Plan de intervenție personalizat

deficienţă de intelect şi limbaj

Semestrul I an școlar 2015- 2016

1. Date de identitate
Numele şi prenumele: XX
Vârsta: 6 ani – 22.XI.2009
Sex: masculin
Domiciliul: Adjud
Gradinita Nr. 1 Adjud
Nivelul grupei: II
Data aplicării: octombrie 2015
Starea de sănătate : relativ bune, îmbolnavire frecvenă a căilor respiratorii
Echipa de interventie: – prof. înv. preșcolar
Miron Elena-Viorica – prof. logoped
Domeniul de intrvenție: educațional
2. Definirea problemei
Gradul de manifestare al subiectului în activitatea cotidiană:
Maryo este un băiețel care a venit la grădiniță la vârsta de trei ani, însoțit de bunica
maternă, care îl avea în grijă. În momentul în care a fost adus la grădiniță, nu putea să
comunice cu colegii sau cu personalul unității, deoarece nu înțelegea decât câteva cuvinte în
limba română. Din acest motiv, Maryo era veşnic agitat în timpul activităţilor desfăşurate la
grădiniță (se ridica în picioare, atunci când nu- i convenea ceva), la un moment dat, din cauza
frustrării, a început să se tăvălească pe jos. Din cauza limbajului sărac și defectuos, comunică
și cooperează foarte greu cu educatoarea și cu colegii. Adaptarea la mediul grădiniței și la
grupul de copii s-a făcut cu foarte mare greutate, din cauza dificultăților de comunicare.
Bunicii îl cresc cum se pricep ei mai bine, oferindu- i multă iubire. Am încercat să încurajez
independența copilului, oferindu-i îndrumare atunci când este nevoie și să laud performanțele
acestuia, chiar dacă sunt minore. L-am implicat în toate activitățile de grup.
Am rămas și eu implicată, urmărindu- i progresul și l-am încurajat să practice și acasă ce a
învățat la grădiniță;

Psihodiagnostic : - retard psihic nediagnosticat;

- elemente de autism;
- tulburări de comportament;
- dificultăți în perceperea componentelor spațiale și temporale
3. Informații educaționale
Comportament cognitiv:
- copilul are minime reprezentări despre mediul înconjurător corespunzatoare vârstei și nu are
capacitatea de a observa sistematic;
- volumul limbajului este foarte sărac, se exprimă greoi, are tulburări de pronunție;
- gândirea se manifestă doar în cazuri concrete, intuitive;
- atenția este slab dezvoltată.
Comportament psihomotric:
- dezvoltare fizică corespunzatoare vârstei;
- nu cunoaște schema corporală;
- întâmpină dificultăți în orientarea spațială;
- nu are deprinderi de igienă personală și colectivă formate.
Relații sociale:
- este politicos cu personalul gradiniței;
- este un copil remigrat, foarte apropiat de bunica maternă;
-are crize de nesiguranță;
- nu este sociabil, nu colaboreaza cu colegii din grupă;
4. Date familiale:
Numele şi prenumele părinţilor
tata-Dumitrache
mama-Dănuța-Geta
Ocupaţia părinţilor
Tata – muncitor
Mama – migrant Italia
Bugetul familiei: mic – pensia bunicului 400 lei
Structura familiei : o familie care se ocupă de copil, mai ales bunica
Componenţa familiei: bunicul, bunica, încă un nepot
Relaţii familiale: bune, dar părinţii sunt divorțați
5. Date despre starea sănătăţii
Naştere : normală
Dezvoltare fizică : bună
6. Date privind dezvoltarea personalităţii
Percepţie : lacunară
Atenţie : instabilă, se concentrează greu în activitate
Memorie: predominant mecanică şi de scurtă durată; viteza de memorare variată, în funcţie
de tipul textului învăţat (memorează uşor melodiile şi versurile cântecelor, dar nu le poate
reda corect din cauza limbajului); întipărirea slabă, durata păstrării scurtă.
Gândirea : concret- intuitivă, nu face abstractizări.
Limbaj şi comunicare :
-Volum vocabular: sărac, concret- situativ.
-Tip de comunicare: neinteligibilă, mimico- gesticulară, înţelege informaţia verbală în ritm
lent, după multe repetări.
Imaginaţie: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate, pentru că urmăreşte aceste
programe la televizor.
Afectivitate: emotivitate, imatur emoţional, dependenţă de adult, reacţii emotive cu caracter
exploziv (transpirație, plâns, aruncarea jucăriilor, agitaţie).
Psihomotricitate: coordonare motrică generală - relativ bună.
Rezistenţă la dificultăţi: oboseşte uşor, se plictiseşte repede.
Trăsături de caracte r în devenire: neîncredere în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranţă,
egoism.
Aptitudini: aptitudini pentru activităţile practice, educaţie muzicală.

7. Stil de învăţare:
Greoi, datorită faptului că nu se poate concentra mult timp şi se plictiseşte repede.
Preferă activităţile practice şi educaţia muzicală (imită cu uşurinţă mişcările sugerate de textul
jocurilor muzicale sau cântă cântece învăţate, dar fără a fi prea bine înţeles). Este dezinteresat
de celelalte activităţi din grădiniţă, are un stil de muncă încet, se plictiseşte uşor, nu rezistă la
efort intelectual susţinut şi nici la efort fizic.
7. Stil de muncă : sub supravegherea bunicii sau a educatoarei.
Scopul:
Dezvoltarea potenţialului cognitiv al copilului în vederea integrǎrii lui în grupul de
copii şi în activitǎţile specifice grǎdiniţei.
Obietive cadru:
-dezvoltarea abilitǎţilor cognitive specifice vârstei preşcolare;
-dezvoltarea abiliţǎtilor de comunicare cu cei din jur;
- socializare, relaţionare cu copiii şi personalul grădiniţei;
-însuşirea unor deprinderi elementare de comportament şi deprinderi igienice;
-creşterea nivelului de dezvoltare şi coordonare psiho- motrică ;

Intervenţia educatoarei în cadrul grǎdiniţei:

Tipuri de activitate:
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare, activităţi pe centre de interes;
- activităţi practice,educaţia pentru societate;
- activităţi artistico-plastice,educaţia muzicală;
- activităţi de educaţie fizicǎ şi sport;
Strategii centrate pe copil:
-valorificarea maximǎ a jocurilor didactice, dar și distractive;
-procedee de lucru simple, cu grad mic de dificultate;
-stimularea corespunzatoare a senzaţiilor și percepţiilor;
-valorificarea ariilor de stimulare şi a tuturor spaţiilor din gradiniţǎ cu care copilul vine în
contact (care influenţeazǎ în mod pozitiv dezvoltarea fizică, intelectuală, afectivă, senzorială
și socială a copilului).
-individualizarea metodelor folosite pentru copiii cu dizabilități;
-adaptarea materialului didactic folosit la fiecare activitate;
-procurarea materialului de sprijin, atunci când este nevoie;
-organizarea unor activități la care să participe toți copiii;
-construirea unei imagini pozitive despre sine, pe fondul unor activități de grup, orientate
spre valorizarea posibilităților fiecăruia și pe un sistem de relații pozitive între educatoare
și copil și între copii.
Resurse, mijloace:
 - material didactic adecvat fiecǎrei activităţi;
- jucării, truse de joc, truse de joc sportive;
- calculator,cd-uri;
- cǎrţi cu imagini, cǎrţi de colorat;
- planşe, jetoane;
Metode şi instrumente de aplicare:
- jocul didactic, jocul de mişcare,jocul de rol;
- percepţia şi manipularea de obiecte;
- conversaţia, explicaţia,exerciţiul
Obiective pe termen lung:
- ameliorarea pronunției și dezvoltarea exprimării orale;
- dezvoltarea operațiilor gândirii și a calității acesteia;
- recuperarea lacunelor datorate handicapului ușor de care suferă;
- exersarea capacității de orientare spațială și temporală;
- educarea comportamentului civilizat.
Obiective operationale:
Dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare:
- sǎ perceapǎ şi sǎ rosteascǎ cuvinte în propoziţii simple;
- sǎ rǎspundǎ adecvat(verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune, la ce i se cere,
să participle la activităţi;
Terapia cognitivǎ:
- sǎ cunoascǎ şi sǎ recunoascǎ obiecte, jucăriile, lucrurile din jurul său, să fie capabil
să le numere, să le grupeze după diferite criterii;
- sǎ cunoascǎ şi sǎ recunoascǎ unele reguli simple de comportare civilizată;
- sǎ cunoascǎ bine spaţiul grǎdiniţei, personalul grădiniţei, cu care vine în contact
zilnic;
Dezvoltarea motricitǎţii:
- sǎ utilizeze obiecte, jucǎrii uşor de manevrat, să nu le strice, să aibă grijă de ele;
- sǎ recunoascǎ anumite obiecte, jucǎrii;
- dezvoltarea motricității fine prin activitățile de modelaj, pictură, desen;
- sǎ ştie sǎ se autoserveascǎ şi sǎ aşeze la locul lor obiectele utilizate;
- sǎ ofere şi altor copii jucǎriile pe care le foloseşte, să se joace cu ceilalţi copii, să nu
arunce cu jucarii;
Consilierea familiei:
- discuţii despre comportamentul copilului;
- exemplificǎri despre activitatea desfăşurată, despre progresele obţinute pas cu pas;
-explicaţii despre metodele aplicate, de răbdarea de care este nevoie,de încurajarea
permanentă la adresa copilului,de laude şi mângâieri şi multă atenţie din partea familiei;

Acest ,,Plan de intervenţie personalizat’’ va fi revizuit periodic, în funcţie de progresele

obţinute în dezvoltarea copilului, în funcţie de comportamentele atinse, a integrării în
colectivul de copii.
La aceastǎ structurǎ generalǎ se adaugǎ conţinutul propriu-zis al activităţii, în paşi mici,
întocmind o planificare sǎptǎmanală.
METODE ȘI INSTRUMENTE DE EVALUARE:
- evaluare oralǎ;
- observaţie directǎ;
- evaluarea rezultatelor concrete: desene, lucrări practice, portofoliul copilului, etc;
- se face prin exerciţii susţinute, prin jocuri educative având ca puncte tari automatismele
întreţinute, convorbiri cu copiii, povestiri, conversaţii, convorbiri cu bunicii, convorbiri cu
medicul şi psihologul.
Obiective realizate:
-pregătirea copilului de a răspunde pozitiv în grupul de copii, de a face faţă în mod natural la
integrarea în grupă, promovarea unei atitudini deschise, de acceptare a copiilor cu nevoi
speciale şi restul grupului.
Dificultăţi întămpinate:
-munca susţinută, posibilităţi de modulare a programului zilnic, adaptare curriculară
individualizată;
Metode cu impact ridicat:
pozitiv
- învingerea timidităţii, de a nu se izola de grup, încredere în sine,
acceptarea celorlaţi copii.
negativ
- necesită timp şi implicare,uneori, în defavoarea celorlalţi, tehnici
speciale de predare, de lucru prin schimbarea regulilor.
Recomandări particulare:
-îmbunăţirea comunicării şi cooperării cu bunicii copilului, în vederea unui program susţinut,
pentru ameliorare şi progres.
Rolul şi modul de implicare a bunicilor în program:
-stimularea dezvoltării atitudinilor pozitive ale bunicilor de a fi alături de copil, de cerinţele
speciale ale copilului, să aibă multă răbdare, încredere, să acorde atenţie pozitivă la eforturile
copilului, să conştientizeze că este nevoie de timp şi efort din partea lor, de a sesiza, anticipa
şi a repeta situaţii educative pentru înţelegerea manifestărilor copilului.

CONCLUZII:
Prin integrarea lui Maryo în sistemul grădiniței de masă, am urmărit recuperarea și
valorificarea la maxim a copilului, pentru formarea unor comportamente adecvate, încât să se
poată descurca singur în situațiile cotidiene, în mod acceptabil, cu minim ajutor. Preşcolarul a
reuşit să depăşească în mare parte dificultăţile de învăţare pentru temele propuse, dobândind o
experienţă cognitivă superioară celei anterioare ( a reuşit să rec unoască şi să asocieze culorile
galben, alb, verde; recunoaşte doar două plante de toamnă- crizantema și tufănica; şi-a
dezvoltat motricitatea fină – încercuieşte, subliniază, cu ajutorul educatoarei, colorează corect
o imagine în contur; nu reuşeşte să verbalizeze singur cele observate; nu a memorat şi nici nu
a învăţat logic rolul părţilor componente ale animalelor; acceptă ajutor din partea colegilor sau
a educatoarei. Nu reușește, încă, să numere până la 10. Nu recunoaște decât cifrele 1,2,3, dar
asociază corect aceste cifre la numărul de obiecte. Povestește, cu ajutorul educatoarei sau al
bunicii, fragmente scurte din textele literare audiate la grădiniță.
 Acordând o atenție deosebită acestui copil, împreună cu bunica maternă și copiii din
grupă, suntem convinși că, având răbdare, credință și speranță, îl vom ajuta să se integreze
mai bine în colectiv și, până la sfârșitul anului școlar, să se rezolve într-o mare parte
problemele, pentru a putea fi apt să meargă la școală. De asemenea, acest copil a avut nevoie
de un curriculum planificat diferențiat, de programe de terapie lingvistică, de tratament
logopedic specializat la centrul CARTHA Adjud, de programe specifice de predare- învățare și
evaluare, adaptate abilităților lui Maryo.
Întocmit,
Prof. .....................................