A fost odată ca niciodată ...

O clasa de elevi, alta, ca niciuna de

dinaintea ei. Pentru că nimeni nu-şi scrie singur poveştile trecerii.
Noi toti le scriem, noi ne desenăm pe coala timpului viaţa noastră
într-un păienjeniș de linii drepte sau strâmbe, noi facem alegeri,
plătim alegerile alea cu zâmbete, cu lacrimi, sunt ale noastre, ne
definesc, dau valoare răsăriturilor şi apusurilor, ne mobilează
sufletele, ne pictează amintiri. Anotimpurile ne dau doar timp de
viaţă. Însă ce facem cu timpul primit este de fapt adevărata
poveste ..."