior mentionate se deduce ideea ca av e supus unei duble conditionari:
a) in activitatea sa respecta L, S si CD
b) activitatea sa se circumscrie intereselor clientului care il angajeaza sa desfasoare una
din activitatile prev de art. 3 din L.

Ambele conditionari tb respectate si nu exista o prioritizare a lor.

Se poate vorbi de o partialitate a avocatului, aspect firesc cf statutului si rolului sau legal.
Deci daca un client are interese contrare legii, avocatul are urmatoarele obligatii:
a) sa il informeze pe client asupra caracterului ilegal al demersului solicitat
b) sa nu dea curs unui demers ce nu are fundament legal
c) sa nu se angajeze in efectuarea acestui demers ilicit, chiar daca a invederat clientului
acest aspect si acesta accespta un eventual risc, pt a percepe un onorariu.

Avocatul, ca partener al justitie, indeplineste o activitate care are atat o componenta de ordine
publica, cat si o componenta de ordine privata.
Av promoveaza si apara dr, libertatile si interesele legitime ale omului, regula reluata si in
S, in exercitarea dr la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de pactele si tratatele la care
Ro e parte, av are dr si obl de a starui prin toate mijloacele legale pt realizarea liberului acces la
justitie, pt un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabol, indiferent de natura cauzei
sau de calitatea partilor.

Aceasta componenta a principiului legalitatii are consacrare legala pt ca in ex dr de aparare, av

are dr si obl de a starui pt realizarea liberului acces la justitie, pt proces echitabil si in termen
rezonabil.

11
Desi av indeplineste si un mandat de la clientul sau, pf/pj privata/publica, scopul activitatii sale
nu se subsumeaza exclusiv interesului clientului sau ci intereseaza si activitatea justitie, atat
timp cat in activitatea sa exista o obligatie a av de a asigura accesul liber la justitie – principiu
specific organizarii judiciare - , existenta unui proces echitabil solutionat in termen rezonabil
(principiu specific dr civil sau penal) sau de a acorda ajutor public judiciar (art. 71 si urm. Din L,
art. 150 si urma din S).

Concluzii:

1. Exercitarea profesiei de av si organizarea avocaturii – structura profesionala si formele de

exercitare a profesiei – sunt prev de L, S si CD
2. UNBR este unicul corp profesional national si activitatea avocatiala nu poate fi
indeplinita decat de catre avocati inscrisi in barou, membru al UNBR.
3. Scopul exercitarii profesiei de av e promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si
intereselor legitime ale persoanelor, nefiind subsumata exclusiv interesului clientului ci
interesand si activitatea justitiei.
4. Av are dr si obligatia de a starui pt realizarea liberului acces la justtiie, pt un proces
echitabil si intr-un termen rezonabil.
5. Av e dator sa actioneze numai in limitele legii si sa dea clientului sfatusi juridice
corespunzatoare legii.

II. PRINCIPIUL LIBERTATII

Libertatea exercitarii profesiei de av se refera atat la persoana lui cat si la corpul profesional si e
principiu consacrat legal.

Profesia de av e libera in conditiile L si S.

Regula e reluata prin prin art. 1 al. 1 S.

Libertatea profesionala e specifica profesiei de av si decurge din natura acestei profesii.

Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora av promoveaza si

apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor.

Aceasta libertate nu e absoluta, limitarile sunt impuse de L, S si CD.

Principiul libertatii se concretizeaza prin:

1. Alegerea formei de exercitare a profesiei

Av e liber sa isi aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte, de forma de exercitare a
profesiei in conditiile L, S – regula concordanta cu art. 5 al. 7 L, care prevede ca avocatul poate
schimba oricand forma de exercitare a profesiei cu instiintarea baroului din care face parte.

12
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de
colaborare cu experti sau alti specialisti in conditiile L (art. 7 L).

Libertatea de alegere a formei de exercitare a profesiei – caracteristici:

a) Av e liber sa isi aleaga forma de exercitare a profesiei, oricand in cursul
carierei sale, organele profesiei neputand limita acest drept.
b) Formele profesiei pt care poate opta avocatul sunt limitativ prevazute de L si
S.
c) Optiunea av desi e libera, trebuie adusa, in conditiile legii, la cunostinta
organelor profesiei.
d) Optiunea avocatului trebuie sa fie unica, neputand exercita profesia, simultan
in mai multe forme de activitate specifice.
e) Av au dr de a stabili, la constituirea formelor de exercitare a profesiei si ulterior,
patrimoniul afectat exercitarii profesiei cf legii – art. 5 al. 10 L cf L. 25/2017.
f) Av, in conditiile legii si pt indeplinirea scopului activitatii sale, poate incheia
conventii de colaborare cu experti sau alti specialisti.

2. Alegerea avocatului de catre client

Cf art. 2 al. 4 L, orice pers are dr sa isi aleaga in mod liber av, nimeni neputand impune unei
pers un anume av, cu exceptia cazurilor privitoare la:
- acordarea asistentei judiciare obligatorii
- dispuse de organul judiciar
- asistenta judiciara prin avocat ca forma a ajutorului public judiciar
- asistenta gratuita.

Orice clauza sau conventie contrara, prohibitiva/restrictiva e lovita de nulitate absoluta.

In cazurile in care av e desemnat din oficiu, mandatul avocatului desemnat sa acorde asistenta
judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care partea isi angajeaza un aparator – art. 169 S.

Clientul are dr sa renunte la ctr de asistenta juridica (CAJ) sau sa il modifice de comun acord, in
conditiile legii.
Renuntarea unilaterala a clientului nu e cauza de exonerare pt plata onorariului cuvenit, pt
serviciile avocatiale prestate si pt acoperirea ch efectuate de avocat in interesul procesual al
clientului – art. 29 al. 2 L.

In acest caz este vb de ipoteza incetarii caj prin renuntarea unilaterala a clientului.

3. Acceptarea clientului de catre avocat

Avocatul e liber sa accepte sau nu un anumit client care ii solicita un serviciu specific
profesiei de avocat.

Exceptie: avocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina
profesionala decat in caz de conflict de interese sau pt alte motive justificate iar refuzul

13
nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara – art. 73
al. 1 si 2 L.

Chiar in cazul in care avocatul a acceptat un client, avocatul are dreptul sa renunte la caj
(situatie inc are inceteaza ctr cf art. 147 al. 1 S) sau sa il modifice de comun acord cu clientul
in conditiile legii (art. 29 al. 2 L).

Raportat la specializarea si pregatirea profesionala a avocatului si la specificul cauzei, acesta e

obligat sa refuze un client ori de cate ori e constient ca nu ii poate oferi cu promptitudine
serviciul profesional solicitat.

Concluzii cu privire la libertatea atat a av cat si a clientului de a initia/derula o activitate

contractuala, specifica profesiei de avocat:

1. Raportul contractual dintre avocat si client e liber, cu exceptiile expres prev de lege
2. Ctr dintre avocat si client are la baza si increderea in activitatea desfasurata de
avocat, sau in conduita clientului, sens in care ambele parti pot renunta unilateral la
serviciile avocatiale, in conditiile L si ale S.

4. Limitele exercitarii profesiei de avocat

In exercitarea profesiei, av nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri sau

intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice, libertatea sa fiind garantata de lege –
art. 7 al. 3 S.

De asemenea, av are dr de a refuza ctr cu clientul in prezenta reprezentantului organului de

urmarire sau cercetare penala ori a oricarei autoritati publice, precum si in cazul in care exista
sau are cunostinta de existenta unui sistem de control al contacului cu clientul.

III. PRINCIPIUL INDEPEDENTEI

Are consacrare legala expresa in L. 51 in sensul ca profesia de avocat e independenta, cu

organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutlui profesiei.

In exercitarea profesiei, av e independent si se supune doar legii, S si CD.

Ideea e reglementata identic in S cf art. 3 al. 1.

Principiul independentei profesiei de avocat trebuie coroborat cu scopul acestei activitati:

promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale pf/pj de drept
public/privat.

Din analiza tx legale ce pun in lumina principiul indepednentei activitatii avocatului, se poate
deduce ca exista trei paliere de analiza:
- independenta avocatului in raport cu statul, respectiv organele statului – independenta
functionala

14
 - independenta profesionala: in raport cu organele profesiei
- independenta personala: in raport cu clientul.

1. Independenta functionala

Profesia de av are organizare si functionare autonome, aspect reluat si in S.

Acest principiu se respecta si in cazul existentei si functionarii barourilor de avocati.

Independenta profesiei nu poate fi ingradita sau limitata prin actele autoritatilor administratiei
publice, ale instantelor judecatoresti, MP, sau ale altor autoritati decat in cazurile si conditiile
expres prev de lege.

Independenta profesiei se concretizeaza si prin inexistenta unui dr de ctrl al statului asupra

activitatii av.

Raspunderea disciplinara a av revine integral organelor alese in cadrul corpului profesional.

Av nu au un raport de subordonare fata de instante sau parchete, nici macar cand acorda asistenta
juridica din oficiu.

Av nu raspunde penal pt sustinerile orale/scrise in forma adecvata si cu respectarea legii in fata

instantelor, oup, sau a altor organe administrative de jurisdictie, si nici daca sunt in legatura cu
consultatiile oferite justitiabililor sau cu formularea apararii in acea cauza, ori pt sustinerile
facute in cadrul consultatiilor verbale sau scrise acordate cleintilor, daca sunt facute cu
respectarea normelor deontologice profesionale.

Nu constituie abatere disciplinara si nici nu pot atrage alte forme de raspundere juridica a av
opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, indeplinirea obligatiilor legale si folosirea
mijloacelor legale pt pregatirea si realizarea efectiva a apararii libertatilor, drepturilor si
intereselor legitime ale clientilor sai.

Independenta functionala e prezenta si in rap cu sist propriu de pensii al avocatilor, intrucat Casa
de Asigurari a Av e organizata si functioneaza in cadrul UNBR si e o institutie autonoma de
interes public, cu personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.

Independenta functionala se manifesta si in privinta naturii juridice a activitatii derulate de av in

conditiile L si S.
Indiferent de forma si modalitatea de exercitare a profesiei, activitatea de avocatura ce
genereaza venituri profesionale nu poate fi reconsiderata ca activitate dependenta in conformitate
cu prevederile C. fiscal cf art. 31 al. 1 ind. 1 L. 51/95.

Ref legiferarea in materie de avocatura, Congresul avocatilor adopta si modifica statutul

profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, cf prevederilor L si pe baza proiectelor
intocmite de Consiliul UNBR – art. 64 al. 1 lit. d) L.

15
Concluzii: independenta functionala a avocatului se concretizeaza prin urmatoarele:
1. Statul, prin organele sale decizionale, a adoptat cadrul legal general de organizare si
functionare a avocaturii, revenind organelor profesiei atributia de a reglementa norme
infra-parlamentare in materia avocaturii
2. Controlul profesional al avocaturii revine exclusiv organelor profesiei, organele statului
nu au atributii in acest sens.
3. Existenta unui sistem de pensii specific avocaturii, altul decat cel public.

2. Independenta profesionala

Acest tip de independenta e corelat cu organele reprezentative si de conducere ale avocaturii, asa
cum sunt reglementate de L si S:
a) av are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei.
b) Av strain poate exercita profesia de av in Ro, la alegere, in cadrul uneia din formele de
org prev de L.
c) In derularea activitatilor prev de alrt. 3 din L, av decide unilateral alegerea notarilor
publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu care
poate sa colaboreze.
d) Av exercita profesia de avocat la alegere, numai in una din modalitatile legale cf art. 213
S.
e) Av sunt independenti in luarea hotararii de a-si asocia sau grupa formele de exercitare a
profesiei sau in luarea unei decizii ref unele conventii de conlucare profesionala, de
forma efectiva de exercitare a profesiei – colaborare, ctr de munca, asociere.

Cf legii, constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate
de catre av, prin orice mijloace legale, urmatoarele:
a) Existenta unui interes propriu sau al pers apropiate lui in cauza ce i-a fost incredintata
b) Prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau
publicului
c) Prestarea de activitati avocatiale de simpla complezenta
d) Existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

3. Independenta personala

Acest aspect al independentei se raporteaza la relatia pe care av o are cu clientul:

a) Avocatul e independent de propriul client, in sensul celor anterior mentionate, conduita
acestuia neputand fi decat in limitele legii.
b) Av nu e un simplu mandatar al clientului sau, obligatia sa fiind de a-l reprezenta pe
acesta, cu respectarea cerintelor legii si cu folosirea celor mai adecvate aparari si
sustineri, cf naturii cauzei si intereselor legitime ale clientului sau.
c) Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului.
d) Cu privire la onorariile practicate, acestea desi sunt rezultatul conventiei partilor, totusi,
cf art. 66 lit. x) L. 51/95, Consiliul UNBR adopta cu caracter de recomandare, tabloul
onorariilor minimale pt serviciile prestate cf legii, de formele de exercitare a profesiei de
avocat.

16
 a. Legea subliniaza caracterul de recomandare al acestor onorarii minimale, dand
prioritate vointei partilor, sens in care, cf art. 31 al. 1 ind. 2 L. 51/95 se prevede ca
avocatii pot conveni cu clientii onorarii superioare celor stabilite in tabloul
onorariilor minimale adoptat de CUNBR.
e) Avocatul are posibilitatea de a renunta unilateral, in conditiile legii, la caj – drept
recunoscut si clientului.

Concluzii: acest principiu al independentei avocatului sub toate formele sale e necesar pt
urmatoarele argumente:
a) Specificul si natura activitatii av, respectiv misiunii sale profesionale, implica o
independenta veritabila fata de orice ingerinta din partea unor terte entitati.
b) Principiul independentei, asa cum e reglementat, asigura un just echilibru intre
presiunea posibila exercitata din partea statului/organelor sale, organelor profesiei
sau a propriilor interese si necesitatea asigurarii unei aparari reale si de calitate a
clientului.
c) Principiul independentei justifica atribuirea calitatii de partener al justitiei
avocatului, fiind un principiu f important si la niv activitatii judiciare.

IV. PRINCIPIUL AUTONOMIEI SI DESCENTRALIZARII

Acest principiu se ref exclusiv la organizarea interna a profesiei de avocat, fiind consacrat expres
in art. 49 L: profesia de avocat e organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in
limitele competentelor legale – in acelasi sens, cu precizarea expresa a principiului
descentralizarii, v. si art. 4 al. 1 S.

In privinta autonomiei interne si a descentralizarii profesiei de av trebuie retinute urmatoarele:

a) baroul e structura centrala prin care avocatii pot derula activitatile specifice profesiei –
profesia de av de ex numai de av inscrisi in tabloul baroului din care fac parte,
component UNBR -art. 1 al. 1 L.
b) Actele emise de barouri, in indeplinirea atributiilor ce le revin in calitatea lor de organe
ale profesiei, pj de interes public, sunt asimilate actelor administrative, urmand regimul
actelor administrative in privinta fortei juridice si a momentului de la care ele produc
efecte juridice.
c) Barourile si UNBR asigura exercitarea calificata a dr de aparare, competenta si
disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor membri.
d) In fiecare jud exista si functioneaza un singur barou membru UNBR, cu sediul in
localitatea de resedinta a jud.
a. In privinta componentei barourilor, acestea sunt constituite din toti av dintr-un
jud, sau din mun. Bucuresti.
b. Fiecare barou are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
e) Autonomia baroului nu se confunda cu independenta lui.
a. Avocatura e o profesie unitara, reglementata la niv national, deservind un stat
unitar.
b. Acesti principiu al autonomiei si al descentralizarii, deci, tb coroborat cu
atributiile legale si statutare ale UNBR in privinta politicilor profesionale

17
 nationale, in ceea ce priveste reglementarea profesiei, ctrl profesiei, admiterea in
profesie, pregatirea continua si initiala etc.
f) Principiul autonomiei si descentralizarii profesiei de av nu limiteaza cu nimic
competenta teritoriala generala si nationala a avocatului, care isi poate derula
activitatile specifice profesiei in toata tara, indiferent de baroul in care isi are sediul
profesional.

V. PRINCIPIUL PASTRARII SECRETULUI PROFESIONAL

Acest principiu e simultan o obligatie profesionala a fiecarui avocat care isi deruleaza profesia in
oricare din formele si modalitatile legale.

Secretul profesional e o consecina fireasca a obligatiei de confidentialitate, care tine de

esenta si de natura profesiei de avocat.
a) Relatiile dintre av si clientii sai se bazeaza printre altele si pe confidentialitate cf art. 6
al. 4 S.
a. Legea defineste relatia av-client punand la baza acesteia mai multe criterii, intre
care si confidentialitatea.
b. Aceasta viziune nu e una esentialmente formala ci are la baza menirea av si
specificul muncii lui: av poate fi, de la caz la ca, sfatuitorul clientului, confidentul
lui in privinta cazului prezentat, primul judecator al cauzei etc.
b) Cf art. 113 S: av e confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat, iar
confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie
obligatii fundamentale ale av.
c) Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre av si client, intre av
si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, e confidentiala cf art. 10 al.
1 S.
a. Corelativ acestei calificari legale, exista pe de o parte, obligatii din partea av si, pe
de alta parte, a fost conceput un sistem legal de protectie a caracterului
confidential.
d) Regula confidentialitatii nu se aplica in cazul unei reprezentari comune.
a. Fiecare din clientii reprezentati in comun are dr la o reprezentare loiala si
diligenta, de catre av respectiv, dr de a revoca mandatul acordat av, si toate dr
prev de lege pt cazul fostilor clienti.
b. Intre clientii reprezentati in comun regula confid nu se aplica cf art. 137 al. 3 S.

Intrucat confidentialitatea e un postulat al activitatii avocatiale, pastrarea secretului profesional

devine un dr si o obligatie profesionala a avocatului.

Jurisprudenta CEDO ref la confidentialitatea comunicarii intre client si avocat e f diversa,

in timp statornicindu-se urmatoarele reguli:
a) Daca un av nu poate sa se consulte cu clientul sau si sa primeasca instructiuni
confidentiale de la el fara o supraveghere, asistenta pe care o ofera pierde o mare parte
din utilitate, in conditiile in care rolul Conventiei e de a garanta dr practice si efective.
b) Cand e implicat un avocat, incalcarea secretului profesional se poate rasfrange asupra
administrarii adecvate a justitiei si deci asupra dr garantate de art. 6 Conv.

18
 c) Relatia av-client e in principiu privilegiata si corespondenta in acest context, oricare ar fi
scopul ei, se ref la aspecte private si confidentiale.
d) Supravegherea unei consulatari juridice reprezinta un grad extrem de ridicat de intruziune
in dr pers la respectarea vietii private si a corespondentei.

Componentele acestui principiu se regasesc in urmatoarele cazuri:

a) Avocatul e dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei
care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor expres prev de lege – art. 11 L.
a. Legea, plecand de la principiul confidentialitatii, a instituti si o obligatia
profesionala a av, cea de a pastra secretul profesional.
b) Pt efectivitatea si aplicabilitatea principiului pastrarii secretului profesional a fost
consacrat la nivel legislativ si un sist de protectie a acestuia: actele si lucrarile cu
caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile.
c) Perchezitionarea av, a domiciliului sau a cabinetului sau ori ridicarea de inscrisuri si
bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.
a. Exceptii de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:
i. Inscrisurile ce contin comunicari intre avocat si clientul sau
ii. Inscrisurile care contin consemnari efectuate de av cu privire la aspecte ref
la apararea unui client.
d) Raportul dintre av si pers pe care o asista/reprezinta nu poate forma obiectul
supravegherii tehnice decat daca exista date ca av savarseste / pregateste savarsirea unei
infractiuni din cele prev de art. 139 al. 2 CPP.
e) Secretul profesional e de ordine publica.
a. Intrucat legea a ridicat acest principiu la nivelul unei dispozitii de ordine publica,
in consecinta partile nu pot nici prin acord sa deroge de la aceasta regula legala.
b. Pt a consolida caracterul de ordine publica, s-a prevazut ca av nu poate fi obligat
in nicio imprejurare si de catre nicio persoana sa divulge secretul profesional si nu
poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o
alta autoritate sau persoana.
i. Exceptie: cazurile in care av e urmarit penal, disciplinar sau cand exista o
contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pt necesitati stricte pt
apararea sa.
f) Avocatul e obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si
actiunilor preconizate si desfasurate pt client.
g) Pastrarea secretului profesional are o arie de cuprindere ce vizeaza intreaga cauza, deci
putim vb de o aplicabilitate generala.
h) Obligatia de pastrare a secretului profesional e absoluta si nelimitata in timp: se
intinde asupra tuturor activitatilor avocatului, asociatilor sai, avocatilor colaboratori, av
salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asurpa raporturilor cu alti
avocati.
i) Obligatia de a pastra secretul profesional revine si pers cu care av conlucreaza in ex
profesiei, precum si salariatilor sai.
j) Divulgarea de catre av, fara drept, a unei info confidentiale din sfera privata a clientului
sau ori care priveste un secret operational sau comercial ce i-a fost incredintat in virtutea
aceleiasi calitati sau de care a putut lua cunostinta in timpul derularii activitatilor
specifice profesiei constituie infractiune.

19
 k) Obligatia de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat, si
salariatilor acestora cu privire la infos cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce
le revin.
l) Astfel se realizeaza o dubla limitare a intinderii obligatiei, repsectiv principiului pastrarii
secretului profesional:
a. O limitare temporala – aplicarea principiului e absoluta si nelimitata in timp
b. O limitare personala – principiul se aplica:
i. Av fondator
ii. Colaborator
iii. Salarizat
iv. Avocatului cu care conlucreaza
v. Av asociati si
vi. Organelor profesiei si salariatilor acestora.
m) Constituie atingere a independentei avocatului si trebuie evitata si inlaturata de catre av
prin orice mijloace legale, existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii
secretului profesional
n) Av tb sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, cand
secretul profesional risca sa fie incalcat.
o) Av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul informatiilor incredintate de
un client anterior risca sa fie afectat.
a. Ratiunea respectarii principiului secretului profesional a dt dubla limitare a
principiului libertatii profesionale a av., instituindu-se 2 cazri in care av e obligat
sa nu accepte clientela.
p) Sediul profesional si celelalte spatii in care av isi deruleaza activitatea profesionala
trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional.
q) Secretul profesional vizeaza toate infos si datele de orice tip, in orice forma si pe orice
suport, furnizate av de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu
care clientul a cerut pastrarea confidentialitatii, precum si orice docs redactate de av, ce
contin sau se fundamenteaza pe infos sau datele furnizate de client in scopul acordarii
asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost ceruta de client.
a. Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile.
r) Pt asigurarea secretului profesional, av are obl sa se opuna perchezitionarii domiciliului,
sediului profesional principal, secundar si a biroului de lucru, precum si perchezitiei
corporale, cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate in locurile sus-
mentionate sau asupra sa.

Pt o mai buna precizare a sferei de aplicare a principiului pastrarii secretului profesional, lege a
statuat si dpv tehnic urmatoarele:
a) Spatiile in care av isi deruleaza activitatea tb sa fie apte dpv tehnic sa asigure pastrarea
secretului profesional
b) Pastrarea secretului profesional se impune in toate cazurile de prestare a activitatii av
indiferent de suportul material folosit: scris, oral, informatic, electronic sau pe suport
informatic
c) Actul procedural penal ref la perchezitia spatiilor de activitate ale av sau chiar a av
insusi tb sa se deruleze in conditii speciale, derogatorii de la dr. comun.

20
 d) Continutul si modul de prezentare a adresei de internet se avizeaza in prealabil de
Consiliul Baroului si tb sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul
profesional.

Concluzii:
a) Acest principiu e simultan o obligatie profesionala a av, a carei incalcare repezinta
abatere disciplinara grava.
b) Principiul are o aplicabilitate generala: temporala, materiala, personala, exceptiile
aplicarii lui fiind limitativ prev de lege.
c) Principiul este de esenta si natura profesiei de avocat.
d) Acest principiu este de ordine publica, depaseste interesul privat.
e) Principiul asigura o dubla incredere, pe de o parte intre av si client si pe de alta parte, in
actul de justitie.
f) Eficienta avocatilor cand apara drepturile clientilor depinde de existenta unei
increderi ref respectarea confidentialitatii comunicarilor dintre avocat si client.
g) Secretul profesional e considerat un instrument prin care se poate asigura accesul la
justitie si mentinerea statului de drept.
a. CEDO a corelat in mod repetat respectarea secretului profesional cu respectarea
art. 6 si 8 ECHR.
b. In primul rand, CEDO considera ca dreptul unui acuzat de a comunica cu av sau
in lipsa oricarei alte pers face parte din cerintele de baza ale unui proces
echitabil, intr-o societate democratica, si deriva din art. 6 al. 3 lit. c) Conv.
c. Dreptul fiecaruia la un proces echitabil depinde de relatia de incredere ce exista
intre avocat si client.
d. In al doilea rand, CEDO a evidentiat in repetate randuri ca subminarea secretului
profesional poate reprezenta o incalcare a art. 8 ce protejeaza dr la respectarea
vietii private si de familie.
e. Art permite o protectie mai puternica a schimburilor de infromatii dintre avocati
si clientii sai.
f. Acest lucru se justifica prin faptul ca avocatilor li se atribuie un rol fundamental
intr-o societate democratica, cel de a apara partile in litigiu.
g. Cu toate acestea, e imposibil sa se duca la indeplinire aceasta sarcina esentiala
daca nu pot garanta celor pe care ii apara ca schimburile lor de infos vor fi
confidentiale.
h) Orice pers tb sa aiba posibilitatea, fara nicio constrangere, de a consulta un avocat a
carui profesie pp acordarea de consiliere juridica independenta tuturor celor ce au nevoie
de aceasta.
a. CJUE: pastrarea confidentialitatii in legatura cu anumite comunicari intre av si
client constituie un principiu general de drept, comun legislatiilor tuturor smue,
si, prin urmare, un drept fundamental protejat de legislatia comunitara.

21