Cetatea Bănița
Istoria arhitecturii românești
Ceatatea dacică Bănița
I. Analiza istorica
Cetatea Bănița face parte dintr-un
amplu sistem defensiv strategic, împreună
cu alte fortărețe dacice din munții Orăștiei,
avand ca scop apărarea marii aşezări şi
centru economic, politic, militar şi religios
de la Sarmisegetuza. Ea datează de pe
vremea lui Burebista, ca urmare a unui efort
de „colonizare” sistematică a zonei
Munţilor Orăştiei și a fost refăcută sub
regele Decebal pentru a întării apărarea în
timpul războaielor daco-romane(101-102,
105-106).
1.Harta cetăților dacice din sudul Transilvaniei + intervenții
grafice
În contextul istoric în care în zona
munților Orăștiei se găseau numeroase
bogății care i-au atras și pe romani, dacii și-
au grupat mai multe cetați la un loc, la
distanță nu prea mare, pe care romanii le
numeau ”munți întăriți”¹ și care erau legate
¹ Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România: De la
orînduierea comunei primitive până la sfârșitul veacului al XVI-lea,
Editura Academiei Republicii Populare Române 1963
Barabaș Sandra
1
între ele printr-o rețea de turnuri izolate.
Aceste cetăți erau dispuse în teren după un
sistem radial de rezistență în etape care
permitea apărarea treptată a unui punct
izolat care era cetatea principală.
Construită în limita de vest a
bazinului Văii Jiului, în zona cea mai înaltă
a Dealului Bolii, cetatea Bănița bloca
accesul spre Grădiștea Muncelului-
Sarmizegetusa în sud, fiind apropiată de
ruta care trecea din Carpați spre Pasul
Valcan și Merișor.
II. Analiza morfo-tipologică
Cadrul geografic anume ales și
amenajat al cetății corespunde cerințelor de
teren reclamate de fortificațiile și modul de
trai al dacilor.
Dealul Cetății, cu o înălțime ce
depășește 900m, are un aspect conic fiind
izolat de munții Sebeșului si Retezat,
oferind o vizibilitate foarte bună spre
depresiunile din apropiere. Elementele de
fortificare dacice au fost dispuse doar pe
versantul nordic deoarece pantele de sud,
est și vest erau deosebit de abrupte.
2.Dealul Bolii (dealul Cetății)
Cetatea Bănița
Istoria arhitecturii romanesti
3. Harta
Lucrările de fortificare cuprind mai
multe construcții cu caracter militar:ziduri
de incintă, turnuri, platforme de luptă, val
de apărare din piatră, lemn și pământ,
construite pe terasele și culmea dealului.
Primul zid de incintă datând din
epoca dacică era construit din blocuri
fasonate în tehnica ”murus dacicus”
întâlnită și la alte cetăți precum :
Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Piatra Roșie,
Căpâlna. Această tehnică de zidărie este
legată de evoluția tehnologică și economică
și de apariția pietrei ecarisate. Au fost
adaptate câteva principii constructive,
rezultatul unor tradiţii diverse, atât
elenistice, cât şi din alte zone culturale cu
care constructorii daci au avut contacte la
particularităţile geo-morfologice din spaţiul
intra-carpatic.
Zidul de incintă menționat are o
grosime de 2m și o desfășurare de 115m,
închizând latura de nord și nord-est a
dealului. Blocurile mari de piatră de pe cele
două fețe ale zidului sunt legate între ele,
² M. MACREA, OCT. FLOCA, N.LUPTJ, I. BERCIU ,Cetăți dacice
din sudul Transilvaniei , EDITURA MERIDIANE
Bucureşti,1966
Barabaș Sandra
de-a curmezișul, prin bârne de lemn fixate
în niște jgheaburi în formă de coadă de
rândunică. Porțiunea de est a zidului e
dublată în interior pe o lungime de câteva
zeci de metri de un val puternic de piatră și
pământ, construit într-o altă epocă.²
Accesul pe platoul superior se face
pe o poartă monumentală largă de 2,5m la
capătul de jos și de 3,3m la cel de sus și o
lungime de 4,5 m, mărginită de o balustradă
din piatră de andezit. Cele trei terase care se
succed în trepte au o orientare est-vest și
înglobează diferitele funcțiuni ale cetății.
Prima terasă prezintă urme de
locuire prin materialele ceramic, chirpici si
alte obiecte de inventar fară a se păstra
resturi ale unor construcții.
Cea de-a doua terasă, având o
suprafață mai mică, este împrejmuită de un
zid masiv de piatră de 1,4m construit după
tehnica ”murus dacicus”. Zidul îndeplinește
funcția de apărare având formă
dreptunghiulară de 22x17m fiind prevăzut
în partea superioară cu creneluri.
 Cetatea Bănița
Istoria arhitecturii românești
Aici era amplasată o clădire cu
caracter reprezentativ, cel mai probabil
aparținând comandantului cetății. Cu un
soclu din blocuri de piatră fățuită,
construcția dreptunghiulară, poate cu etaj,
se înălța pe un schelet format din bîrne
groase, puse orizontal şi stîlpi de lemn.
Pereţii propriu-zişi erau lipiţi cu un strat
gros de chirpici. Vatra era din pămînt bătut,
de culoare roşie-gălbuie iar acoperişul, în
două ape, era probabil din şindrilă².
4.Reconstituire cetate
Tot pe acest platou este săpată în
piatră naturală o albie utilizată ca sistem de
canalizare ce avea rolul de a colecta și
deversa apa de pe terasă și acoperișuri.
Pe poziția cea mai dominantă a
dealului, la o cotă de 904 m, este amplasată
acropola, înconjurată de un puternic zid de
incintă de formă trapezoidală construit după
aceeași tehnică ca celelalte. Datorită
terenului stâncos și a suprafeței mici a
ultimei terase, zidul avea rolul de a susține
platforma și de a mări artificial suprafața
acesteia.
Poziția dominantă dispunea de o
vedere panoramică în toate direcțiile: spre
bazinul Jiului, munții Parâng, Retezat și
Sebeș. Aici era amplasat un turn permanent
de veghe construit din lemn și chirpici.
Dincolo de zona construită,pe direcția de
nord-vest a coastei accidentate și greu de
escaladat, se găsea tăiată în stâncă o
¹ Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România: De la
orînduierea comunei primitive până la sfârșitul veacului al XVI-lea,
Editura Academiei Republicii Populare Române 1963
Barabaș Sandra
platformă de luptă în stil roman având
lungimea de 18m.
Se remarcă astfel măiestria cu care
dacii îmbinau arta de a clădi cu formele
aleatorii al terenului. Cetatea Bănița este și
ea un exemplu de așezare cu un puternic
caracter defensiv care se vede în alcătuirea
pe terase a diferitelor construcții.
În ceea ce privește tehnicile de
construcție utilizate, acestea se mulează si
se adaptează terenului. Zidurile cetații au
fost înălțate direct pe stânca naturală,
necesitând amenajări speciale pentru a se
putea prinde blocurile de piatră.
Tehnica „murus dacicus” este intens
folosită la majoritatea cetaților din munții
Orăștiei. Zidul era construit din două
rânduri de ziduri din blocuri fasonate de
calcar, legate între ele prin bârne solide de
lemn încastrate în blocurile de piatră în
niște jgheaburi speciale săpate în piatră.
Spațiul dintre cele două ziduri de piatră se
umplea cu pământ și piatră neprelucrată.³
5. Murus-dacicus
Principala funcție a acestor ziduri
era una militară, structura solidă fiind una
greu de incendiat sau spart, menită să
reziste asediilor. O particularitate pe care
cetatea de la Bănița o prezintă față de
celelalte cetăți din zonă este grosimea
zidului ce nu depășește 2m, datorită
protecției suplimentare oferite de terenul
accidentat.
Se remarcă o mai largă folosire a
lemnului decât la celelalte cetăți deoarece
³http://www.departamentulalphacarpatica.ro/murus-
dacicus/
Cetatea Bănița Barabaș Sandra
Istoria arhitecturii romanesti

piatra de construcție se găsea în cantinăți Un rol important în dezvoltarea

limitate pe dealul Cetății iar transportul ei acestei așezări a avut-o rețeaua de drumuri
din alte zone era dificil. Acest material era care permitea accesul spre capitala statului
utilizat la bârnele care legau pietrele în zid, dac. Principala cale de acces pornea din
la partea superioară a diferitelor construcții, Valea Mureșului urmând către amonte Apa
la grinzile acoperișului. Orăștiei apărată în zona de gâtuire de
cetățile Costești și Blidaru. Un posibil atac
Despre avantajele geo-strategice ale dinspre sud, prin pasurile Vâlcan și
acestei fortificații militare se poate spune că Merișor, putea fi supravegheat de
sunt datorate în principal configurației fortificația de la Bănița.
naturale a terenului. Planul cetății se
mulează pe teren după caracteristicile
geografice ale înălțimii pe care e zidită.
Cetatea, cu poziția sa oarecum
periferică, era un punct strategic foarte
important în cadrul complexului dacic.
Eliminarea ei de pe hartă ar fi însemnat ca
centrul statului dac să rămână fără apărare
dinspre sud.

III. Etape de evoluție

Cetatea Bănița iși are originea în
timpul conducerii lui Burebista când acesta
pune bazele statului dac și își stabilește
capitala la Costești. Nu se cunosc prea
multe detalii din acea perioadă însă statutul
așezării de pe dealul Bolii s-a modificat cu
venirea la conducerea statului dac a lui
Decebal care mută capitala la
Sarmizegetusa Regia.
În decursul domniei lui Decebal,
statul dac s-a aflat la apogeul puterii sale
ceea ce a dus la implementarea unui sistem
de apărare unic în Europa. Din acest sistem
face parte și cetatea Bănița care a fost
tratată cu multă atenție datorită avantajelor
geo-strategice pe care le prezintă. Astfel că
așezarea civilă care era acolo la început,
atestată prin descoperirea mai multor
obiecte din ceramic, fier și bronz, forme
pentru turnarea obiectelor din metal și
altele, și-a întărit fortificația și a trecut la
un statut militar.
6.Hartă rețea de drumuri
Obiectele descoperite de arheologi
(lustruitoare de vase, greutăţi pentru
războiul vertical de ţesut, prîsnele,
pietre de rîşniţă, o undiţă , câteva
forme pentru turnat obiecte din metal
şi un creuzet din lut ars, cu urme de
bronz topit pe pereţi)¹ demonstrează
existent îndelungată a așezării și o varietate
de activități gospodărești care se
desfășurau în interiorul cetății fără a-i
imprima o notă civilă dominant.
În timpul războaielor daco-romane
(105-106), cetatea a fost distrusă precum și
întregul sistem de apărare ca urmare a
anexării regatului daciei la Imperiul Roman.

² M. MACREA, OCT. FLOCA, N.LUPTJ, I. BERCIU ,Cetăți dacice

din sudul Transilvaniei , EDITURA MERIDIANE
Bucureşti,1966
 Cetatea Bănița Barabaș Sandra
Istoria arhitecturii românești

Surse: Surse imagini:

http://dacica.ro/aurora/banita/ 1. M . M A C R E A , O C T . F L O C A , N . L U P
T J , I . B E R C I U ,Cetăți dacice din sudul
http://www.enciclopedia- Transilvaniei , E D I T U R A M E R I D I A N E
dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=cetatil Bucureşti,1966
e&fisier=concepte_despre_cetatea_dacica_I
2. http://www.misfan.ro/turism-cum-sa-nu-
http://www.drao.ro/articole/trasee/cet%C4 stai-acasa/cetatea-dacica-banita/
%83%C8%9Bi-castele/cetatea-
3. http://dacica.ro/aurora/wp-
dacic%C4%83-bolii-din-
content/uploads/2016/12/Banita_plan_2.jpg
bani%C5%A3a.html
4.http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-
http://patrimoniu.gov.ro/component/content
geto-daca/reconstituiri-3d/item/cetatea-
/article/17-monumente-istorice/unesco/92-
banita-reconstituire-3d
cetatile-dacice-din-muntii-orastiei
5.http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-
http://www.departamentulalphacarpatica.ro/
geto-daca/reconstituiri-3d/item/murus-
murus-dacicus/
dacicus-zid-dacic
6.http://www.patrimoniulnational.ro/new/gr
M. MACREA, OCT. FLOCA, N.LUPTJ, I.
up03.php
BERCIU ,Cetăți dacice din sudul
Transilvaniei , EDITURA MERIDIANE
Bucureşti,1966
Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în
România: De la orînduierea comunei
primitive până la sfârșitul veacului al XVI-
lea, Editura Academiei Republicii
Populare Române 1963

¹ Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România: De la

orînduierea comunei primitive până la sfârșitul veacului al XVI-lea,
Editura Academiei Republicii Populare Române 1963