Genetica comportamentală:

Introducere
Prof. Dr. Andrei C. Miu
 Genetica comportamentală
De ce suntem diferiți?

Genetica comportamentală (engl., behavior

genetics): studiul factorilor genetici și de mediu
care contribuie la diferențele comportamentale
dintre indivizi
 Legitimarea domeniului
• 1960, cartea „Behavior Genetics”, a lui John
Fuller (biolog) & Robert Thompson (psiholog)
• Behavior Genetic Association (1970)
• Jurnalul Behavior Genetics (1970)
Manuale recomandate
 Ereditatea: primele indicii
• Egiptul antic (cca. 3000 î.Hr.): Selecție
deliberată a animalelor, dovedită de imagini
cu diferite rase de vite sau câini
http://factsanddetails.com/world/cat56/sub362/item1506.html
 Selecția animalelor
• Roma și Grecia antice
(cca. 1000 î.Hr.-500
d.Hr.):
– 50 de rase de câini,
inclusiv ogari,
selectați pentru miros
sau văz, ciobănești,
de pază, de companie
etc.
 Ereditatea: primele indicii
• Platon, Republica (cca. 380 î.Hr.), referitor la
selecția câinilor de vânătoare și păsărilor:
– Deși sunt toate de tip bun, nu sunt unele mai bune
decât altele?
– Adevărat.
– Și selectezi oricum din toate sau ai grijă să
selectezi din cele mai bune?
– Din cele mai bune.
 Perspective
• Indivizii identici genetic pot fi diferiți. De ce?
• Trăsăturile sunt moștenite... Cum?
 Înnăscut sau învățat?
• Engl., nature vs. nurture
• W. Shakespeare („Furtuna”, cca. 1610):

A devil, a born devil, on whose nature

Nurture will never stick […]

Un diavol înnăscut, de-a cărui fire

Învăţul nu se prinde, […]
 Înnăscut?
• Francis Galton (1869): „geniul” este moștenit
• Biografiile unor oameni „eminenți”: oameni
de știință, judecători, scriitori, muzicieni,
conducători militari, oameni politici, teologi
etc.
• Procentul de rude cu realizări extraordinare
scade cu gradul de rudenie
• Alte contribuții ale lui Galton: atrage atenția
asupra gemenilor
Kimble, G. A. (1993). În R. Plomin, & G. E. McClearn (Eds.): Nature, Nurture, and
Psychology (pag. 3-24). American Psychological Association, Washington DC.
 Sau învățat?
• John Locke („An essay concerning human
understanding”, 1690): mintea e ca o coală de
hârtie pe care o scrie experiența
 Behaviorismul
• James B. Watson (1925):

“Give me a dozen healthy infants, well-formed, and

my own specified world to bring them up in and I’ll
guarantee to take any one at random and train him
to become any type of specialist I might select —
doctor, lawyer, artist, merchant-chief and, yes, even
beggar-man and thief, regardless of his talents,
penchants, tendencies, abilities, vocations, and race
of his ancestors.”
 Teoria evoluției
• Charles Darwin („The origin of species”, 1859
ș.a.): ascendența comună a oamenilor și
animalelor
• Caracteristicile evoluției:
(1) Ereditate
(2) Variație
(3) Selecție
So in regard to mental qualities, their transmission is manifest in
our dogs, horses, and other domestic animals. Besides special
tastes and habits, general intelligence, courage, bad and good
temper, etc. are certainly transmitted. With man we see similar
facts in almost every family; and we now know through the
admirable labours of Mr. Galton that genius, which implies a
wonderfully complex combination of high faculties, tends to be
inherited; and on the other hand, it is too certain that insanity
and deteriorated mental powers likewise run in the same
families.

(Charles Darwin, „The Descent of Man”, 1871)

 Eugenia
• Eugenia și „igiena socială”
• Biologia socială
• Reprezentanți ai eugeniei: Charles Davenport
(https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Daven
port) și Ernst Rüdin
(https://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_R%C3%B
Cdin)
Pavilion de eugenie, la un târg din Kansas, 1929
(Greenspan, Current Biology, 2008)
 ‘James Watson said that while people may like to think
that all races are born with equal intelligence, those ‘who
have to deal with black employees find this not true’.’

https://www.theguardian.com/commentisfree/2014/dec/01/dna-james-watson-scientist-
selling-nobel-prize-medal
Studiile gemelare
 Regularitățile eredității
Gregor Mendel (1865)
– Trăsături dihotomice (calitative) la mazăre
– Perechi de „elemente ereditare”, fiecare transmis
de la un părinte
– Aceste elemente nu se amestecă
– Sunt în relații dominant-recesiv
http://www.kullabs.com/class-miscellaneous/miscellaneous-
subject/miscellaneous-topics/heredity
 Redescoperirea lui Mendel
• Necunoscut până la 1900
• „Mendelism”: se potrivesc principiile în cazul
comportamentului?
– Nomadism, prostituție, sărăcie, alcoolism etc.
• Descoperirea fenilcetonuriei, bolii Huntington,
forme de retard mintal, orbire, surditate ș.a.
 Trăsături cantitative
• Karl Pearson (1904): moștenirea trăsăturilor
psihice (de ex., vivacitate, asertivitate,
introspecție, popularitate) și fizice la frați
– Corelația între frați era de 0.5; concluzia:
modalitatea de transmitere a acestor tipuri de
trăsături este similară
 „Mendelieni” vs. „Biometricieni”
• Ronald Fisher (1918) și caracterul poligenic al
trăsăturilor cantitative: trăsăturile cantitative
implică interacțiunea dintre multe gene, care
acționează mendelian, fiecare cu un efect mic
– Bateson (1906) introduce termenul de „genetică”
– Botanistul Wilhelm Johannsen (cca. 1903): „gene”,
„genotip” și „fenotip”
 Interacțiuni gene-mediu
• Robert C. Tyron (cca. 1940): selecție a șobolanilor pentru
performanța de memorie spațială în labirint
– Împerechere selectivă pe 21 de generații; până la F7, cei
„deștepți” fac 8/19 erori, iar cei „proști”, 18/19 erori în labirint
• Cooper & Zubek (1958): medii îmbogățite, standard sau
sărace
– Nici o diferență între „deștepți” și „proști” în mediile îmbogățite
sau sărace
– Variație, în funcție de fundalul genetic, în mediul standard
• Conceptul de „gamă de răspuns” (engl., norm of reaction)
(Theodosius Dobzhansky): un genotip determină diferite
fenotipuri, în funcție de mediu
Mediul îmbogățit
 Perspectivă?
• Gene și mediu
• Interacțiuni G × E
 Genetica moleculară
• Structura ADN-ului: Watson & Crick, 1953
• Dogma centrală a biologiei celulare:
ADN → ARNm → polipep de (proteine)
• Inventarea reacției de polimerizare în lanț (engl.,
polymerase chain reaction): Kary B. Mullis (1983)
(http://www.karymullis.com/pcr.shtml)
• Proiectul Genomului Uman (1990-2001)
• Aplicațiile epigeneticii în psihiatrie (Michael
Meaney)
• Asocieri la scală genomică
De la:
Concluzia noastră este că nu avem nici o dovadă
reală pentru moștenirea trăsăturilor. (John B.
Watson, 1924)

La:
Cea mai importantă generalizare care poate fi
făcută din varietatea studiilor sumarizate... este
ubicuitatea efectelor genetice. (Fuller &
Thompson, 1960)
• Resurse suplimentare:
http://esp.org/books/sturt/history/readbook
https://genepi.qimr.edu.au/staff/classicpapers/