Descoperirea şi introducerea antibioticelor în secolul XX au revoluţionat medicina în multe

privinţe şi au salvat nenumărate vieţi, ceea ce a reprezentat un punct de cotitură în istoria

omenirii. Antibioticele rămân unul dintre cele mai importante instrumente farmacologice pentru
controlul bolilor infecţioase. De asemenea, antibioticele sunt utilizate pe scară largă, ca agenţi
terapeutici sau profilactici, în practicile agricole. Din nefericire, utilizarea acestor medicamente
minunate a fost însoţită de apariţia rapidă a tulpinilor bacteriene rezistente şi de erodarea
utilităţii clinice.
Rezistenţa antimicrobiană este una dintre cele mai grave ameninţări la adresa sănătăţii
umane, unii agenţi patogeni devenind rezistenţi la mai multe clase de antibiotice
(multidrug resistant = MDR). În momentul actual se exprimă marea îngrijorare a revenirii la
epoca preantibiotică. În SUA, CDC estimează că aproximativ două milioane de persoane sunt
infectate cu bacterii care nu pot fi tratate cu antibiotice şi cel puţin 23 000 de persoane mor
anual din cauza acestor infecţii(1). Pe tot globul se înregistrează acum aproximativ 700 000 de
decese în fiecare an cauzate de infecţii cu aceşti microbi rezistenţi la antibiotice. Potrivit unui
studiu riguros comandat de guvernul britanic, această cifră ar putea creşte la 10 milioane,
depăşind la nivel mondial chiar şi decesele cauzate de cancer.
Nevoia de noi terapii cu antibiotice este acută şi creşte în mare parte din cauza apariţiei
agenţilor patogeni rezistenţi la medicamente. Sunt enumerate în secvenţele genomului bacterian
peste 20 000 de gene de rezistenţă (gene r), de aproape 400 de tipuri diferite. Dovezile susţin
existenţa unui rezistom bacterian mare (totalitatea genelor de rezistenţă şi a precursorilor lor
atât în bacteriile patogene, cât şi în cele nepatogene)(2). Indiferent de originea lor, genele de
rezistenţă se pot deplasa rapid prin populaţiile bacteriene şi pot apărea în bacteriile patogene.
Înţelegerea proceselor care contribuie la evoluţia şi selectarea rezistenţei este esenţială pentru
gestionarea stocurilor actuale de antibiotice şi pentru dezvoltarea unora noi.
Această problemă serioasă este recunoscută pe plan internaţional. În ciuda numeroaselor
rapoarte şi recomandări emise de diversele agenţii internaţionale şi naţionale, dezvoltarea
rezistenţei la antibiotice continuă. Se impun o serie de acţiuni agresive pentru a împiedica
apariţia de noi rezistenţe şi pentru a preveni răspândirea rezistenţelor deja existente.
O utilizare corectă a antibioticelor respectă toate principiile cunoscute de recomandare
a oricărui medicament . Particularitatea şi chiar originalitatea drogurilor anti-infecţioase este
cea de stimulare a emergenţei unor agenţi patogeni rezistenţi care pot fi uşor transmişi în
contextul contaminării nosocomiale. Relaţia dintre utilizarea abuzivă a antibioticelor şi
impactul ecologic este o preocupare actuală fiind recunoscută circulaţia tot mai crescută a
tulpinilor multirezistente de spital dar şi a celor comunitare. De aceea trebuie ţinut cont de faptul
că responsabilitatea medicului când stabileşte conduita terapeutică individualizată la pacient,
cuprinde şi evaluarea prealabilă a consecinţelor pe care le implică acestă strategie asupra
comunităţii , din punct de vedere medical, etic şi economic.

Bibliografie
1. Lawrence M. Tierney, Stephen J. McPhee, Maxine A. Papadakis – Diagnostic si tratament
in practica medicala 2001; 232-233
2. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/pneumonia-bacteriana-id-321-cmsid-51
3. Apisarnthanarak A, Holzmann-Pazgal G, Hamvas A, Olsen MA, Fraser VJ. Ventilator-
associated pneumonia in extremely preterm neonates in a neonatal intensive care unit:
characteristics, risk factors, and outcomes. Pediatrics. 2003 Dec. 112(6 Pt 1):1283-9
4. INSP-CNSCBT - Metodologia de supraveghere a infecțiilor nosocomiale în sistem
santinelă și a rezistenței microbiene. 2015.
5. Kim JM et al. Multicentre surveillance study for nosocomial infections in major hospitals
in Korea. Am J Infect Control, 2000, 28:454-458.
27. Respiratory-tract-infection, retrieved from:
http://www.nhs.uk/Conditions/Respiratory-tract-infection/Pages/Introduction.aspx

6. https://erj.ersjournals.com/content/50/3/1700582
8/WHO. Pneumonia. Available at: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs331/en,Updated November 2015.

9. Pneumonia, retrieved from www.lung.org

10.. Ciufecu C., Ivan A., Bocsan I.S.: Emergenta noilor patogeni . Specia umana in
universul viu.Bacteriologia ( BUC), 1998, 4: 211- 215.

11. Dorobat Gh., Dorobat CM.- ARDS. Adult Respirator/ Distress Sybdrome. Ed.
Tehnopress 1999.
12. Dorobat CM- Curs de boli infectioase- pentru studentii facultatilor de medicina
dentara. Ed. Tehnopress, 2007.

13. Gary R. Kravitz, David J. Dries, Marnie L.Peterson, and Patrick M. Schlievert.
Purpura Fulminans Due to Staphylococcus aureus. Clin Infect Dis 2005; 40: 941-
7.

14. Luca MC- Boli infectioase pentru studentii de medicina generala. Editura