4 ce Cum [i terapia 4 | copilului | Cand. si adolescentului : de consiliere si psihoterapie Ann Vernon Editura RTSi i i | } | ft | i | | Ce |. : in terapia Cum, copilului si Cand | adolescentului Manual de tehnici de consiliere gi psihoterapie Ann Vernonaan tines engoré ‘Ann Vernon: Wit Works Whom with Chtdren a book of navi sen eon i Chiron ane Adeteccont. A Hendbook of nada Copyright® 2002 by Ann Vernon. ‘Copyright® 2002 by ann Vernon, Pubiehed by srangoment Saran 3b a een By atrangoment with Writer House LLC and Rasearch "ansated and peas by persion, Edis nb rome ‘Ann Vernon: C2, cum dnd fn trap. san voor i In erepl cpu adolescent, Manual de hn de consis Teds ipl reconats Nero ereace ean ee ees ‘pitino cre sarees crs eco a ae SS Sloe acta aia fa coc peat alceorincenaee ee SET oO te nb mins sts Bsn orecte:Anea Daten m= (Sonor: Linda Brown, Poste 1 Graphic Ces, ne ots RTS ‘Uri elec 1916, 400578 Cy Napocn Tei o0en-asesazzre, obi ontarae-ao%97e _ We wen nsebiee: Ema evoctraciyro roma Fe) Prec eg So POSSE Chess Giese tazteiemycosb at cone wre tack E 2a i i ; CUPRINS Actiea ‘Cav inalate Motumiri... Introdacere “Aapecte care trcbuieInate fm consderare aluael end luram eu nell sscss-+ PARTICULARITAT] DE DEZVOLTARE 5 IMPLICATIILE STADILOR DE DEZVOLTARE. 9 RELATIA DINTRE REBT $1 DEZVOLTARE. 9 RELATIA TERAPEUTICA 3 ‘CONSTRUIREA RELATIEL " ‘Consrurea eae eu copii (-10 ani) 18 CConsinizea relate eu adolesceni (11-18 a) a1 SSTAMILIREA SCOPURILOR 24 CAPFTOLUL? Frinelpi de band ale terapiel rfonabemotve yi comportamentale..ccvsccvssvsseseosss-27 PRINCIPH DE BAZA: ARC REBT. 27 APLICATH SPECIFICE LA COPIL $1 ADOLESCENT 31 ACTIVITATI DE AUTOMONITORIZARE 35 PROCESUL ABC 45 TRU COP 46 TRU ADOLESCENTI a TEMBLE PENTRU ACASA. 56 EVALUAREA, 37 CAPITOLUL3 Tnervenfi pentra problemele de Intornalizare 3 EVALUAREA GLOBALA NEGATIVA. © ANXIETATEA 70 PERFECTIONISMUL 2 VINOVATIA. 94 DEPRESIA, ios STUDI DE CAZ 0CAPrrOLUL 4 {nterventt pentru probleme de externalzareosso paar i FURIA ho EXTERIORIZAREA CONFLICTELOR EMOPIONALE 13 PROCRASTINAREA 184 PERFORMANTA SUB ABILITATL 167 STUDIUDE Caz. 180 CAPFTOLUL S intervenl pees pS e_—_—_———_———_—_—__ {otereni pentru probleme tpce de deste. ----=ssssosrssovo oS RELATE es PERFORMANTA $1 COMPETTTIE 204 TIMIDITATEA 219 TRANZITL a1 STUDY DE GAZ. 248 CAPITOLUL 6 Aplicati pentra piringi gi prafesorl sos as veseee ST EVALUAREA PROBLEMEI IDENTIFICARES CREDINTELOR IRATIONALIE 284 DISPUTAREA CREDINTELOR RATIONALE 258 STILURI DE PREDARE $1 DE EDUCARE REZOLVAREA PROBL EMEI PRACTICE. TEHNICIDE | COMUNICARE: CE FUNCTIONEAZA $i CE NU, EDUCATIA RATIONAL EMOTIVA 267 STUDI DE CAZ, 269 ANEXA - Tabla de joc. -23 BIBLIOGRAFIE DESPRE AUTOR | (27 28 neg ACTIVITATI ‘CAPITOLULS- Interven peru probleme de internalin Thattnts ona next ‘cacao oe Pope ‘ibaa sa apo? Cepia trea Sober ae tt tin bu oct prot ‘ther cl amie Irae ie Fw er tcanceae ‘hacer ete Enoreouet eect Toner Nason peer Paeta peer upon fpr : pe pepo Pee perc Prgere dea parc Noto ca pre voovarn Le ear ode Nt pes Palin Pont droid Remon tion Potecapa are tik feta dein Dims Angas on va 4 ind ai nevoie de o ménd de ajuior Corder pe ane? Ganseu cereSroow necas CAPITOLUL 4 Fons Tosa vd sara capac! Regula ete sd sal calm “Alarm penta frie Andre eras Coon ghee mt ane fsa Alora de ferte ‘Adio, frie ‘tac fara [EQTERIORUAREA CONPLICHELOR ENOTIONALE won de rie Controlarea modal de exter Aetionei acim, latest ma Pune-te fn panto fr nile sp mai mie decd “esi inadecote Constentizarea esponsabilioea peninsproprieacint Procnastnanes ‘Amand Reerorsa cer care ann Indicator ot amanrié ‘eum sou mi dre? Dece andr? 2 canflctelor emotonale Procrastinare:costiris benefci. Mai bine mai iran dest met Blocarea i aminare Penvonstanra su amr Performan sede Iitelegeren peformantel sub abit Seuze scvze (Cale spre relizare, Sibestimarca performany Dece a incor? Pevformenga sub ails ete nepermisd fe son 38 mu fe sh abit CAPITOLUL 5 Interventif pentra probleme tipice de dezvoltare Rear Ne ma a seam roe Resp, dee ta {ervenfi pentru probleme de externalizare. sstniniiiiitciene see AC ANTES Probleme eu paring Fela romantice PearonoanTA st cOMPETTE Trebuie sa cig Af desl de bar ‘iv sunt om eee total Fac for com sn pur (Cel mat but cn cast Prestnea perjormart! (A eitiga ms insearna on. ‘alegema pe mine. Tera. iat sims singer Iniin gure A fis Ratageo cea wero inogind aide de wr Marre Adepiare Tra merge mal departe ‘Schima in familie, Treeorea in lasawomatoare Ate fd ce ivory Pregatiea per vitor Vremurle se shim Courmeatd? (Obpnerea wut Toc de munedCuvANT INAINTE Consider cu entuziasm cd looraen lui Ann Vernon despre conslera inividualt carer gtadolescenior este de depart cel tbl comprehensv si mai practic eseey care exit despre aplicarea trapelrajonal emotva gi comportamenta REBT) tn cop alesse cu probleme encvfonle xi souportamentale bincnfeles, le pn acesor ine. ee tat rate cir cares-auretesit fare bine laphcarea REBT tacopit siadolecet pine care preverares de pionlera i Bill Knaus (1978) Eee sear emote, anolopa mea in 1983 cu Michse! Bemard Abord rafional cern etn problemelor copilarel 0 caste fgrte Bun ui Michael Berard si Sie once A983) Terapia ratonolemotiva fo cop i aolescets ery Wilde Navy Contre rational cu scolar Michael Berar (2001) Program de eras pesca ale programe porate antrioar ae ui Ann Vernon, com ar Tscaheiwr emonl,comportamente: ws program educattemofional pentru cop gt a teen (1089, 19890) i Programa Pagaport pen Succes hin Desvoiarea Sreoncla Sota, Cooma Personal a cpitor si alescntor (19883, Tors rons), Niel nul dine aceste texte nu acopert. materiale pe cae ANE ‘Vero eprint in ierare de fj pena trapoui profesor 3 prin eae Mar dlspsi i e dice spin neitor eu probleme. Tut rin, Ann descrcaspecele speific pe care pats ebuiest rein heguaidere pe mand ce oleh REBT la tines. Aste metode suit desta ae pace tn smal espeet de eae care runt uizate th coniferca individual 8 ction ca oferind sugesti pe care ace consi le pate pune in epicare Ea ares lar 9 eons pons de bach ale REBT si apis ora emp s area Conner care na int faiiarza cv REBT sunt in mod efiert posi la eurent de prezemtarea lui Ann ‘Dune prime dot capitoe, Ann ofek exemple de interven speciale } penn opi adolescent probleme emofonae, difcalii comportamentale acts de dezvlar pie, In acest eapitole de baz ea nu nun ck pune Sireijenlor exact ce si fact penta e afta cieni, dar include un mute caoerterabil de inerveni pe cae ea lea invent tn mst creaiv si care pol fi Mate ecient ct Gneri, Malle tehnii REBT pe care en fe prezin inc “Feri ate creel rtionale gaia, disputarea erdinelorireioale fa | ftabofal copier, uizre temetor de cast tiara images aional motive, Jos devo, ale mefode espetenile si emotional, exci speciale, Jocuri serine multe ae procedur car sunt amifiereterapeufloe REBT gi care ptf “lizate deal terapeui din ate forme de erapic. ‘i ea pt forte ile multe anscrier ale discuilrterapeutioe pe care ‘Ann len net in maortatea cepitollo, In timp ee en seria aeast cart, Jmry ‘Wek usu mine ediam o all arts, Studi de cae teria rational wot a wit ofecen! (200!) cae tude 0 tarsi oun eaz dec A. a itr wor safle ext oe practiien REBT spun tneilor ox probleme, re gs ample lasso in acea care, procum gin catex mea sa Wi Jey Wilde(© remare final area deosebt de bun tul Ann tnd 3st iptera snes inal e8 REBT If demonstreact eflcienja, i relaiv puine seine, cu solescengi cop cu diferitetulburks, Aa ct este prezenatt de Ann pin ‘xemplele sale iastativ, terpia atonal emotiva gi comporamentala va continas fe tot ma popular in seotul 21 gi dupa aceea, Mulyumese lui Ann pena peas contribu de clita Albert El, PRD. Present Entiat Alber Eis Morrumirr ‘Timp de 25 de ant am practicat personal si profesional REBT pe mlsura bilities caostnjlor mele, admin, ea fn wmand imperfecta, € na am facut acest era inttdenuna fa gregeal ed in amie eireumstanie a fost ma [eu sali aeesteprinept fn visi rope. Uncum, acastateorie me invent, ‘Bet nici un bin nod pein prea multe flr penta Ls sere "Ag wrea sh mafrse li AMbort Ellis pence creat wees tore pentru cgi devota foarte mt din vialbpromovdnu-o pain ci i prin itinarea “Insti Albert Fs, acini mshne este print aloe, former fa teoris si peactica REDT.In-eadral propre formar isin am Meeps ict in aceasts aordare ou copi st tdolescent, ir pot am inceput <3 public cis arcofe ev ncusjaea fl suparal ator practcieni REBT, doctoil Virginia Waters, Richaré Wessler, Dominic DiMattia, Ray DiGiuseppe si Janet Wolfe. ‘De asemenea, vet ssi mulfumese hi Jenifer Naideh, fst presents a _Servieilor penta copii fail" la Insta Alber Elis, peoim coment “omplexe si profesionale pe eure le ficuteeesini manuseris. Acestea mina Fast, ar autor, buna rezatatl fins ‘A seie 0 carte ca aceasta ear persistent bre, dr pe masurd cea utiliza diverse interven eu lent mo, cop i adolesces,mi-am reat fz important ese sha 0 vacate de tent care o le Teiitezedezvolurea. Mi sim once pot con aces tner, ile mulumesec& mi-aw pst viele for. Am eonvingeres putemiod e& géndreeraiondla este cheia une dezvoltii sAnitoase ‘Nin timed sind, a5 veut mulmese soul meu cX mis toerat angie core fn comput, editor mea de la Reseach Press, David Hamburg pent fet mina aeoeptt sendingele perfectionist in pregitiea manusrisuly i hii Ant ‘Wendel dela Research Pres, pent entriasml if de profeeele mele| Ince INTRODUCERE ‘Un baat de 10 ania fost rims a consliore de mama ss, career preocupat do temperamental séuimpulsi gi de anes lu recent eu priv la sigurana Des conser neta pana inal moment, baler mua eee st cepa «din ou coun lt teapot CClod am intllsit pe George pentu prima dati, Iam inet despre aster fu fats de conser, Ultima dat cin am fest consi tot ce am fut a fost 8 worm despre firia ma, La ineepr fot bine, dar mimic mu 5-2 sehimbat do fap De data asa vreau ceva cre sl mf autem fic bine”. Desi tm fost surprise un eopil de 10 ani Is poate artiuls axetil asa de cls, tram de acord eve. Cnsiliistebuie si fac8 rai mult edt 9 ate elie Se si ma bin este evoie cae 8 jute ss fad mal bin, “Tonal clint a ficu acest afrmatieare a doveito nelgere onic rnoobignut. De faptel -a refer fra ste la cbiectivul cen al terapiel raion ‘emotive i compartments, 0 teovie dezvoliats de Dr Alber Elis in 1958 ERT se hezeazh pe noianen <8 mod in cae edi ne determing emi gi comportamentele (Dryden & Elis, 2001). Ajutind oameni svete st idence {458 dispute modality de ein inaionale care ereeaza probes exojonale, Te dam puterea de fice fj une game lrg de situs problematice, “Timur in peetics REBT, Ellis i colegi si au nceput 8 aplice tora la opi set vet este o forma ficient de trap pen tint (Vernon, 1997). In primal dnd, ete ugr de gles i ase aapeabil a cop de viet seul dere, precun de nivele de intclgentt dferit.Inal doilearing, este oabordare terapeiics de seu darts eva ce 0 fae foarte wild in contexte scolar, unde timp pens seine de easier ese lita Aceeaslconsrangeri de timp ‘sunt vali s fn cones de santa, unde numaral de sedinge este Himitat de asa deasigurti, Ete fous important fapule& REBT ese o form de terapie de ‘Se dat, males pent cling oar tine, pentru ci ei au un alt sentimental treceritimpuls, Ei novoie de cevn cae i jue acum pls, aceasta torie ‘este apical la eopt i adolescent care sunt im stad apeilorconert, ‘Concepele cre pot fave din sosastsabordare ort 0 modaliate ficient 9 conerets dea potriv stil terapeutic cu nvell de develtarecogntvaatnerir. Pe misurk ce tiseri se maturineari spre stadil gadis formale erapia poste adapta pentru a Incorpera concep mai abstract, Poste mal impocan este fal ct REBT oferspersoanclorputrea de ase trata pe sine, ceca ce este fare relevant pentru ier, ere au feat pun contol supra eveninintelor de vias Copisunt foarte vulecabil fade deze peeare Tein adi din vie lor. De exemp, icon mi sunt canta eg ou moartea unui membre al familie, divorul phrinjlor sau cisitoriaacestor, petderea venture din eauzagomsjului prior sau consurnl de substan ai purines. REBT invajdeopiimetodede ato-contrel comperamenial semoyonal ‘rin 3 aut si nfeleng legitura dinte gnu, emoti si comporamente. Prin fceste metode e sunt aja s fac fa talistevenimetelor pe care le pot st ‘nu scimba in vig lor,REBT se poate aplica Ino gam arg de ingijorri normale de dezwoltre, ceum ar fi focalizareaexcesivs pe sing In tinpal puborti, presimnea seus, probleme de priteie saa competi, Fie ca problems este sitaonall sau de Sezxoliare, aetna tore este mii efcint docit mute atele pire tateara Jmediat problema Inv eopii cum si gindeasd clar gist rezolveproblemele Independent In final, © pare integrals a aceste teri este focaianres acestcin pe cucatie st prevent fn 1971, Sooal vei fost nina pena aut inert St Invofe principle ronal. Dey aseasta nu mal exist, ennceptae inode ‘in acel comext au fast aplcate i copii adolesoeng in SUA, si peste hotre, rin mai multe programe educstionle care vieau email. Aseste programe cae promoveara sintata emoional si eomportamental, sunt realizate penta a a juts copii si aplicegindiea ronal problemelor pe cae le ntlnes in fecae 21 (Berard, 2001, Knaus, 1974; Vernon, 19892, 1989b, 19980, 1998, 1998, Waters, 1979, {980}. Aceste programe inva copii sbilitsle necesare pent a {ace ffs problemeloecurente enc pe care le pt folosi pent a preven sau minimnizaprablemele career putea interven in vitor. Foclizatea pe oral pe cate peroana gd sisi poate fia rezulvarea de probleme independent de seine de comsliere. Agest factor este foarte de ar, ma les peau copii Adolescey ‘Scopul ces carf este dea desere aplicailespecifce ere jus practice ‘A Inpleagt ce fisetoneaza eu copii i adolescent". Capitolul 1 dscuia ‘considera de dezvoltrestnci cin selucreas cneopigicum REBT aboedeaz Aapcta care web uae canidarare atc nd Tarn ca Tar? ‘ea mai mare pate, adlescenyi tio In acastapeioada mai pune Nuctait ‘emotionae deat adolescent mal tine. Ein sunt I el de eopleyit de emotile Tori sunt mu mult in stares fa ff aspecelor inereate emoyional. Ema sunt afl de impli gm a tenn de se comportaextic ea reacte la supiraree ‘emotionals. Medlin care ei fa ft emoiilor for variaz nea dest de tar gi depinds de nivel lor de maturzare cogniiva (Veron & Al-Matk, 1995). IMPLICATHLE STADIILOR DE DEZVOLTARE, Praticieniicare lnereazseucopisiadolescenftrebuiesatyimodclezestrategile de intervenic tlizin jour ext opi mai miei i ehniei concrete ca cop de toate ‘ittele pentru a lara punetcle de vedere pe care vor sl explie, Ei au nevoie ‘4 rims congtient de modslitile in care dezvotarea persona, emojional, Social, fiicd i cognitiva iflueneazi modul in care tineri ji inepreteazd umes, Intepetrle actor specte poo implica importante penir diganozs core problemelor si pnt selctarea iter vengilr potrivite Poste cel mai important factor care trebuie avi Tn vedere este seca Apc care ree uate considarar® ature clarion cu Tart i4 thndrl este foarte revistent santos, 8 dovedit ult sericea une serio ‘opin eae ti explict cine sunt si ce presupune consileres, Evident, dc scestesspeste par In contest scolar, uncle dine aoese probleme ma vor apie, entry e8 copii pot fanilirzai cu ideea de conn sau cel putin eu medial scolar Indiferet de lou! unde are loc consileres, mul cen ru sunt sigur oe ‘ste consileren sau de ce au nevoie do ea. Din acekte motive ete importants fe abordateconcepil gzesite despre consiliere gi einrea fade prima sedi de terpie. Este bine s8 se dea expleait inte lima) apropiat duet or 9 {ns-o manieré non-paologiea: De exemplo, i pute explics Fpl 3 yeinjle de ‘onsite sun un loe sigur fn care se pot explora gandile$ entmentele penta 2 rezolva probleme. Cosslinal ar uobui st normalize experiena problemslor de i eu 2 peru a ofr un sens al universal problemelor. Spuntng ele c& tof oamenil au din cénd in cand probleme post oferi um sentiment imediat de jure. entra ed sinful imeiat al copilor este mal concret, ese de asementa importants le punet cd acest tip de const i ajutas8sneioreze problema repede i ei vet ivata abit p caele po fosipentraa-ischimba ganduie, sentmentlescomprtamentee, ate net ess fact mai bine na-o peroad scuthde tmp. Sugerae ci vf uga si patcie la anumite experiments fre sedi, care le vor oferi modal editionale dea rezolva probleme. Uiilizarea ‘ermeaului de experiments ese mai bun det cel de teme, penta ci de mule ‘or copii si adoleseenatribule © conotatie negativa coh in uma, pe cae i ssoeaza eu munca del coal In contnuare sunt prezotate moalit adiionale de a stabil o bun reac ‘erapeutcd eu cient ma nes, AA invita despre interesele si hobby-arilo lor, despre Inerurfle care le plae sau Ia care ei ered ed sunt bunk. lnvebatisi despre animale prefers s Aspect care rebates conserve ature cd lucri ctort HiEste de asemence importants vi menjnet un sens al unorul gismuf sais vk eae pe tatu. Este mai poi a olosii umorul cue, pentru ci, ators abitailor lr do gandire abstract, el sunt ma bili Ino meal. Farka fcehazde client dv. put flo exagearea itor pentru avasstine ‘un punct de vedere sau pont a uta 8 vad stata nto lamin fer, De ‘exemp, 0 adolescents spe cf face cize de nerv ca so forjze pe mama ei 38 ‘las a discotct.Zimbind, consilirl spune: .Deci rizsle de cop de 2 wi au fetions fare Kine! Sunt moment care ms neon ‘Nita adolesceni vor increas v8 iplicetnteuneizbo al punctslor de vedere, sau po si teseze gradu i cae pute 8 mu judecal. Daca va putt absine sa tu ave oreactcexageratt, de ele mai multe ori se vor calma gis vor implica al bine tp consiiere. Unmitomele activi sunt utile penta a stabil o reiieterapentcd cu adolescent {impartisirea de informati despre dezvoltare Mult adolescent mo ingeleg de ce se sot intr arumit fel aga ofervea de informari specfie este fourte ula, De exemplu, ale spune @ este normal 8 sia conf, coplei, aris, san.cueane, de mult ot advesuguar ie poate ‘aciliadezvaluine. Date informayi specific si corecte. Dac diseuat despre smog or, expica-earermen simpli de ce adolescent a toane: <8 homnoni lor fuctueaza i ed aceasa duce la un dezebilbru chim, care este de multe or rezbvet etn cand ajung ln puberate mei puter ata nslengl ct pe sur ce nu Ii s-au dezvotat comple abilitiile de gir, este normal pena et st percep lcruriearesit sa i fact presupuneripreyite nel dnte ele puting avon un efetnegativanupa abilitlor lor de arezolva problem. Pui arta ct, din aceste motive el tebe Tack fortis se ends a coe aspects ale uni probleme. Experienjasugeretzt eX adolesceni sunt de multe ori interes de propeia lor dezvotiare sic tind st pund foarte mule Inet oeurt Jn funoie de nivelul de dezvotre al clenuli, este uneci uss jucai dame sau ‘un je de cri, tn cimpulchruia 88 v8 implica fa eomversati uzuale, care $8 Vi ale 38 canoe mai bine. Din expetint, ext ma ul v2 implica mat Inti in conversa ural, dct solicitai dezvaluir foarte personal, pe care sdolescengi ule primes foarte bine de obice ute juca cu Scrabble jocuri cum ar fi Acestes sunt citeva din crue prefrate pentru mine", In eae dvs, si een putei serie exemple de Tuer preferate (activi, pasun,eameni, filme, zie; poi putei pane ines Inlegitur cue Una jo ext 8 sce po catonage ume de domeni, de atv sau ate spect, Acestea sunt ntoarse cu faa jos gi sunt amestecats se extrage pe nd te unul. Apo fecare desero eve cae Ti face plicere din domoniul respect (Aceste activi sunt in general maj potvite peor adolescenii mai ine. Dexvalts ‘A invita adolesent eh cteaes despre experientele pe care Jesu avut ali de ‘varsta lor este © modalitate de a aja si vad eS mu sunt ingui. Recen, oft {e17 oni care a fst timish de consis, era birul meu. Ea a sera este ‘ingurd,dar prea reticent st vorbease despre asta. Apol mi-am amintt de alt ‘sien care avea sentiment similares am invita sh citease ce svisese aces pesoani sfncazl meu, oi singur gma sig singur sunt dou ucrr foarte forte. Meam simgtsingurd uneor end am fos singur, dat scesta nu este ‘us sentiment fare. Dac mi simt aa, est pent in amines com era samo pretend foarte bunk exe smd ineleagh foarte bine. Acum se pare ch ‘no mai am asia. Near indepartat una de alt pire valoilenoaste sa ‘chimba, ted. Dar imi cee fart dors am oprictend aga de bund. [Ls an moment dat mis picrdt respectal fade prictenii mel. Fi ‘roi foe Iverureueare evn ram de acord gin Ijelegeau resifie pe care mi fe impuncern. in sry, mam Indeparat dee iced i ase de Tuer se mai fidmpl. Sunt i ultima en de lieu probabil ef mo m8 vot maint pre mull cv osmeni din Hieeu mat aia vig mi este dor de ‘veciunen acehi grup dar sa termina, ‘Ce ered eu ch determina ele mai mult proberse acum este aspect de 2 aves un nou grup in icar cast sunt cament fh de cae a pues Fn Ins garda jos ca ou mk mai simt aga de singurd. Dar este gre. nest ‘nce gaese samen cu care ma simt fare bine ie cae Inoeps& dezvlt oi pict, Darin reais, Inet ma simt foarte singurd, pnt ind ma vot ruta lanl vol aveagansa deo la din now dela capa (Vernon, 19985, p.237) (Cin ctionta mea terminat de cit ast, ena zis imedit cds sim exact lg ‘cr ugrat alle of mu era singura care se sie aa, ar poi a Incepus8 dea ‘si mule deta despre medul in eae se sien. Artefacte © ali modaliae bund de s consti oredeea include 2 rugs client sg aadved CD-asile prelate, pozele, poezile, lure preferate pe care wea se Iimpirtigensed cu dvs, Artativ co sinoeitate interes penta acest apoct 53 ri implica tn aceasta actvitats doo daca puoi siner. Nu mumai caste ‘utoisparge gheata, dar putes flay foarte multe informayi despre lume lr. ‘Cova ce nu pofi spane despre mine dour daci mi priveytt Accarth strategie simp aduce de multe or informati tle, Indic clientior fae of de mule or facem prosupaneri despre ali get sunt mute cru pe are alg mu le pot doar din exterioc. ncepei ds. spars anumiteexperene: ;Numai dat tc uf la mine, na sick mie fm place st dorm tz”, sau ,Numai “act ui la mine, nu ti & mie Spline comedile”, Invite eietal 8 fac ln fel facet ces ier pe rind timp de ctv minut. Capitol 1 Aspscie care tebe Tate consderare anil ind Incr cu tert ‘Capt T= Aspect care reals Tuas a consderare aban ld fcr cu tne BPersoana mea din interior yi din exterior Aceasth ative poate foarte ficient mal ales pent adolescent care sunt ‘ecient ina dezlu seu despre el, Vet aves nevoie de un pic, un eeion $i de mai multe gi de hte. ‘Explicafefptl ein exterior putem fi deri dec caresuntem in interior, iar scopul acestel activi esto dea invaga dospee client ceoa ce f este dispus 5 Imparigensc. Invite’ af sere pe exlerional peu uve su faze care escrin modul in care le pa celoralfi. Apo spunejle st serie pe but de hire aspects cae carctrizear dar pe care ali nu esi, iar api se pana ‘in lic Trebuie Te spunti tei au vor tebu tv spun docit err pe care Te doves, dite cele serge in pli Un adolesent foarte firios © seris urmitoarele pe exterior pliculis sputeric, deset,gilggios, enervant™ In imterior a cris: "vunerail riit, ‘Hind de sine seis, singurtc™. Evident, discrepant dite cle dou desir generat a diseutie bank sia oft informal pent stabiliren seopuior gia ierventieiterapeuton, Serinal emit or este mi pin ameninttor pentru adolescent st sri oe i draneaz, ectt sf spuns verbal. Sersul poate fun forma unui seurtparagraf © seisoare ‘uiva care a dranat 0 pezie,oseisoare unui pete. (Cat de mult simp va trebuie sf constr o rele eu acest cent, na put gti ea ‘wring fofotdeauna, Cu uni cen, pur gimp v toteleget di primas eu ait este mai greu. Uneoridureaza foarte mul timp si const o rela de incredere "Este nrealists va atta s2 vd plac fccare clients s fi placa de fecare inte e~ mo acesta este scopu consi rieun. Modal in care v8 relaionit eu copii gi sdolesceni poate avea um impact semificatv asupra medul in care sunt realiztesarcnileterapentice. Dac avefo relate bun ca ace, sunt ‘mai putin reristeny a presi de consiliere smal motivat st Iereze apa problemelor lr. STABILIREA SCOPURILOR Majoriateaterpeutlor REBT arf de acrd cu fatale ar trebul 8 ncerea Stabilii scopurt cu clint ds. In peimeleefteva faint, La cops adolescent aveasa este mai greu de realizat din mai multe motive, fn primal rind, mi exte ‘ecbignuit si auzij de la clint nei co na iu doce sunt acolo, ceca c fae Stables de obietive mult mai complica, Evident, pentru ea vorbit cu print su profesri lr, ii cam de ce sunt cop colo, Tots, chiar dact sti eae ar ‘ium abieatiy, elit poste smu fl vad Ia fl. fn al dia rin, stables de obiective este un concept strin pentru mul cop mic. Ei po familia ev acest termen dec este flost n coal, dar mu sn alt contexte, De aceea va tebui ‘Te explcaice sunt scoprile sf de ce est important si le stabil, Trebue folosig unt mai simple, mai ales ex copii. De excmplu, unui cop de 6 ant |i put spune: Am vorbit ati despre cit de gre if estes8 joc aft, pentrw ‘4 Rese i ca va ven cinova sin 6 ia. Vie st ne gndim la uel lura ‘pe care le po face ea ni Bela fel defies tj afro al weilea rind, ‘nitive sl timpulu al eopillor este mai cenrat pe prezet dec I adul, side aceea este novo stabil Scopur pe termen scart pentru ca eis vad ok Se inimpia ceva, [n fina, dat sabi scopur nerealiste este deseursjnt peri ‘ut, Inet pers ei ete si mn ceciaant pene tl Lorde gan este foarte conctet Fi an tending dea renana ai wor pentru eau impresia ct mu ‘vor regi niciodst dat nu Tea ist de prima dats Pesimismul este exemplifat fe tnerit are au egevur gooare, Dac seopul lor este de ala oat tstele, ef ‘or coneluzion ca usurni cl ei nu vr rug icidat i vor decide c& mai bine tn nceare deloc. Un scop mai fezonail ets reaed un anumit nud de teste fn care seme, Proceeul de sable a obictivelor implics un partenesat care icurajeazh succes. Acesta pare ma ales dash va stabil o und rele eropentid cum ‘ata conversa de msl jos cu un adolescent de 17 ai CConsiler: Mara, in seditya de asta am orbit despre fri gi rutrarex ‘2 fa de prin perc els faci lucruile pe cre ai putea se ici a ‘virsta ta. MH nr ce vez ca abicetv pentru urmatoarele gente. (Client. Na stu, Sa ma ne mai certim, cred, Si vreau ea es mi teateze ‘corespunzitor u vista pe care oan $8 idea mai mula liberate. ‘Consilier: Ai identifica dv seopr forte clare, svi msi cet gi 8 i cdawvingi pro ki ea mai mle berate, Ambeleobicetve tf implios pe isn foarte ull, dar de vreme oe te ei sc, hal sno focazam pe tne. (Car ste obiodvul wu? ‘Client: Cred cl 4 m8 njeleg mai bine cue, apoi poate mar isa i fc sai mute ‘Conse: Foare bine! Ta dat soama cs tu trebue st schimbi pent a pi els. fac. Bineineles, nu putem garana ci ei o 8 se comport afl, dat Taide sf ne fovliaam pe ces ce pot fae. Del scopul thu este sh vi cecal mai pute, au? ‘Client Da, red cesta este primal pas ‘Contiter Cu acest sop in mine, est cova pot face pena a ange ma ‘jor fa scopal iu? ‘Client: Cred eat ajuta dact nu Tea mai rispunde tapoi. Nu le place debe. CConsiier: Aces ete un exomplu foarte bun, T-ai git cum pofi si faci a? (Clent: Cred eX ar webu simi amintese & prin a ispundetmapoi mural Snrdutfese herr . CConsiier: Cred cf si dreptte in legit cu asta ini amintesc 8 una din clientele mele s-anota pe oglnda de la baie .pune- fermoar la gus”, pentru, mini st muse mai cere. AI putea incere ceva similar. (Client ine, © sincere 8 vad cum merg cri, ‘Capitol 1» Agpece care tebuie Tate considera ail cd lca Gi ert apiolal > Aapecte care reba uae a considrare atancl cn Tacrm ou Terl BCAPITOLUL 2 Principii de baza ale terapiei rational- emotive si comportamentale ‘Terapia rajional-emctiv i comporamentala (REBT) fest prima forml de terapie cogniiv-comportamentllintrodust in peactica clinics (Elis, 1957), Aceatt 'erapic este practical in fou lames att In eoea oe privest pe adult pe opin prima jumatate de secol de existe fst apicath cu susees le nivel Individual de up, in terapia de cupla side file (Ells, 20014, de asemenes Into are larg de probleme cum af fob, tari, depresia, nels ps rmotivaye,testarea anxitfi,impulsvitaoa, tare, agrestmes 9 perfomaaya J focal de munet (Bernard, i991; Elis & Tafiate, 1997; Wilde 1992; Yankura, 1997). REBT ese o fara do esp ine consolidat, cares es liza in context ucajonal, indus g organizational, i do asemenen in spitale i clini de sintate mental (Elis & Dryden, 1997), Mai mult decdt ati, REBT este o forma, 4e terapie multidimensional, cae permite practcieniors ulizeze multe tur de technic cognitive, emotive, compertmentle i interpersonale care cite proces de reaolvare de probleme (Ells, 2001s; Kwee & Elis, 1997). Una din ‘racteristcile care o dsting de multe ate forme de terapie este sesentl pus pe revenfia problemelor Elis, 2000, 2001s; Vernon, 1997). REBT est constr 0 terpie educativ, de auo-ajtorze, prin intemedisl crea elie inva ‘rincipi efionae care Hut 8 fica fat problemor prezente coer vitae (Dryden & Fis, 2001; Vernon in press. A Tova oamenil mai degrabe eum 33 provedeze se facd mai bie, situ mma 2d se sit ml bine, este un 09 Prineipol al procticienilor REBT (Broder, 2001), PRINCIPH DE BAZA: ABC-ul REBT Capi FPrincpl dea REBT se bazeard pe fapul c& modal in cae gindim determina modal ta care inyim sine compari. Procticieni pot imbogd clini ew abla, ent ea acest 52 poath face fj une ail vaste de suai problematic, ajtindsx sk Invete done gs dispute paterurle de gir iraonal ae e deter perturb emojionale (Dryden & Eli, 2001). In dezvoliaren acestel tori, Elis ‘a hazat pe nvitnuri ale Rlozolor cura af Epctet, are afirma ch yoaments nu sunt fect de icra cide modu! cave priveseacetelncrar?™ (Walen et al, 1992, pag 3). De ceca, Elis 1996) spunea c ulburatea ete a are mur © fueje a pecepilors evalurilor nogstre. El spunea cd oameni au o tend biologic dea et disfucjonal si irfina, se aprospe toi caren preznit ‘rtionaltt importants (DiGiusoppe, 1999; Elise Dryden, 1997). Conform Tui lls, to cud Gaptuli renunt La unete it irafonae, chiar s indivi inteligent adopt adesca ide! cational sau cad In obiceur defensive, Cu toate cesta, Gngle wane a capacittea dea observa crm se perturb pee iis, ale frapiel raional-enolive i eomportamenale BSn consent, cum a putea si schimbe modul de «gin (lis, 2001), Avind ccanogtinge si pracicdndu-le, neni is pot depisiglndirea disfuntional,s se pot comporia mai pin defensv Ellis dezvolia modeluleoneeptua! ABC pentaailustraconeepteleteorice ‘5 procesulschimbarii (Dryden, 1999; Dryden & Ells, 2001 Elis & MacLaren, 1998) In ese, natura tulbursi emoyionale poate fi explicatreeuoscand cl ‘tune lind onmeni near ii atingaseopurle, adesea intlnes un everiment “stivator (A) are fi le blochaaat accom! le saoptrie lor fe jut a Fe ang Evenimenele activators pot fe ponive sau negative; otf oienate spre recut, reznt sau Vito spot retest La evenimentereae seu pereepute; po i eaate de propilewindur su sentiment ale ue persoae. In general, un A poate fi orice Iueru pe care © peican il evalueza ca provocind reaei emotionale su comportamentale, Topi majortatea evenimenteor ativatoare care adoe indivi Ta verape sutostile sau aunt evenimente nelericite din preent eae au determina dew emorionale sau comportamental. tn acest caz, majorite indviilorinoepterepia nd erm coningl et eveimentsle acivatoare din eile Tora cauzatreacjile oc emoyionale si comportamentae in C: AC. Conform teoriei REBT, oameaii au ginduri sau eredinje (B) despre evenimentele activaoare care influeneazi consecinele (C) emofionale comportamentale, Desi in mod obignit no eredem ef evenimentele au yeniza™ Feacile noasre, de abice nu se hkmpld aa, excepiefécind evenimentele fare sunt foere putemice, cum ar frihoiul sau darastrle naturale. Exist de semenca factor! hormenali gi biochimie care pot contribu a, sau cauza Cou (Elis & Dryden, 1997). nreaitate, des evenimentele actvatoare (A) pot contrib Sernniicatylaconsecing (C),convingeile(B) despre A determin de fap Cl, $i pot fi mai ujorachimbate decitevenimentcle actvatoare.Astfl, in loc de A> C eoria REBT susie ot gindunle (B) despre A > C. Conform acest tori A ul B-ul gi C-ul eal in epatrs srs yi de obicel nu exist independent ual de ltl atuncl end gn negatv despre un eveniment sau despre o expvieih, de obiet ve sim! rug atinezi disfunction Elis, 1996). Acest princi de baz a tort REBT paca fifi! de ines inal, inst tn eee din ur poute fi tlizt petra 8 ofer 0 metods dea obgine aiocontolatunci end ne ‘onftuntim eu evenimente ate St adr exermplal unl adolescent care @ fast foun intervu, era mu ‘a oferit local de mune respctv (A): nu fptul ed mu a objimat osu de mined respectv-t cauzarsuparatea;al deyrabi i doclansat suparara feptul ca creat ‘trebui 8 ob locul de mance a fost nedept caa fost oferitalteuiva (8) Pe de alts parte, un alt coleg de cast eae a fost de asemeneaintervievat penta seas oe de munca pe caren -nobinit a fost doe dezamdgit Desi colegul teindit of are agin bue i spera sf select, ecunoseut ch angaatori au Arepal 8 angajze peecane cre Inmuneso cerijsle. Un al tele coe a fost, outs bucuros end naa fst selectt pent ck na vroa le de muncd, asta poate sii petreacS mal mul timp cu pict. Dopa cum este ihstat fn acest xemplu,acelagi cveniment a evut tei tipi difrte de consecnteemcionae(C) doris diterenjelor de gindie B). Convingeri irationale Convingerlepecareleau oameni pot Frajional,astfelsd duc acomportamente de auto-reafizre sau sut-ajutorare, sau pot fi iraionale si astel et dxermine ‘comportameatedefesive.Coaviageriliaionaleprovin din evel sbsolutiste, caren cele din urd sabotcaz eure persoanci Convingereaiajonala de baz ste un robe, ee mai mule derivate: 1. Tiebuleca otimpul bam succes fa cea ce privese sarin irelaile importante ~ st, afl, a persoan, sunt slab slips de valoael 2 Cela rebuie neapirat sts peat rumos eu mine, corect sau ioitor sau, ate, na sun: bun denimie sm merit nici obucurleinexistema or 3. Condiile in care thiese trebuie in mod absolut 8 fe confortable, plcate si rosomponsctoare~ sa, altel, este igrczitor, rm suport, it Tumea asta nenorocit nu este bunt de nimi! (Elis, 1996, pag. 13) Acsste te} convingeriiratonale de baza aa fy comun patra lemente chi: gndizea de tip fnutdeauna sau meiodats(carine absolut), gandiea catastfid,intlerana la usta, gi evaluaresglobals negative de sino sau 2 exloral Convingerie irajonale rezulé in emotii negative (C) cus at fi anxitatea,depresia, fra, resentimentel, vinovafia, Reragere,evitarea, pt, Violen, procrastinaree gi adicin sunt manifestiri comportamentle tpie Acesteconvingetinionae ret in comportamente dezadapstive si supra emotional, gastflimerfreara cu fersirea personel In contrast, convingerite rayonsle emanh din peferine realist, care tn ‘mod obignut rez in emotii negative moderate gi paternuri comparamenale constructive, atl cind evenimentele activatoere (A) nu determin rezhate eciabile Dryden, 1999). De acca, un elev ronal cara studi mult pentru un tessa lat ono ma mid dest ace agteptt, u eva si in culmea fice {in urna note mai miei a ogi. Ar fide fnfles #8 se simiS deramigi, ‘emofie modersti ce adesea exe rerlanl uneiginditi rationale, Dak arf gindit ingional, a puta se etcheteze ca find operand stupid pene weinat ‘un rezliat modioru, 3s se simt devaiat, coon oo a fst oreacteexagora a dezamagir iis gi Dryden (1997) fc dstinfa trie emoti negative stnitoase, care sunt asociate eu credine ronal, gi emoji negative nesinltoase, care sunt asocate cu cred iruionle, De exemply, client are gine rajonal dar au seatimente negative se vor sng ngriior smu annoy trig ne depesvi, vor ‘ven emuged sn sentimente de vinvae, se vor si drama nu ai, emul s fisiog Pentru continua exemple, pin cre gndese rational a prefere ca fil! fea lors sb o performanga scolar bund. Dar daca mu an ast de perfrmarte, ‘a team cl ace copi sunt nig rata arena vor reuiniciodata in sarcinle scademice, sau e& print nu lea oferito educate bunk. Dimpotriv, prin ‘are pindexe ieional vor enager o atl de problems, presupunind ci neeita ‘cademict a copii ndica necuyit lor ca prin, cf aoelcoplae intenionat relate slabe pent a4 slida peels acel cop va ff mereu un rata, Pig care gindovcraionl so vr si prouill Jez ston devant tn timp ce Capitola 2 + Princip de bas ale raped raiona-emoive yi comportamentale ‘Capital > Princip de baad ale frapilvaional-enorive i comportaantale BDisputarea ising care gndeseiatonal se vor sin probabil frost seu deprimai~ react ‘are vor avea un eet negti asupra rela pine-copll CConvingerle rajonale sunt logice gi pot fi inferte din premise aneioare. Deesemplu, un tnkrspune ci wea oink un evel tematic fap ev stadia pentn tet ta fice tee, jut ios ating seopl. Conluzi sa ‘afionl este ves foarte mult st obind un zce, iar eccsth conclzie este una logics. Crecinfete irons, pede att pate, sunt ilogice gf inferen or ms pote fi valoda aeatenenpl, fap e& client vin a oak un zeve gl cree oh ‘tdlind penta test's Resndoitemele va aut 8 bind zecele, mu valideaz ‘onchuzia ce rebuie fa mod absolut sob nota maxims ge profesoral ma poate si dea its not decdt zee. ‘Odata ce sunt identfcateacestecrdineiaionale si conscinee lor emotonale $i comporamenale,unatorl pas al paradigme: este disptarea convingeritor iraionale(D).Aceast etapa este realizati prin provocarea sistemulu de erent, ‘care se poate realize in mai multe modur prin modelare, dialog soerat convingere, umer, dispute, schimi de rolur,imagere rstonal-emoiva seme pro es iGinepe, 199; Fs & Bl 198; Eli & McLaren, 1995) in procesul de dsputare sunt implioate diferitetehnici cognitive, emotionle gi comporiamentae, Este recomandat sie tebe fn ce mas convingore ese ill este consistent eu realatea gi et de logit este (Elis & Dryden, 1997) Folosindexempul anterior ex pring care sunt nemulfuii i furigi din eauza performange seolare slabe a copluli, un erepeut REBT ae disp asumpiile lor legate de fptl ct eleva a avut o performanté slabs doer pentru ei ned pe ei, Inurebd despre dovez ct acest ucr ar adevirat. Terapeutul poate deasemenea se ccarh sf fick ols care a arate modul in care performanfa slab a copia face din e nite pn ri, Cerne s dea exemple de evenimentegroenice, ‘sar putea ajuta st aibs alts perepoctva asupra staf, arindu-lo et aocast problem mu reprezins sig huilpentrei i copil. ack pring sunt desebit Ge existent in reno In corvingeileiaionle erspetl poate face sch 6e rol, acest juetind rol parintfu rjonal care catastrofeaa ou peivire la peeformanta eopiulu, si cerindelicrtulu sh joace rolulerapeuuli cae disput ‘redinjleiraionle. © tem de cast pentru paring ar putea implica serierea una paragrf are sf explice cum performangs slab a copula fase 8 ei mi sunt iste pring Convingeri rationale. Moderarea emofiilor si a comportamentelor Pentru disputarcarepezitsosonta acest proces teapots sr puta nevoie ‘de ral mule nosed mai multe forme de dispar, iain ca clini He rept st reaune a credinje iaionale gst adopt o perspectvd mai caionls. Este important ca practiceni fink mint o3 ginditearaionals nu prs <8 ‘lense vor simi minunat in Iepiturd cu un eveniment negti. Mal degra, pe ‘masur ce recut agintea absolut la revendicarleconseoventeefertoae Ia perfegine i confor, vor reduce intemsttencomportmentlor 3 emailer negative, ceea ce reprezinl seaplprocesuluterapeutc. Facing asi, i vor puter adopta o perspective msi realist una bazat pe reine rationale. Elis $i [au (1998) dsera seataca find E-l—flozofie nou eficient sau convingeti ratjonae ficient. Pe masurd ce clini Incep st aplce acest ered rajonale supra problemelor cotdiene, vor experiena emofi si comportamente negative ral palin tense (F), iar sceasthaplcare va avea drept urmare o ester mai fects APLICAT I SPECIFICE LA COPII $I ADOLESCENT Des priniplleteoretic de bad ale REBT sunt aceleas in munca cu ini a tineri exist diferente consderabile in modula are tora este aplieat acestora ‘su adlfilor. Dupa cum se meiona in eaptolul{, este extrem de importants fe stabileascé 0 bund relate terapeutcs eu clieni mai tine Este de asemenes imperios noesat ca terapeui care Tucreaz3 eu tineri sa fie exibil i ereativ, {inknd cont de considera legate d dezvotare, disutate tn capitol anterior. ‘Ma mt timp ce Elis gi Dryden (1997) aubliniaa imporenta spent Princip de a le Yorapllralonal- emotive i comportamichiale aEvaluarea problemei aluaea precisa problemei este important mu numsi tn identifcaea cnvingertrirsionale ale client xemofilorperurbatoare, dar de asemenca Sin idotiieareeproblemel ea iid una practic (de exemplu, ma tc cum st fac pricteni sau cum si invefe pens un test) stu ura emoonall (Je exempla, se smfeanxis in interactunea cu cei de acess vist au intr in panic ate! in trebuie st dea un tes, Mal molt dee att, este neces ca praca tvaiueze da prota exe repreentatva penta gropa de vist a eoplull gi daca motile comporamensee copiulul sunt expres normale, sau dactcoplal cxaperencspeinrun rspuns apie, Pentre adolesceni 9 cop se confrunt fu probleme normale de dezvoltare tn pls fa de alle probleme sriase care nocosts diverse grado do interven, specials rebuie sa examinezefrecvena, fneosiatea si durata simptomelor pentru a putea determina maura exact a problemi. Mai mul, est de asemienea foarte important pena conifer fdenstiee cui apartine problema: este problema copfui? Sau ete problera pirintlu awa profesor? Aceasta este problema principals? Consiii twebule fink mint cd uneor prin i profesor se refrh la un copil care peezints un comporament relat normal penta cl seq Be a nel dezvolare copilt sa adolescent, eau conflict en tinal lent. ‘data ce s sabilit cd exit © problems, gi -a determinat cul spare, unmeact fiza de analizare a probleme, ce consil in deerminarea county, ‘enojilor si comportamentelor disfuncionale ale clientulu. Din perspect REBT, pemfsurd ce are fo evaluarea, ni exist o dstinesi clr inte evalare $1 imervente, pena ca In fica fein terapeuulanalizeazA constant eogritile, ‘enojile si comporcamentele In functie de modul in eare sunt relatonate ex problema (Vernon, 1997), De acea, in cadal aceeiasi sein, poate avea lee © value a uni aspect el problemet si intervene asupes atu aspect. fn pls, ma este neobigrutin timpul nei interven st ias a supra no informa care st fofere mal multe dat pentru evaluae nist efteve caractersick distincte ale evshusrii REBT penta eopit si adolescent: a) rela dntre conse indrl cient, (2) implicarea parental in ‘proces de evalua, nivel de deavoltare a client, (@ evaluarea emofilor 1 comportamentelorproblematice, () evaluurea coavingerlor iaionle si a ogniilor dstorsionate, Tn pls, peatra esi miei adesea nu se pot exprima ‘eréal sau nu au abit fn ase exprima pe sine, evaluarea acestora poate fi mai ‘provocatoaredecit cos edlilor. Pin urmare, consi webu sie peep st foloseasco mare varietate de sbordir pentr a identifica coovingerile aon spent defini la probiema, Relat Aintre practcian yi Dupt cum sa menyonat mai devreme, relia dite protsian yi nel client ste un espctimpoctant a Intueguli proces de consi, inclusiv al eval Usilzarea stategilor de consrie a rela terapeutice descrise in apitoll ar putea fi primal pas necesa al eonslicrlu dad lint este anos seit in ‘aimpirtig. Desi nu sunt relaionat in mod specific cu procesul ABC de evalure, sceste activi! ofr de bic informatie, Implicarea parental Anse! cnd se Suereaz8 eu cop mat mic, adesse est wil i fie ads prin lo prima sedings entra explica meivul petra eare se apeeaza la servile de consilee gi pentru a eolabora la evaluarea inal, Aceasts abordare este de _semenea benefit pentruc cei miciar putea fim donor simearg itu bros Jimpreuns cu pin, ate edd conser ae Toe afar incintst geo. Chi cd pari sunt nrezen este prefers ca mai fois le eb copia de ce ‘Vine fa consilir. In cual tn cae copiel di un rspuns tpi, de genul Nu yi, satnck conse nei si fatree prin (prince). Dupa ee conn ae © imagine clara a probleei din pumctl de vedere al pin, dupa ce discs ‘modal in are ol ca antcipeazaimplicarea fn proces de eonsliere, prin pot pleca, ss poate incepe contrazea rele terapeutce cu opi ‘Din mai multe motive, de obice! este recomandat cx psihologul se fnineaes fn ctdrul viztiinifale numai ou clon edolescenti, asifel incét ‘a objind perspective clienului eu privir la problems. In primal nd, pentru o Inulnie efcios, este important si se asculteversunea lor nantes versiuni ator, I a doles tnd, adolescent prferh tn general mai mult decét adui intimtntca, si nv vor a imparyeass ferotdenuna problema cu pring fa a) tiles nnd, cosa ce spun pari despre copii for ar putea pune in defensive dolesenfi, satel a pues fave i mai dif descideres fa de conse. in carat adolescenilor,implicarea prnior in proceal de evaluate are lc sub forme unui ape telefon iil, stun nd se solicit ajutora. Acsstcontet permite prateianlui st asulte peoeptia i ngriorrie pliner, sn aces timp este validatt perspecivaadcesceniler fr ca un pirinte i ie prezen ‘Atuei end are le evatarea probleme u paring esti pent pracician 8 urmireasca o analiza specifich ce include idenificarea (a) a problemet din porspectva pil; (personel implica, alle doc pring (de exermplu, ‘modu near sunt act all member i Sai (c) data probleme; (orice cireumstange spifce care precipitt problems, sau tranziile; (e) mementele in care se manifests problema; si) stateile pe cae clini, prin saw alte persoane che leu abordet anterior in eforturile dea rezolva problema. Nivel de dezvoltare CCuprivie la strategie spcifice de cvaluare care sunt implicate, oevaluare curt trebuo ind cant nu noma de nivel de devoliare al fed cle, dar de asemenca si d= modulin are este conceptualizat problema cleat: ate oprobiems pict penra vista cop? Reacfile Inlet sunt tpice pentru cineva afl la acest nivel de dezvolare? {pls este important ca erspeutul fn ite tne adolescents cop ‘pute ave opespectva micaplasupra probleme, pentruc, gndind la modal ‘overeat puter si nu fie in sae siya toate perspectvele, Des intotdeaura ‘ee important si se asclte ce au de spus ace tne, 8 e accepte versiones Jor cu prvire la elite, in ely tip pskologi rebue si nu ite eh realiatea acest ner ar putea fi dstorsonats De exemplu, mu este neobisnit euzim adolescent cate pretind ch pring: mui asculh niciodad sau ck plein sone Iimoudeauno nedrepi. In uncle cazvi acest cra poate fi adevarat. inst adesea a Caplilil 2 «Princip de Baza erape rajonal-anotive pi comporiomentale ‘Capital 2» Princip de bask ale vvapicl rafionalemarive gi comportamentale 3scesteafinnaié sunt snpragenrali ce remit din categorize conrate ale ‘sdolescentilor i in inabiitstea oe de «rocunoasteexcepile sau dea veda toute aspectele probleme, entra ci uncori copii ner solesent ar putea sh mu fe tn stare 8 verhalizeze specific modal in care gindese, sit i se comport, adeses este revesar ose abordeze ovaries de satel de evaluare, cum ar cele descrise In continua. ‘Propoziile de ban pot f adaptate pent toate nivelrile de vérst ipo ‘complete fe orale in Srs, Pentru ea scopuluizari uel ast! de eval fst dea stile discus cares ofee consleruul mai multe infornati despre ‘ie, nu este nevoie se folseasch mai mul de 8-10 propor. Dac pe bara ‘unornformati iniiale conser a ode general asupra probleme, acestia pot labora propor cree extaga mai mula specifietate cu piv a problems. In cazl tn eareprobloma est tc neclart, consi pot liza propo eu wn ‘aracer mai general, De exempo, dae pstholopal tee problema client ste fobia goolar, ummifonele propos de baz& pot ofer mal multe informatica privite le esperiefele copii! in eacral gol ‘Cand rebut erg a gcoald mi int (Cindtebule si meg la foals, ma gandeve cia. (Gina rebut sd merg la oat, Dscere 2 (Cele mo rele aspect ale wel lela scouts pentru mine sun. (Cele mat uve aspect ale net ile la goals pentru mine su. hima an scolar a fost. Profesor so (Cd md andere la mers a geo, eu acs arf sd schinb cova tn ooea ce priveteyeooa, eu Dac psibologul aud seams care este problema, wmitoarle propo <é ban pot Furniza informa cu peivire la mai multe domes Prieta met st. ‘deat msm Paving mel su ‘Soca este. 1M prep cl ma bine ta ‘Nu sunt nla. Caea cm place cel mal mult la viata mea acim, exe. (Ceca rea cel mal mul 0 schimb la vata mea acim, ete ‘Unnitoarle exemple de propozii de baz sunt eonstuite specif penta ‘evaliacea gndiirajonalefraionale Cand aco repeal md sit Artrebui si ‘Am mare nevoe st ‘Mama por ierta cand. Peni ofio bund persoan, cinevarebuie si (Cn cella mu espn, mi simt. Ceili ar rebu Nu suport sa edn. Arf ingroivr dacs Activia serise Prin diverse tipui de astivitlsrise, se pot obfine informatil importaate privind cvaluarea Jumalee personel, noile,clntecele poezil sau povesileeompuse ‘de clent sto sure excelent de informa "Exemplele de teme serie ears pot utilite penta a even diverg factor includ notijele din jums! care subliniazs wotimentele cheie si evsnimentele Aeclangtooe: anatizele sctine al cintecelor are in nnn ciel des tireunstanjele lor; povestic sau poezi personae care deseriy modu fn are acetia gndes, st sau se compart. ACTIVITATI DE AUTOMONITORIZARE Implicaea tnerilor elie n monitrizarea propre adesesofer informatie, aaree dezavantj este ch aceastlabordare este Forte subiectivi, ir rezllatle vars in fncie de et de mult investse clini tn proces i de nivel for 4 onettate, Cu toate acestea, merit inoereat. Exemplele inlud graice ale ficcvenfelorcomportamentae, pe care lien iluteaz4 prin intermedia wei ini cit de des experientiez4 compartarentl iat in tmpul uni septaméni; cui ale Ingrijorclor, in eae ciel pun bucati de hire pe cae seri lucruite care i fngrijorerd, far ecerteingriorci sunt discuate in gedinga urmatoare de eapie, cuts momenteorgrele, tn cae sunt adunate exemple scrise ale necazarilr, cre vor fi disculate in timpul consi i de asemenea grafice ale emir, pe care, pent optima au dous, acy deri intensitatea sentimentelor specifics coum arf fur, depresia seu anxiestea peo seal dela I (sez) la S(eidieat) ent ieare or din 2 yaluarea emofilo ya comportamentelor problematice Primal pas tm evatuarea emogilor si comporamentslor problematice ‘exe acela dea determina et de corect sunt in stare elec sh identi emo Si comportamente. Ar putes fi necesar, msi ales penta copii mai mii, sk se onstruiaset un vocabulr al emoilcsentimenteler,utlizindy-e urmitoarele temic: ‘Cartonase care descriu emofil Seriti pe carnage cuvinte care deseriu emoti si cert cleilor si ‘defineased sau st exprine euvatele de pe cartonage Graft emofitor (se utiizeazd imaging cuvinte care descrinemoti) ‘gat tines clin st eleagh emo de pe un gratie care include cuvinte sau imagini care deseiu cum sesimt in moment respectv sau eum sau sign tap dine cele dous edge, Coplalal 3 Princip de aad ale Yorapiel raional emotive jl comportamentae ‘CapianT > Privlpl de baat ale traplelralonal- emotive i comportanowale BGrafiul comportamentelor (se uiizeaed Smaglal care lustreszA comportamente) Rugajcleni sleagaimaginde pun pafc care desciucomportantentele Jordin tmp utimelor zl Pent rae srs mpi ae vad cm is oi lt cle compen ae deters, Deere Seen Tiel aca den cent pus sere arias dena lO bak Innere Stier eyndsparea acee efor™ Suge cenor Silemal spss cd esc aall cu vores sae scene Ent sn og Puc i ng mo car mona too Teron alin as nos eden ath se oa is nas {iu frog, © al modal bun pn cel care se exit al es Seta et joel dot re at une sen eo ans SSrociey,dsmae els a strporamen eg att olla se irc cic linc popu pas tent fi pseatinete nc conor mis : Cu cliengii mai mari, o bund modalitate de w determina modul tn care igi etn tment eal cvs un ual leo oportaelr ents aca as ean chon dfs crs nate ecu aids medi nearest comport cx spe incidune doa dela yolssan cy pie (Deck vr ens pgs cae dxcol ar rea ft ator). Greece emilee $ als comporamentsor st de atenenes. nie insumers excl deve. Ao grace pot I elastin ee ‘Spun sparc dest el pagina np Jos agin ele Irs clenl efter opel sc sgn nica pe ose dT Stam sts coral snd te corms, fan se rojo cas noes ah ern ait fas ie sa fra Srpertent 5 ows eres lie copra problema at Toss tn fore pane caprtnente bts soporte tan) Rug el atck est gaia ea din bpd roars iad ‘encima sesame dee arco era cacee Ghoti au conporamentsc een dere ele ly, apa dep Nou de lr orl ino ipedn as experent namie oooh fed ear tec cxopoanest orice evenneteaclvaore, rot Siemon pater "re ememenee vl =n aoesoronas competes O Wot tai des usa iensaes ete ans lar Se dens sesh dp cn ft ete emaile compara is {Maclaren 1999), Deescnply dss et pe fa pe profesor shina ric pn dine pe oss ela send is fos arta ar 10 send fa. © meio viz cae pone Oza exte emo emoi” cu sional cra etl me gd bun ged lt dea emai rea Nee seal: cece ese tous en corn cierto Color Aes temoner oft Inde spores att dames. it $ Stemi Sree irs sor Perey emottpo fms ‘ilizind si neobares: Pe o sel de la 7 (dec) la 10 (emai mt ot pe 2), ‘die buentt de furte al aut sdpuimdna aceaia?™ Metodele deserite acs po fi ulizate peat a aduna informati u privie 1a freoventa si intesitae. Se poate evalua durata Intend client et de mult a ura emoyia sau comportamensal it~ mine, oe, ie? Probleme practice versus probleme emofionale. Diferenieea inte probleme practice s cele emotional, este de asemence un aspect dsinctv al valu’ REBT (DiGiwseppe, 1998, Veron, 19993). Problemele practice sunt Aifiuli realise, i tmpes probleme emofionae sunt sentiment inconforabie despre problemele practice cae sunt generate de convingeri iraionle. De cexerplu,dacdo adolescent est furious srsinas pentru tf Tipseseabiltaie Dorpaniaatric coea ce inerfereaza cu abiliatea ef de a relia sarcinile penta fons, atu ea ar putea s4gndcasc iaional gi ig spank sm ar tebui Sib aceastl problema, gi cle proast 51 incompetent, Adeves problemele emoiionale impedes client st foea coe ce este nevoi la nivel practi, este Inclt este forte importants se Iucreze mal il asupra probleme! emofionale senerat de credinee irajonale, su, altel, inceeitile de rezolvare de probleme Yor fin eel rai bun exztemporae. Un bun exerp petra acest scenaru nt Pirin copilor eu ADHD care fnceare si forene pe acta sia moa, Pentruca pari, profesor s mul practcieni surezlva problemeleemofionale ~rasinea, senimenul de vino, sau senimentul de af difert de celal = stateile de management al comperiamentul care sunt adesea ulizate, 21 ficiont in general doar po trmen seur.Pretcini se pot asepa a ezutate ‘mult mat bune dca mal tn abordesz8problemele emofionale Inne de # atasa problema practic Probleme secundare, © ali caractrstit distinctive a REBT eso sooea 8 valueai probleme emotional seundare(meta-emotil)—fapul cep deprimat fn leiturt cu fapul 8 etl depresiv, sau et anxios de lem cd el anos. Se Infested asemence Fonte des a adoescegifpulc se mt rina stu jena entra ck sunt deprimafi. De acess, se rocomandd in general, msi inti 38 fe Fezolvate mea-emoile, ilizind feb precise, cum a 1 umnstoeee: ‘Ce spune despre tine fap eesti deprimat? (Careestedovada e3 cella care mu sunt deprmat sun mal bun doott Cm te a afta 58 treci de depresia ta fapad treble te mat confuse depres ega de fp ea eu deprimat? _Ajutareaclialocindaputreaconvingeriloritaionale legate de pertubarea Jor emojionala este un ps foarte important ~ de fat primul pas ~ in rezatvarea problemetorfegate de frie, anxetate sau depresi (Elis & Dryden, 1997), Rene adecvate versus rene negative necorespunzitoare Este de asemenea esr s se diferentize interac emofinale adeevate i cole negative necorespunzitoare (Elis & Dryden, 1997). Ingriorare,itarea i dezamigizea sun emotireonabile oe rez din nice rao in imp ce Fin epimare isnicate emand din sonvingr rationale Chole rein % ‘Capitolul 2 «Princip de baal eraple afonal-enotive i comportamertale Capital = Princip de baad ale rapt rfional-onative $i compaviamctale vsin mint din cauza fapali tne liens nu tcheteazaseurtemofie, ‘ar putea referi Ia tare, end, de Spt, ete vorba de fie, Pera o evalua res, este importants sondeze mai departe si descopere coavingerile, dap um se vede sin exemplal urmator cu un elev de clase a gasea. Consilierak: Desi cum teat simiitstunet cénd al afar © pint Aivoreaca? (Cental: Oh red am fost itt CConsiieru: rar? In ce fo? (Gent: Ei bine, ar 6 un mare frees si mi wot plimb de fo nl asta, simvar fi aja disuactv nunc cind ar webui st merg atta, pntr 8 piscin gi ‘eambulina sunt Ia mama, CConsiiera: Deci sunt lucrri care hi vor lips, nefind tot timpul into singra cea i acest lcru poate rant eu siguranl dezamiptr. MM nee det sunt te erin leyaturaou care et ia, sau dae a gate seatimente in lepiturh cu ast. (Client: Nu prea, Conslieru: i bine, imi pot spune cum ai reucionat cind ai ft prima data despre acest luce? CClienea: Doar mar inchis in camera mea, am tat acolo mult inp, ‘Conslera:§i cin eri in camera ta, ace te gindeai? ‘CHlontul Lact de multi use piv pon cf asta, i cred ct nar ‘rebut si se cksttoeasc de I bun inceput, ac acu pot ta Impreund. CConsiliern: Se pare cha fort mai mult dct tat ~ sun ea gi cum ai fost desta de furios, (Ciena: Ma, am fos. ‘Unul in spurl erape’ este de a indepita pe clint de reacileextreme emaotionaleeareInsofese convingetile irajonale. De aceea,pacticienitebuie cvahiezeprcis emia simu & consider adevirat ce le spune clint, ir ama onda in continuare, Evaluarea precisa emoflor tebuie 38 includ de asemenca wmirirea ‘ururor reefer emotional posible. Imi aminese un car th ate 0 adoescentt ra extrem de supérath pent cm fuses aleas in grup de majort al seo, Presupunerea mea modi a fst x oa era suprat pe ea poi cl8fost espns si pena c& ma se sme pov, dar gejeam. Ba era supirath pe sistem gi pe instuctoral grupulu, care mo considera potivitl O taebare mai presish (le exerplu, Ce re ipl prin suparetd?”) arpa so determine si specifice supiraea” Apo asf itcbato pe cine ese supiratt: pe ea sen po colli? ‘Nu trebue ignoratsevauarea consecnflorcomportamentale ale diveseor reac emolionale. Cerin clenior—care spun cl sau simi fig ~ 8 dscrie ce au leut ednd at fost fri, oferk 0 perspetivsasupraintensitiirectek emotional sia proceselr de indir care ineofsereacia. Dack aceta spn cha dat un pur in porte, sta sean evident, au fot fare frist. Dac a fost doa bosumiy, tune nsearnt et probabil au fost mai mul ita dot furog Acesedifereniri ar tebulsobliniate cielo. Este important, de asemenea, se evalueze dct reactia lr este un spans obit ta evenimente simile, cit ‘de mult contol cred au avotasupea renee lor comportamentale, si cum sau simyit in lepiturd ea modul in cae s-au comport in fri, practicienirebuie s Ihvrebe clioni dec injlegconsecinjle rear loc comportaestale Evaluarea conviagerlorirajtonale sa dstorstunilor cogaitive Dey cbictiul principal al procesul de evauare REBT exo acla de 0 identfeacrednjleiraionale practclonitebuisauuitecdutoatecovingerle sunt irtonale. Un semn important al existenjei convingerilorirajonale este fnensitatea sau dura etoiel sau a comportamentli. Dees, de exempta, un client spune e& sa sim frst clnd a muri efinee, gi cd a pls eteva sei pin end adormea, practiciaul nu rebuies&presupund chests ceva iraional in Fegitar eu comportamentul lint, pestu cd este frese se sini tis gi pling atuncicdnd meare un animal de eas, Cu tate acestea, dacd acest inc linge $i mu poste dorm t teva hi dela eveniment, data simptomul ese tn inicator al fptuli cel erede In mod irstional ca moartes edineui ese cel ‘mai ru fucr care ar pute inp vreods, cb el nu va putea fi fevct fd clinele fu, ctr poste supora aceass stare dedisconfrt De asemenea, ar Fi normal entra un adolescents fe sara tune cind pritena Dui se deep deel, Dar da ae tendine suicidare gi se glndeste cfr mal poate continua 5B teased entra eel doi nb mai sunt impreud, atunc el deste irafional ~ <8 cesta exe sfipitl lami, eB nse va tai Tndetgostiniiedai, gi cd mu poate ‘Suporte dureea ‘Dupi cum sa desers mai dvreme in acest capitol, eonvingerit iraonale sunt gndur ditorsionate care ez in comporamente autodistructve si emofi negative intense. Elis (1996) a identifica ceincle absolute, tlernia sata oa find redinge fnafonle ental, Waters (1982) a dezvolat pe baza eedineorcertale se hi ffusteae sau anxetatc, evalu plobole de sine sa ae alt lis a identiiet urmatoareleconvinger rationale penta cop: ste ingrositor daca ella mu md pec ‘Sun rd doc fac 0 greseats Total rebue se Inte asa cums wea ev: ftodeauna tebe i primeseceea ce rec. Trebule £8 objn ugar ceea ce wreeu Lamoa trebuie¥fecoret, iar oamen rl trebuie pedepsi Niu rebule sds art senimentele Adult tebuie fl perfec. isan sigur spans corect. Trebuie i edi. Ni irebute ae pentru nimi: (pag. 572) Waters (1981) & enumerst urmitoarele convingeriratonale penis adolescent ‘Ar fi ngreitor dact ce de aceeai wrt nu m plac: ar fi ngrotor £8 fic rat din pune de vedere soci. ‘Nu bute 33 fc gregeli, ma ales greyel socal. ‘Sunt ide de alte dn vinaparinlor mt. Nica ce 2 fac ~ aa uate gered ed meren voi ft aga “Lamea trebuie 3 fe coret ste mai bine 13 ev provocirile, decd rit un eee Trebuie sé md conformer clor de aceeasivirta [Nu suport sf etia, Invcidecnna in cell do vn (ge, 6) H ‘Capa D> Princip de ada rape ronal cme coioriantle ‘Capaha > Princip de baat ale trapel rapional-omotive i comporiamentaleUncori este difeil st lise explice concep de convinger iaionale tinrior lien, ase nctpraccieni st putea foe erment ee: gnc ini? neproductive, nd neclave, san gandor inferent, In evaluaren cogniilor, terapeuii tcbuie si fie ateni la sbitatee tineilorcleni de a Using ine faye asumpti ate earacteistecopilr 3 taolescentilor fac asumphi firs a veri faptele, Acosta a putea presapune cel mal bun prietn ama place pens ca sta cu alleineva in tmp pce de prnz, sau ar putea presupune ca arnt ml vor ls afin pee tu data secu cind nu cru oie. Aces asumpii gencreaza moti pertrbatoare sare ar putea de asemenea s afecteze eomporiamentl, dup cum este asta Uumatorulexempl Rac ris pened prietena foi ru sunateu sear nate, dup ‘um promisese 1 a sus eapeutul eta cm sna pent ci ese cw un all iar at sigur nesta 8 mul mai pices pee. ba informat pe ‘erapeut e's ssp mal mult de oor telefon x com ama sina, asi ‘ex dou pritene ssa plimibat cu ele acetal sei (Cind terapeanl a intebat dc aves veo dovad ol prieten ul iyi ‘ev alteinevs sau dae avea indica amterioere ow pivze la fap 8 ea mul ‘mai pices, vnsrul a recunoset ci nu existao bard pentru presuponrie sale ~ cH naa Int tn considrae yi posbiitton en ea sé aa f sunt din cea ‘wor ireumsanfestenuante- Dup cum s-2 dovedi, ea ra pede nu svea voles foloseasos telefon, dar nda aft ce a pieten & Radu git ‘uelte Fete, sina pe el, gia uma 0 coat ei. Doct Rada nu sar gabitcu conluzl, gi daca pemnis asumptilor sale si guvereze emofil i comportamentele, scenariul arf fost senility dite. De aceea, pe miu ce clea is deseriaproblema, este important ea inal si se accept perepta esupra crcumstanflor, der apo rebuie aula {acd citinetia inte fapte i asumpf, pe masur ce se inierine prin procestl ABC, Inara tinerlor cleni a acest: distinc ete de ascmenea 0 thi excelent de preven, pentru cl dec acoytia vor fn stares fied distineia inte fape gi sump, in vitor vor ave o perspectiva mai cars asupa probes. Aceasi ou perspetivA ponte ajota It upuruea unor supdriei emoicnale si comportamente impulsive, Umntoatele activi pot futile. apt, fapte, fapte Activiti precum Fapte, pte, pte (adapar dupa Vern, 1980, pag. 96) Sunt efleinte in ajutaren copier fat distinct nce fp i presupuner. Aste de sctivsa att de asemenes cops neleaga cn slat in considerate oste Derspectiveleasupra situate. Pena juca Fapt,fapt,fapt, avi nevoie deo foaie de hire Ad cu o gilt precum labla de X i Ii vefi spuneclentulu cf vel cit clave afimati, 9 impreund v8 efi di dat este vorba de fapte (adit afiemati adevieate care pot dovedt) sat ssurapi (adic formalac despre care client credec& sunt adevirae dar care \cebuie verificte). Fae cu rind i pasa pe fai cite un F pent fps A pentru asumpfe. Clentl va avea oumdral far dunneavoasta nam 2, ate Inet atu cénd punetiiterele pe fai, sf pte pine Btn gh ite un samt, entra indica jucstorl care arispuns, La fl ens in ez jal X, primal ‘ir are te ispunsur in ne, este expetl” i pte gi asumpi CCateva exemple de pte: Varea ete 0 legumt; lptele provine la vac cape; lacurile nt mai mic decd oceanele; pore nu pot 2bura; Cha ‘Napoca eto un ora Romania. (Cateva exemple de asupil Tori si din las tea sunt mai destepi ect et din laa a dou; fra este cl mai bun avotinyp din an psicie sunt imal de asi mai bune deat edn: uturor regedinilor le place munca pe care o fos pring mu rebule st Fc niciodata Hara pe eare mu vor se fee Vederea in tunel (0 als sctivtte care ese ecient tna uta pe copii mal mis ae dsintin inte fapt si sump este Vederea fn tunel (adapt dup Vernon, 1998a, pag 237-239). Penta a juca Vederea br tunel, vei aveanevoie de un ealldosenp (fe ‘anal real, fe unl de jure). ‘Prezenta activites artSndi client caleldoscopu, si cen sk se tte pine Iebai: Pe mur ceItore cadara ver on ingr bir sa © saretate de modele core se schimbi” poi discus despre cum estes fi nt-un tunel (de exemplu: De obice exe numeric. simu pop vedea jurul tu vest doar ceeste drop nfo). Compara exporania de afin tunel cusceca a prvi print ln caledoscop, vedi unor wait de err ca diverse modele Inrodcet fermen de vedere dn tel, explicod cam carenitreactonee28 uneor ca si ‘um af Int-un tune, sm vid toate aspectele une! sia, Aces cameni pot presuie ch ceva este adevArt, Inst mu se obosose st verifie veridiciaten sau an clea ale posit. Distt despre cum vedere in tunel ar putes res probleme aca, ena sa ty legit cu rite ‘Subliniai ferent inte a aven vederea in tunel ia Iu fn eonsierare 0 varette de perspective, ea in cuzalvederit caleidoscopice. Apo, desemnafi un scaun ca ind scaunul tunel. Cert copiuli si sad pe acelseaun, Pe masurd ce Ti eit mai multe din stuatile wmntoare, acestatrebuie st fd presipuner in legitut cu fecaredinre acest, Apoirugatel sh teach pe scaunilcaleldeseop, 58 prin cel putin Tack dous puncte de vedere dferite. Urmtoarele exemple Prin situai care cupring vederea in tunel ‘Toma wobuia sie seas l 30, ns mua ajuns dec a 600 Sonia ua o ptt proastt atest de Ta cunoasteres med ans avut Se pe nopticr inst cin se pregite i mearg a culeare, ‘ observstc& bani mb mai eras acolo, Sora ei fasse In camer8 msi Princip de bai ale tvapil raion emote 9 conporiamantale eSAnalogit concrete Doar pretinde Cet cliente st pretndso est ea mai bund prictend: Ce rar spune wei pritene Este il se floscascd analog eonerete petra juts cops adolescent sg descre mai acuratemofile. De exemph Furia teste co apa cate fer incetigor sé din nd in cnd d& pe dinar, san este cao sachets care decoleaz4 ruse? Anxietsta ta este att de items Inet sf ea un val ui care te ‘coplejete, sao doar cau vn? Dt cha fost ngrovitor 5 ie pedopis pentru o zi? Exagersre ‘ate a insta ra spe ces ot inpaltebuie sf ie perfect, seu care ar oft iia en prosaic, exagorarea poste fein na ara tneilor len et de inaionale sur eovingril or, Insite dea utliza aceasth technic, asigurai-vl ch petsoana din fa dumreavoase ese destul de mare inet sh jeleegi coneepal {in general este mai simply pentru copii si adolescent st identifice comportamente, dei siete coi nerpte sence nena csr ce se cart deine, shea st expe it tac pun ea cxcauconpra seca eusin tren lene Bae bee es ‘bi opal dnt ct cameramen ar seed see euler ol ose oa fla rs holon Chae an pecar connate tess fet snc cine fotos fot cm toa! comput eat ose eer so at fa cmtecisnetegined east?" doaiarglposeela ate pace tebe sc saith i se onl cr compuanet poten inp, eateae connie ceases hak Meoniae companion Bul -convingerle Dap ou fost idence wdc email omporanente nieve, roi! a jt chests conve st alps andre, enol canporaner. Dich np! psa e eure Sheen emo compat moda acy cnr stomp pen ape soe con bo meat nite pnd cov epee Et noma si is pony cx albu ree aa slat nal pare Al pac oor ea get ar pte te fest oben eae peat ioe ender Dc ea pnt ct or st nrg tm po mage ua fat op nce oy prea a rl Da pte Sti dint spat Dart ef ps el ih ema pre rh np dri st emt ns fa i cv st, er nu+ti face placere. a oe a Deal —disputaren convingerilor act, din cont, se determing pe parcursulprocesului de evaluare exisenf unor ‘onvingerieionale, stun verapetal va rebut ca scum sl dispute In ceca cod privet pe copi st adolescent, practicanalrebue he mai creat tntehnille de Sipe doin coal dll sss zeae provect vera lau cdtova suzesti: Capitol 2 Princip de Bacal torpla rofional emotive i comporlamenals ‘de exagerare. Uni adolesent care se plinge de interdict a ei din cask dup fo amumi orp pune: .Poate pring tar mebul trig Ta tncsoare dn conza crimei severe de aut la pe-afar nlimpul ne le de sould dupa ‘ora 10 36a" ‘chim de rolurh Innen joe de schimb de rol, dumeavoasjucaf rol uni elev iaonal are, inacest az, insist est sft mii dac primosteo nota mit. Client nite timp increas Vi jute in dispuaea convingeriloriaonae legate de nee aspect Umoral ‘Umoru care ost tenet similar eclei aexagerii,tebuie flirt de asemenea in mod adecva i cu precauie ate inet si nu par cf v4 bate joe de elen. pti spune, de exemply, Tx care rai feu nico greyed toad vet ra, facum a feu! wna 3h tinct n viata pent a paves despre ata?” ‘Telnica seaunatal gol cas nc ip mise sd ay a cl insags oes de spe Uta dout sue. Uns din sore et ‘ent xin cul anal meats nd ssn roel Ms Ie clita ste pseu tana yah veal inde pecaree ae Inet evo sts poblenasch Apc ss met pe stall fist owes ety dnp ominge apo, Utne nse Frei oi ai cea net proces per ot mola re terapeut petro problen dle Seaunal irafonal: Mama nui acord nisiodata ate. Singura de caret ash exe sora mea mai mid ‘Seaumul rations ‘Dost pentru e# mama i acord8 ane beblugulu, asta ‘nu inser mi ma iubese. Sora mea mu poate sf fac mimic singurd, ac ‘mana tebuie 0 jute. ‘Scauna rafional: Stu 8 miubess, Inst me corect jiteste numa o povest nate de euler, ie pe sort mea 6 Teagtna pentru mult ai nut imp. ‘Seaunal rational: Aga saa lucruril pr si sini, Pi te enervei, sau pursi sim octet singurk al poveste, ‘Capa 2 « Princip de bad ale trapil rfiona-anctive 9 comporiamentale a‘Tebnia examingrit ‘Teimica examinirit (the survey technique), ce implick © tem pentns acess, finefionears foarte bine pentru un client cares agafécuincépafanare de gindunle sale iraionale Si presupunem e insists spun c psig shi sunt ee mal ri din June, & retoda ow asa st meargt undove sash fac ceva, sc hodeauna 5p sf fed toa treaba din eas. Pentru a provoca supragenealiztil, ler Ino sedinth penta elaboraren nei exrminde pare poten tis pena '1ueba pe coli tide clas despre pin lor De exempl ti poate intebs 'eprietenl sti dae pari fori ass Tak orice vr, fr fe impunkvreodat reguli, fir sti punt veodatlatweburi asnie, dacs eda atta ban it vor, Doar prin generarea inrebirlr, client vede de abicei et de mult exagerse2, i, ‘rin urmare, dobindesteo mai buna prspostivé asupr siti ‘Tehnica paradonal Sugeratclienului st stabileasca o porioads limita de timp fn care i fie irational in mod deiberat fo timpul acesetpeioade de 10-15 minut, ar treba Se gindeash Ie tote Iucrrleingrozitoare pe care na Te suport fk 0 lists eu grepellesle, sau st serie poeme sau cintoce despre comportmentele sau convingrile sale irionale, Duphterminare perioads, client tebuie 53) Spun cf ms mat poate iaonat penta restul ile e8 va depune efor Bndeasd si 58 acjoneze rayon. fn timpul umBtoarei sedis, pe misur ce ovesteterezutatele experimentuli cere shidentitice ce schimbitnglndie ‘4 mebui fel pena f rayon ‘SteryereaIrafonalulas Actviaie precum aceasta (Vernon, 19898, pag. 217-218) favaft copii s auolescenfi cums nlocuiascd girdle iraionle cu unelerajonale, Dap ce {i explcai concep de convingr rationale versus iraional, gi disetai despre deca dea gterge ceva, ofr clita urmitaze ith de convinger aioe, 8 ste seat umole corige fo, ate a! or ‘uel rationale: ‘Trebuie sifu perfect not cea ce ec. Prieteni mei rebuie si fat Tnotdeauna exact ceea ce fe er eu Dac fac o greseal, inseam’ c& sunt post mec k®H! fe weal mac. N supe dk wl place fx ‘Sunt singurl eae fice reba in cast. Modlin care Intel proiect este cel mi bun, iar ela reba {ac aga cum le spun ex. Nu ar trebui st cedex de Ia mine pent semi face prietni. Ceili teebuie ving la mine. "Nuceste vine mea e8 sunt nferict to timp. Cilalticopi nu tebuie sf sta pur si simp fn timpl unui je ~ ar ‘ucbui st depuna efor fe de mult ca mine, rieteni mel webui i asclte inttdesue cee ce am e ss Disputarea convingerllor rationale Aceasth activate (Vernon, 1989, pag. 49-51) aut adolescent sb iste ale 5 dispute convingeile atonal. Dupd ce clieatl a invaat cunt fnetones28 Drocetl, poate st subsite propeile convinged irationae gst le dispute. Dey erianen iil aceste activi er meni fe tliat fn sala de clasts ‘hn grap mii, ponte fi adapata pentru fi util de etre dumnesvoase 5 list, Vel flee ematcaet Ht de eeonai ‘Ai ns de a cfstiga mecil pent echipe ta, aru rte lovitur ‘Nua mumai noe de 10 fn cane. Prete tu cel mai bur se mut in or. ‘Ai it i vo rata singura petecre a geo din anol respect ‘Duns amiza vor aed loe ansenamente cu publi, st i emo ‘Un profesor einvinoviest de ceva ce mu i fic ‘Main da teste Te pats discipline Persoana de eat ot indragostit te igno ari dives Un grup de copie necijyte in legatura cu hainee tale, spunind et sunt te Citi item en rind, ex voce tare. Cind este nd dumneavonsizs, identical dous credinge irjonale eae a putea fi aocito cu situa de ta ‘poi clienal disput fccare convingereiatonala. De exempl, pen situaia ‘ prefenol el mai bun care se mutt dip ore, convigerileiionale ar putea fi ch nu suport aest her gi chr vei mai gist yreoda un alt bun prieten. O Aispuare at pues fl wei suport acest hema chir dca cezi cd mu poi O at sarcink a fi siren dovezilor cla vei gsi veodstt un alt bun priten, Duce ‘lita nelege proesul denen disput convingerior ional ere 5 idefce exemple personale eu ear si Tuereze Schimbares canatalut Utilize metafora schimbieti canal fa televizor entra a ata client si reaminteascd apa ek dack ete comet” Ian canal irafionl, poate schimba pe tun canal mai rajiona prin disputes eonvingerilor sale iaionae, Dibtoterapie [iblioterapia este o att modaiate excelent de a ajut cop gi sdolesceni inelenga coneptale de convingeri rationale gi iraionale g prcesul disput Poveszle hui Waters (1979) din volumul Calorezisme ropional (Color Us Rational) sunt excelente pentu copii ici, pace efi una din povestir, ‘implica client in srierea une povesti coun fnal rational cae ere leg ice cu o situate din wnt sa Recent, un client fn vars de 9 ani, assis 8 eg era rst ch prin sil divonaser, ge dt seama c& ar putea fi mai rio — ‘nul din pring ar putu muri .Nv-me place ce au feu, dar give amndot 1nd lubese. Pot 2 oi 84 fu iras 48 ist, sou 30 accept ce se tnd gts fncere od fin foist™ Rola imodiata Instant Repay) (Bedford, 1074) este ® Caio“ Pepa Ba le ral aoaomae compre apo 7 Prva ds le rapt atoning a ade asemenes 0 povesie bunt de folsit Concepml de reloare medians sj ‘opi si se gindeascd la comportamentul lor si 88 idenifice moduri de relaare «4 scenarihu i si recjoneze mai rajional, Dus ce copilinfeleg acest concept, ‘ot interpreta scenari de reluae-imoditS eu papesi sau sh deseneze seen de relvareimedis ‘Strato radi de alspatare ‘Strategie mai tradifonale de disputareimplic si se cea clients preznte sdovada ca cova ete adevra,dxputindafrmajasacé nu exe in stares foleeze ceva inrebindul dat exe de nesupora (cate majriateacenilorrepuns ch este suportabil ~ dogs lor me place asta), sau cerinduis prezinte regula sau legea care spune cd cova ru tebuie st se itil. O alts buns dsputare ext seven de a nize in ce rod aura gandirea sa rigid, Dac cesta chit face liste modarilor i are gindurl sale jul sau mu jt, aceasta ita va fun ‘memento vizual cae fi va arta cd aceste ginduri na sunt fare functional, “inet mint cd tunel cind icra! ca copii adolesceni, de abies ma vot fi te fel de convingtor In dspuare cum af fi in eazuladulior; sar putea neceste mt mul efot yi combinati de stati Inno ca adolescent opis ‘neleagi cn adevirat cum 8 identifies dispute convingerileraionale. Petru fst foarte posi ates cleni fm i auzttermenii de apiznal retinal, desea este novo tc wilizaiermeni de subst eu a ft ens lei 9h il sae incon, rig iat Eel Nous filozofeeficents Dac procesul REBT a fost ficient, clint ar ets se sim mai pun tubal sist Se comporte mai rational, penta ca vor ncepe st gindeascd mai rafionl: Mak les in eazaleienor tine este importants se consolidcze coca ce a inva, asfel ett si continue si abordeze sitayile prezane, precum gi incidentals vitore, mult mai ecient fn acest seop, unnitarele sae au funtiont foarte bine fnregisteaet Prins cd majoritateatinerilor sunt foarte pasionati de tehnologie, frets sedis cu client, ate! inoit st se post a2 pe sine cum aIucrat de-a hang Drocesului ABC, yates acute cum a invat stg dispute propre erdinje irafionale Imagini concrete {avai client imagini conerete pe care le poate utiliza tn dispurarea convingodlor iraionle. fn amintese de un adlescent cu care a luca, si care spunea o& rn se putea abjnes8 use gindcase a cea ce face prctena late cn e nu ers cu en. recunoseut eX permitn imaginal s-0 ia rma, imaginind-s) Prieta eu aj baie, avénd rela sexual, Cdnd avea aceste eénduridevenca ‘eprimat, gndindase i ea il va respinge pentru eB mu este Jesu de bun, ar cd sar despre mai gsi niciodaté pe cineva pe eae st iubeascd apa ‘um oiubese pea In ciudaeforilr mele depuse in dispute, el nu reuyea ‘evoiteo perpeetiv rajonala, In cele din ums, pentru cd acesta Inv foarte ‘sor daca vzaaian ceva, mia Veit dees ef Sar pea si jute si imagineze ‘apo ui ca pe o eapeantgigant pentra gindaci Dack Lar pte viualza ast, tine ~ la fel cum gindaci nt liminsi end loves capcana~ gindurle sale inajonale ar pute eliminate dace por capean de leare dat end ar ncepe ‘igindesed iain], Acoe exempt concret sft exact cea ei treba acest ‘Sen, dupt cum se intima adsea in cazaleopior st adeescenio, Pent eh pote f foarte ils imagineze wn seman de stop in fata Jor atunc\ cin ieep st fact preaupuner, so angajez in evalu lobale sau cid sefonesc8impulsv Sem de stop poate f un semnal dea se opi side w reevalua. Alte exemple care ‘rau dove ile includ viralizara ua sper-erou care Wine In zbor gi seoate ‘in sini dite; su opal i magineaz on eapal lor ete un ado cre se ‘mut pe alt post aunt cfd predomi endure rationale; sa imaginarea unui pau publicitar pecare spat cuvintele ,Gndegte apna, acfoneasd intligent's Sa magisarea nei ogi removirdare ca un memento st mu insite asupra ‘ndurilor emotilr si comporamentslor negative din tee Versuri rationale Ili tndral client in srirea unor vers rstionlesimilare urmatourelor: ‘Rod i Oara su dus sus pe dea sd aducdo geat de ap Radi ceut i lvit la gomanch Osan spre Eri ce 22 tmp, dar mu 0 caastrap.” Pocail umoristie rationale Fnvai clint 8 serie poi umoristicerasionae, in care rimeaz primal, cul doen gi cual ence vrs, sal wilea cual patula, A fost odatto fd ee Oana se runes, Care vroia x8 meargé la cinema, Dar ind I enema agus Locuri nu ena deus: Aga crit dar mu frioasd, spre eax pleca Cntece rationale vay client st compund cintece raionale pe melodii ale copii, sau ‘suger, penta cltecele pe cae le ascalt fecven, si rsere versie din ‘© pespectivd mai aon. O fet de class a patra care era supa din caw ‘3 prictena ei cea mai bund na acorda suite ate, « compus umatoarele Fndur(cémate pe melodia cfatocfu Tot eo-mi drese de Creiun sunt ei doi ig in a: ‘De Criciun ini lores capretena mea cea mi bund, ‘Si se joace iar cw mine, 33s joace tar cu mine, Tar daca mu sew mat ca, O al prions vo a Capliotul 2+ Principi de Bazi aa teaplel raonal motive 9 compartments ‘Capo > Princip de basi ale traplel raiona-onoie yl comportaentale B‘Analizareaemistunilor TV saw a Gimelor ‘Sora clietuli st analizezeemisiun TV sau filme, luténd exemple deevatuare slobald nepativa de sine, cernfe absolut, supragenealzae§\catastotere, 1 Ge tora stats Ia Husa, 4 sh cesere socvenfele respective ate net sh reflote 0 perspetivs msi aioe Fiicheteantocalante sa afige rationale Solita cliemui st creeze ctichete sau aie rationale ca 0 modalitate de 24 sxluceaminte concepcle raionale. Ua civ ds clase a cincea care avea probleme de concentrare Ja geal pen cers ansos in lesturt eu peeformanga 8, 8 esonat un ai at-verso: pe ua din ini se dessnase pee, nconjunat de aloe care seria Nis ep tn stare de mimic." sau Daca gree o sngurs dat, et ton rata" Pe verso se desensse peel spgdnd aeesebaloane, Spunea cb aia duce emintec8 poste sepa de Scete nd negative, Atco ew sugestit ragionate Sugeray lientulistserie wn artiol eu sfaturrafonae, nears desrioexomple de probleme cu care se confrund, si vere sugesti despre cum si gindeusl he se comporte mai rational, —Nolle emo efiien ‘Unul din scopurle REBT este cela de a reduce inensttea emir negative, wn biceti care este deosebit de important pentru clieni tine, care sunt oplei et ‘suring de emi lor, adesea mu sin cum s eT ff Rez irs smodellui ABC este cela ca poate adopata 0 nou filoznie ecient cre va genera emofil mai moderate, Aeeasa nu nsearnd et, deexempla, lon eae a ‘Wit un eveniment care a deprimat, vor fi acum entuaekmall ci nsearnd cd ‘or simfi mai putin depeimay, tig vr avea mai pune regret Aceste em moderate faciliteazrezolvarea de probleme si previn clint ins imine Blocst iarespectva TEMELE PENTRU ACASA ‘Temele pentru aca, cae aut lini in ae schmba mei reese ima round, sunt 0 components esenils a REBT (Ellis, 1991; Ellis & MacLaren, 1998; ‘Walenta, 1992) Preis del eare se pores este aceea el prin excita gi prctica,cliemil pot continu sb iucroze la dzvoliaten personal ~ independent Ae gedinjele de consis. Aceast forma de auto-jutorare oer inti copilor sl adolescenier, si adesea este o bund modaltte pent tine client de a ata Dirnilor si profesorilor eforeilepecare le depun. Pot fi ulzate diverse iar de ‘eme cognitive, emotonale scomportamental:scute exsmintri sau experiment, rearea uo afirmati rationale de coping, liste cu avantaje gi dezavansje tn rmenginerea comportamentelor neprduetve, exersareavorbituli in fj opal, sou bibliterapia. De obicei tema este stability sirgial godine, i tuned ‘ind este posi esto o un idee se impli clei tp comuraree srcini Uattoalexcmpla stenzi modu I care consul mpl pe George in laborarea tre! pent aoa De mai multe sing, George ~ care are 10 ani ~Iveeaz apr tolerant scdzue la rustare, observnd cb aceasta i afectea abiitatea do a completa sarcni, In oda urmtoar, conser a etito povese penta eopit—Mlea lacomesivi care a rewgit (Litle Engine That Could ~ Piper, 1986) ~ penta fr itroduce esa de dal interior piv In sense peveste, xe ane nice locomotive eras teacd den del, inst petra cera ma mica det toate celelalte locomotive, ehuia 58 munceased mai mult pent a sting Scope, Pemisurd ce urea desl patting, mio locometiva I spune cura WCred of rages, cre ca reugesc, fat cd ede, pune ,Credeam ‘8 reugesc, credeam oF rengesc". Dupa ce s-a ett povestes,eonsterl gi George dicts despre mos! tn care micuta loeomotivafoloseye dalogul interior port gna negai, cum rebut munceast din gre, peristind ‘entra os alingescopal. Consilieal a nrebat pe George ces glndit cb Ar putes face timp deo siptimio penta a pracica acest iei la geval ar ‘cesta a vent eu deen une cai pe are sre Cred cl reugesc” pe care So find pe bare, pont reamint meso dit povst.Impreun su ajuns In doen imei liste cu avantajele persistent pe creo lipase pe can, pe care so priveasc de mai mule oti pei pena a-ireamint. Consilirat sora cade fecre data cnd pesevereazi gi indeplinet osarcin, si 0 erie pe o Buca de hire pe care sto pun cand iar cteva ile ss ite Ta itive din cand care vor ajta svg aminteasca ce a reat Tack “Atunc dnd ise prezint clienior ner tema pen acess fi preferabil seize termenl do experimen, petra evita conotail negative ale rms petra aca, De asemenea ete important simu se recfoneze negativ dal nu ph Indeplinese tema, acest hers fntimplandw-se fecvent la aocast grup de vist Inst dacksaenie sunt tractive yi ceatve,ganselecaacestia le elizeze sunt EVALUAREA. Evaluarea poate fi realzats c2 wn proces de monitorizare ce ate Ioe In diferte rmomente de-slungulgedinjelr de conser sa cao evalure general la final (Berard & Joyce, 198). Dac ae ln period, pet modifica Watamentl dupa ‘a estenevoie Pot utlzatemai multe forme de evaluare:rapoatsubectveale cliealor-jumale grafie de emo, propo de bzaygraficecomporamentale;, imasuritor’ objective ~ sale de depres, fire, ermometre ale emofilr, sau fo ‘ABC de atocvalure sa informatie la pring i profesor Paring profesori, ‘deexemplu, pot frags in june privind omportamentole sau inepisteze ‘rofi chm ar fra, arxictata sau depresia. Ar fui, de asemene, cu pigs ‘completeze fermulare de evaluate sandardizate. Mai ales atunci cid se Inrexz8 ‘ev copit mai mic, eval Beute de eae pin profesor sunt fare bune pent c, In funeie de natura probleme, cei mic er pues si vi spund oxen ce ‘te st auzif. Does de exerplu comporamentl la gcoal ese problematic, = ft putea st nu recunoasd fl ean au realizat mari progrese, si de aceea vor spine cf toa este i sepul;In acest exz, feedbeckal profesor este ese Capitol 2 + Princip de ask le tevapielrafonal motive comportement Capital = Pri debe ale iarapel raflona-emotive i comporamettale a =Actas renee poate f nding n eal adolescent, mai ales dct na ‘venit de bund voi [a consiire, Dies ma vorstpartcipe la consiir,graficee lor motionale sau comportamentale pot rezenta Imbuntif specaculoae penn aceyta Yor sf scape repede de consilire,¢ su pena 8 au apart seid Graratice fa comportamentul lor. O mosalate de a obtine evaluarea psiglor ‘Bra determina aolescenfi i devingdetensvi, este aecea dea le coe ciel indice int-o not erst ee plringprogresul a care au ajuns,expicind de ce fed eich pot inchein canine, in experinfs menu ace lea! ner am serv sunt mai oeyt in cea ce privestesutoevaazesdact tach pn sunt de alt per cu piven progres. Referitor la mete uit, evahurea ca parte a proces terapenic fers informai cae pot ullizate fn eevaluare i eviziren copies un od Vinbi de a evalua progres, tit din punctl de vedere a clientul ct din celal constr, Dae in proces de evaluare se observ un bun progres al client, ‘dine pot ft programate mai rar, ofeting asl clientuhi oportunitetee de a Tera asupra problemelor dea uiliza tele pentru acast [Evaluarea realizat aproape de fsa! su chiar In final proces de conslirs, compara finejonavea din preznt cu enteric legate de sop. De fexempl dich seopul e fost siderea nse legaté de petecerea unei opt altundeva decit aca, evsluares realizata de clint sau de ere pring acest, ‘indica dae seopal a fest atns. Aces tip de evalua general este important entra determina progrosu eliat i daca incheierea consent ete adecvtl tn cara i cae lietul a ralizat un progres bun, dar sunt de prere cd nue tocmsi pret pena a interupe conilire, peti sugera sdereaffeeveneh sedinclor, cu verifies periods petcu a ven ince mis sstne progres Din experenia mea, am observat ch mult clon tne par sh agreeze accasth abordare, pena ca pot continua sa primeasea suport dact au neve, De abice, dup overificae, sunt preps chee conse, La final teapiei, ca pate din procesul de evslure general, este ull $8 4i se card tinerlor clin 8 fies dou Hist: ina eu schimbile cre a reugit Te fic, gi una ou ceee oe ucbuies8 continue $8 fac pent a menfin acele schimbari fmpreunt cu clinnl pot fi gsi strate creative cares ajte est ‘engin scope num exemple stra Corina, care pariciat la coniliere pene managementl rc, a fcut 0 list Je comportamente,fnaints i dupa. ra fart mands de progresal realzat In reducerea fresvénjelaccselor de frie. Atunci cind a vent pnts prima dati la conser, 1-2 certs ovatueze cu ajuorul unel scale de frecvenf, do cle oi pe 25 avenaccese de furie, Autoevaluares ef preund ‘eu eval piinlr 9 profesor, indica cel pi cine acese de fae Zilnie. La final consi, avea ocazioal cte Una. Penta agi meine rogresul, Corina diss fs eased video care st suring cum arta $e spunesafunci cind obignia stab acces de frie. Ura sl piven ‘aceast inregistare de cite or se inmpla s aib mai mult de un acces de frie pe stprimina, pentru as eamint cit de prostse arta clnd se aca ‘eos, cit derdicol suns end revendiva st se itil Huan marunte CAPITOLUL 3 Interventii pentru problemele de internalizare Provoctile care uobule sf fara fh tne din allele noaste sunt mal mati ‘ecit cele ale generailorantriare (MeWhiner ct al, 1998), yi de aceea ent foarte important aces! Ia src de sinitate mentale de calitate. Acegt autor spun ea numeosi factor social, demogratii gi esonomici su subminat aia fill de a ofxi medi corespunaitore din puret de vedere al sini 9 al dezvoltsi. Schimbirle sociale, cuplte cu realiziile tchnologice, au dus la ‘expunetea copiilor i adolescenilr la not influege si experene cre de mule or sn: coplesitoare si neporvite penta nvelul lor de dezvolare (Ca fi societate, vedem ramificafile acest schimblri, Rata gravdiel la adolescentcle americane este sproape dubli fh de alte ti indusrilizate (Coley & Chase-Landsdale, 1998. Depresia considratt mai dermit o conti eobigmut,caractristi dour femeilo Seligman, 1995), est acum rocunseuts ‘0 problem prevalent pent toate grupele de vies (Ciechet & Toth, 1998) Posrivt li Seligman, depresia a devenito eniatefreevent printetulburil mentale i fceprimele victim i primi ani delice, da ng mai devreme™ (p. 37). Asti, ine 3 ¢ 6 milioane de copi sutra de depresie clini (Lockhart, 4 Keys, 1998) sau un se crescut de suicd, care essa dovaeauzd a moval, Ja sinri ie 15-24 de ani (King, Price, Telljoban & Wat, 2000) Conslerit Solan trebuie si ofere servile unui uma tot mai mare de copi care as probleme mentale serious, cum ar f doprsia i anviettea (Losthart & Keys, 1998) ‘Asa cum am sp in capital ,copillor i adolescenilore ipsese de multe ‘ri suportl i biliile necesre de a face fi ficient problemelor cntentuale sl stupional, gi se sit anxigi, depresiv sau vinavaf. Epo sh aio imagine de sine foarte seSau, sau se pot implica iaonl in activi icant penta face fat confuzic, mini sau fast. Este nocosar ca prctcienl sd giseatcd interven effete penta a ajuta ier fac fa provocilorcotidene ‘Scop acest capitol este de a identifica interven cognitive, emyionle si comportamentale ear si fie lizate i tulburarile de internaizare ale copiilor $i adolescent: evalurea global negativ a propici persoane, axietatea, perfectionism, vino depresia. Vor fi desrise interven pent cop (6-10 ‘ni gi adolescent (11-18 ani), sium stdin de az pena lusts aceste concept “Maite dine interven sun foarte seurt gi sun relizate pen af introduse in sednjele de conser penrua tn concepele care tebuie disput. Unee sunt ‘mai detaliategi-vor const mare parte o gedit Evahuarea, combinatt cu diferte stati, unfree sk men\ink progresul, find parte imegrant a procesul de consiliere. Masuritorile de evelusre neprtocolare pot fulzateimpreunt cs provedur ena forméle, in metic de neresiate, pera a afer un teatamentcomplen = Capitlul 2+ Princip de Ba ale erapa refonal-enative i Comportaiontale Capel 3 «Icon par problemale de ernalaare BEyaluarea globala negativa Tori REBT afi toate finfele umane sunt imperfect i vor face gree ‘mai subliniza ful ea valoarea personal nv esieaeslayucr cu peformans. ‘Aceasta promoveard concept de acceptare necondiionats, care 1 implies fevaluarea global a propriei persoane (Ellis & Dryden, 1997), dar permite fevaluarea Unor comportimente specifics. Aste, dosi este posiil sa evaluim ‘comportamente, ste Toelizin pe aspectele negative si Tacem ceva pent a le mbunitg, evaluates global& a propricipersoane ca find bon sau rea na ‘corespunde cu pinto REBT, la fl cum et notiunea de considera a proprieh persoune ca ind un eee ttl pe bazaedtrva earacaristictnesative. Concept ‘de accepare necondionat implick fale ot ivi au maliplefjets san bili, precum aus defect, coment sunt complecyi tmereunt-on proces d= sshimbare,gideacea esc inposbil de feo singus ovalure global oricret persoane. Concept de aeceptare necondjionst este fn contrast cu ntiunes de sti de sine, care impli toto evaluare global, chiar dacd este portv. Din ‘vest motv,pratsieni REBT vlizeazA ermenal do acceptare necondiionata Inloe destin de sne ‘Atul clind client mu fojeleg sau mu practicd concep de aeceplare necondijonad ise evalueaz pe sine global si nega sunt bun pera chm ‘sn trocut teeta au penta etna am ornate plrecersfnsearan ct nimen ‘mi pace gi sunt unfair" Eso foarte usor petra copii gi adolescent se evalueze nega pera eel vad ucrrie tn terme de alb sau neg. Acest spo face cae sf separe cu greuvaloarea lor persona de performana specifi {in anumite situ. Penta cl evaluarea lor global neptivi poate duce cu ugurinit Ja depres, anxiette, vind, este eitc si seebordezeaceass problem ao virstt cit mal td. Conceptsle de sccepare necondiionats si evaluare glbals. includ samatoarel! Ce faci mu reprezints cine esti (comporamentul tu nu te definste ca ersoan) "Nu exist persoane fn toalitate Dune sa Th toate el; ecare om are alti gdefetee ti Et valros prin simplal fap exe A greg este normal, fecare dine noi poate tov din reel ‘Unmatoarele imervenipot adapt dup nevoi, a funetiede nivel specific de deavolarealcoplula sau adoescenuli INTERVEN PENTRU COI EVALLAREA GLOBALA NBGATIVA ACTNTTATEA I Scop: Materia: Daca esti cine esti, esti ceea ce faci... Aceasi interventi este costs penta tava copie cine sunt ef mu este determina de ces ce fc 8 valores lor nase huzoaza po prformanta Kr. > © call de carton > Boarfece > Creion 1. Clind un copl se evaluead negativ peniru cA nu este bun la ceva, tnvta seeste vers ack est cine et. aed et cine ext Dies et cine et este ceva ce fc, atune cd nu faci cevo, mt ascarid ci tr ar me ula, prietene, ed et groza inciferent de coa ce faci. Deg supercopl chiar dacd reget! ‘Decl fne mint, maf pasomorst nu png sim te wri 2, Dupe ilinwd versuri, discal semitiaia lors modu near se aplich Ja sini a 3. Apo! pune st decupezeo not muzicalt din carton, | Apo ve sere elteva cunt sau tae pe care el consider vor jut sy ‘aminteasoseuvinele versuilor si faptl este un copl bun, indierent de cum © poatt Capo 3» Iter pnt profiel de araalzre Capiakad 3> Toren pir proBlemale de baernalzare aPot, nu pot! !NTERVEN PRU COPE VALAREA GLOBALA NEGATVA, ACTATATEA 3 Pachetul acesta este valoros soap Soop _Aceasia et terventesimpls penta ajuta copii se accept pee as ‘Atunci end copii au probleme de acoepiarenecondiionat fa dite indivi on eat 9 deste fecvente tn ani elege propia valour, fk ao cchivala cu performante In consecinf,dacd me au 0 performan bund, se evalueazd negti per ansambl Materiales [Acsats intervene eat a modalitat concreta de a jua tne svete ct el > O cute inttats Pot una Nu pot” sunt valorgidinclo e eliza lr. > 10012 gi de hit > Unateion Matera > Ocutie mics cu un capac car are srs pe ea valores” pe exterior Precedue > Opord eu ciental pe sare 8 o pune pe ieterior 1. Atunel cing elintl spune ct de prost se sit, seu eu poate face nic bon, supunet ls citovaexperimente cae sf dovedeatch ce poate fce geo Procedurk [Exemplele pot include: srt pe un singur picioreiteva minute, sh ent un 1, facepei pina rug lieu examineze cuts gis ghicease oe ar putea tn cite, si ridce cova grou 8 spun alfa invers. Inciudt saci pe eae <2, disctind sexnificafileeuvinuli valeros~ceva cae est pei. ff 68 le poate fae, atte pe care si e& mule pute fice. 2, Tncuraja 8 se plndeaca la ceva care poate fi pus In cutie pe cae elit 2, Dupa acta, noi pe bucf de hie lucrui pe care le poate face pune considera valoos, discutai side cea fieut acest alegere. De exempla, ete {in euia Pot, 5 apo! nota hurr pe eae le poate face fi pete in cut ‘alros pentru c este special su unic? eNupors 3, Panel st deschids cuts gi sf vad ce eae acolo. Dp ce vede fotografia 5 Incheiy oeastaaetvtte pin dseutares fata ct sunt Iurur pe are cameni su numele, dscutaiescfia igi modi in care consider c ete vale Te po face sau mu; nu inseamndc& dal mu poate face ceva, ester sau 4, Subliniay cient estevaloras asa cum este; mu are nevole st aduc alte incompetent; asta inseam numa cael mu pote face anumite Incr srgumente sau dover! se ralizailor a Caplalal Tarver pena proBlomele de iiernalzare Caplaha =Tterveng pear problonle de nernalizare a ceSvea PENTRU COPE: EVALUAREA OLOBALA RHONTIA, ACTIVATE 4 Materia Proce A izbucni sau a da inapoi? Aceast intervene este foere cone Ina aura client st seag ct lm sunt ca baloanele~nu go vor spare lu vor depres ca cua ‘exist, doar pera cau fet o singur presen > Un baton > Unse > Orminge din caucive 1. Cand client vine suport leo godin de cosine in egtura cu grogelile sale, ‘ugajl sf umfle un Baloo gis protinda eae est balonul 2, Daj un ac i rogaf-l si vi povesteaset eva mai supicitoaregreeali a ui ‘gat sk sporg balonul st spunaceseIntimplacasinele (nu mai exis). 3. Apo dai o mings de eaucive , rug st-gi aminteascaaooous regal 38 Injepe minges cu seul. Discutaj ce se ntimplacénd infeapd mingea,Aceasta mu se spare, ct face nimaio mick gaur nea 4. Explica tune clin face repel el nu dispre ca un balon, asta ma {nsearmn ed el nu este bun de nc; nsearna cf este o problema la care rebule si lureze ga cum este exzal ming de cauelvs, a Titer por proBlmcle etaralzare Soop Matertate: > > Procedur: 1 2 3 ADALESCENT: EVALUAREA LORALA NEGATIVA, ACITVITATEA 1 Capabila si valoroasa Aceast intervene et 0 modalitateconcret dew aut lini adolescent Injleaga ca nu ebate sa pesonalNecae wie su court 3m 26 cvaluczenegatv global. Adapat dup acivitatea dk. Siney Simon, povesea, ‘devcrst in Howe and Howe (1975) poate aut clcai in construires uni recistenfe emofionaleadeovate (0 foaie At car reo grin pte do sus ste net 8 pout pura a it PPoveseasposala pentru aceasta ative (vei ma jos) Atunc cn lurai cw un client eae est suparat pent ca fost porelt, respins, su cae este foarte aut-eie noorpoat exemple de-ale bl in povestea de mai js penrua hasta modul tn care poate fos dialog interior ‘affonal pent combate evsluarea global negatva {aint dea spune povese,pimet- a pat foaia A pe care serie cpabil gt ‘aloe Apo expleat clionilor ce se ntmplt tune! end oumeni permit alta ale controezegnduril, emote i comportamentee. ‘Ct povesoa cient Capabii lvaloroasi”™ ‘Ana (iets aut 8 if pun clara penta se reais a merge la sould, ogc al ia iat la eas se trezeasc. .Nu pofi i responsabilt taro dat ist i ected alam? De 15 ai ari tcbuitst gt asta”, a ps {atl Ana sada din pat sintindu-se pros (ripe! o parte dn coald). Ea a ficutrepode dugg s-¢imbrleat, Mama (a strgat cd .Nu uta of al ork de pian dupa goals” .Nu pot st merg pentru 8 am rept piesa de teat", pune Ana. Mama Ti rspunde: ,Nu arf webuit sit poi dow’ Tuer an ‘oeeagzi, Nu te gindestniciodts inate dea fac ceva? Cat de proat poi SF (ape o alt Buca din coal). Si Ana a mers pint la sicobuzsimfindu-se ma ru ca niciodat, 52 ‘vizut ef peters cu care sttea de abel sites acum cu altcineva. Ele au Jgnoreto i Ana casmfit a un niment (rape oats bucata din coal) “Ant jane a scold alge out eeapitulae; ea mu arispuns core la probleme gi simi fare jena (reo lt buco in coal). ‘Dupa prima oF in restuldimineiTurutle au mers bine, pap, ind grupul cu care minca de obieei nua incluso in conversa, area St ‘simi inviibi (rape oad bucat an coal}. ‘Apo, cd lesa din sla de meses-aimpiedicat gi un grup de bet 0 inoeptt a srge: vimpiedecst, impiedeeata!™ (rapt! o ale bueatd din coal. ‘Capital = Ttervenfi pera problencle de emalzare———SSSS~«Seave PNR ADOLESCENT EVALUAREAGLORALA NEGATIA, AEIRETATEA 1 4 5. ‘Ana se simea foarte ru si us putt concentra in timp ore de romint. Cndprofesoera a intebato ceva, ir Ana aevut privte perdu, profesoara i spus ,Dac nu te coneentez, 0s rial coringontl™ (rape 0 alts bucats din co), ‘Ang so simjss a de ria i nu a mn ds le rept de teats gia plecat sess, Acolo mama ei ea foarte frist si cera-o ponuca nuestc fesponsabil (rapt ultima bucard dn coal), ‘ups citea poveti i rupere coli A, ditcutai factor cae contribu la UnCD plyer ‘> Mai mute CDi care sunt placue de perscani Procedure 1, Atunc ind clint pune cfm bun de nimi pentru ca feu o reyes, ‘igi st aleagh om CD care place. 12 Rusa 8 punt melodia ui prefras pol fmcbatl care alte medi de cel album pla. 3, Tred daca sunt pe ace album melodi are mui plac gf ascula-e ‘4 Apov inet acd ar considera fntrepul album obi mama pent 8 nat plac eatova melodi de pe el, Consiniioanalogie fre CD-ur fife umane. ‘Chiar dad sunt piri ale unei persone eare mu sunt fel de Bune cas rest, fu pet evalva persone per snsambly ca find res. & Capo 3 tere pnt provremle de ntermaizre ‘Capi 3 Ttervent pera proBlemele dermal @Anxietatea ‘Asa umm nota Wilde (1996), anxctatea mu este snuzata de evenimeno, ci de percepia oases supra evenimentlor. Petra copi i adolescen, acest dee tte de mole ori complicats de bile lor cognitive, care ar putea nterera cu tates dea prcepe evenimentelecorect ei ind in mod natural sh extrapaleze {dei dinevan context apo le eplicenepotivit uel alte situa, cae a puta ‘total diferite(Vemon, 1997), lis (1998) aoteaza eX sunt snl tur give ale anxictti lf dntineia inte anxetate sitoass si nestnatoas, escind fnxicateastndtoash ea ngijorare san vgikenft care aj oemen acd fat Situgilordiferite sa dificie. Amsottea neintionsa este aproape Inoidesuna bazals po ica reali, cur a figyjorarea In legurt ou trecerea sri lao intersecie foarte aglomerat, unde sunt semafoare gi exist sans relist de afi cileat de 0 masind. Spre desebire de asa, anxitatea nesindtoash este ‘un rispunsemofional fat de pericolle percept cae par eae, da care sunt in ‘mare parte imaginare din eauza une probabiitii foarte mci de apse (Wile, 1996). Temerileasciate cu anietatea nesdnitoas sunt cxagerte, nereaiste fi imjfonale, cum arf cama dea te dt ftr-un montagne rises ereznd 680 2 ‘rabugeyt Dest este posibil ca acest lurusa se intimple,aceathprobabiliate teste foarte mit gi se ntrpl fare rae. Din punetl de ved alu Elis (1998), anwietates nesinztoas te fac de foarte multe ori 8 i restrngi activi atunct ‘nd nu ete nevoie x Fic ata, su te ponte face ii pierzi contol din exuza ‘simptomelorpso-somatice de pans, fobie, emur car interfered eu abiltaten ta.dea face fj adecvat “Atuncicind copii sunt ansiogi ei presupun 4 ceva ru sar pea intimpla pe Ville, ered itaional cl dac sar intima asta ar fet de bee ms ‘or putea fice fh aclu hie Aste, ef mu mural ck aprecia ca mal res sbiltate lor dea face faa unorlucur rele, ei mai catstrofeazA,presupundnd ct cole mai negee fs ale Tor or devenreaitae. Fi pot aur et a Tatimplat cova "lualtcuiva pot peesupune casa sar pteantamplaglor Supageneraliziile siexageririle lor le cresc anxitatea. Ei pot deven at de ansog net mse ma pot gina altcova gi de acoea de multe ori er aigurarea ct temeril lor muse Yor ‘ateriliza, Chia daca col mai bun mod de a face fannie ext de fae fh situate temute, pring anxiog po s ntzeasl flirt sh rea anxietseacopilor prin protejarea lor de expunere. Este importants infelegem c8 cei mici devin anxiogt petra ef le lpsese bitte cognitive dea pune hucrarle tn perspective. Cazul pe care mil amintese foarte bine ese unul in care tall uni bat de class a treia ma sunat peat ch in gst testament, Tats mea Snteebat dackToan a fost aaxios sau deprimat in ultimele sedge de consi, avnd tn vedere dvorulplrnfilor si. Desi mt ‘observaser deposi sau anxitat la copil, am fost Ingrijortt sam programet © {nun ev aceta in ziua urmatoare, ‘Cind m-am fila cu baat -um explicat ttl st i gsietestamentul sclera foarte ingrijorat pent el. am fntrebatdac8 era tists Trina in Tegatarh cu ceva, ar cl mia rsp c& motivul entra care sa fiottstamental ‘fos a ora de cultura elvick au discus despre maul in care ge copa fost "pit 9 dap nto peste, unde au murt, Bull s- temut 8 acest era j sar a FT pera probe eerie pots 8h wrt ago il vu pin ming sa Uc alpen cu sb cv aocole epreartn fal peer, ir putes fa ve pi ele pro, “Seat eto hed foesar cam copi pot cx propria ansiste pon eh mao ae dpe uaa incon. Auli eae stopan do scat ean scope sere ees ttn fate apna pin ncxpcn Smee ep dae pode vie a De multe ori, atunci dnd clientul se simte anxios, el traieste emotit send, De amy at soo et wats era. rn onal ce saan sit lone ce pa neva Ceasefire ar cop sun rps suport sages tere Se ipo su imma supercar exc is, 195) ‘Coos ra putea tingle cove atl Sopot srs an Na boi sds on Sunt prea pre upon mai bie. Dock inn cever a ng elo pte apart Unmitoacle inerveni pot fi adaptte penta & fi uilizate cu coplls1 dolescati cu anxetate, ‘Capito 3 Tervo pentru problemele de iomalizare SSSrv xT Con: AAAI ACTOTATEA 1 Albert cel anxios Seop Aceasta poveste poate fi folosit cu clieni mai tines pentru a aja sh tvefe {cum sted Ta nate Materia: > Povestea hi Albert] anxios 1. Disouta cu clientl emotl sale de anxetate,Impatijaecastl poveste despre Albert, eae are propil probleme In face fa anxiti 2, Disa tiparledesrateg pe cre le wlizeaa Alber pont a face ft anxictti, Dato copie a povest 4, Explea diferona dine posbiltate ea ceva ru 3 se ntimple si probabiliten de a ein cova rt 4. Ca tema de cas, invita clental st deseneze o imagine despre aspect In Tegturt cu eae site anette. Spunet-i st includ desene sau cwvinte cae descru ceea ce poate el fac8 pei a face fs anxetii eat i Trt petra proletarian Albert cel anxios “Timp de mai mult sition, grupul de cercetai in care era gi Alber a vindut homboane gi ucte perth singe ani pena o excursic la parul de dstacpi. Tog aici au muncit din eu gi au ‘peat safle la inten din acea sea daca g-auIndepintobietvul fn flecare 2 a coal et st votbit despre ce fel de curse le plac i cate dine ele era cele mai inffcoptoare.tmedin ce ‘au jun la nti, coordonatorl lo it anonat cd erau desu bani, aga c8 or merge in excrsie ‘Guminic viloae. To ici au inceput sl sar sus 8 se bucue de cum os se dea tn oul Inficopttoral montagne ruse, 4 nimeni nua observa eum Albert a pit din incpere. Geibindose Ia bale eu un sentiment de dsconfort in stomas, Alber a aut cum dot dine bait Worbeau despre oul montagne ruse cre se pea ck este mult ma inticositr fat de cel vechi i i veojau st le inceree pe amndoud a8 vad are ete mai groezni, Lui Aber fier ra, dar nu voi st ecunoase faut do price hic mu voia sf se dea fn ele pent ct i ra fourte fhe. A ait acess ve pot prabugis ered casts eva np fui. Nu via 8 moar credea cl ded montagne ruse) se va peu asta se vaintmpla, ‘Aller sts la baie ct de mult a putt, Ck «intr Ia cll i Incepusrt st fied wn proleet si dscutiadaspre excusie se terminas, ce puin pent acea zi. Dar cid a ajuns aca, mi fe pute ging det In excuse gia ce uma fac. Fra att de speiat eX aee crampe su pte "kadoarm, Cind in inl a rei evur un ccjmare8 era In pacul de distract gi -a prabusit. Sa tet memurind. In zinauamdtoate, i eoa gros sf arg a goon pent ct sinc foalt ames va vorbi rnumai despre ace excursie, Albert a gi ch tebule gseasc la seu ca smu mai mean, [entre r credea cf va putea suport aelecarusele ingroztoare, fn vots ea priteni tis ‘onsiere lag, Cu tse gdea mal mul, cu ati era mat pera. In searaecea la cin, pirnfi si -au sps ek ei au oerit st mearp cu mayin pik a paral e distract Alberts sift imal ru $n dat seama cS a mai putea sh 2pipasi 1. Cind cliontl dvs. ncepe st deserie ove in logiturk cu care este anxios, invita 8 foloseased oppust pentru a exprima sentimental, 2. Dupe flout asta, gat si. alt pug care este spin a eg Tere ponva premade de iiovadizareERENT NTR COM: AOUETATEA, ACTIITATEA Pisicuta cea fricoasa Scop Aceastl intervene ju opi Inve cum si rspunds la temerile commune ale copier. Materia > Zar > 2ronedi de valor difrite > Tabla de joe (pute fos anexa 2) > Cartonaye eu situs inficsatoare Procedort 1, Pentru jut acest jos, dai pe rind eu aru, lesare jusitor mutindui moneda peste mmr de ptrele ert po zaruri i tgind un eatons, 2. Dupi ce pesoana cae dl eu zruile tage un cartons i cites exemplal de pe nesta, davai dack este o situa n cae s,s lint ds, a fost Fick. Conia ar rebui sp azeze exemple pe experiene din coir ‘Acum vom presupine cf a dat cu zal cicntal Dac acesuia ma et cd de stun de pe cartons, atu lrg sf ne spuna cum ar ata un prieten fe se teme de acest siti, Dat a fos team Tn recut, dar acum mu mai xe rug i ne spunk cam a treout peste aceasta. Dec te Tima este id, ‘lcievd mpreand lace poate gnd pentru ag Tnvinge tear. ‘3. Continua s dat cu zara i 8 inna pe tabla dejo. La sagt joculs, rogaf client facto it on te lucrr pe cre le-a tat pe cre I poate splica fel sale | Asta la un pristen peste noapte : pentru prima oar’ Amerge la 0 scoala noua Ada un test 4 Af certat de profesor % lapala 3» Tater pera problmele de iternalare Capitola S «tern peniraproblemels de teraliars 7eeu eal ADOLESCENT: ANRSEEATA, ACIMTAEA Soop Materia: we Anxietate si comportamente “Annet eind client vin ou o problems de anette, a vorb despre aceasta est ‘primal pas in ameliorate, darn general, sunt necesir alt aetun.Interventa ‘osers ac eat realiat peta ata confi st ajung Ja umorl ps. > Cari dejoe > Geion 1. Client de multe or spun cf sant anxios In egitrd cu rea interpersonae sa tu peformanta lor in vers domenil. De exetnplu, ofall de 16 ant este sprints ‘i mearg Te dans peer ok s-a putea Impiedia, sau penta ch ar putes spune ceva ri gar putea prea pros 2. Peimisutl ce elena ly desre snsiotatea, gato sf deste esa gind anaiogen ise serie pen catonas. 5, Titebai ce ska puta pune pera eontracara fecare gid anxis. Ar pata flea ca spund:4S-ar pce stm cad, dar chiar daca cea, mo 5 cad ot timp. Pate partenerl meu va cadea". Sau dd spun ceve gre, ‘oi pte suporta; probabil nu chiar oa lumea va re iva spune e@ sunt proestt 4, Pune client ot serie aceste Bapansur pe spatelecetonaseor de rigocre 5, Dupe a scrsaceste arma rajionae, raga se foloscase8 in siuaile fncare fi este fic. Ea poate psa crtonagele i buzuna, entra leaves Je indeméng pent diverse evenimente in legit cu care sar putea simi sions. ‘Caploha 3 Tterveni pena proBlonale de interalizare rEg FAD ADOLESCENT: ANMSTAEA, ACHTATEA 2 A-A Anti-anxietate Seon ‘Adolescent sunt foarte ugr opleif de anxictates lor gi au nevoie de strate Supe de a ata sie fa Acest inter veueFunioiena bie es ‘adolescent Material; > Un reportofon iain de a realiza scent aetvitte, tebe i spunetcientul ck wet inregisn dina Precedur: 1, Aue end adolesoentul deseieo ete ansioa, cere doves despre gindurile ‘awciogene. Unele dine acesteginduri a pute include uraitouce Sted nu voi tece est a spaniol, cea ce vf ingrovtar™ “Suu ef Alin ge va desi de mine gnu tx cum vo face Sa” Stu tot lua o nots mict la BAC gi nw fl ina la cut” 3 Disewaie client nu evenmental in sine eee anita ci crue pe caren le spunem despre eveiment 3. Invta clenl st ste in sean gi stg verbalizee endure a de 0 suri sive, 4. Punefel st schimbe seaunul ase comport care gi cum a fi um prieten ere teece prin ceca state dar car este anxis in legtur cu aceasta. Rugsti- 1st verbalizezegindurl pritenaui~care nu duc la anxitate Inregistrai si conversa 5 Asculta ialogurile si discut diferente dinte el si modu tn eae elentul face fa ancctaischimbdndui gindurile, ‘Capital 3 Tarver pera probleme de inermalzare a)Perr eae eee essere tieeseceeceecteer eee secreeeeereer re eevee env PENTRU ADOLESCENT: ANOMETATE ACHVTATEA 3 Atacatorii anxietatii Seon : cca intervene poate floss modalitate de ajuta cient ‘Siotescen a vada cum etastofarea Tor conibue a amxitats, Materia: > O fos de hate > Uncreion Proce tata, sugeraisi of pretind cB esto un 1. Ane cin tint i desere anxiet eat cu everimentl care favorizeaeh irs de senzatic care exagereaz In anxieties. 2, Spun o sreun artical curt despre ct de anus est ct de gromic ene aaerce crui teil se por inimpla, ct de slab este peru ci m4 poate contolaanxietaten. 45, Dunce a ers ctvapargrafe, raga st subinieveexpctle care unt similar eu even ce glodesteatunci cd este axon, «4, Dist! despre moval are a srs cum catastroareacontsibuie be nites propre inate de sits, Ldentificat model de atace ‘austofaea prin puneres une seri de itrebls, cum a Coe ene ol atu urea sar putea intenpla care est probit ca cesta #8 ge ntimple?” _st presume ol ai bu era ntiplat dja, Acunc? Chiara putea si fn fa? Sa numa aga cred eu?” 5 Sue nai inmplt alte cru grosnice? Am putt suport?” "Conceal presopa 0 vafntimpla cee mel ri?” "Poste opt anette st se ntmplelucra rele?” 2 Siecnat ca clenul cum acest tip de dialog interior este o bund modaltate de se api impoteva acest ane air pra Teme rare ER ea ADOLESCENT: ASTATEA,ACTUTATEA Lasa sa treacad De multe or este ul ca adoesceni st aibo arnt vault cares atest Jase sa treaca Tuer legatura cu care se Si ao ati > Maimalte balane > Maine bot do ie > Unerien Prac 1 Ari ia sl ics espe ages spt esi ‘buciti diferite de hiirtie. ee 2. Bop clea ol px dpa redness ‘enon srt ns a ov 3, Sugeest o bua etic reprint sa jc repent stag agent caval pan ameninre yf ecard ie steak print pe ‘etalon undelete 1 anc penr cf ep nae aoa pe ‘rrr knorle 4. Cog de cth nga blest un snp pss pata Sopra ssn pls tacts Sse p cd ate San apn re pe roo rare aPerfectionismul Perfetionismul exterelationac anietateasicuevaluaeagloaldnegativadesine, ‘Manifestrilecomportamentale ale perZeticnisrmuul inca eealizaileimportanc, compulsivitate, obssie 9 prosmstinarea, Mai mult, perfecting pot st fac ‘in now snumite Lorri de ead su scape ceva sa pot simu dferenfize inte ‘ea oe ex important ce ms, Fimai au probleme nasal provi, fae foarte ‘multe eri rai penta evita fac gopali,ecunosefoaregreu chau gest seuport ou gre acest cra, dovenind de mule ot defensvidac cineva le rat #9 grezcala (Barrith, 200), Copii perfetionig de multe or sito anette crescat nant de un test sau deo evaluate; 6 sin vnovaie, prose se evaluazt global negatv da ‘ru eting standaele lor fares tate. Dupa Elli i Dryden (1997), perfetionismat ‘se relaonat cu ooern absolust de baz: [mi dew seam cf am faut destat te bine, dae mebuia fn mod abeolut sf flow perfect lao sareind ca ast, i de 'sccea unto persoanincompetet™ ‘Amacai Barish (2000), credinjel rationale asociatcuperfeionisms} includ ustoarle: Ceca ce fac tebuie if perfect Nu rebut sd gresese Dos ma sradutese desma de mut, po sd evt 3 fc gree Nu pot suporta 86 mt fa ceva perfect sau eid munca mea nu este la fel de na ea a atcuiva Niu tebe sls pe mens ma edt grepind ‘Mupotsuportagreselile pe carele fc afi, ma ales dec ini fecteact vata Toa valoarea mes depinde de modu care ues. Niment numa vo place dae sunt perfect sam mai va ertion i mh varespinge~lar ata vafgrovzni! Daca fc ogresel sunt incompetent ~ fr valoare. Lnmitoareleinerventi pot 6 edaptate pent a fi ulate ev copii sau adolescent perecions. Capital 5 = Ttarvenl pntraproBlewele de bernalizare RV PASTA COME: PERFECTION, ACTATTATEA Scop Materia: Perfect, te rog Aceasti povete ilusteazi uncle dine problomele aso cu pefetionsmul fare pot foleste de client tinei penta simula disetin despre propia lor revolt de perfectionism, > Povestea Perfect, trop" 1. Chie povestea cient ds 2 Diseutai cu lint vs. ce insearnd cual pete gi cum ia afectat pe Paul si Pedeo, Adaptaji conceptlepefetionimulu la experiens Ii personal pentru a identifica une dint aspects negtive ale dorsi dea fl perfect {ot timp, 23, Dac dori, dai o copie a povesti copiuli ‘Capitol 3 “Tnervenl pentru proBloncle de ntomalizare———SSSSSSSSSC«Perfect, te rog Paula si edo stteau Ia marginesteenuli de joa. Ei vrai se joace, dar vintl mu suf peefet si Paula au vroia ca vnnl sti cufuleascaplrl. De asemenea, Paula eredea c este prea ‘puting rou pe iarba. Cum stteau pe trot, ctive dine rite lor au vet i-a invita aac Paula gi Pedro ere sigs prea fate distatv ste joc! ev minge, dar ca vroiea sh abs pra ufo sa s ude tui de putin i picoare, Apo un profesor a aropist de ei i a Inisbat act ar yeas se joace pe nou een de joaed. Arta fare bine, dar au deci eX mai bin ou se due entry 8 celal cop care atepiau st floseasd toboganul nu era ana perfec, ir Pola si Pero no tea supora stan nd ranurile mu eran perfect ‘Dupo veme, Paula i Pedro a ioopi se plictisessc, aga cd Podro a sugera tse plimbe {in jr Toculul de joaca Pala s- rida gata 88 mearp dar apol isn spus Tu Ped c8 ru ar tebul ‘i mearei petra ce i plcea mums dich afar era ong perfect, si mi sae ptt bucura de plimibare cu as de mul copi care strigau pau In oe de ass, Paula sugerat sae joace in ispul {e Lngd ei. Lui Pedro nu ra placut ides penta ck mu a vrut ef murdivesedtricou! de un alb pesfect. Aga eX au continua i tea yi i sete la colegio cares jum vr PRU Com: PERFECTION, ACTZATEA2 Nu sunt perfect Anuno en clon snes anette sau se implies in auto-evauare ‘lobat nega ea rez ale Incereor doa prec, mplica in aceasta ‘ctivtte penta aula sk vad ef ru tebe fk Inurl pecfet penta 8 se accept pe ini Materia: > Soreoane (anal cu radi dar ir vet, ul fk dies gf una me ex ume e dint peed. 1, Aun kad cient vs. se confuns euproblame legate de perfectionism, acta cele te ereioane rug alea creionul perfect. 2, Dupe als, discus alegera sag inrebatl dacs veo unl din creioane ‘ese in realitae porfet,avnd In voderec8 unl are radiers dar ete fra Vif, unl ed rade unl mi cu ure de ini pe el. Subliniai fatale, indfrent de condita lor, toate creioaneleineplinese o func 3 Stimulayo diseue depte cum caren sun agi reionele uni ueesz8 mai ‘bine deca li, da oi nereazd mai bine sau ma Bu 4. Discuai cu cing cel ocai In care au ucrat perfects ocazi in cae mua Tera perfect 5, entra ajuta cient i-amintescd ea el mu tebui st ucreze perfect pentru 152 accept pe sine, pte I invaftlunnitoarele versuri ‘Creoanele ma sunt perfeces nicl en Dar imi ds sigs muncse din rou Daca fc ceva perfect sau dact mu Sun fous un copil mint, Pecare mut! oamen I plac! ® Capital 3 + Tere por problomele de Iraeralaare Capala S-Dterenl ponira probloncle de eraoare wrenee PENTRU COM: ERFECTHCNSNL, ACTMETATEA 3 Seop: P de la perfect Aces oe simpli ju cieni ners invefe este normal i oe gree > > moneda O tabla dejo ‘Auto-colante de 3 cul dferte Cartonase despre perfectiune data cand am facut cova perfect, mam simi. Daca Imi dau tosta silinfa si nu este perfect, ou. > manage dese pefene : Nous pn cto Buca de et-colant color pe car segment dn aa ; cee, tpt ee o che colored pe pte cil cron dere Odati cind am écutcova | Nu cred ca trebule s fu ‘etc Folet an mont el de uorcoante it cre calor grog, ream simi : perfect, pontru cd. Proce : 1 feeps oc! rina pane clef arn bal ne. Da sca, i ett lca va mat pionlan psf ac se pr do : t 2. Cid va ge cu pon pean pet cole, pil sh oxagd cron : ; cares aces ior, als compltese propo de po cron. | Odatt etndam ficutcova 3, Implant despre concept legate perfconnm de | aproape perfect mam simpt... | tennis dice gel i 4. Dupacieva fisct, pel a dx inno co an 8 ma mt pion : : ‘elcid yun earlonay cae coepunds cor de pe aa de joe t i ‘5. Diseutati conceptele relationate cu perfectionismul $i continuati sf faceti Ie fel Y pect 1 ett parca jth : ' : ' — | Imi vol aminti cd indiferent daca fac {Qiaibcand amtaewt toate | I ST ine aa Sa 7 ! nu inseamna ca : {nu sunt un copii bun, pant 5 Cand fac ogrogeata, ma géndesc | Nu trebuie sé ma evaluez negativ | : ‘aU Imi spun per ansamblu dacé nufac | ' 1 Govaperect, pentuca... | ee "ta simt bine gi cand nu fac lcrurie {| CAnd ma auto-presez st luerez | ' perf pent c. perfect, mi sit. : % Cad Toe Be TES Cap 3 ef pia ola eraTeare aany PUR CORN: PERFECTION, ACTEATEA Nu pofi fi perfect RV ERI ADOLESCENT: PERFECTION, ACTIVATE T A pune perfectiunea in perspectiva Seo: Sew: Pen a juts cops ineeag cet impos st ac total perfect, Pe misur ce ces mai mari isnt nevoia de af mai competiv th soaks ‘implica in aca scurt experiment ‘ina act extucurcale, xe natal e adolescents apt a erfetune din parte lor din parten calor. Acct astepti de le oi ay Maer: arent anxetaten vinovata, usar, evaluaeaglobeld nega fui, > 3 ming de tes feneal emo egative nestntowse, Atunc cnd clicai adolescent se pezinth oo {irprobleme lege de perfeconism, urstarea interven oat 6 ti 1. Aune end liso aduce nascuti aspect legate de psfefonisn gst Metre sa insero 8 jngleve eu dous ming de tens, poi cu Someuie 2. Ruga lina oes fac est ca, ia aps VE punt et de iia See cate acest sarin pen el 5 Incerea 8 jongla vs cu tei ming penrucaacesta sk vad 8 Vi este grew Precedurt: sive, 1, Pemfsurt ce clemul diseut despre nevoa sa deaf perfect, tage ine 4, Atul ends teminat experiment, distal despre scat ativitte, pe fia de ire, coing ln um xpi perder lau alt capt impefec™ sublinind fap! cS majortatea oamenifor ns pot realza acest joc perfect =e isc eu elie et sum mute pune pe continual pect imperfect pain nu din prima, Fae oanalogie nr mod n eae persoana se descurc 2, Put ccna sk cvalezeperforman(s sa ecent prin a pune un semnundeva cu vita propre: ce se asteaptl i fack perfect? Ese aceast expectant realist pe oontinw. 8 spune despre el fptl ef face un anumit ier perfect? 3, Fnnebatl cum este de acest valine identi credigle pe care los avut care au contribu a emo. Ded fost mai eprospe de capa snperfet i s- sit fis aupia, este psibi sf gd lel webula Saf avo performan mab. Da ast orm, se pote tse pnd o performs mai putin dee ere i sade valorea ca perscank (Sua ineapabil per cra am ict lure perfect”) 4, Ajtai clenta iste reine rational rin I irreba ack eede fest nttdeauna reais sk atepim o perform perfect ac na face Iucrrle perfec pune acs bra despre Sulina fp denis ma mule wept ale soccenuui yd perfec est rare ach exist, Cate ‘tvinte, ese poate sit aproape de perfecime fn majoritatea tulip ae ‘unct din conrnuu in le moment, dar arf erealis tne asteptim dels no fim la apa pertet” ne wea ce face a ‘Capitol Tarver peru proBlene de termalcare ‘Capo Tere par roel de nteralizare Sevn PRU ADOLESCENT PERFECT, ACTVTATEA 2 sea: Materia: Proceders Pretul perfectiuni (dats cu cevnja dea fi perfect vine si prejulemetional pe care plitsti pentru ata Prin evaluates si sbliioea acoso crack negative @ erfectonismulu, put ata adolescent vada mat reals ovea ce ae bul Shatepte de a. Matera: > 0 fei de hie > Unereion Prosedurh 1. Atul cid clint prezint ere iefionale gi emofi negative legate de sspece ale pefetionisouli, age sf fad o ist eu toate avantaele care ‘deriva din perfectionism, 2. Rig 8 se gindeasc la peal pear plese pent ck ,trebuie si fie proc” i apo st fat o ist gh en dezavantjle fre, emotonale$t comportamentale ale aestuigind 3. Discutai cele dovt liste s raga clientul si se gdndeases la urnstourel: ‘Dac ma eft perfect, ce spune ast spe tine? Merits patest acest pret (ansetate, dure de cap, drei de stomee, et)? (Ce crete a putes st fi ate net st consting mai putin 82 porter? ening PERE ADOLESCENT: PERFECRONIMLL, ACTOTATEA 3 Preferinta de a fi perfect Pate fui penta tines freien cevinfa absolut de persue prefringa pena perfume lar, este rezonabil sve fat bine ssi, ft de perfect se poate, dar céndaceasth dorn se ansionma it-o cers, ‘uolescenfi pot preupune ef ree sfc cule perfect de Fceare dah pentru any avea un jee sau penta a na fi modioet 2 pahare de plastic ‘Mai mute bucay de inie Unereion Pentru alata lent care ae probleme relatonate eu perfetonisml, ust ‘oui pabare de plastics mami , Trebuie si fu perfect” i Prefer ft perfect 2, Lua mai mute buci de hari pe care clients ve sere diverse motive penta perfec eva pune in pail corespunzatr. 43, Pemisur ce clicta se implictin aceasta activate, auto sis ite realist, a Iopica in spatcle afiematiler po care le face. Dad ea spanee& tebuie sd fe perfects pentr et prin li er acast ur, neato dack avesta este un apt real sau o asumpie Dac spune cl rebuie sie perfects, iar dac8 ma chia el va pierde un mec, disput cresinga acestia despre it de grouznic ar fide fap acest ru sida performanta echipel ei se bazeszt numa pee. 4, Discuaigindurile, motile, comporamentcle asociate cu nevoia de af perfect ce spune despre ex ft ef uncon ace hunuile perfect ice cred Sit despre aceste imperfect Introd client concep de peefrni came perfectune: a face tot postbill pena fi el mat bun, dar cl nu este frst lumii da ma face total pert. implica client in imagererajonal emotivs, un exerci intl In areca respiradane penta se relaxa apo inchideochi si imagincad cl este in situa in care eredec8 webu ease comport perfect. 7, Puneiclinta ss undcast la acces situa in detain trebuie isp cores aoa Inebirile, 8 trebuie sf sri eat tet perfec, sax {eh teebuie st trebuie sapere multe ore petra face fiecare ted perfect 8, Rogayi-o st vi semnelizzestunei cind site anxictae la gindul cd rebuie s8 fe perfect. 9, Atunei cn simte amette, rupa-o 58 incerce urmbtorul cru: 3 schimbe ‘etna in refering, ceva ce a vea sh fc rd 8 puns prea mul prsiune supra ei pentru a fae Gece cr perfect. 1. Atunet edn vi indies emo de timp calm, diseutati modulo care a jun ‘schimbarea emoflo (Ce tai spus ate net fai sehimbataceste emi) 1H. Diack persoana a teu 8 schimbe credinfte din cringe refering, ‘anc poate mutated de hr in paharal Prefer fu pertets. 12. Incurajao si practice imageri sional enti’ zinie pentru o aja ‘ontearece evita de peu: Caplolal 3» Tore penta proBlonele de iiomalizare Capital Ttervenf pvr problonele de ternalizare anen ENTRY ADOLESCENT MEREECHONISLL, ACTOTATEA Materia: Proved Mai putin ca perfect Adolesceni perfection nu numa echivaleazvaloarea propre a ‘Performan, se Mai pndese ea daca Taco stngura grea au ma se Ttervetl per problomele de aernlaare Capital > Tiersen pir problemele de hernalcare ooVinovatia ‘Vinovatia este relafionata cu auto-cvaluarca global negativa si apare atunci cdind Ini e consider ea foarte rai parry cava eo a facut Et sunt supa ma tna pentru eomporaentl er, pe e Tic red cA etic a Pate it ack ofc, sunt persone detestable Copii adokesceni eae ma fecal seep etd promi compre are ei ivinova Mai mult ie egocentric cae se vid ca cnt ives de mite ot ‘9 uma responsable pent algerie clo 30s voor ane lod par eosesint nextve. Din ca limite lor de devote, este de ‘mul or geo dings ne ini epee. Regret ext reac norma Care iotiste din conga fapuli ch feat cove ty, fn acl imp din acepaea conte fifele uae lpr vor fave greet ccna sa leper neptrite, Vinoii, pede al par ne ascent ov nes ional ‘came care au comportamente grep sun Fi ‘At end opre vine, clini red a fiat evar prin cise sau mu (Wen fab, 1992) sis conan iil pene acest sr a. De fap ei poate eau fut ceva gre fa de prop sistem de valor sa ah de legen acest cz clini tebe si ase rexponabiatea pet ce 20 ek Terapeutl REBT na dsp ceat elite of ato-deniraca, avind ea Scop cu pacing Ig acepte condi do nia umand imperfect fesse a0- Pedepseack pote jute ss sbi dea cee grep vitor: reine Urtinae sci es vnovpa inca “A fu cov grey prin urmare sino persoand ob Dir trobte 28 axioner erp Jor at! cid fie acest or sunt sngrotoare Inteevetile uritoare pot adaptate pent jute oo face fa vinovate it sl adolescent st Matera Proce La revedere vinovatie! Aceast poveste poate i ulizatt cu clienimattneri care au probleme nase era ‘pe sine pent un comportament grey. Penru cf ace cop pot a.m yece Tnsearni cunt vinwat acesta mu gpare in poveste dr poate fntads gt Tarver pena proBlomele de Iieraliare (Caplio 3 Tare penta probleme de rtemalcare 8La revedere, vinovaie! ‘Georges Georgiana se jucan i casa lor din copa atunel end Gabriela venit pe plist, George # ‘vito primal sa goptis Georgiane: Hai sn intindem pe jos is ne refacem cl mu sustem ac "Nu vent =n joe cea pic Tm ple de ea”, Georgiana fost de acord gi -au aplesat ling ‘cast din cope, atl inelt Gabriela mi pots vodea de js. Dar cid ea a aun la baza copacal, ‘cua stigat gi intebat da vor s coboae sca pnts ven siea sss se aac. Char da ea bus primi rspuns. eu. sat scolo gis ist len final, Georgios era ruta potruck Gabriela ‘nupleea. Georgiana mv ams rit i sea asensd, age ota Scturt eet ereanga ui copa Tne eat fu mee, Aga cum aspera, cdteva mere au cz, utoeejungdnd aproape de Gabriela Dar asta mi ‘ indeprtat- def Tooul of de la bazacopaculi.Atunci George a Inst un mar ga vats arunce la picioarle Gabriele. Dat din pea, maul ajuns in eapal acestea, care a pleeatplingind. Apoi Georges Georgiana ssa sp Suter nig copil xi pentru ct am lvit-o pe Gabriels, na ne vorn rai pstea uta I ea niciodaa” intr dati, nu mai era a fel de annurant si sca fn casa din eopac, ag el sa dt jos. Cand june in ons, lor intoba da tu de ce plngea Gabriela, Cel ot cop sau iat unl la ‘tl si Georgiana ia povestc es intmpla, Gorge a spus at sic se smgea ce nite cop ‘i jar‘ for i intebat de ce, Nua tebit rune ea alin ea; am vrut numa sho speci fav am vot so lovese”, a spus George. Si este vina mea pentru c cu am Inceput 8 seuureopaeul”, ‘spus Georgians, Este adovirt ea na arf webuit sto lov. Dar asta nu Inseamn ch vo! sunt ‘opi i. Ineeamni cai Tet cova eres sper s Vif tava ec", a spus tats], Georgina 2 Tost de coed Asta este bine, acum clam vari, cum vi sii?” Ambit cop au sp ele pare iu de ea fut tal Jor a recunoscut cd mu era cova in egtra eu cares est bine, Ane ‘ind Georgiana a sugerat cd ar eebu ss card scuze Gabriel, George a fest de acord cera 0 idee bunt. Cum o se preiteau de plecare, tat lor le- reaminttc8 ei fcuserk un her Bu, dar cb su ereu copii en NTH ERR Com VROVAE, ACETATES 2 Nu te pedepsi Seep: "Noi dori st invatam copii sf reeunoased cau feu ceva nepotrvit, se pat us penta. Tots, un cap se pedepres pen greselt $e mule on Fin emote nimerio, Pete jas Tac dstintia inte emofisanatoase gi nestnstoase, Incercaj aceat strategie. Materia: Un hi sau o bts de plastic > Opems Procedart |, Aurel ond client se auo-podepseste pentru ck. a ut cova fa de care se Site foae vinovat, duce obi to per, ‘Rugayl a ip imagineze eel este pera Daj bia 9 ugatil vrbalizeze lcrrite oribile pe care gle spune despre ce ‘Pheu apts se pedepseasd smbole (cu bata pera). 4, Aninci cin cena loves pera, ptf contribu Ie exagersrea gravis ‘evenimentaui sa extstofre: Acosta este col ml ray Iver pe care putea si fet cineva” sau .Nimeni nu va uta vreodat acest lncrr orbile”. 5, Diseutai cu cient dferenee nr spear de ceva ce cut inte ase desi, sublnind fap este wor sé exagereze eravitatea a cova une etnd de apt neste chia 8 de, 6. Rugaticlienl st istezelururile fn legit cu cre se sine vinovt pois idemlfce daca el rede eorcare inte acest lucruri merit sl se pedepseasch pent cle. Prin acest activate, clint dvs. ar putea st deed petra ‘vest lucrri ar tebu numa spar au gst numa fic pe itr. 56 Capitola 5» Ttervenfl priv probleme de perma Capitola 3+ Dtervenfi peiraproblemele de Werialare Finev PECL coe: VASOAIA,ACTINEATEA 3 V de la vinovatie Soop ‘Aceas povese aut copi st fc dstnsia nite () ceva ce a feat remediate ere se ime vinovat l(b) eeva cea fut altineva ge ex $copi -atconsdertresponsabil Cop suo pandre de tp conre imu este ‘coblgout cacy aime rexponsabilitaten pentru ceva ce mu au acu ide fae 5 antl sks pedepueach Matera > Povestea .V de la vinovai Proved: 1. Spun povesteacientub 2 Implicai into diseatie despre conceptleprezentate In povest modul Tn cae les pot aplica la propia situs. 3. Daj caplul ocopieapovesti. V de la vinovatie Print Tamaze se certau fn flcare sear g de mule ori ea merges la culate eu perma deaspea capa speranc5 mi va ma ai eum se cers Se eta att de des Tamara mi nciodat ‘© cauza cert, dar nceea din gre si fe euminte cas nu se cet din cauza ei, int-o noape, ‘Tamara nua pututadormi pent e8 pling se certsu foarte tare gi in ziua umétoae Ia sala & adormit.Tamatei-a fot rane si spundTnviitare de cea fost apa de obost, aa cha xpus ch nu sie, Da e Fa dat un ile 1 dict aah icin Tamavei fost fees le de bleu, age et - sat in plasua ou mincare. Tots, cind ga ‘ict curat tn plas, a cat hirtia pe jos si mama ea eitivo.,Cum ai putu st adorfclas8?™ tipat mama ei. .Dact incep set note prose, a incweat-o, Ai face bine 88 md mai soma, 88 spun stat a! grijortt, Tamara sa dus in camera oi sa inept se gindeaea cum sfc stu se mai {ntimple un asmene incident. Mairi a auzi-o pe mama ei pin a ttl ei, ,Fste numa vina tal Tamara edoarme la oat pone pi moat Ia mie” ‘sNui invinaqi pe mine!” a utatnapoi tale, Tamara 2 gandit e dach mu arnt in Duelo le coals, pivng mu sar f cert despre ea oath noaptes, a And a auzit etal ei ess ‘ek mestevinovat, ea presupus ef ucbuie 58 fie vin ei. Ea a simi vinowa gia supa pe et ‘fost age de proasts, ‘A dova 2 la geoal sa ntimplat aces tueru, De dat ata Invattoaea a dus in bioul ‘onslierl ar cindacesta a cept sb oinirebe despre problema ei, Tanai desu lari Infinal teeunoscut in putea si doeem’ noaptea pene ir scl pe pn ei cum se cet, ama sps consiiruli cher vina ei cds cera, desi a incereat se cumiate CConsiliel a ajutat-o pe Tamara si Tneleagt ch, des ea a adormit la gcoal, paring etna ‘rohuia si se certs. La explicat cl asta au era us lueru pont care trebui se sith Vinowa. Asta ‘era problema peril e i probabil e rit de mult sar sti ea ie cuminte, pine tt ar ‘si cova despre cates se cere, Conia a rato pe Tamara sii dea un exempl de ceva gest ‘en cut in legit cu care a sini vinovats, Tamara g- aint ast aga edd poreclit ‘© colepA. Consent spus cate ea ull ca eas ve smth post penta ca poecli-o pe colega ‘i pena eda reba so impede smal fac ceva gresit pe vitor ~nu era dec util pene cast ‘sm age pnt cd - suparat pe prin: adormind in clas. In primal exemplu,aporeclit colega nu avut dreptate; in &doua situate no a ineionat 8 adoarma, dar adormitpenru ck ceata lsnloc ef a Tmpiedica-o 8 doarmd noaptea. Nu era ceva ce 2 inteagionat. Dupl cea explicat situa, Tamara st mal putin vinovat i yea dat seama ca fut tot posbial fe cumini, ar daca pari si a crtat ma fost vin 3 ae mot se sith vino ath aw CaplolaT 3 Tarot pena proBlamele de teraliare CopiolalS «Intervent ptr problonele de iernalaare ooeave PeeRY COP: YINOVATIA,ACTVTATEA 4 Vinovat, dar cu parere de rau evn PENTRU ADOLESCENT: VINOVATA,ACTTTATE Renuntati la vinovatie sep sep: Aun end cop fa ova ceo ar rebut fd, pi lorfe pun uncon ‘Aceast intervene fanfionea foarte bine In adolescent cae fi mestin ‘at ders unt pent ch ne asta; consecii, acest pe eat face cot Senimental de vinovaie peu mul inp, pre a afta 8 vad ea este com ‘se situ sau vinovai. Este moprtant jth cops inteeags 8 producti lng a, ‘te normal hregrete ce a ficut a8 schimbe comportament, dar ext — important fi ivan chu sun copii in cauza ace aft (ae ae “i ee > 2foidehinie > Unppirat de earton cu dus gr la cre tao cord g pe car sce ,Vinovat, ar caper de 8" Proce > D foie de hire 1. Arunci ind lien dv, deere ct devinovt se simte penta cevace a fcut > Unceion ‘sau mua hue, ug part o fai de hire a jumdate pin tastes unt Hn pe mos recor 2. Peo parte pune st sce avantajclepenra cae ii mentine vnovtia. Pe 1. Pena isa seopu acest! interven, panei lem st poare acest scr. cea Death pune af serie devavantsjele 2 Disoitayi concep deere fu atu! cid cneva face ceva Buca st 3. Analizt abel liste dspace redinerainae cate sunt asocite co putea in pe cela ‘ovata prin fcbare unr aspect cum a 2. limp exemple specitice, cum ar fi porscirea civ opis lun tes, ‘Numai pera ci fcut ceva ce rege, asta te face opersoan ea care ‘nin pring seu profesor sau a fara, ac treble conde pent todeauna? 4, Dalene tucat de hire regal serie teva exemple in propria (Cand te gindepacurn prob a puts ation gi ale, dar ce mat ‘expeteuf. Apo indica c8 vf ei acest excmpl, pe mlsurt cee ii, ‘of face acum i lt imp a de pn se pedepaest? final va eb 8 rapa bud in smal def tn mitra mod ‘Dac nn ste vnoat su ui pare ru dsp exemple er cf 4. Dua ce face mai mute dispar clin, rat ti soi o sersoae (eel aap bocat mare i despre moda in care va rena a vine. Sulina Fpl, de ete aed ese vo caecre sik vnovet sai pre u,v teas ap Ge dnau ig esinel coat sree teal eke timp neste 0 emote producti, act ese vinovat spre ere, eb of op o buck 5. Dupi ce au fost ite toate exemplle, examina cea mas din sera arta clio e data ict lor fat de eae se site vnova, a trebul sna rn o bunt paste din sem. Explicai 8 duct ma mine o mare parte din semn ane el poate fi asiguat fm ete coil, of unl cae fut tel legs’ poate. 6, Explicfei ed, data fet her care eau grsite fii de care muse site vinova, aun nu va mine mult din smn. Subliniai fap dad imine Foare pun din semn,copill ma exe ru. Tots sigan ch acetama numa contientizeaz4 algerie post pe care le-a ict, at are nevi 8 fe gindeast ac a ic 3 dea seama cl est pot 8 par ru de roprile aciuni is schinbe i consort comportament iw Capital 3 Ttereai pe profiel de nternliare Capital 3 Tce pra problemele de erlzare aiITV PENTA ADOLESCINTE: VROVATA, ACTNTTATEA 2 Voi accepta o parte din vina sev NT! ADOLESCENT: YONA AHTEEATEA 3 Vinovatie sau regret? Scop: seo Uni adotesceat par st punt responsabiltiie ntregit lami pe umeri lrg Deg sperim ca adolescent egreteIucrurile pe care le considera greite fn ‘sume automat vinovia pot Tuer de caret sun responsi Nae ‘comportamentl or, exe importa st ivan se afeemeze tne rere, care ‘escrsh sc i poate juts abordeze auo-invinovirca necorespuneilore ‘este emojesinttoast s vinovai, cae ese o emoyie resins Matera Materia: > Unburete > O feaie dere 5 2 vase (nul eichetat era pe care l-am flcu eu unl hurr pe care leu > Unereion Fiesta) > O banda adeziva color > O bucatl de hte > Unmarker > Unersion| Procedar Procedur 1. Atul cind clientul descrie aspect legate de vnovate excesiva gl auto- 1. Atunci lind cctv, dscut cel her in ein cuca se site cvalure global negativa, raga! st feo list eu lucas tn lpia eu care ‘vnovat, raga a fac ist ev ele, se sme vinovat, 2, Datei un bareteuscat i rugs i imagineze of absoarbe Vinoviia fi de 2. Discuti despre act de omisine act intenfonate in legit u cre se sme tal din aspectee de pe ist vinovat, 5. Rogaf-l sh fp imagineze c aber eu butte spa din una dnte vase! 5. Lip banda colors pe pode intuati un capital handel ,vinovai” i pe ‘4. Pen vsul lucrart pe care e-am fcut en va starve luerurle penir care se cella seer slime vinovat pentru ca fic cova ce consider et wrest 4. Dupe ai explicat diferent dntre ace oi termeni, igi clentl sia 5. Pentru vasul cru pe care l-a focu afi va Stoatce lceuile pe are le-au Secare aspect dep Hit is punt undeva pe continu! Ine vinovaie ‘cut al oament gi pnt care nu cede lh ar trebui st se simi vinova el ‘regret penta a identifica modal n care se site 6, Discuai despre dstinta dine lcrurle pentru care ne sum 5. Spune(i ct senimentcle de regret sunt normsl, dar c&vinoviiaexcesiva care responsabiititea ge egretim si Tuer n legiturd cu eaten este neve sb impli oautopedepsie care muse mai ermind nu este stnitoas, pent eto sesimt vinovat pir c sunt responsabiiates ator prsoane ‘nmeni fac greseli gi auto-condamnarea mu previe gregeilevitoare. 6, Ar putes fl importa subline este gresit un vera ilegel, dar provoeaea intentional a suferingeitebuie lath In seros gi no pars simpl repre ior Capital > Toren pena pole de ntamalzare ‘Capital Tterenfi por proBlomale de iernalicare 105eee PENTA ADOLESC: VINGVATEA ACIEITATEA 4 ‘Scop: Materia Proved: Incarcat de vind Adolescent pot acceptarespensbilitea pent crue pe car ea di ‘sinu e fu, at muerte st menina foarte mult vinovaga seu ato- ‘ondamarea, Stratepa dseris ail i ju 58 Inve ts libereze de vinovije prin imagetarfonalemotiv, © foaie de hire > Unereion Pe mou ce client discus Inurl nega cu cae se simtevinove, ‘ones fac list cv acest srs invita sh pare la un exert se imagerie retonal emotva. Insti inchida och, 58 respite adic gist se relaxeze ‘Rugati- sip amiease incidental nlegtu cu cae se site oe! mal inova gis se gndeasi la lun teri pe are -a feu, In cum a afetat mai ‘uli caren, la cum este judecat de ati aga mai depart Dipl ce intra in contact en propre emai de vino instr hucreze sstfelincdt sg schirae vinovji in regret (ceva treba sy spun ase Inds fact ast?) Indica modul in cae va ve semnaliza faptl este regret nlc de vinovgi Tewitaito $8 explice madul In cave va fn tare st schimbe emoyile~ce ii spunea ate inc sit regret sim vino ‘Repot aceasta proeodura pentru item de pe ist, ublinind eum poate flosi aceasta pe Wilor ca modaltate de ao aja st ase lao parte vinovata suie-pedepsira Depresia Depresa este reliontt cuocrein in legit co nefcienf. ne persoane, ex ‘moduli eae lucrare sunt ingroritoae fir sprang gi ct de teil estes ‘val core ee dresti(Walen etal, 1992) Dey depresia include o components sfetva cre implied sentimente de valorizate personal negava, este in aelai ‘impunsindrom lini eae include emi indus comportamente. Components femofionalt este caricteizaté de disperse, vinovaie tnseje yi inti. CComportamenta, client depresivi pot obit lta, inatv, eras social sf incapabil st sebucute de Tura de care se bucurau inant, Mai mul, pots park sch fn pofia de mneae, great, in obceirile de somn. Cle ‘opress sufers dstariun cognitive cre sunt eajonate ou ips de Valorizare {depecierea de snc. Er mai au fending de »gindidotomie, dea supagencraliza {dea se implica in abstraction selec, vind numa aspctelenezative ale ‘compartment lor Bemard & Joyce, 1984), ‘Seligman (1995) noia cl depres are propor epidemice le cops sdoleseni 9 a aimat cb gandiren ational are o contbutie major la aceatt problem, El & identifica unnatoarse tei erori cognitive asociate cw depresia. permanent, caacteral pervzi §\personalzarea. Seligman a explicat feptul {4 copii gi adolescent care au un ese mai rescut peru deprese vid eauzele evenimentelor negative ea permanente, simu ca temporare. De aces, e at mi rule sane 8s gandeasa la greelilelor,larespingrie lor agi cum etotdeaua ‘fost aga sau va faa i nciodta mu va fm bine Copii. deprimatpresupan incorect ef motivul evenimentlor negative cme gencralzabil pent toate sail, su pervarhy ca opus la specifitatea ‘Staffonall. De exemplo, dae do lei sunt Tntaun concurs $i muncese din geu, arnt unl mete selec agi ivingator, oleae are 0 modaltate pervazivs ‘egatva de indies va consider un incapable 8 na este In stare 8 fact nic ‘bun. cesta ene an pater global nega de gindire care contibuie le depresie. Personaizarease refer la concept potivitelrule tune cindse timp lucas rele, ne invinoviti pe na sa peal Cop sf adolescent vor continua <8 se ‘lameze pee iii penir rice $s se sim deprimai,vnovag sau rusia Spre ‘eosebire de sew, copi care evalueaza realist fecare situa, mv intealizeazi ‘onsen vnovafia gu au uns rica pent depres, ‘Geedinfele isionale care conribuie Ia depresio se tlationea2d ex 0 porspeciva pesimist sau negatva despre sine st vitor gf nelud noni de ‘sperae,nejutorare i lips de valoare (Wild, 1996): ‘Mi sunt un de nimie mu vi realiza wreodat ceva Indiferont deco vo face. ma vol reuirictodata. ‘Mime nu m-ar pea bi petro sunt lipsit de valoare pot face nimic ca lumea. ‘Mert fu tata fort. eros are st:merg mat departe? Niciodatt ma voi trace peste axa, ‘NupotschimBa lucraril rile care mi s-aubamplat, ga ci sunt damnat penta toldoaupa, ‘Nam nit 0 sans de scipare. Vio ete aurea gf otdeauna aa. ‘Unnatcarele intrventi au dovedit utile tn consilierea copilor gi sdotesentor ‘Caplohil 3 Ttervenl pent problonele de teraizaré ‘Capa Toren para proBlawale de arnaizare 168evens ena Cont ernest, ACTTATEA T Atat de trist Dey depresia se regicgt la cop adolescent, un numar toc mai mare de ‘opi mie ead de asemenes in depesie. Aces vera este In speialadevarat ‘in fare unde unl sav ma mali pin! sunt deprimaf sau unde exist un toric familial de depres. Aceast intervenie aut ter foe fa iste profinde si depres Material: Povestea Att de tis” Proce Cit copii povestes 2. Discualtconceptele din povese i modal in cre eopilul poate aplica aceste ie Inprpria via pe pts ce sentient de eres, i copiull 0 cope a povestii, 3. Da Atat de trist Sergi ra foarte tit. Total n visi alpen ingroaitor Tat gf mama fu dvr, bunica hi «era foarte bona cel main preter a toca se mutase di os, Sergi sina foat arca fe desma, Chae dac8 na aves chef sts dea js din pat, mama iui ra obliga sf meargh la gost, dar sat note mii la dou teste entra cd nu se pute concer. Acast tea pur gi sips i. td tn end pa I sora la ma acd pent i deraja rare, Se pea e&lucrale mu pteau sale, ile tot tecea sn Ii To obliga ase dea jos din pat 8 mearga la goals, La goals notte i eau tot mai rele, Noaptea pkinges inant 4 adoarma. no 21 wn alt rete bun deal i, “Mate tiga eel a spus: Cte ch situa econ mai rex? Sigur, piri ti dvoreaza~ der sunt abi in vis i vez taal care spend, a? Gndesto-te la Paul, Teal fl a mut i-anaccident si sou mo s-1 mal vad ncioda. Sigur et este rau cds muta pritenal i cel tai tn, dar mums i alt pritent? Ma i pe mine, darn vez astz dad te tot png cf este dor de Sion Lucruile sust rele acum, dar putea fi mult mai ru”, Apoi Matei pleas se joace cox celal prt ‘La inept Sergius uparat pe Matec tpat a el, dar Inceput sit se gindeaset la ce a spus cesta Fra devia Ii vodea ttl in sare sptimna gi ttl hier in vig. $i el tin ch des tonic lui es foarte bolnva, caer pteric si probabil se va sim mal bine. St dot Tiara dor de Simon, avea sal pricten. Cu et s¢gindea mal mult Ia acta, eu ait Ii dideaseamee3 lueurle rn era a0 de rele, Orcum, elm putes 8 fac pe pn sis se pace, pe prietenul ui el ma bun s se mute apo, sau pe Dunia luis se fic mai bine. Singur lucr pe eae i putea face era sis gindeaseS cum s le mai pain ist. Dar cum puta face asta? Sergi a sla 9 -a git in curnd erealzat ef nu se mal utase a desene animate de multt rem gi aceitea ittdeaune if amuzau. Sia tai amiatt cd a recut mult timp de end mua mat scl mie, ic muzica de obice il invesclea,Apoi sa ginit st vizteze pe bitrnal de vis-a- ‘is, cre inotdcauna aves osurprina pent el su ceva amuzant de spus. fn final, 8 gndit oar putea fie util sh a se mal gandeasd Ia probleme gist ve joace. Aga cf Sergiva pu in plan strategie aestea ys slit un pe mal bine. L-auajutt si dea seams c& ocrule poteau fi ima ele, iciardacd acum ea ws, mu putea sta apa fot impulse inden la cit de yroazicd eva lui chiar da nimic musa sehimat tn va Tu Seng, oath ‘es pus problemele In perspective gia incoput 3 fact ceva in egdturd ou tistefa ui, au 4m sit ja ders. ine Capielal 3*Ttarve ponira problomele de Ttemaliaare Capos Tiersen priv problenele de crnalzare 17Ee PENTRU COM: DRRESA, ACTVTATEA 2 M-am s&turat sa fiu suparat ‘M-am siturat si fiu suparat (Mam satura fu supa Scop [Nimic mene pe lac _Atunci end copii se simt gt sau deprimati pentru peroade mat lung de imp, ar one oe pot al fas ‘este wor ca ei St devin deseurajal. ata cops ndentifice tyra cae ‘Se sumal bapscat? ‘i aj s se sit mal putin trig este © modalitate de ai sta s uereze mat ‘ult pens ei shimba emote negative. ‘i putea fae ceva amirant Jogo un jo interesant Matern ‘Oare pe cine a putes vizita? > 2 pips Dar ns singur in camera a > Unereion > Poezia .M-am situa i fu supra” Procadors 1. lava poe de mals. 2 poi ual file o ius si jucai pe rolu poezia, un person lind un copi ere a akturat 8 fie tris ln alt persona care i ofr sugesti dea se simi mal bine. 3, Pipa care shri tit ncepe 8 spund primul versal poe, ar ‘coals ppp rapunde oo el crear pnea-o aun s8 alge trite 5 ‘chem un prieten la joas, 58 citeasco poveste preferati sus serie despre emf sale in jural, de exemple 4, Daj: copilull caso foaie cu sugestil pe cae lei dscuta njocul de tl ie ‘Captor pant problemele de ernie CapiolalTcorvnil par proBlamale de tralia ToINTERV PRR COM RES, ACHITATEA 3 Scop: Materia: Procedurd: Alunga tristefea _Aceasia est intervene concrets care alu copii ss amines strate entra Sepa de emojile de tse st depres Un paar de ap ‘Colorataientaralbastrs Unves 0 fosie de bitic Un rcion fish cu Poe teste” ‘Atul end tint vorbest despre triste sau depresc, pune sri ists ‘eu Tuer in lepitrh ou ear este ist DDupi ce coptul scris acest lst, pune st sleeteze un huerw care it dleranjeaz eel mal mult is serie pe ina de sub una dite eel iste de pe fig de ma jos Ajtai tsi identi endure pe cre le are despre aes susie, De texemply, dock stafa este ca fst not mica la un test, girdle ui pt Uunnitaree ‘Sunt prot {Alt vor ride de mine ‘Nu vet tnelage nici oceastd moterie (det ce gin ideiicatscestegndus, jus sgl disput. Deexerplu, tei i intreba umstoaree Iver ‘De ce sp i et prast doar perc al lua nt mie lawn test? De unde st 8 ela vor re? Cres cd pot 2uporta dae o vor face? De unde yt cd mu 035 infolegincioda aceas3 materie? Dp ce af sjutat eu primol exemplo, panels aleagurmaltoral cra cre i erunjeaza foarte tare de pelt 8 i serie pe linn de ub al aa est. Aol jut i dsput reine iraionale. ‘Apo face fel pnt cella situa desrise de client. Puneff si toare ete un trop dealbastu (triste) n apt de flecare dst cind a fost daputtsoereding irajonal 1s aruoee el pabaral de sp albat pentru laut si aminteacl ok poate sepa de seatimentele de ristee prin denilicarea gi disptarea crednflor iraionale. ‘Continua actvittes pnt cind au fost exchse tote situate dep lita opi Fete triste ©O| oO] 0 ©] oO] o iw Capital 3 «Tcervenfi pir proBlemle de rirnalicare ‘Capital 3> Tere pent probleme de htemalcare Tiscans ma Com MNES, ACTUATE Poezii vesele ea Pea ADOLESCENT: DEPRES, ACTVEATEA 1 Cfind ai nevoie de o mana de ajutor Seon Seon: ‘ ‘Mua poe eu rtm sin alu copii sy amiteasc concepte -Aceat ststegi ener ju adolescent 8 mineast ma pot Important A~ aul sa invee astel de pc eee na ce 8 ‘onto ganar care control depts a iste lr. sentimentslor de tists su Sepeimare. Material: Material: > Ofoaie aa > foie deine > Uncreion > Unereion > Optional isiramente muricale cum arf bongo sao muzicus Proctor tee = oa . 1. tv lint 8 identifi stuite specific fn lature cae ete deprimats Proce 2 Explcai clin evesientlo depict rue pe er iT pune deste 1, Put hu melo plcue de cop! sl aja sri fmpreun alte versuri venient. far tia sc af ep sa seh 5, Rj uae pulsar conti dps De exempt 2, Dupi ce ga compus propria melodie i poezi, discus despre cum ar putea ‘a dept de o pesca semnificatv, ar pute gd ed exe sft anil folosi iste de acolo pentru as i mai pun st sau prim ou va ma gis pe nmin cu care 2 le prietnd — gh probabil ea a gresito2 eva, chee despre este mama din vina el; daca ot mi talents Poedla climtecul 1 acd ar att mat bine, asta mu sf intmplat. 4, Dai in creion ev ere 9 tases contra min pe ht, “Tis cop it, 5, Aja si idetifce sisi dispute endure irationae gi serie asta pe ‘rs copii, ‘egetle mini care ofr jutor, Unle disput pot sire cu Vite cum pins, Aosta ma este cel mal rl lcra cares poate htamplag probabil voi gash iter cum pling, ppeealicinea cores fn la fl de ma, “Toyiau obosit de aia pins, ‘Relate implied do amen fac mt poate ft rumalvra nea Agu. au ncepu 8 alerge gi se strimbe, Asta ar it trdmpla ore de alent sade atractv ‘Al de bine de mult -au mai is, 6, Disctai cn lina cum pete folsi cea stategie pe vitor rin pune” eee pute pe cite uml din degte epi sh stngh purnal petra ce nimeni st ‘nv maa gindurle rane ocala tintccul 2 Sates gpléngea bata saat Si ssc ascunds arf vrut, Pun-be-di-bum-be-pa Dati copii o raza de sper, De acum sie cum a fac ath “rst eopl mai pangs Se ood sim se mal ascundes Pun-bud-bum-bepe ‘Gilicaraional ea che, ‘Acum i poate cinta bucuria ie Capo > Ttervenil penta problewele de nternaicare ‘Capital 3 Terentia proBlemle de iernalizare 7eV PENTRU ADOLESCENT DEMME, ACHAT 2 Cat de jos poti ajunge? ‘Adolesceni se sit de multe oi neputinciosi cu privite la depesie,eindindvse ‘vor eeu age nu vor pte sopora aa. Ese foarte mporats1 jim svi ck pot supra acest tare pot face ceva pent a se aja, ack su pot inflege ef exist o soit, exist pevicoll 8 confine se sith foarte neajutorsi, 52 bt tentative impulsive de sic infncerearen de a spe de duerea despre care oi consider eva dura pent totdesuna. > O fosie de hit > Uncreion > Oral emofior” > Povesta ,MG oi sing veodat mal bine?” 1. Clnd client dvs. adolescent sufera din cauza depresie, dati o copie a ‘ubelui eu ometi si rugs foloseascto seal del (Sloe depriat) Ja (foarte deprimat si sbi evalueze depeesa tn fiecare ork din 2 pit a urmttoarea gedin 2. Cin va adv fia completa, uita-va dup pattem de rispuns. Sunt snurite moment din 2 In eae se sits mai bin san mau? A fost Roca ork Ja fo de deprmat sa a mal fst suigc gh coboriguri? 3. Pentru eX de obiceiadolescenii ms marcheazA toate oree cv 5, ese foarte importants arta cleric a fst afl de deprimatfecare or din Fiesre 2, 4. Aju vad desi na places sit aa el Cleat emit de ‘epeese ge mai poate tlera sin continuare 5, Pues fico listen cea ct Tn sptimdna recut pont a treve peste depresie. 6, Sugerai st puna lista udeva la vedere pens a aint de lure pear le poate face pena se si mai ine 7, Daf o copie a poveti de mai jos, care descre expesieni ltl adolescent cou depesia, ier dupa eo cites, isurfi cu el ce se poate alia si ce mu Ia situa Capital = rierenf para problemele de eralicars Deminict Simba Viner a Orarul emofiilor Mierewrh _ Mart Leni Ore 7.00 7200 | 1400 | 16.0 | 00 1800 1900 2600 2i:00 22:00 23.00 a0 Caplio 3 Toro penru proBlemele de rternalizare‘Mi voi simi vreodati mai bine? Aveam 14 a cd sm ineepu sm srt deprimat Nu ae atimpla mimic deosebit i vag mea in Tepitrt cu cre smi sim rau. Aveam piteni bun mn infelegeam desl de bine eu paring aveam reantate bane a ycool. Uneor mt etm cu sora ma mie dar mu asa era movivul sentimentelo de ‘eset Pu i simplu stem I clash sau iegeam fn sla de mese gi deodatd mi sijeam ru, Unori aceite toane dra pene tot rest ie, ir uneort ma simjoam mai bine dupa o or Era foarte ‘onfuza ares met Ce stort Iucrusile a este atc ind mi simjeam as prs simple vom sta apetele ‘umenilor. Raspundeam uritpitgfilor wei Rik moti, sau umeor Hcertom pe pice tel. Mi eam fone Jenat gm nelegeam de ce ma pura aa. Pain me au decis infin sm duct la ‘un consi. La fnceput am fost fare supiat i leam spus Xn vo vor nie. Am rez cm ‘considerdnebun pentru chm fleau 8 merg aco. Dara am avot de ales, In timpul prime! sdinf, ‘conslera mica spus cd infleges emai places vin la consiliee petra c& ma putea gin ct ‘est ceva grav in nereguld cu mine, Consllorami-aspus ea nu creda cera cama sma gndess a9, ‘bande pe cea fat dela pin ene, mia explcat deste normsl can adolescent sn O foie de bine > Unersion Proesdurk 1, Aton ln cinta v8 deserc muzica pe care o aul atu! end ete ‘eprimats, suger 36 sri Vrsuileunora dine ciniecele ef favort, 2, Puneti-o st bliniezeconcesele irajonale gi amet deprimante din cntec, 5, Dupe discutai acest aspect, peso ajuta si fac fit mal ecient depres, ncaa st eri versuri, wtilizind coneepte mai raionale gt tai pun deprimants, tie Capilano por proBlamle de eral ‘Capa 5 «Tevet pont problenele de berlin iRV PNR ADOLESCENT DORI, ACTVATEA 4 Seon Provedur: ie Gata cu depresia Adolescent se smt de mute or copie de depresie ise gndesecluruile ‘nu vor fr mciodats mat bue, iar aceasta altodine rezulan general depresie ‘iat de doprosia nil. Este de ajtor a8 impesii paves su poo seis de al adolescent in creumstane simile pent ca aesta si vad el este posi, sf devil mai pun deprimat, > 3 pocai serise dea adolscent 1. Dutt o copie a coor tei poet pune! sf le cteascd pe primele dows, ‘Spuetiichacesten a fost seri de un adolescent de 16 ani ere tec pind epresi de un an 2, Dupi ce clenale- cit, discus modal tn care poze impresioneaz si ict sunt relaionate eu pope ui experiee, 3, Pune clienal 8 citeast gta tia pose. 4 Dupe clonal a cits uma pois, iscuai despre messjeletansmise do autor: Diferé tonulultimei poeai de primele doul? acd este diferent ex piece are adoescenul despre ca?” Se simte mai deprimat sau mai pun deprimar? Se site mai increztor, ma capebil de a deveni ma putin deprimat? 5, Discus cu cena fiptle&atuneicAnd sunt deprit simi de male oe {rk speranth dar aceste emo seschimba in cele din urma, aga cum est ius Imukimal poem, Din woes mots, este foarte important 8 ergo conse at ‘eum art poezia, nu rebuies te sim mizerabil pentru totdecuma. Copltcll 3 Tervei pentru problemele de ternlizare Depresia Desilucia itera pn probleme de iternalzare 1 ti amintesc cum tai pura anol reat, nd mua avut un comportament ‘aecvet care sf arate un bun spct de compete la seo, Ce ficeat end te suptci? Gent: Px, ficeam ocrzs Conse Aja este. $i fee o crizi din cauza a ce gindesi, Oare ce gfe fn (Client: M4 gndcan cf dacknu am Bout sta bine, mu sunt bun fa nmi. ‘Consiler: Aga este, Foarte bine. §i te gndeai cam la fl despre Ciba, mu? $i pote ca unu din Irie po cae Tea artatpremiul este nu treble sh fi Detect a fotbal pentru a a remy eofee, mu? ‘Client: Fm, cred cf da, Gonsilier: Ca a goo? Na rebui sat tou perfect Ghent: Ds CConsller: De excroplssstz, paneam note pe teste elevlor mei sun di ea fut citevagrege tot a0 hat FB. (Client: Chia u oat? ‘Consler: Au at, ent cdma trcbuie ae perfect penta tua un FB. bine, Int st ne prefacem e8 sn nvtoarea ta. Care es lea incae te simfea cel ma frase? ‘Client: Matestica CConsile: Bine, matematics. © si dao lucrare Ja mate gi os me preface cd sunt 10 probleme pe cae trebuie sh le azar. lar pot le vol corct: | orect, 2 covet, 3 gest 4 wore 9 de a7 ln 10 coret. Agu acum o Bf dau acest est ‘nap ho reationeci cum reactions atunci cd primeai un test apo cae ‘nu era ezlvat perfect. Bine? ‘Cleat ine Consilier: Ma voi preface c& dau tstleinpoi sla ali cops Poti tstl ea, ‘Banca, pom fest i, Paul, oti iestul au Flip” Client, Cun de am gresit In aeste probleme? (1 rape ucrarea gf Ip rune cartea pe jos). . Consilie: Filip, ce se fntipla? La cote gindegt ‘Client: Nu sist cum do am gresit la aceste probleme. ‘Consiler: Dovi nu i cum de ai gest a probleme, Par nelimrit. (Client: Ds. Consilier: Mise pate cf esti gi uros perry ol tha rapt esta ia arunet caret pe podea Te gindest et mu arf rbuit greet in seeste probleme? Glent De. Conse: Acca spi ea fi rebuit faci lecare din cele 10 probleme coreet? ‘Sie spune despre tne fat 8 nu ai resi? (CHent: Ca sunt prot tipi. ‘Conaile:Easearnt asa 8 epost tipi to tmpul is fecare 2, a Fiecare Tora pe care fei? Client: Da (Consiier: Char? Deen sere tot efi, faci post? Atunc reich et post $i stupid ty toate, sau mural ot i grogit nist probleme la maternal. ‘Cent: Sunt pros tmpit in tote. Conlon: Hi =k writes asta (Comsilona utilised un exerts pe hari Cplola 3 «Intervent pentra provera de mtemnalzareSSSSCSCS~«S 1pena a usa punctl de vedere. Ea desencac un cere mare gt cercari mat Imict in interior acextora, pe care le derumeste,matematica, ct, sere”, “phat, (=) (~) Dei ai presi a matematic gi tu eri et prost la materatick. Tw a gi alte ‘materi: eis eit, fa. Ce alte materi mai a? ‘Cheat: Sine, mizing social, Conallier: Si educate fied? (Client: Da, sara. CConsllier:Alceva? (Clent: Nu ered (Conailer: ine, Dec aver acest cere mare cu scesteserculee mic insu lor Uit-te- Dac tu exe ed esti post a matomatick, eez e et prot a celal, sper tual? Ma ete vreo mere In care eez ch et pros? (CHent: La wate Consiler: La toate? La fear in le? (Chent: Da. (Consiliee: Dar parc mi-ai sp ct ust un rofe I ota, care ioscan ext ‘bun. Atune pute 58 consderam el otal nu est prot gi tmpit? (Chent: Da CConsiler: Bine. $i la mate cind gregeti una sat mai multe probleme, asta Inseam c8 est post itimptin care 2? (Client: Nu, nu chiar. CConsllie: Na cia, Nu sunt i zile fn care fe reaoiviconeet? (Ghent: Bad. Conse: Deci dc din cnt cid le ezalvi covet, st nseamnd emu post {prot tt simp, mi? (Client Nv CConsilie: Atuni putem matea cu nx" mic aest cere fn oe de unul mare peste totes? ci Capltolad 5 Ttarvonl pont profloele de teriare Bo Capit terse pont probleme de rnazare Gene: Da Conse: Hai st vedo i sins Intotdeauna te descurci foarte pst sine? Ghent: Nu cise, Consitier: Nu? (Client: Co exceptia uni stag ‘Consilor: Aha ota, Hai sme preface Wet Tins ppd a roast, La un cat ¢ psnim tot ipa” ia un eapaticiodsta ine? Ags ‘cl a wea se gd Ia ing, la uimele 5 teme. Ai Spune cf le-al feu tot ‘inpul pe toate perfect, sau niciodata? Sau mai degrabs undeve pe acest nie? ‘Cleat: Ai (ara punet dep tin) ‘Consiler: Bin, Riche gi stipe Tinie st vEd nde eft. Ana, este mai aproape ‘dele face pe tnt bine deft dem a fce ni una corct? Nu? ‘Cheat: Da ‘Consiler: Dec ce ii spuse ast, Flip? ‘Chen: Ca st desl deb ning ‘Consiter: Aga ete. Siam dees deja cept destul de bum l mate gla foal. Dest ‘doc am revedea toate acestececir in mod similar, crezic8 pate am aie Ia ‘concuzi eet destul de bun a tate aceste mater, n majortateatimpulu? Client: Da CConsilie: Bine, dar hai «8 preeupunem ed pentru ctovazile tu t-l deseurca foarte post. Cam ere sun gansbo se nimple asta? (Cent: Nu cred ct sar intimpla Consiler. Atunei creci ch mai are mst a8 te ingrjoreri,avind fn vodere perfonangee tale recte? Sina crezi eeu et te ngejrez mai tare, cu at mal probabil este sel note roast? ‘Cleat: De Consiler: De ce? ‘Chen: Peru cf mt ngrijone7 asa de are cla ma mai pot concer, psiler: Asa et. Client: $i anne! voi fice mai pun teme gi exerci bane onsiier: Exact. Cu cite te ingijonez mai mul, ov alt pot gresimai des pent hex maisupirat in lepitrt ex ce Incerc fai, ma? (Ghent Da sunt aja de supra ind ma glindse ef nao fc bine, eu im mai indne creer 8 eal probleme ‘Consiie: Exact, rier tue obosit de acest mod de gine (Cent: Da ‘Conailie: Hai sn rtoarcan la joc de rol de mai nate ii uptestl set fori si confi pentru ea greitunele probleme gn si cum des fntimplat, asta Te gndeai cumva Est grosanic cham grepit ei probleme. Arf teebut 3 le rezol corect pe lou, i pea ck nu am fic, ast inseam cf sunt post sitampit?” (Client: Ds. CConsiier; Hai si veder dct i pot chim gine O st dau testa apo, dar de data sta vl Sncera sp spui ceva dirt, bine? Ui, acesae testul ‘au, Filip, (Gent: Ce bine, am gest mma tei! CGonrllo: De dita ata pari Bucur o i grit mma we weChent: Da ‘Consiler: Este acces situs, Ceti sp sel Tats i ag bucuros, ah de ta insite cind es ios? (Ghent Ci este tot FB, aga co CConslier: $i docu arf fst ot FB Ax fost srl ‘Chent pon ng el ps nal FD gi por total ma igi 9 nots buna, (Client: Se ponte si aga Dar ha si presuponem ed mest un FB, Ce pune asta deep tine? near eet un copil post, timpit? (Clent: Nu chiar ‘Consler: Ags. Desie char sfirytl lumi dacs fe un B? (Cheat: Na Consiler: de ce mu? ‘Consler; Dac ic un B, inscarns vei lua mereu Bou? Giient: No CConsiier: Aya eset ndoiese cata sa np. Hal sl presupunem c& {nummer an, Vel sie anol vitor dfeit de acest? (Cent: Vesu 8am un an foarte bun. ‘Consilie: $i ce iseamad sta per tine? (Clont: Ca mama gi tua nu mé mai obigh si stav in camera mes. Consiler; De ce tes bligat prin i sf sta tn camera? ‘Chvnt: Petre eam eneevat Ft de tot el de Tacrar ich ‘Consiler: Ce fl de hier? ‘CHlent: Cum ari esta de mate Consilier: Devi te sural pentru Iucruri in legiturS cu care ou mtn 8 te super? Client: Do. CConsiter: Deci daca putea alge In Jegturt cu ce i te supei este ceva in iat ft de care sf merit te supei, mai mult doe a gresi nse probleme lamate? ‘Ghent: Nu, no ma pot gn a nimi CConsiler: Asta bine, Dei anu recut prin ti a fost supra pentr ch tute ‘fri fit de hurt rune, Ce cet eld te tfuriai? Ait poate ices tient CConsilie: Cind te sopra, pur i simp eget din camer eu o ft supra? De ‘staf poau stain camera (Glent! Nu, Ficeam un adevrat dezasru Consilier: Cum? (Client: La scoalt nseropeam pe oath fumes. $i mi-am facut repute roast, ‘gach ancl accta vreau St mio rear. Consiler:Te-ai rai init cu veeun cop n vacant, ft de area oreptaie roast? ‘Client: No, mo cu cop ffs de care am 0 repuae pros ‘Consitier: Decide tots Iumea a rept proasta? lient: Nv Conse: Pare ce smi un pic vinovat ciel nua i rebut sf resctionez sgt A trebuit 98 inv noi modaliti de pndie, de exprimare a emoplor gi de hemportments ni? Ga ecb 2h inva ol mu rbot per apa tare dock ma 1 ese total peri. $a el Iva asta de nd ler tmpreun, a oczia dda schimba eva in nou an, {Gent Psat cham al avut probleme la ftha Conse: Ce a fst supetr pent tne? {Glent:Antrenoral ma pus funda si red a rebut fal ast, {Conic $i tof infre pe antonor pentru ck? ‘Client: Petra e& nu st bun ea funds ‘Consiler: Dar pnt a uri silat un tofeu, mu? Age 8 pal ovedt ot dex rede i 0 Soci ine, totus ai eu. (Client: Da ‘Consler: Ha 8 revenim la situa cutest la mats. Este anal vitor gi eusunt in Toca tu i primexe un fest in care am tei gregl. Cum reatonez? Gent: flea ma ain. CGonsiier: Ca prima ara sa ca doua cart? ‘Giene: Caa doua CConsilier: $i ce a tebui sm pu cas fi supra? (Client: Ca at gresit mama tei ge tot ust FB, ‘Consiier: Da dara vt le fc pe toate bine (Cleat: Esc tot un FB, ou vel de 2 8 vA face gr. Doe arf fost um B, a fost om pic mb. ‘Consiler Este B o ott forte rea? ‘Client: No, Bn este 0 noth chiar aga de ea. Consiier: Dec deh ia B ma simt bine? CGient Da, ar rebui ev supa foarte tae pentru asta. CConsilier: Dar eu ere et rebuie ofa nara FB pent e fatele meu ia mural 5B. (Client: Pi dacs mai reolvaitetle ag, vf un. Nua rei age de ml ‘Consiier: Du? Dar eu cred ca rebuie se fae pe tate bine ‘Glent Fratele dv. nu prejetensiodat? ‘Consiller: Citeodatd mi ereyet, dar eu cred cha tcbuis fu msi bun eae fet: Este mai mare sau mai mi ce dvs. ‘Consiler Este mal mae si ee foarte bun la mols Herat (Client: Dar ae mai mula experent ca dvs. Gonsilier: Aik asta mar auta? (Gent: De, dack exes ma rat CConsile: Bine, pote «i dept. Gent: Praction dueo a perfectune. Conse: Da? Dar dact fn ere tot timpol? Atunci mu este perfect, nu? (Client: Dact exes mai mul, anc! uneari va pefet. Conailier: Trbuie sh fu perfect? Trobui st fa orl perfect ot timp penta ‘fun copil bin? ‘CHont: Nu, ‘Conaller: Nu? Ate rez sunt bund gi dae ian tot tmp note bane? Client Da, nu trebuie sv ngiorat dca mai grit din ind in cn, Consiier: Dar decd ma supér? Anul vitor va fi mai grevcaacesta. Sic vi face stl cad vol pre Inapol un test ca acest simi voi supra? Ce pot fac ca rs devin frinach 3 mu nf de rsine? ior Capital 5» Titers pir proBlemele de iarnalicare Capoha 3 = Iterventi pnt problenele Te wierialaare 1ie (Cent: Pi ai putea sma v8 supa Conse: Este ceve la care m-ay putea pind sau cove care smi amintoses 8 mami supe? Cent: Da, a prea Consilier: Petru ce cred ct sunt proats ane cn fae gree cm ar rea (Client ai pote stv preface ch estecevaca un joe Nintendo fn capa ds. cae ‘i alunga toot gandurie rele, CConsiier: Asta ese o idee bund. Ag putea inceca ast. Mas pute preface cam ‘wo mje joe in cup caren lung ginduile rele, cum arf ea sunt proat ict mu pot face nimic bun (Client Cred cata ar puta sf mearg ‘Consiler: ti un pritende-l mevmi-aspusc8 ay putea st ma pefacc exists ua sem de stop in fja mea 6 poi, nd Inep sms enervez 9 4m sup m8 ut fa semn; 41m gandese:, Stop. Na ese sfryitl hums am rebuie fac fal pesfeot ct impul” Apo poste ma pt calm gf ma ms comport un, ak man Aarune test pe jos, Crezi od ana a putes st meargt? ‘Client: Am incercat asta ga mers. Consiter: Bine, Flip. No mi mai preface joc oll tu, Teal descurcat foarte bine, Ce crea cd ai nvatat din ceea co am vorbit ati cre a te ate to Intervent penta proBleme de exernalzare SSCScraves rors con: mie aca | Nu Jasa sa sar capacul Scop: ‘Aceasa esto intervene concreté ce serves dept memento pent cop, pentru ai fine fur su contr Material > Un borcan mie de titi ew capae eae se ngurubea > 10-20 de tigi de ari rose > Unersion ft Proceduri 1. Cind client vorbeste despre fine, eres sri to et ifure pe bucaile separate de ire roy. 2. Asati borcamal i explicate aca ar is pur In borcan toate acelestuai, tae fi sit de moll frie adonats acolo, incdtaceapresione ar puts sh fae ‘art capac” 3. Spunet-i cl vei jun si giseased modality dea reduce mum buctilor de ‘lr ete nat aolo stm mei feat de mult frie, Explicaiic ebule st ‘notes fra au se intanpla pur simplu; se rep pentru cel pune foul trebuie afc corect, 8 attdeaina tree sf obi coca ce vee, SABER Toru tebe intotdestina ae intémple aga cum wre. 4, Aja stanlizze file de hii, peru svedes cum asemenea pretense replace in situ sale, 5. Ajtai 8 dispute flecare pretente adrestirgi inte cum a Toul trebuie x fie corset” Pot syportadaci muse inal asta?” Pot Intordeana soba ceea ce eau?” Explieai ck aime cd se iireaba ‘stl, nivelul st de frie va sida, devenid rare, dezamagr sau supra 6, Pe misucd ce analizeszifecre suai, ese n stare rename a preteni, permite sf ruplin buctele ria daca sepa complet de frie, sayin jumitate, pent a nen o rece mai putin inten. 7, up cea termina de aalizatexemplele i incepe st neleag concept renuni laprteni penta a reduce fui, spuneti spun ress enzilor de hice sau uma, apo’ in borcan sublinind 8 acestea mu vor mai fice sak capacl, pent el ir res fri BE ait 4 Treen pr probleme de exteracare ft InroRvR BE CORE: FUME, ACTEATEA 2 Regula este sa stai calm ‘Scop: Aceast interven visa intentonsazS sh ajut copii st diferenieze inte ‘emofit egate de ture, oat intense $1 mal pu tnens, sf de ascmene st rec ilensitatea Ture, Materia > Mai multe cuburi de gets > Un pahar > Ocatede eben > Un ereion > Figa de loer Fee feioase Proceduri: 1. Pe mast ce clients descrie Fra, dsctai concep de fur ea ind ‘emotes ierbinke”(aprinds un chibi), contrast cu emofile mal pain intense, cle” (une! cuburile de gheo3in par), cum arf decamagicea, intarea se supiare. 2, Dupe Hi ceri st v8 ete st idenitiaiefectelenepstive ale fui! intense (de cexompl, buen de frie, tiga, sus Jovi, nizcbfi dct el eede ck ‘tema bine sai emo fering sau reifalme. 3. Arias cum af schimbe empl erin in unelecalme,schimbdnd eeea ce Ii spune aja de tory Pape frinace, Rugs identfce ceva ce a infrit,$8 serie gindulacela fn uoul dn lose din jal eapuli co mai frias ‘Ajai clint sf sleaga pndurile eae i cauzceza emogile de furie (de ‘exemp, ic suport modal are sunt taal; mu ete coret. Nu ar trebul 8 poarte apa cu mine, Le art eu or) $ rags serie ses gnu tn ‘olelale baloune din jurul epalu el ma fario, 6, Peacesai fig indicat fa msi putin furiast. Cert st ientfce ceva care - ‘supa ino mark mai mid fs serie aelgnd in una din baleanee din ul feje mai putin frioase. 7. ‘Ajtai copa 58 fete cum sg dispute convingeile rina, si cum si Je fnlocuast cu gndri aionale (de exempta, ,Ni-mi place asta, dar pot ‘8 sport poate nu este coret, dar via este intodeaunecarect. Char da ei ru or tebui 3 fac asta, mu po contra cea co foc ei”) stele In celeateBaloane din url fel mai putin Furioase, ca un memento vizal ck ‘motile mai reeveale povin din inloeuirea gindurlriaionle cu gindurt ‘atonal. 8, Incuraai copa snk mite chibrtrile i cuburle de ghost ist exerseze isputarea ,gindurlr fein pena objneyemoti ma ale”. ‘Capital T= Tnarsnti pena probleme de eioriliare SSC4 env aU Com un, ACTER 3 Alarma pentru furie ‘Daca ti putem Inve pe coil ce anume Te declansea28 fri, puter 3 fim mai cin ino jut ab controlere Fare, dupa cum se va oda i cont intervene Material: > O coalt de desen > Creioanecolerate sau crit > 2plear > 10-15 fig de bite > Unctsion Procedur: 1. Atunei end clicntldiseuta despre stare de fre, iz analog we! stare pentr 21 sjua st reeunonst ce amume declangeaZ fri, ice amume opreste Aeclangaren ame cel prevne ef firia este crete ie este impal reaurte la fre (Ofer eeioanoecolorate penta a desenaversumea sa esupra une lane penta fire” 5. Sunes se gindoast a lucr cae au fnfura freevent, sl serie pe ‘igi separate de hire ‘4. Dups discuare avanajelor si dezavantaelor eramponi asupra acest fri, sce arpresupune si renune ls ea, rugs se pindeased la monientele de Furie identficate ila care cede eX pote remunf acum i pune nana din plica pe care vt etches Este impul 8 remun a frie". (Ofer alte git de tie pe care serie erie cae fi declangear fara, ‘Acestea leva pane in cell pli, pe care ca serie yim declangeaz fi” Diseutai despre Inert rainale po care ge poate spune ctl incdt ceca ei declangeazd fia sau blocheze alarm ssl determine si reationeze Fuios. | 18, Rugoil sri Sspunsurile ronal pe space igor din pica imi { ( Fote furioase ii a O fosiede hte > Unereion > Povestea Andee furisul™ Procedurs 1. Cit timpreunt povesea Andre friosul” 2, Dupl ce cit povestes, cree clietull st sere oe ar face dace ar i Andel, sce ar face si depageased fri 3. Diseuai espns hi, cerns descre ce glinduri au conribuit a fria Ande, ss identfce comportamentele ce a rezultat din acest ginduri 4. Persnalizai conceptele din poveste, aportndu-le la propia experent & Ttorvenf por probleme de extenalcare atev FH ADOLESCENT: FORE, AETV 1 Ce este si ce nu este furia Chestionar ,,Ce este si ce nu este furia” Evalue flecare tem peo seal de la (dezacard puter) la S (acad puternic) 1. Cl nr sunt Fos, devin agresv Scop: 2, Dacd esi fio, este bine 8 vorbeyti In continuare despre acest lucr, sis tot Faria este o emotie foarte putemict pe are mult adolescent nase simt in tare ele, pora spa de fue ‘1 comtioleze, Acca inervenfie I ajuts 8 exploreze teva din mitarle Seuaeet eae ae spre fri. oe Pemenaast 4. Ceea oe gndost despre un hues care te nf, inluenfeai ct de tare te ni, Materile 5. Lacrarile cae i infriepe uni, sunt aceleai cat i ntures pe alti ® Unercion Some set ae 6. Ai mai multe sanse sh obi cea ce doreti dace fros 7. De obiee ii ete upor sinc ce anume te nf ose 8, Clnd te infuri, devi peri, 1, Client va evalua flecare item al chestionarlui ,Ce este ice ma este fia" ane Leese 2. Dupiice aesta completeachestionarul,discutaficteva aspete ae frie: fapulc8discutn in mod repeat despre un incident face 9 mal furos, pentru cl retraist episodul din nou si din nou cf este posiil st controler fara i e8 cee oe gndey influenteaz ct de tare t infu. 3 Accent legiture dine frie si agresivitte. Demontati mil conform ciruia i mai mole gang ca hucrurl 8 se tntample ag cum vrei dacd et iris, explicnd 8, dest unit oament sunt itimidet de fri, ali se pot infria ca ispuns, spot prelua controll asupra situate, In conserin desea mai degabl esi n perdere dec In clstiaIncereind si bi ceva prin frie. 4 Incrajaicienul st povesteascd exemple de situa i cae frie mu heat, Sncereay flay de ce arume are nevote penra a renune fa mitre pe care le sustne gi care i perpetueaz fia, Be Capitol 4 Tnterventi pentru probleme de externaizare Capital 4 Derwent pentru probleme de exornalzare ——SSS~S~Seg ea! ADOUECENTE: FURIE, ACTMIEATEA 2 Alarma de furie Maiti adolescent spun oh fra for apare subi, fir vreun motv, ic ebuenies ocata ens deratantd pentru ei. De asemenen ci sit ea i cum nua aves nich tu congo asopre aves iar acest luca lise pa nspaimatior. Este foste fmporant ca in impul adolesengl se uta sale ma mite despre fue cum si fac fat, Material: > Unelastic It > 0 fosie de hie plies ca un aordeon > Unersion Proceduri 1 Cin adolescents deserie Fra, aga nceree 8 Metifie modu neare se acamuleezs fia, 2, Ofer o foaie de hile pet ca un acordon, saga sii reamintesse8 un incident recent cares impliat frie 43, Spanefi st identifice gndurile pe care lea avut i legit cu incidental st tae Fr feat frie, pe cae sho srie pe diferitenivlur ale foi pliat sub form de acordeon. 4, Ajuate st inleagt cum ponte dispatagindurile de pe feare nivel, taint ca ‘cesta se intensifice, teins Total rebuie x8 corest?™ “Merit nr tm legit cu asta?” Chitr dack a mai bine pent cella sma wateze aga cum i place Ine, tebuie ca es fics asta ~ 9 pt eu contro asia?” 5 Discotai cu ciel imporan sill acestr tenet de dispute mein ce devine content de acestegnduri~ vo ajuta a reducere intensitii ure, Inaint ca aceasta se eonsoldeze 6, Dupe nelege acest concep, dat banda elastics pe creo va pune in jl focheietri main, 5 pe cate ova ples aceasia find o modalitat de ‘se alerta pe sine of reui 58 se opresca si sti cxamineze gndurile care consibue la fri ss. odes ee eee iw Caplolal d= Ttersentl pon probleme de eteralizare psn re ova ADLER Pn, ACTATEA3 Adio, furie Scop, ‘Adesca, adolescent mu eed ef pt contol fra, iar weer nina vor +0 ‘oa, Atuet sine vey consi adotescen eu Tare, de multe cle a Vor spane 8 smu au oe 88 fad”, Desi adetea nu vor reeunoase, uno e place fara pent ‘le di puterea de a intimida i de acontrola pe ali, ate nct 8 lise ach pe plac, Petr ali sdolescen, Fri este problematic i pane fa incurct pentru 8 este foarte posi suport eonsecine negative fn ura exterorziit ‘onflictelor emotional, care adeseainogete Fria. Aceest intervene ‘juts adolescengi savas et do mult vor s&s aga de fsa lor, i cum 5 ‘Sintreatch pfu acest reacil fi de costar Material: 0 foie de hte > Unereion | Proceduri 1. Pentru a viata client st prveascd mai realist acest problems, raga st Impartofoaie de hie i patr cotoane. 2, Pe prima cloand va crc tre dine cele mai recente expriefeprivind fia; pe 4 doua va sero svantjele frei al; pea trea coloans, va sere eovturil plate 3. Apoi va rect coloanele cu avantae st dezavataje iva devide penta et timp erin itch 02,0 ntl o nk ~via a colon pate. 4. Sublniag fata & poate alge spunt ado (a revedere) fri sale, evahuind costuril i benefice, lund odecizieconstinta dea ineta st mai fle fui. Captaia 4 = Tterenti peviraproblone de eermalizare SSCLstaves rawr abou rue, acrararen Exteriorizarea conflictelor emotionale Ataca& furia Aadesea peceptiaadolescenilor cu pivire la frie este relapionat cu fatal ch ‘cei nu Sut wat corect san In manice near et cred ea ment. Aceasta ‘ntervengi juts clonal cispue acest concept de corestitdin, Material: > 2 some > Unreportofon > Ofeaie deine > Unereion Proceduri 1 Arun cid cent exe furios penn cd pereepe cova ca find incre au alka a trata ge cum code el trebuleo fe trata, gail 8 serie toate lndurile asociate ca acest eveniment generator de fre 2. Clieoalgezind pe una din seaune ar durmeavoasta pe clilalt, asuma ‘va roul de client ~ manifestindovaiaional~ si verbalizaiconvingerie ‘entities de client (pentru prima parte a aeestu joe de ro, clin trebuie doar si v8 ascule cum tuna i flgerali despre nedreptates 9 incorcttudines evenimentui generator de fri) 3. Dupice termina de vor, raga client 8 va spun prereasa 4, Penta matourea etapa, fos reportofonul atl incl liens post pela Jn acest strategi oricdnd ar dor si tae fri. Facet schimb de scaue, si Usui -gasume propria ol isk dscue despre episod de frie nip c= s vad Iogtura dite modu in care gindese, Simts acjoneaza. De asemenea, nu ese surprinzitor~ avind in vedere tending Tor de gandi ac gi cum el eau aun call posbilele consecine negative ale ‘omportamentuli or din cauza acestr erin ganda lo, ner se gndesc 8 ‘nu vor f ping, sae oricum nu este mare lnera, chiar dacs pring Est importants se face difernja ine exteriorizarea conflitelor emojionale i rulburatea opociionismul provoestor sau tulburres de conduit Aceste {ulburii ma serioase prezintS un pattem persistent de conduits care violeaz’ repre de baz ale ceorai sau normele sociale corespunzoare gropui de vars, Unnstoarele convingeri isjionale tnojese adesen aresvitatea au cxterioriareaconictelornepaive: Trebuiecalucrile x se inthple cum vrea ey, itr dac nu se tpl. ags, tune supe (Cilalitrcbuie pedepst daca ii tnale drepturile fn orice mod acd nu obtin de la cia ceea ce am nevoie sau vreau, nau singu. LUrmatoarcle interven pot fadapate, tn fanfic de necesitii, pent a ata copi si adolescent s8dezvolte mai mult control asupa comportamentclr de exterlrizare a confitlar emotional ‘Capito 7 Inervonil pont probleme de ernie SSCSTAME ENTHU COMI EXTRUONZAREA CONTLICTELCR EMOTHONALE, ACTITTATEA 1 Izbucniri de furie Scop: Copii -ar putea st ne tnoleagd cum comportamental or afectosz tit pe ei itp cella, de acea est tl Ise prezinte~ nto maniertexagerta cum ara efecele.Accat intervene vizeaz4 in special copii cae au buen de fare. Material > O foe de desea > Creioanecolorate sau carioci > © oplinds mare, sau o camer video conectat Is un televizor Procedaré 1. Atmei cfd vor cu cient despre izbunirle sale de frie jutai 8 Igeeaga ct cea ce dotrminaichucnirea ete convingerea sac luerurile ‘eebuie st se ntple aga cum ved esau cl nu suport fc cota Tse pune de citze afi 2, Ceri 8 v4 arate cum se comport stun nd ae o ibucnie de fre, (De cele mai multe ori clini vi vor oferio imagine complet, aac. va tebut 5 isitat mai mul, i s- pune st se arunce pe jos, dea din main i din picicace,strgind , Trebuie si se intimple cum veau eu! Trebuie st se atime fom vreau”) 5. Uslizt oglinda sau camor video pea arta client cum se comport. 4, Dupe a sistat a manifestrea respectiv,ftrebajil eum sa simi viindu- se comportindu-eastfel, si das ar vres sii modiice comportamentl. Explcai ef penn a face aceasta, tebuiesi-g spund ck lorie nu rebule ssc intimple mumai cum yea el, ci doar et prefrd st se intimple ate, gcd trebuie si se ntebe dict merits se compore ca un cop mi, Ineread 58 obtin ceca ce darete, 5. Rua cena si se deseneze avn oiabucnire de fire, stl Inedt #8 pistes ‘maginearespectva ca pe un memento a cum arth cnd se comport asl 6, Sugerai ex, dacd ese mlndru de acest tip de comportarent, post si elizaze smal multe afigepe cares le pun pein seul cast. Dar dact vea sis ‘modifice comportamenu, poste sup imagines dupa recerea une spcimini ficken de fue Capo = Tiere ponir probleme de externaliaare [ O curs de soarci io bucatl de cascaval > Ocoala de doen > Creioaneeolorate i catioci Proceduris 1. Ariat cienufui eapcana de yoarect si cagcavalul, i diseta despre ce sar {ntimpla uni goureve dat svar dori cagcavall din expeandInwebatldack ‘este de persed youreccle se va pnd la consecnfe nantes nese 8 jung Incagcaval Threat daca s-« dort veodat cova ait de tare net nu a mai pdt te ‘urmtr, Rugai-st va dea un exeroplu Discut despre ce ar putea face pena si reaminti si gindeasc nates sefionez= Ofer hittin eteoanel colorate sa ariel agai si deceneze pe Jjumatute de coals o curs de gouresi, Pe eal jumsate, pens reas [ndeased ante dea action, va serie wmitoaree: (©— Cova ce sunt tena fae U~ Unmasi R—Reaminteytei de consecinfe ‘8 St acfionez acum num dactacesta€ un Inca inteligent de fut A-A plinu dinaint, pentru a evita consecngele rele Captalal 7 Torn ponra probleme de wiemaliare———SSSSSC~«S‘THWEWT PWT COP: EXTERORIAREA CONFLCTELOREMOTIONALE, ACTVTATEA 4 Pune-te in pantofii lor Soop: Untiratacast intervene pent sta cops schimibe compartment gr pivind ura aat-o a pepe Material: > © pereche de pata foarte mar > Ocala de det > Creloane colorat yi caist Procedurt ie 1, Atunei cid consi un client ink are nant nui poste schimba ‘comportamentl ~ 3 ebui st se poarte rit 8 se camporte agresiy penta et ali am-mu determina sfc asta auc a os Invinovai de ceva ce mu fuse, satel Inet a ebuita se rtabune sau cd cineva La obliga we compote fntr-un amunit mod ~rugat 4 deserie in dtl situate recent cod a aut itil n i contolacomporamentul i, eonsecin pura rts agrsi. Distal despre indie motile asociate cu acest incident, precum gl despre consent. 5. Ceri sf numeasc un coleg de clas sau un tatoo ord car au fot arta In send, da eae ny s-au compart agresi, mu gai exterorizat in ne un fl conflictcl emotionale 4, Pune pantoi fa mjlocul coli de hit, ugai client st pgeasd in i ‘prt el este colegul de clas sau ffatelesora cae au tat cami gn au ‘evenitagosivi 5. Client stind tn pantofi respect, va fuga st imagineze lace sa godt ‘colegul de class saufatelefsora, i ha ajta a ajtat-o sk sea cali. 6, Ofer eeion sao eavoca, 9 agai si asezecontural unui inte Pantfi, jar apo, in intcriorl contra, serie gindur ajionle, lnigitoere De care plea imagines. 7. Sugert lentlu st apeleze Ia acest desen penta a sjuta st eaminteascd scene gindur stun’ clad ij dl seam ci seap de sub control comportamental ie Sato Fare pentraproBlone de exarnalizaré | qd ex PNTRU ADOLESCENT: EXTERIORIZAREA COMLICTELOR EMODONALE,ACTITATEA Actiunile spun mai multe decat cuvintele Scop: ‘Mul sdolescengi sunt dooseit de refractar na dscut propel ‘Compartment negative. cast intervene este ut mod indiret des etermina sq sableasl obecivecomportamentale personae penta depasi ‘efile negative Materiate: > O foaiedehitie > Unereion Procedura: 1 Atunei end client este trims ln consiine penta 3 s-a comport in diverse modi care a generst consecinfe negative, inercai urmatosre abordare in oe sit inet dexpre proprial comportament, mai nti inrebai T despre citeva modurt negative de extesorzare comporamenalt a unr prieteni sau cunopting, iar apoi ceri serie pe fosia de Re ‘comportamentle gi consccnfle. Discutai ew cinta, inoba- dacteste de pitere 8 pricteni sti su ‘init la congcenge, dacd au promis vreodsth cA se vor Schimba, gi c= ‘anume ia Impiedicat st reacjonezeit-un mod adeovat. 2, Rugatil #8 identfce comporamente negative propri de exteriorizare a conflictelor emotional in cae fst implica, are au fost eonsecinfele. 43, Propane st speculeze derpe oe s-r pute int&mpla dac ser modifica aceste ‘comportamente i cu at putea reugi si le modifies. 4. Dap discutare avantajelor si deavantselor modifier comportamentale, cerefeis selecteze una dire comportement asupa cru 8 urea, 58 fl it eu etapee pe care ar rebui st le parcurgl pent amie acest somporament. apa 4 = tern pir probleme de eiermalcare 1/LESCENT: EXTUORZAREA CONFLICELOR EMOTIONAL, ACTTATEA 2 Actiuni inadecvate Uilzai acest intervene cu edolescenf, petra wi motva in modifcarea ‘comportmentulul negatv do exteririate a confictloremeionale, ste inet consecinjele comportamentuli lr fe poztve Materia > Tee fide ite > Unereion > Cartonage cu Actin inadecvate’ Proceduri INTERVENTHL Cerf cicnuli si sorteze carne cv Aetiun inadeovste”, raid comportamentele fn ardnea descrescitoaresseveil lor 2, Peuna dn foie de hae, clientul va sri n paren de sus ,GAndur care nd etermint 4 fhe aceasta,” eo coloan va serie numerele del 1 J 8, val crtonagle tm ordinea select iva serie n drepol numereor ginduile identifies care ar putea etermina 8h seioneze conform desrieri de pe fecare ertones, 4. Apo, pea dou fone de hi va serie ,Consecinge care ar putea apltea ca lurmre a acestor acti.” 5. Dupi ceva sere peo coloant mumerele del 1 I 8, cu sjtorl caronayclor sorlte In ordinen alas de acesa, va identifica consecineleacthuniordescelse De fecae artonas 6, Dug discutares posibitelorconscine, gat st analizezeaefuile pe care mi lear face din cauzaconsecinelo awstors, 17 Revenii a prima fos i jutai 8 dispute ginduile legate de corettuine, eopate oi cringe absotiste. Ajtai sh infleaps cum ar putea schimba aoe ‘iui prin schimbareaginduilor gi uaa in considerate a consecnglor. 8. Pe oalt fosie de hint, clientul va serie edtova sti pe care acesta st aj consider inadecvat, 9. Rugs idemtficecrednjle iationale gi conscinle sl exerseze dspuarea convingriloriraionale~ exer cae poate ‘determina schimbt comporamentae 1a parte final a acestel interven, cere lent se angajeze in ‘schimbarea unoi omportament PENTRU ADOLESCENTI: EXTERIORIZAREA — CONFLICTECOR EMOTIONALE, ACTIVITATEA 3 i Coplola 4= Tatarventl penta prolone de externliare Atura ‘Azgiria magina culva Cartonage cu actiuni inadecvate ‘Adistruge proprietates cuiva ‘Ate infura tune! end iueru Aten ug ‘Aameninfa po cineva cu un cuit Abate pe cineva ‘nu merg aga cum vrei tu ‘A tugi doa loculfaptel cy ‘Cap 7 Tarot pena probleme de externalizareevn aN ADCLASCEND: EXTHRORZAREA CONFICTLOR EMOTIONAtE,ACTITATEA 3 Vv ENTRY ADOLESCENT: EXTERERIZAREA CONPLCTELOK EMOTIONAL, ACTATTATEA 4 Constientizarea Responsabilitatea pentru propriile actiuni Soop: Seo: Adolescent reactions adess impli, its in nconierae cones Adlesceni sun cues pen lamarea ‘era se ajutas evng mal cogent la acca eee ‘Stel inc ee fort portant 8 een Material: Matern > Unceiet (pentru los dept ual al afin) | > 0 foie de iste > Uncen > Unarion > Orubrict cnt-un er oe wae ape incin,aret Proeedurt defies 1. Cer tient ca penta ctov i in un jum a cio, cing in cae ost acini Procedur 2, La umtoareagedini de conser ve oft mtoarele cod penta 1 Ate lien adlesen are nevoie st devin mai esponsbil pet evalua conform acetra acl: (ort) N tna): CP (onsecino ‘ene sale, dna unin, raga se te pete ex positive): CM feonsecine neg) TS frebue sci) ‘etermine cine aft responsbi pet cise negative 3, Depa ea termina code, dca renatele,sublinind et meni ma bligh 2. Diseiieeldesre convingeil pe cae ae amen lar put ava, camel 8 fck ceva! sunt eons pent propre etn, ‘area cond a scele ai care a pts Teonesinee atl, 4, Rug st identifi omporamentcle postive pe care we le contin despre ali actor cre rar f put aro omportamentle negative pe care ea she schimbe; liza ural afiaior 2. Rua cia pe ce lteter put avea un Der ashi un plan de eine cu rv la ces vaschimba, cam ve produce nun tip de cenecnt semifeatv. Raga de scenes entice ine Sechimbara 3 ind va ncepe derdien plan tet respons peta an cae Gin convingeril sale Lau nut a ‘continurea comportamentului espectiv, despre consecince psiil “4 Rogie ise angajeze in modificaren unara dine aceste comportamente, ‘detificnd urmstonrele: CConvingoril are ar uobuiscimbate (i care ar ft acele schimbri) Alf factor eae fl impieica 8 product schimbares (cum a fi presiunea Color de aeeas vrs) Cur va face fal factor pe care i identiiat CConsecinicle pozitive ca ezltt al schimbirit (Cue se va recompenss pentru schimbarea in modal dea actions 1 Ei lio Intervent pene probleme di exiornalnare (Capitola 4+ Tncerventi pentru probleme de externaliare ——=SSCS~S~S~«wist Procrastinarea 1s ce procrastieaz copii adolescent? Pentru ed su vor st fad err care ru le pla, sa Iver care Ii se par inconforabile. Acestia mu vor prea mult esponsabilitae, se fem stn ia oGecizi vest a fac ogreseal, sac mk ‘Sim perfect sou se em de jude aliora, Mai mult dcdt st, sunt de parere {a'no ar uebal st Lact vert prea grle sau care mu le convin si el sped ck eca ce evil eva ezolva cua, It-un mod mireulos. Knaus (2000) near hei care amin experienfizA un sontimentsititor devin, alodenirar, si Setimente de neajutorre. De asemenea se pot sim eoplesi arin consent Smt anxiost pe mlsur ce caniatea de munes se weumuleazi,Penru a complica ‘imal mult problema, adesca sunt frig pee ins lndindysee& ar ted sk {evmine teak ich Sun stupid pani cf permit sadn aceastcapeand. ‘Confort ll Knaus (2000), cei care amin ced eb lumea exe prea difiilt si ch are pretefi absoltite, 9 ch ci sunt gi ea ef nu pot fave fa ceinclor {Uni inte procrastinator se tom deep; Se sit inadecvai pent ch mu e pot ‘idica la ialfmea standardlor prope autcimpuse si netealise, i comsecin, ‘doc cl aman studs preptiren pen un eveniment, se protejeazt peru a tn se simi eatai, spundndgi cl at 6 regi mal bine, dacé arf svut tmp sf = regtessc8 ‘Desi procrstnare are mumerouse conscinjeneplicue, mu ete wpor de pat Procrastinatri subserula lozofia de tip Scarlet O'Hara M3 vol edna mndive ta asia” Sev ii eafonalizesa8 aménaree, spundndu-l err cum a fi MG vo stl mat energie dupa oe foc 0 tur ew biel” Petra momenta ‘espect, se sit mal pin annosi pentru cl sau pclit sigur, gindindse ‘se vor ocupa mai tri desarcinarespectva. Ctsteacestea, nomenon care reolizaza mu au de fap aio intone dea se ocupa de srcina respect mai ‘rea, devin furisi pee ni penta c8s-aurajionalizat tate de aminare “adesea procrastinator devin at do frastrt tnt renuntpur simp, saa cautd molt ms ugoare dea Indeplinsarcina~0 strategie cae s-ar puta sh ns ea renlate, Esecurleulleicare mic dct si susfnd convingeres ct fuearle “hme prea dfiile entre. Procasinatri so gindese desea Iucrutle se vor fecolvacuniva~chiar dees amin acre pal in util moment, acetic ‘orf instar &inefe sous upracorpensez in ulti moment petra relia oes ce au de fact, Dac reugesc, succes lor le reitereaconvingetes em xe mie in netegul cu comportamentul or, pentru 8 aureus sf ndepinensck ‘Convingeril rationale aseclate cu procrastinare includ urmtoarele [Nusa treba fc ner eare muri place se foc. (Core pro ol fort 3 foc asta Yu po foc Incr care sunt prea dif. Caachi 7 Tnarvenil pent probleme de externaliare |RTERVEN ERR CORE RORASTIRARA, ACTHETATENT Amana Seap ‘Acca interven pote liza pentru aja copii st tne amdaaen ‘Meraor so a8 eve sacl imp wl no fac od 8 aueasch stuaia Material: > Un teane de ie > O finiedekiie > Unarion Proceduct 1 Afni cind copie pling care de rezolvathururft-un nami tip, sa ‘hrebuie si fash tear eases atu end ali le cer, core sh amintased cvenimente recente, cid a tot aménat tural. ‘Rugatl st fact o Hat eu acest eveimente Spunei & vA va aot int-un experiment cae va ajuta si vad efectele mani: ert ss ntindh pos, i expliat- cd wrmeaz si citi pe rind lst de lueruri pe car ea tot aminat, 4, Pemisurt cei iii, pune} un teane de zire peel. Continsais pune eancur peste eancuri in imp ce pareurgei ise ‘5, Duplce aj terminat de cit ista, dscaai despre cum se sim, cu tote acle lar ,puse grim dst despre ese intmplaatunci And pernite Iueruilor st jung in aoest punt, precum si despre ear trebui st fac in via reals pentru a sepa, sub grimada”. 6, Sugera si lipeaset o bucai de za pe bance dela seal, sau pe dulapal de ‘seas, pentru avi eaminti cum se adund verre anc céndprocreastine7 (Caplio T= Treroenl pena proBlome de ierslizare RBey PENTRU COP: PROCRASTONARES,ACTIVIEATEA 2 ron NT CORE PROCRASTCAREA, ACTTATEA 3 Recrutarea celor care amana Indicatori ai amanarii sc Sep: pees irene dates opi ve rest yice pindssk Acca intervene oe copia modatat cone de i eamin can de ‘Sette poate ngetve le rosa. fen mnt cd reatzcaa ca aan, Materiale: Materiale: Dow cli de desea Nici un mati 5 Crone color saucaici — ee 1, Dia umatouea pez, personal eu pune lin a grace rors ete member are SAE areal nceac sk eeratezs nol mabe eee a. mint cha a er, opin coins cole de as fis pate din hb ite ecb de fica ave, ae ein fe, poet ch ex de asement, Ch a lor ir eee a dn ae We fava din Chiba lace an. Gi temeste aoe 4 SUSI te igines oe slogan ein cl cre my arn pet feat ae pe face pre in bl er, cla al sor ear ar. Ge achiee cee 5 Remark tn um ay eres eens Cabal olor ae nu sma Toad drag piri F BIGy Scpee connate sar dou fis, despeciferene dine ek dot ph ee oar eta dap conecile net se proses. Seo 2 Oka ean oh le ile pon xan ch este mai ie st Frama aty ceasroma, rea ra fac, amine ‘Stam sine de joa sera cd de ploeaa! 2, Dupe cn va ova ces poi nc ake propre ‘care si includ’ indicatori cu privire la cum si evite amanarea, pes ic ‘Capital 7 Iter porra probleme de externliare Capel Tarver pant probleme de eteraliare acs 4 ere: ETA CORE FROCRASTNAREA, ACTTTATEA Acum sau mai tarziu? seep nc cco ae her Yor a chs . iterfereazA cu activitatea tn care sunt implicati, de obieei vor raspunde 0 seas Aen seas prob unas harm edi. Material: 1 Tabla doje (rezenat in Anexs) 5 Unpion (doar lint participa injoc) > Cartonageledcyoneaza acwn si Actionea mat ria — er Se a Se Cartonage Actioneazé acum si Acfioneaza mal tarzlu Actioneaza acum ‘Actioneazd mal tarziu Tata au) spune 8 fac oxi n carers. Ni wel sa fae acest er, carp da oa, “Beste mal in si acnez acum, ‘asl to va mal sac sini aga 93. aun funzele dn cute yl de pore ok eeu woos sta, sisal het s8 foc, apa ca oc de asta, ‘mary aeasd la prtnul iu Mara ae roan 8 aduccorespindenta dn ‘uta pogtla gin ff easel Dar ford ota tg Sl tooma’ te ute lao amiskne peers Ccitoats acess, pu haina pe tne faci 90a co coro, por cl mu so super “Tal te roag 8 dul sblle gone de sue la cops de gunol Tse pare cd est un fart De mare, gc eerferaazs ov acovs ‘oe al profra sfc, agac& ar. rt roga ea nos tne, Ep : Teapot cninie coriorencyd tea, | Mamateroogé 8 mergsé compe pine. | Sinan nel pute psa cals | Af esto ear a siood vase, | (ec dacs vanes aya cok ‘cama pan vane pune cea co 20 ot aecdtevoon. ‘Sora lama mic core $80 alu ta tema de ateatcs. Nu vel ste optest cn acta a, art gbndes i cum ies! St, daca tee mal mae er roa ‘tune! canal ayeanewo de au, "92080 at “etl Bu to roags a cure ougca hamster | Taint et ii ie, sp ea velTace | soeasta la urmioarea sere de recame, ‘ar orl cto ula televzr, ‘#amdnl mere, 1 Bain spans ial iomai, Noy place | tifa tomate nu este sav act ba | dograb ti juca, au ai merge cu rll, | “saueu betta, Gar gic aun moment | datte vor convinge, ga ct deci ‘Acro 8 aun hainele dela scat ‘mainte 28 jung ping aca ar ‘anéni mere pent cal run ‘mal Dune d et. pula noope tamale ac val cape de Tar ep) po face cava estat. ‘cor ebu sn pont ist ta rmatemstea ce mBine, ca rag cecpina ‘eee. gisegt mere cova de fécut pind ls ora ee clea, satu este pes tarmur Maa core 6 cura tit is; nu piace sacl acnasta, panty cf inotdeauna mrosee Sr Dat dc aman, va mos smal Wat 358 ‘oh co chiar dacd a pace. w Capo = Tarn para probleme de externalizare ‘Capital 4» Tater por proBlome de extomaliore 18rte PST ADOLESC: PROCRASTIVARIA, ACTER De ce aman Scop: ‘Aces fverventie aati sf ftsosp de ce amin, yi seveste rept una din primi payin modiicrea acct patie de compertamentnegatv. Mater Chestonanil De ce amin? Paced Ty Ati ind adolescent sjungela constr dn propre initia sau la {niiaive aor dn esa problemetor legate de procrastnar, cee ‘competezechestionaral Dece and? 2, Dupe a complet chestonard, discutai despre rispansur staf sp dispute coavingerile irajonale ev intrebai cum aft ucrurile pe care le aide flo trobue fie wgoare sox pldcute petra a Te dpi medin?™ Need apa ci wneor, char dact uncle Iucrari sunt frastrante sa Supararoare, ma sunt nsupartabile” ap inseam 28 t cup! doar debucrariewpoare?™ “Exit consectnfe negative atuncl cdnd lucrurile sunt aménate?”™ Chitar dct et abla sigur exon rebue fi ceva, ce spune despre Tine fap engi exact cum fa, au cum sl fi perfect?” Chestionarul De ce aman? Incerxii rspunsl cumecvousira cu prvve la lecare tm 1. Amin penta este mai simp sf mai ii 2. Ama ptr ck chin vreau afc Inral espe. 5. Amn petra cm tm cml oi fase eum tebe 4 Amin pent ef este pres enervan 5, Amin pnt este prea frustrate, 6, Amn pene cu conteaz ac amin, 7. Amin pent mai rium vo sin mai mativat 8, Aman pera cl mu siu exact cum se face, aac mu pot Icepe pk nu voi sigur ce am de feu 9. Amin pentru ef mice team sm iano deize gris. 10. Amin pentru ci mu am chef, PRPPPP Y PF Nu Na Na Nw Nu Nu Nu Uacori Uneodt Uneort iw Captcha = tern pena probleme de exeralizare Capitola Ttorvenfl por probleme de extemalzare Wierent Poa ADOLESCENT! ROCRASTRUAREA, ACHVTATEA 2 Procrastinare: costuri si beneficii Scop: Aceh inerventie uh solesentl sh evalueze ait costurile ct 4 benefice procrastnii, i provoac 5} modifice west comportament Material: > O foie de Mite > Un ereion Prcedar Tre mts ce leu ds dsp probit gi de porasinre, fi Cut se pec amp nd clean, ap tos ase Bonnie aman Coe 2. Raguco mum incon oir Dense eae pote) owes arin cea oooh cost au consent eg 5, Rjaat stoner spans anizee dak peace ma ijt su a ml 4 Catena pen en ruption en eae Lr putea st ei s. Sagan's iat un graf, slide cc deed va rei os fit ao anne ste sempersers ceva sci Toei Tre pvr probe te exteaizare NE RVEN INTRU ADOLESCIE PROCRASTINAREA,ACTVITATEA 3 Mai bine mai tarziu decat niciodata Seo Pe misuri ce adolescent crs, prablemele asociate cu procrastnarea pot avea sal multe ramifieap. Obietunie pe care ie dezvola acum adolescem putea sj afecteze negatv la local de munca sau In Invajmnul superior, unde ‘cen tp de comportament exe mai pun olera, Acedst intervene juts 58 fie mai conjient de acest comporiament, sh vee ces fk fn legit ses comportament, Materiate > 0 foie de hitie > Unercion > Scurele destin} Ma bine mal trtu decd miiodats > Acronroul AMANARE Procedurss 1. Cee lieu s iteasea mile desir! Mal Bie mat tat deed nictodata 2, Dupit ce cena iit deste i dup cea diseutat cu dumneavonstrt consecinee procrastinii din acele exemple agai clientl st serie citeva Cheater lowe andnare Proceert Pepi et ern en [eee eee ees ier ee fe ee ‘80 pun in aplicareimediat. a a oe eee ee ioe donee ermene i Caplald F=tarventl por probleme de externalzare Capi 7 Tiare pont problems do iorliare 1SBlocarea in amdnare Performanta sub abilititi Pane un Xi dheptl tlle pe care al incerea-o dj, uns On dep tenet care ere et putea fanctona,epol entific dowd ehnciadifonale pe care lea putea tliza pera a vine ‘Subperfoemeti sun capabili deo performants mai buss, ns din diverse motive procrastinarea 1. Per ete wa pas, lpi sorcina in tape ma mo, ralnears te una dn ele, pend 2. Teinicaalormei Pune alana cates sune dup 1 minute, Observe eu faci, Apoi pane alarma pentru tne 15 minute. Dp 30 de minutia o sour paz, st spol continu cil 3. Afi at ce md cost”. Realized o Hist cu toate consecinfle negative care at putea apiven daca proceastne, Aligeazt acest ists pnt ai reamnint stu mini, 4. Pune wr part, Pane un pais ou tine esi egitort ou timpul pe care bal putea ‘exrece mncind lo src neplcit. Stabilopteo Fim de timp, ar apo povonct-te ‘st realized ai mult ‘5. Cind vol incepe? Chnd os i de ealizat wn proest important, stabilete 0 dat care ‘ys indica momentl end vei nepe «8 Ine. Dacd mu vei Tncepe sere Ia proiect pind la data espetiva sabilet ceva ce ni place fac, 8 srl rexpetiv zie, Dinan momenta in are te vel apuce de sain, 6. Semeur contract. Cereajutorl unui prieten, unui profesor, sau unui pine ‘Schijeaa um plan pent ealizarea saci, Sablegtetermene limit rezonaile peu ‘moment de nceput $i momen Snalzai. Semnexzi un contract in prezena wei lie persoane, cate ese de acord sb monitorizeze progres 1, Pewalzeacd. Atuneiclnd oi de velit o src aml, vizuslizeazite ineopind arcing, muncind din greu la aceasta, i inalzarea. Exerseaz acest viralizae le, ‘pn end sarcins ext realizat. 8. Fico puri simplu, Pane embleme cu 3-0 pur simphu” in camera, loging a rmasind, in geen, peru reams fact pur simp eral, Adaugh propre ie: cuca’ in ulizrea poten Svar putea ca acepa st sabes stndarde east de inate, considera neesentaléautevalures in raport cu prformani, se tem de respngerea sa condarmarea ceo dac8 nu se ride fa nahies !heplanlor pe ate re ca aces af de, Superormeri se cnsuM at Tervel pena probe de exeralizare ‘Cala 7 Tarn pens pole de eiornliaareia Lipsa meo de valoare mu wo fi evident far eu mt md vol sin lpst de waloare ot tmp tr ol incerea ‘Nv ar rebut fe hcrur care wom chefs lef Via trebuie 3 fe distract, eonforiabla,¢ nlciodaaplcicoasa DN suporteforel de a fice ceva ce mu vreau 38 foc: Ilion ot de are ml vo sri riclodata mu vol avea 0 performantt an Sarciile df suet imposible reoizat; ar treble ugoare Ihvervenile prezentate fm continue pot f ilzate sau adaptate pentru ‘uta copil sl adolescent In disputaree eoavingeslr irionale oe determing perfrmange sob abi, pot sista In inbuntipree performanfsi lor. Treble ‘engionat ca nainte dea se ula acest interven, tebui elimina al ficton tare pot contribu fs performanta sub bili, eum af czabiitaie de invatare; ‘efcienfevizuale’auitive; deficit de atente wlburtsi de coomaicare; expunerea Ja evenimente tsumatice (de exempl, abuz iri, sexval sau emoyenal) ar la aalolescegi—abuzul de substan Capitola &>Ttervenf pera probleme de eternaliare vd PENTA CO ERFORAANEA SUB ABLITAT ACTA T Performanta scazut& Scop entra aura cops fc fat problemelor legate de performana sub aii ce par fi relaionate ca pertecionsmlanaltates, Inceeap urmatoarea Intervent ‘Material > Un borcan cu solu pentru taloane de stpun yi baghets > Orgs > O fesie de hintie > Unereion 1. fncepefi prin inteba copil despre cum ar deere alonul perfect: Cit de rare a 1? Ce formar avea?CBt tmp va dura? 2. Invite 8 experimenteze ysis bloune perfects, Spunei ct dlumneavosstd vei fi evahstorulacestrs, mdsurind baloanele cu rg, vet serie ofte un mums del 1 (lab la 5 (perfec) penta fecare balon sua. 3 Dupa ce copiul va porececéteva mime suflind baloane de sipun, oprit activate gi schimbafrlurle,astfel et lent st evalueze baleanele sutate {be dumneavonsta. 4. Api, dup teva mina, opi activistea si compart value: ‘Af objnut dumneavoast sau clientl numai note de 57 Dac nu, ce spune ast deopre col care a suflatbalonele? Sunteipersoane de cea mai proasthclitte pentru e8 nu af obit msi rote de 5? Sanne proue de emai pont ality. bt numal note Cella nu vor mai ve abt. doa face cu durmneavoasrk doar pet ch. 1 af obit numa note maine? 5, Disevai cum epics acsteconcepe la perormanta sub abs aclintuu, si ce ar putea acesta sti spundastfelincttenxietatea sau perfecionsmul stu s8 ‘uy te in ale performante sale"TERME ENTRU CO ERFORMANEA SLB ABTA ACTMITATEA infelegerea performantei sub abilitati Scop! Citi diseuty wmstorea poveste,ca.0 modalitate de a ajuta cop st injleagaproblemele pe care fe au legate de perorman sub sbi, cam at {apna of nu vor al realizezeosarcingperieucleseplicticoa, core prea mult timp, sau neces pea ult fart Material: > Povesca Inelegereaperformanei sub abit Proseduri 1, ncepet st ct impreunt cu clientl povestea despre Ielegereaperformantel sub abil 2, Discutai ct clentl povestn, Arita ch devia Lauro dea face in ele din vu emele Ficus sim mat bine, pentru caste Laura a descopert igi ponte tinge seopul dact se sriulese 5, acd doi i pute fei clini o copie a poveyti Tip Cpl a Tern per proleme de eterzare Injelegerea performantei sub asteptiri Lavra nu avea che sti facdtemele, Era att de plictisitoare; tml fa matematic au o ama Tabla de jo prezena in Avex) > flO catonage > Omasiua ders, fst pe pos de pon > Uncxeon > Cantonaele Cola spre reulzare > © cats pens depotareasemsoe Nod dd vf reali propria tbl doc pale descr wn drum, dea unger cena a vans pon Procedure 1. Ans cin ll areperfonante sub abilities, dieu despre Procedurk ‘cure impidit sai relate mal une. Pate act hc se indeplt 1: Penta nope oc canta l main, exten crtna, decide dah pent ck petroce sii emt inp indi terete poate 80 acel compartment descrs pe cans eo o bite pentru a te. egies penr test; marches rezoive sarin; nu ineeg sing 2. Dued ext o bund abate, va iat un cadre dea King Ci pre realizar itm ere jutorl su ast fea alcove in impair. act mete, tc! va merge nap un cadran, iva pne carton an 2. lnebaji lena despre motel pet cae mu ae reauaemalbune, eae sear ual $e sve separat pe cre cartons. 3, Dee, pt ce sau ula toate catonyee, len mu aaj fig 4. Spinel near acest mative sun ca ate seuze~ dad privet sess eal, va pte extragecartonage din taal cu aii slabs va ges 0 ‘seu ca fnd ite mic, ar pote ra cele crtonag, se und in sbiitte mai bun, este avanind wn ade ata petra depoztare cul, deta vtoare cand ebie treaizeze 4, Asivtetea vi contin pin nd cient v ange a fal drama eve lem permits intereeze. 4 Sogca cient se ute pet carnal seis, se glndeasc dott usa nn ndptnoa sano, dca aang a conclu incu, ‘lero isle punt in ets 5, Spuncc, acum, uncle din sce find desfint, ppote stabil nite scopurpeata a urd pefomania 6, Cori: svi mumeaset un domeni de perfomnanp crea re st imunaseac, aja seni eileve ml sopur ealzabil. 1. Seve acestescopur pe entonje separate, uz he considere picts, iar poi lnctee arora lor non reapectivg cater pen 9 ry Capo T= aren por proBlane de ema Capo Tce pra probleme de eternaare 18Sarcina pare diftella, aga ci ‘muni pur gl elmpl parte din eo, lel scurta pauzs, si | = { Sercina pare pictstoare, aya cAfacl © | { tint ou Foot : ool ‘Sarcina este prea plictisitoars, aga cl mai bine to ult fa televizor. yi péstrazifotia cu sarcinain fbucunarul din fold al ghiozdanulul, | ‘Ai pierdutfoala pe care era ‘serisa sareh gti un bun ascultitor. ‘ |i pastrez foil ngriite gi organizato {indosare separate po subiects, ‘hal ultat la geoalt ghiozdanut Alun scris netngrit, st mug! veri! ‘gregolle de ortogratie, tele pent corsa reele “ ‘de ortografie, g! scril Ingrijit. ‘Nu ff fac! temote. |W faci temete in grab, : Wiact tnt tomelenfecare 2h! 5 Sente ce pontra a nu ramane in urma ig faci timp pentru tome, chiar deci ‘al profora 68 te oct. Tina lagi dosar. ‘ ‘iy Indes! toate lucrarile | Deobicel a amintegt sit ' el acasa ghiozdanul, uta pot tat ‘Sarcina pare dificil, dar continul ‘hte straduiest. ven NH ERY ADOLESCENT: PEARCRMARTA SUD ABILTAT, ACTVTATEA 1 Subestimarea performanfei sub abilitati Scop: ‘Adeseaadolescenii nase gindese I consecinae prformants sub aii, Stakes nao vad ex peo probloub, Avewad nerve ote meni a afte ob ‘Yad cum acest comportanent Te poate feta via in prezent in vitor Materiate 15 fig de hile (ecareavdnd spoximativ 2,5 x 15 em) > Un eapsator > Unereion Procedurt: 1, Prezena accath afin rug client ia fg de hie, 58 Hentice conti performan sb bli amnesic ‘rominal I. ‘Ofer a dou fie, numerotat cu 2, agai i idetitie 0 conseins care arptea aves lo ea urate a primelconsecing ‘Contin aceasta procedurh pint cid lint epuizat toate consecingele posi ia mamerotat oar fe ‘Cental Toa apo prima fg, ulin sub form de nel (eu sersul pe interior), so va caps. Urioarea fisc va frat trend prin primul ine, si va fi de asemeneacapsats Client va continua procesul ping varealiza © hiland do iti. ‘aps discutarea consecnglor serse pe incleleghiland, treba cena dacs feeds of prformanfa sub abit este wo cr infelept de leu. enzo In care rede oda, sugerafi st pose ghirlanda de hte ca un memento at consesinelr negative ale perforant sub abil. cy Caplio 4 Tervei penir probleme de exernaliare ‘Capitola 7 Ttarvenil pena probleme de eternalizareTava PENTA ADOLESCENT: EAFONUANA SUD ABRITA, ACENTATEA 2 De ce sa incerc? INTREST NAL ADOLESC: PERORMURSTA SUR ARITA, ACTITATEA 3 Performanta sub abilitati este nepermisd ‘Scop: Scop: coats interven vzea adolescent car sunt de pater cf este mai simp Adeseasdolescengi spun cf mu concaz8dack se descurc bine Ia seal, Dac ‘sn inoeree deci incerce 958 egueze. Aces I stabilesestandarde Tone subject pieset sau nue place profesor, aces pur tsnplu mit ‘nate i, din cauza tending de a gindiconeret nu observ cum ii fe ha realzeazhsrcinile Sat piensa slenga 8 porformeze sub abil, pentru ngajindu-se ip formula de eonlizi rie Imoerearea dea rezalvastciile neces prea mult fort, it acesta yee mas degra si Tac ltceva. Acces interven este ment Si ajute sb rezolve Material: problemeleJegete de tolerant setzta a frstrareasoeiatt cu performanta sub ici ua materia Procedurt: 1. Atunet end adolescennl descie cum nei mscar nu ieearc i spune Sti vo ough. agae ce ros are?” implica int-unschmb rina de rl > Unereion Dummneavoasta Vs afumat rlul clevulaleare insist c& mu merith Inceree sublinind oii 8 et yun, X este ma simp smu inert Proceduri cl. este aga mare ru, $a.m.d.lientl ip va asuma rll eosin 1, Atl sind clint adolescent pares depun in efor conston de a perform pentru av aja sv reroll aceasta problems. ‘ub abil, neeeai st determina dack aceasts problem este rezutatul 2, upd citeva minute, opi joc do ro i inte cliental despre reacia sa plictisci, al une mic revolt, sl convingeri 8 sarina mu este elvan sau cu prviro fa eoea cea Intima, dicatind modu care i peneresz8 ia Aistectiv, contiuare probleme cv secashatitudine dea tage conluzt pit, 3c eniraincepus, in foes spss probleme clentlu eationate eu tolerana resupanerea cf nu va regi sue perormana sa muse varidia Ta standardele ssizut la futrare, mal degra afiona ce gi cum aide acord cul, sale care adesea sunt realist e nat ‘pundndIuerr ca Da, treble fe foarte grew x8 indeplinesti sarin 5, Propuneclienuli sf colahoreze cu dumneaveastpentr a schimba acest pleistoare” sea Trebuie si fie foarte grew ote orien fet Iran care par ‘omportament, prin idenifiareaconvingeilor rationale care Lar potea aula s+ ‘nat de ite de sens de irelevamt” simedifice aceste emi De exemple, svar putes adres intrebir de ipl Imitind sbordare loootenentului Columbo (netndurtona polit poretizat Ns exist nel 0 dovadl 08 90H eu. ag 2 dacd fae to cea si tn de actor Peter Falk tn seriall Columb), febaldaccrede cl este wreo Duin, med opae sansa de a reu! sunt mari?™ problemi legatt dea fae ceva plicut versus a fae cea ce rebuie Chia este mai wyor x3 ma incre, au ata este doar 0 seuz3" Sogerai ce, iaine st dea de necaur sau inant ca aul shi sar in ap, ar Ohiordacincers eques, aceatafseamndcdmuar mat rebiniciodata pues fio ide buns e831 verfice perspective prnte-unscuraexperiment: Ur tncere din ow sau 08 04 epua mereu™ ‘Scopulexperimentuli va fist inrebe pe ait daca ef cred et a rebul ‘reodalt si fick sarcnipitistoare sau neinteresante, sa cae par lipite Uncreion > Chestonarl é fc sam mu fc Procedurks TY aeeee tun end lor cu un subperformer, acest ma vent e bu vole, 9 (deaooca ar putea 38 consider cb nua problem cu performanta st 2. Ofer clonal sh completeze chestionar Sa fc sau 38a fe: 5, Dupe a completa hestionaul, dicutaraspunsuile great sale. ‘4 Ajuatil a evaueee alent conoevatele pozitve yi negative ale performantel ful evalu, precam gi modul i care acest compertament ju stl fave rh fivebii pear ile pte atest ‘Cave sunt conseinel pottive ale performaniel sub evar?” are sont consecirjele negative ale prformanfl sub evaludri?™ Tce mad te ajtdceea ce fect acum? Ince mod if face rs ceva ce faci acum?” Incuajah sb se angajeze nso schimbae de comportamentrisponzind la Intrbarea~ cre va fi tem pega scat Ce al wre 3 schimbt tn eg e ‘performanga ta?” Chestionarul Si fac sau si nu fac Bifearispunsu la fiecare dine item Cre sit ace so ceca ine sce ‘vam operon bn peu ct ses pen mi fi, Nesmogriamen oth pect teins cham et ‘Nam pron pene am ea cock wan formar mtn po pe pei meena nd at ‘uso opofomar ibaa pe ton tines. "Neen pevomans ba pnt am poe x i sn pn cam Sow ee ‘amar hk reeek a et nae eas Ne ao prtaar nnd pr a pot otal ag sl mt pings potas sama me fm Sossoptomn iba cota panna aim permanent eh place a st Nason or Nat slew Nene sion Nese sie Te Capital 7 Tatars pon prolame de externalizare ‘Capo 4» tarent penirprobleme do exiomalareSTUDIU DE CAZ fn acest cnz exe vorba despro Cristina tntra de 18 ani, care aves probleme co ‘Farag avea tolerant a frstane. Dup ce s- analiza ema pentru acest, ‘in care au fst explorat fra gi olecana sa schzuh la fustrare, aceasta sedingt ‘sea concentra esta fri Cristina sentimenelor de init, dup ce mua fost primi in Asociaia Najional a Elevior. CConsilier: Li indies wecut erat foarte fasta din cauza condusu 3 supra pena of ceil rs conduc age cum ere tue ar treba Deci tema ta entra seas fost a exert zi uma rationale pent ate calm yi pentru ‘nd mai rjional, Cum a mers? {Glientz A mers desl de bine, petra c& poe am inept t-mi spun «Ne por si schin modul in care celal conde matina, aga c& doce 38 ma enervez?™ a ‘near mai Infra de re ‘Conallier:Foarte bine. ‘Client: Un pic tot m-am mai supiret, pent cb sunt de pre et cela ar rebut si conduct mai bine; ns imi da sear et ms pot controls ce vor face eel gs ‘6 al tmp oft ni rearintese acest ler, nu sunt ga fsa CConsiier: Brava ie. Ai spus cnc te mai supBrd wn pi acest lua — poate t int, Estefrese she smi tn pie tat, da dad tepid a acest era ea find ‘ax, avin Ia unl din eapete foarte supra” ir Ia eet capt wu Fare upirat" se pare eal fost mal aproape de captul cu mai ping suprare~ doar pli ita pentru ck oomeni cond com rez uc er tre 0 fact. Decl, ‘5e spi pent afin stare 3 treet de J fi fare suplrat— cum era anterior wa fi wjoesuptat, cum era saptimdina tects? (Client: El bine, erod cm dear a faa ch mu rebuilt plac fap neva conduce ines, epi mar pte Tac st itz a inning, nu merit ‘mi sup din moment ce no pot face nimie pentru a schimt. ceva I celilalt spt Consiier: Exact, Nu pot conolace fa cella ns poi decide ct de tare viet sie super, Clients Corect. CConsiier: iat wnt din tucruile despre care am discutat data recut este ace ce intenpl multe hurr in vag ta, ic tu pot decide da acest incr este ‘una! din aelea pe care I ai site sapere, nin cont ef ar putes fi err ms Jmportante corse esl’ energia ‘Clients Md, mete cova at de important. Hate vrba doar despre oft. Aga Tvervei ponira probleme de eerie ‘Capital Tare pear prolate exterlizareClient: Exact Cin mi it ace eae au fost accept fi compar cu mine, ma mise pare crest. ‘Cone. Ei bine, pcm am mai disouat In fegatu cu alte probleme, uncle Toor va pr i simplisau sunt core ‘Client i, dar ere cd ox din consi ar ebui sfc 0 slectic ma ten 8 ‘redo un fot dacrinint. CConsiier: Sat putea, gt ar potoa st mu fi fst core fal de tne, Dar ai eo garanie in vias toate Iucraie vor corecte? ‘Ghent; Cre, stot ma sit frioat in cauza asta ‘Consler- Asta ese de infeles. Dari pied arf trebuit se core oem tm sali fapl ch wneei oer nu sunt juste, Ar mai ficevacaretederaneaz, in afar fp et procsul de selecfie ma fost core? {Cent Cred cl into mar ata, Este cove ce rf ebultsprimese penn. ‘ih nrunese eiterile academic. Dar de eind am vein oral cesta, mo m-am, {njolespreegrozw eu uni cameni, Am gplrutca intr nimeni nam placut entra eb am shuns fare sepedeprinte pei in clad. Nimanui mi place cum fat infrac, cum fac ler, o& sunt singer dar aga sunt ex pot shina ttn Darecesthucra mama priimut inal siti necazuri ag 8 nam fal fm surpinde & nu am fost accept In ANE. ‘Consilie: Ini sp diverse herr cei frioas pe sistem pentru c8 na fost covet in eaza asta fost resins, astfl te sim oral. Dac ii sp de Sremenea c8, dupa pireoa i, unee frie de respingere au nceput de cnd teat muta ail, Client: Exact. Consilier: Dar unde este dovads cl epi ratta doar pentru fost rexpinss? (Client Ei bine, dnc mua fost ata, a fost acceptin ANE, ‘Consiler: Doar ct noi am stbilit dja ci sistenul sar putea shu fie corect— post tush spol ef eto ata doar din pel oh fost respinsa de ANE, ge nua fost bine primité de cate uni din comnitate? (Gent: Cam aga ceva, CConsiier: Hai st privim lucurle un pic mai stent. Mai int i pic ma ext fa reloie cele mai bune ou uni de cind t-aimutat eet ~ ae apoi imi pul ek ims musi place cum aii sau cam timbre, am. Care din ele est — unit ‘amen sau oat mea? “Client; Neste vorba de tout mea —am ciiva pretense prietenal mes, CConsiier: Deci i tout mes te-a resins, dara fost refiuratd de ANE, i x turmare, cri despe tie cl eto rtaé. Aco sh presupunem e8prietenl thu ar ‘en a fine gear spre of ext un rat, pent Cdn a fost accept de ANE. Ce fea spun? ‘Client: Fa spune of are cum 8 fle un att dose pent i fost accept ‘Consilier: Exact. $i de ce mu poi i fact acsagi cr i penta tine? lo raat ‘complet pent cd i Tt espinsa de ANE? (Cent: Cred ohn. Dar sit ca gi cum sf Conse: Si care este davada cA eet oat? His si ait cova, lath blon. A ‘rea sl unfit sie lei. cum ia acest ac njeap. Ce se inimpla? (Chent (Unf baton !sparge ) Sa spat. CConsitier: Exact. Cn sa spt, tcmei a dezintegrat in mimic, Acute tne ‘ca um balon? Chir eq nimi petra c& mu al fost acceptat fo asociaie? ‘Conallier: Cred eX nu. Dar este greu si au md simt cao raat proastt din cana Consiier: Da, msi dovedesteni ct to rata. Tocm mi spus cst printre ‘primi sinc din last yt plein nutes ~ 9 chiar dach mu a att elena ide implica, lf persoa lipid valonre? (Glient Cred cn CGonsiier: Absolut. Petr simp fate exit, reprezing o valare. Faptul cl ai Inranit erterileacademice nevesare si probabil eai competent in alte domenit ddr mai fst acceptats in ANE, nu are do- fake cu valoare ta ea persoans; inscamni doar ef mi fost accepa. nell aceastsdistncie? (Client: Cred of dt. Da cllalt cra care ma suis este chi voi obfine usd entry ed mam putt iscre in ANE. ‘Consite. Nis Tele com faa nn est membri tn aceast aocigie te exclude automat del ua burs. Est sigur de asta? ‘Clent: Ei bine, tu aceassoxganizaie are un program de urse special, 5 teebuie 4 fi membeu pentru a le objine CConsilier: Dec cea co-mi spi este cl nu Ve cigibila pentru un anumit ip de burs, ri petra toate bursole In general core? Client: Da Conse: $i de Sap, dn moment ee prnte primi S din clas i stl implicat ‘mma, ra rec vei paca bine ale burse? (Client: Cred ct da. ‘Congr Dec, mai degra det presupui cS am ve primi nici un el de burs, ‘cum trebuie ste gindest atl Inst sd mute supers gi aes ubice? ‘Cleat: Par i simply et exis ae urse. Dar acest ura to nu schimb& pt ‘sunt frist pentru cam fost respnst ‘Consiter: Dart et frioash pent clei de plrere cf mu a fost corect, iam ‘abit dja fatal ek exe foarte psitil sn ies. Dace pots feta legit ‘2 aceat, tind el multe luca in vag mu sunt erect? Este coret es putea frst pe draptaponta cai dept vitezareguamnentart cS kan timp ce un aul este Tato tea dei a depasi vitezaregulamentart cx 10 kv? este crete a putea fi arstath pete ft din magazin atunci cid a incereat prima ‘ar, es allcineva a flcu asta ni del nua fost prins niiodat? (Client: Nu, Ineleg ce vret ss spunet, ia rebuis ov m8 msi gndese cl arf tres ie coed. CConsiler; Aja ere Si cea putes sh faci pent mute mai gin ed esto rata entra cm ai fost aoopea? ‘Cleat: Nu si. Aceast este problems. ‘Consiler: Has ioeretmun experiment. Voi pretinde sunt us wea som ‘pul ceratat sunt - sunt chiar un nimeni, (Client: In epult. Ai fost tespins de ANE, ou vel primi o burst din partes Tor, ‘meni sunt de pre e& va mbricaiefadat, nu mergoi la bseria, iar paral ddumeavoastea st int-un mod bias. CConsilier: Asta ett? Cur esi sit etndspuneai Incruileacelea? (Client: Cam stupid Capt € Ttarenti per prolome de eternalioare ‘Capitola 4 = tarventi pant probleme de armas 76cry Consiior: Pentru 82 (Cent: Ei bine, poate asa my ete de-ajuns pentru amd fae o rata oa. imi place modal in care mi imac scum ini pore pal, asa e@ nu trebui #8 spun CConsilier: $i atuncl ce spl? “Chent: iy re ob st chiar o rata. CConailer: Crest. Dec dct e 1 8 Tuam o foai de bie iar peo colar am sere Dov od sunt 0 rata", iat pe cealalttcoleank Dovada ci ma sunt 0 rota, ce i serie a iecare din le? ‘Client: Pe prima colon ay pune: ANE, iar pe ce-a de-a dova cred cf a putea pune: prine primi 5 din clasa,rezulatce la tza de matematicd, burs pent, Uneri ambasador,rzutstee I lmpiade. CConsilier: Dec se pare pe coloann 6x .Dovada cd mu sunt o rata” sunt a rite doveri edt pe cola, nu? Sine minte fale, des acest reali amt importante, acsten nu te fc coea c et. Estivaloroas peat simp fapt ‘exit, saa cont de perforant ‘Cleat: Uneori ese gre siemi amines at, gi pentru mine oa at de important sit in ANE. ‘Consilier: Bazindu-te pe cee ce am discutat in edna de a7, ce ai pute face ‘pentru te a gn I fap cheat incoectc& mu ai fost Selecta ar dept ‘umare eto rata? ‘Cllent: Pena ami amis of nu tv este corect, ma vo wivaiza pe autostradt Incerednd st ajung magina din fa mea, sim voi vedeaopeta pentru depen vitezi, nip oe maginn cell este opt (Comite: Si ce spune daca -ar ntpla acest bers? ‘Clent: Ca nu ete coret~ dar ean pr am ce face. ‘Conailie: Si ces putea face petru anu te mai gn ene cand o atta? ‘Client: Trebsie doar simi amintsec8 nag cree despre pictnul meu ca ‘matt dsc naar select penta cova de genul ANE, jr ast inseam ch nisi eu nu sunt. Consilier:Foarte bine, Daz gt uncori iva fi grev sie sins aceste gnu rajional, gi astfl eve supira dia now. Din moment ce afrnapie ajionse par ‘Si ancfonat foarte bine peat tine, a tema peru acash ose rog st fai nite cartonageadiionaleeaafirmati rationale petra tine, ie acestes fe of pista ex fine penta putea spel la ele ate end te vor suparasubiectele despre care am Unereion > Outi de pant > Cartoane colorate > Foarfece > Creloane colorate > Lipict > Suategia Nu mal lua fr seam ronitte Procedurs 1. Atuni end lientl se pling peta el ese ionizat sau se pun porecle, ‘agai sl vi dea un exemplu coneet, i sil sere pe fonia de hte in dept Iiterel A (evenimental activator). Dac este nevoie, serif dumneavoasicd aceasta $i exemplele ulteroare. _Rogafl st identice cum s- sinit cum erspuns tune ends fnedmpat aceasta is scrieacste herring itera C(consecingeemojionae ‘comportamentale). Auta idenilie la ce se tndea end era ronizat sau ise puneau porte, ‘vind acste gin Hing litera B (convingri- In general, tune cind opi sunt ironical se sim fie tuoi (Aw a reb d fac aceasta ~ mu este corect) usta (iu suport asta’) sau deprimaf i fac evalu global ea prvie Is propeia pesoand (4 drepate im privnga med. ‘Dupl discutareaacestorconvingei react emofionale gi comportamentale, sjlati 8 vad difeona ne a mii pices se punk poreele i fapul ch se pindsste ef nu suport acest hers, Tnurebag-l de asemence cft este de probabil cv schimba pecs! are oeSjeo, ice stag aInercat plat acum care au dat sau care nu au dat rezalate Sune al vet iva strategie pe care ova putes folosi penta mu mai Tan sea ionizares, asl inc a nu sem supers Spuneisisd ambaleze cua de pantficucaroance colorate ist deseneze sale astfel nc i semene cu un ai Using enaogia acordiri radioula! fa un post dite ack ma place ceea co aude, foot refrire a srarogia Nu mata sear iron recapialag conceptele cu el Spunei st decupeze stag gis. lipeasct pe yadio™ (uti de puntos) ca pe un memento vizwl a oeca ce posto face peo anu mal lua in seam pe vitor ini entra intr exerci, raga explice concep! dean hain seam iron, celor de aeeay est sau apr. Capital tarventl pera probleme tice de danolare 185Stratogia Nu mai lua in seamé ironiile (Cand cineva te strato o porel, tec a de ew: 1) seul 2) Te nde: Sunt coea ce spun sun? "; Mi po rl entle ded coe ce spur ei despre mine ha este adevira®?” St chiar doc cea ce pun ef despre mine este adesarat, ‘tafser stu cop groaele?™ 3) Teinrebi: ,Freaw 28 le fer sass, upirinca?" por selimba?™; Care srt legerite mele?” 4) «Ni de n seam iron” schimbod postlradiolutu, dup ce te gindest sent le seesteintrebir 5 dai seama ca mate hcurtfepa est ronizat, dar poy tolera acest sr, 6 Sti de asemenes, of cea ce spun el despre tne pote nici mu este adevarat— chiar dact 6, asta nu at fice din tine copil prozac, ” Sil eta eltevaaleger In ea ce priveyte modul de a reactiona, si & probabil mul pot chime pe cel ite tonieae, ft. arf ma bine daca schimba modul dea gindi sea reactions RAVEN PERTH CON: ILA, ACTIVA TEA 2 Certuri intre prieteni Scop: Este putin protubil ca cineva i scape din perioada mijloce a copie fa Sai Joe ceri cu preter, Char daca ase de cveniment este bare ‘big, oh poate prea devesator pentru cop, adesea interferind cu sbiltata lor dea se conesnta la gooal In multe cazw,certrle sot rez ‘ior pretupuneri pe cae copie fc unit despre alti recur ica urmare & lipsel unei comune ciiene sau a imor state de coping. Material > Cartoaye neserse > Unereion > Tabla de X sO (care poste gsi npapina urmatoare) > Cantonagele Presupunor privindcorturle bre presents catonagele Strate deo fc ft Procedura: 1, aint de a toepe joc, discs despe presupuner i cum pot aoesea Si determine probleme tne preten 2. Invite clenal st josce wn joc care H va aja fad 8 acestor probleme 5. entra jue acest joc, vet extrage cu inlet un carton din eancrile Prenupuner i Srotes deo face fag 4, Fecare ueitor~atunc cid erin iu ~ rbuie st doe dae acl oopil flat in stag deseris gindete atonal (adic nu face presupunei ‘demonsteazh strate comportamenisle de coping eficiene. Dack mu, juctor ‘tebuie sent care vuntposupunerle sa stati ineiciente de coping, 458 dicute cum se pot shim acesta, laine de a pune un X (de cite cle) Sau un © (de ete consi. Jocul a sri tune nd unl din ueator are rei tere pe un nd! 0 diagonal ocoloana ‘Toca din now oul, pentru a consoida concept. api ce termi pons a doa oar de jat,itrbay cient cum se poste ‘opr din a face presupuneri ‘Ofer client eartonazele nese, i raga st fac un nou set de cartonae, ‘ulzand prope exemple, i jucati dn nou jul ise Capitola = Iterenl pera probleme Uplce de dexvolare Copal = Ttorvenfl para probleme pce de desvolaré i‘Tabla de X 910 Cartonagel Seninoaiienn rs npr civ pln Una delete igh rn npr ape at tant win en er ' ‘Satrowa ease 1 Sgn apa eens, Pam coon Gog sere gee nbc ase Tanda oogen, rourl costes toot age es ntasi mpinp oop. wep apine chee aye sand laatnera. em dazonapt do tearghea errno “Test tnect hea voit inulaopabeco gt sinatsge | ‘stone, metem aa saaincanenta | Primesvnepatossumes | Presupuneri Stratogll de a face fat cataaar mene naw Inet put cer ul cole ese (li gareaxets are aslo Cortur intre prietoni si Strategil de a face fata ope prt som ota peaute nar meter Wey. sie Ese arp png emsnina eee ce to jan vena in vec pee | Uru din i ne acu ute dart edrunusge goa drm | santo spun pesca tcamsoye pr gust} igi fc or orp at 8 ace ‘awe eon otattwe perma es | ino aed pops eng, oss cept Copal = Tiere poi probleme ce de dexohare Capiahil 3 Taarventl pont proBlome iplee de desvolare 15NTE FE CORE RELA, ACENIATEA 3 Respins, deci trist- Oh, acesta sunt eu (Se pot sre alte versur pe diferte melo de ex. dela Single els) { Respins, deci trist ‘Dimineata spe goal mere. Copii pot forte cruzi, Scop: Alice ei mi ast erg Pentre uni opi poste pra catatofc dict simtrspingidnt-oechip, de isnt ma lovese de un refuz Jao perecere sau dint-un club. Pena c& majontatsecopilor experiniazd ‘espingerea lun momen dt ese important fie Instat modal eficiene Sunt tare, tare test dea fee ‘Vroiam stm joc cue Dar de see sunt i Material: Eu n-ost insist. Mai mutt coli de hare > Un dosar Bu alteva voi face. > Unereion encrs ca nu vr cu mine st se joace Poesia Respns, dect rst Oh, acest sunt eu [Nu searing ew sunt bun Si osiomivad de drum. Procedurs 1. Atune lind client vine I conser simindu-se supra din eauza wnt respingeri recent, arta aceasthpoczi cao modalitate de i prezenta posible modalitj dea face fa. Dac doi i pute dao cop. 2, Dupl ce inva poeza pute sho recital impreuns. Apoi diseuta despre cam ‘opi din poezie a ict fia respinger:gisindaltcevn de ou i fri 8 se ‘windease a pul este ceva in neegult cu el doar pene aliinu au veut Sse joace evel 3, Suge elientuli st sri propre poezi despre cum a fai ft acestel probleme. Poste plsiraaceste poz nt dosar sau pe bane Ia seold, pentru 1 reamint eum a fed ft espingeri Pot gis ceva mai bun De fic sh de juest [Nu inseam cA sit bun Pentre uni m-au refit. Be Caplolal Tarver penta proBlome pice de dasohare ‘Capit 5 Tarn per proBleme pee de desolare csERENT PENTRU COPE REEAT, ACOA 4 Cuvintele nu ma vor rani Scop: Exist un proverb cate spane ,Pietrle md po Tov, dar euvnle mu ma vor ‘nt. Din peas ocx hues tse ntmplt coil permit cuvintler sf ‘inease. Seopl aes interven este dea iva cum $8 ou permits scot Tusa, Material > Opereshe de dopari penta urechi > O coals de hare > Uncreion Procedars: 1. tuts cn eienu vine fs eosilire,plangindu-se penta cX ineva a spus ‘eva cre eit sentimentl, cee st epee: ,Pltrele ma pot lov, dar ‘cevintle rr md vor rn nicodata decd! daca en permit aceasta.” 2, Discual idea de amu permite lira sii neascd sentiment. 13. Cerei st fac list cu lucrari pe care ali ile spun sil nese, spol raga sie3 punt dopurile pent wee 4, Explicatiso vet et perind ist ew ture cae I ines, dar pera care dopurile pentru urech,vatrebui sd presupunt cd mu poate auziacelecavite. Pe feu, pe mau cei ctf cuvinele lientl webuie 8 ignore 5. Dupl ce tema de cit isa, treba eur sim lind ve ignorat, xg cum nar faut cuvincle. 6. Discuta despre fat, dyin vita real va uz ce se spune, poate pretinde ‘l poartt dopur petra urechi care locheaz8cavinel, si asfel na va permite cel vine sie rineasch 7. Discutai despre alte modality de ama permite cuvintelor si rnease 0 ‘modalitate arf 9 disput dac8 coca ce alt pun ete adevirt, su 88 se ‘ndeasch dae au eo ceva dack se sup 8, Angas! intmun je de rol aver, in are acasta va spune porele cue In cuzul aceta, dumneavoast). 9 Tt ce vi srato insult, prtind eu le auzi, iar poi rst eu vooe tare citeve eimai rina, cum rf Sunt doar euvine, deci mm pot in’ .Ceea ce spui nu este adevira, aja cde ce itm sup?" De ces le ‘fer satisfac, avdtind- ocd sunt separa. cdnd pr alege sign? 10. Face sem de rolur ate net clenol st aiba oportuntatea dea exersa formals rationale. RY SRY ADOLESCENT: RELA ACHMIATEA ‘Sep: Prieteni capriciosi Ma les tn adolescenjatmpurie, problemelelegste de pretenicapicog” unt foarte obiqnute. Pent cf nerf dotoscon sunt ait de wulprabl emogional, acesie rela untor fimeyoneaz, alleen, pot fo sur important de ses, [ste forte importants se ofee mai ales nero adolescent nstrumente ‘motionale pentru avi jas acd prin aceste moment suaritore. Matertae > Un creion > ga de lara Priston’ capricogt Procedur: 1. Of ctienulfiga de her, rugind 8 competeze fiecareproporite, 2. Dupt ce clennl a completa propoziile,diseu emote identifica 3, Presupunind ck a srs emo negative, cum ar fre, depres sa supra, identfcaympreunt eu clientlconvingerileiraionale pe care lear in legitark ‘exexemplele. ‘De extmplu, daca fos furos pentru cl ma fost invita Ino petrecere, ‘ar putea ssf gindt cd mu ese corect,c alii mua rebulsb- cesping, shar fi tebuit fe invitee ‘Mai mult decdt alt, dacks-0 simi rit sau deprimat, se poate st se fi nat nimeni mt place, ot extegroamie sf lsat deopar, i ch clodatf nu va mal iva I o perecere 4. Usizind exemplul unui prieten care rita, ajutai cient injeeag cum {si poate cons instramenteemfionse, schimbandu-g modul de ag, “Mat inti, ugatil st idenifie eonvingerle iraionae asociate cu insultele Prieta 5. Dupitceclietul a idenifieatacesteconvingr iaionale, vail cum se dispute: Care este vada ca est coca ce spun et eesti?” “Gum aes ext prot, daca a roll principal?” Cum te aut fapal eX et! euprat eitur cu aceasta, dad mu ‘poi schimba ceeacespunepritonu tu?” 6. Incursjayidiscuta despre cum dispatarea convingeriler iationale determing mot mai pin suparetoare 7, Dupa discutarea mei multr exemple de propoziineterminate, raga st sleagh o problems din vn reals ienifceconvingeileiraioale legate de aceasta, sl dispute. Be Cpl 3" Tere pon problame pice de deolire Capital Tatar penta probleme Upice de dexvoliare wmFiga de tucru Prieteni capriciosi NERVE ENTLY ADOLESCENT: LAU, ACTIMEATEA 2 Realitati ale relatiilor 1. Dees bien pric nt ma vorbis mine, Scop . ae rin satura lo, adolescent pur sf opereze x vedere noel als aun Mi int lind este vorks de reli, Cin apa probleme, acyta aden uo percept. 2. Duct un pict ‘ttt sin doventa Fort cent, gine froma determing ‘omportmens suo dius, Acar nerve est ment 8 i ute st Mi it ‘rvenscd mal reais cla romantic. 3 Dacha pritn, devine pin fort bun oa sive, nee Ms it Uscrson 4. Pent ine, perdres ui prin ore bun be ree tt ma Inseam Proceduri 1 Atunc nd adolescent desreproblemel sale din ela omantie ma '. act uni din pretenii mei merg undeva gi nu mi cheamd, cists ch tigieq a ened a GS Ms set Pedeo pane, ear pte ala no lain partner cae o gn care O rae ip de tepet sau ete abv — dar en olen acesten 6 ne ea, a ae Pde at pare, pater sa pute sto watezo cape o regi, dar sar tous eines Ge acmenea in compartment delincvent saul ip 17, ack nu sunt invita 0 petcer, fe comportaente negative, ate ar putea aven un eft dSunitor ape ao ‘clei sao - 2. Unmod isa pra juts clients vad sitstia mai clr este ea fei 8. actu pit neepe a iter en nea care pace, ‘copie pttatelorinertor/ Exterior. Apei rug urtowee: ea Pratl otro, va sei tate triste pozitve ale rei gf le : invidui ew arcaten sai. In pavatal eter, va sve toate espectele negative prezent nei 3, Dupe clients a ena de ss, proces cbr, deat @) reat pe carer pten le ignore din caza veer nuts) tpectele porte le lai pe care wea e met. 4 Ponts ena ae nico gare a patenerl es va schimba, scat ipreuni cea cea ce a puta face personal per bunt eli 4. Camara ect ce v8 deifca ptt, cee cent Seach "vena gderavantel, penta. ua sf detec act ma merit sea Intelatie espectva. ie Cpl Starve pont robles de deoaré aad 57 Tar para proba pie We devo cyINTERVEN PENTRL ADOLESCENT: RELA, ACTVTATEA 3 Probleme cu parintii Scop: Cu mic excep, in-o misue diferta, adolescent au probleme cu pin Tn mod fecvest a dieu fn a vedeshuraril din erspoctiva pra, ge sim inrepaii acd lnorrle nflul or. Aceste emo sunt refleeate desea Jn fra Lrg instr aresve de comunicare Material: > 3 coli de hire > Uncrcion Procedur: 1: Anuneicnd elena! urmneavossr descre probleme legate de un collet de Jnterese privind aspect legate de indcpendenf, ogi ty cre mele In prea de ws a une fs, sh sevie ap sexed el ch ar trebur sh se penis ‘cd, pring se opun 2, Pea dous pagina va sori Piri", iva desrie pot care cede este perspectiva ping leg de acese probleme. 3, Dupe vi face o idee eu priv la probleme client, angaati int joo eo, dupa. cam ureazt: Ciel vajucarolulpxintelucarevispundelacecacefyidoresteadolesental ((usat de durmneavoaste), Matin, cad roll revendicativ” into manier fuross, cae ar pute provoca pesibile eae ale prin. ‘Rejucatlaclasi scenariu, dar de data aveasa trun mod mai mult set, si mai pute ars Discutaicuclentaldferenfele dite col dout abordtr, si intrebaf! care intr ele ered ct -r ofr anse mai bune pens a obtine ces ce doef 4, up jeu de ro, sublinig fapa 8 fue agresivitate sa provin din convingerle sal c rebue sh obj tot ceea ce va, gcd este Ingrorito dacd ‘se intl fs cum vea el 5, Indemnati i examineze diferente dine a prefer sau a dori fick ceva, gia ‘ave preeria ea lcruile x se inane cum ved el 6, Pengu ct clenul urmeaveaste va aveatendinia de a suprageneaiza, etd tld mu bin cen ce dove, se iio side ‘ri, matednd unul din capes eu ,Niciodat, ir celalat cu, {notdeauna. (Cero st sabileacd unde ve suc pani i, Itrebind ze adewdhar {i pring er te las niclodatd sd faci cae ce vrei?” 17. Dopi discufe, ere ccna sf revatvere sta a de probleme lege de independenf, ss idenifice ele ma importante sspecte pentru el, inind cont de fapal et ar pues sf nu ogi tot ceea ex dorete. « Bxersai din nou jocu de vo, dar de data acres cietul va jee rol su, va ttebui sf utlizezecorunicaea sev 9, Diseutajocul de rol, concontrind-va supra evantajcor stil setv spundnd clenuli cl pentru af ase ext nevoe ssi schimbe revendicrile In peteine 0 Caplohil = Ttorventl per probleme tpi de declare Capos = crvenl pont probleme pice de desire cotmend an ADOLESCENT: RELAT, ACRE 4 iw Relatii romantice ‘Una din sursle importante de ses pentru adolescent o rpreznt eatia ‘romantics, a pineal poniu cd adolesceni au tendina de a catastrots yi dea suprageneraliza.Acesta mu realizexzAc8relaile romantce din Heeu probabil ‘nu vor dra wala va, sued fn cazul une desparinideoaeze ered eel af rebut 8 deze pent totdeauna, Pent ck percep lor asupratimpuli teste concert asup proximitii ar duere este adesea foarte inns, este foarte importants fle aja sfc ft nt-un mod rina une imple romantics sel Int sau exagereze = n rspuns ere poate avea consecinte negative foarte serio. Material Povestea Relat romance Proved |. Ofer tient o cope povett Rea romantice, i permite to citease 2 Duper aceasta a ett povestea,discut despre modl in eare poate f apical rela sale romantie,sablinind faptlc&supragencraliata si catastofarea potavea un impact negatvasupra modula eare percep lueruile,Cateva fntreblr generale pe care ile vei adresa pot inlade umatonee: Chior va fsfigtal luni dad te vel despre prietnal th” ret ca este mpostb sa mat gasest pe altineva?”™ “Chiar deca despartrea poate fi dureroasd,acesa este cel mal ru era ‘are far putes inimpla?™ ‘Caplcla 5=Taerven pevira probleme Uipce de desvolaré Relafii romantice Maria ere foarte supirat, Paving tocmal au informa-o ela sli lanl se vor muta ft-un os ‘ot ta 160 km, Mari ney pte imagina cf va fi nevoith a8 prSseast local unde a ereseut. Dar ‘hai rule cit ati, cum putes sii plriscasea pricteul? Nu se putea gindi dest Ie fata cd mic ‘Jama veden pe Bogdan, of aceata ig va gsi pe alsineva, gcse vor despair, Cu et se gindea mai lt acest scenaru, eu st devenea moni deprinstt~ pn in punta in are prin au timis- sm consi. ‘Maris ra spus conic ot no mai woia 8 waiasel. Aeeast elie nsemna prea nut petra ea, naps suport induc no vamal putz vedea pe Bogdan care i, Sts cle fu potea si dueze da i locuian at de deperte unl ft de cleat, simu tia ce se va ee fia Facea total impreuna, 3 jm o8 nu va ma gsi pe lcinova afl de drasuy ca Bogdan ~ inet near mu vo 8 3e gndeas acest ura. sus conser cB mai degrab ar mur decdt st semute dopane de acest, Mai fat, coniliral a reaizt ft de important este accast relate pentru Maria. Apoi a fnteba-o dacé'@ mai avut gi alte relat pe care lea consderat serioase, iar aceasta 2 confi CComsliral-a cert Marie st deserie cum «ecu pst cele relaiatunci nd -anincheit aceasta ‘eps infil a incereat shi psascd diverse hur de cut care so fnk ocuptl ~ apo in cele ‘din um, sea gist pe altcineva. Atuel end consileal a inrebat-o de ce aceasta abordare no a puta funciona gi de data aceasta —dack de fap aes relai nu ar putea face fh distal ~ Maia §ofzat pe glindr [cole din ura spus ch acest ele era mult mal seroast decit cele dous Americar, de aceca creda cima va pica tece peste aceasta, ‘Apo’ conical nreba-o pe Maria daa on erode relailanerioare yor daa pentru mult timp, jar aceasta a confirmat, Apoiacesta a certs se gndeasc cesar tntimpla dacs va dovedi ‘hail aceasta este aces reli, ponte rela din timpul lice de obicei mu dureazA prea ‘nol timp. Ea a sublniat fp cf, desi acum pare o tla foarte specials, est foarte probabil stm fie to tmp asa ~ ar daetarsnucid, nu raven alt sane sh giseasc pe altcineva cares fe gi sai specil ‘Maria admis cl aceasta era posiiitate Ia care nu se gindise. A discutat Impreunt cu consi alte gresopunert po cae fe ficea (de exemplu,faptl ef se muta Is 160 de km, gic fe gindea o8 musi va mal rovedeaniiodat pritenul, era probabil exagerae). Nu exist nil © certudine ed vreamul din ei vag pe allelnev, De asemenea nu exsta nici o dovadi cea mu va ca suprtadesprires; pan arm, ama trout prin acest tp de situate aint, a supravieht, fn elite, Maria arf foarte rit, Dae char ri exit nimic mai ru deoitdesparirea de Bogdan? Dupl ce a gindit a aceste hua, a recunceou csr pulen 4 exagereze cu privre la aceast situate, A Tost de acord si ifn in vig, sis crue rept, ind mint ck va putea suport, ‘hie dacIcruile nu vor funn ~ eine doen se vor rezolva ajs eum ar dori ca, Copal 5 «Intervent pentru probleme pice de dezvoiare 8Performanta si competitie ‘Atunci end copii incep geoal,sfer lr socials se largest, iar et devin mai ‘onyteni de sine in comparaie cu ali. Accast content devine adese o sur ‘anvieii, e misurl ce se sien sib. o bunk performan i s8 concueze pentru poet de Tider In arupur, tn echipe sporive, reeunoastere scolar. si ‘mai sles popularise, Waters (1982) ada ct uno din convingerl ional ale copilor est 8 Trebie 3 cg" (pag $72), Elis (1996) x dentiiot oeeig& ‘sentra & find Trebuie neqparat, de fat tot tal, am succes actvitie Important sin relagit~ saw alfel, ca prsoand, sunt um rac gu sunt bun de imic™ (pag 13) Presinea refetoare Is performant’ si compete este adeses inti elberat sau my, de eitre pica gi profesor. Uneori copii presupun ct adui se ssteapla mari performani, ar ceastipresupunere poate determina cascepasi- #stabileascd ng standade nerezanabil de alte. Indiferent de sur, sxitaten Feferitoare la performanga poate determine probleme fice (de exempla, seize somates, inbolnivis eationae cu sresul) si comportamentale (de exemply, evitae, performante compromise). Unntioarele interven se adreseat In mod cific problemclor de perormant i compete cio cop si adolescenfi le ‘ot face fn modu stnaoase, ste ENTRY COR: PERFORAANTA SE COMPETE, ACTA 1 Trebuie sa castig s — Aceasta este 0 poveste care poste fi utiliza pentra copii care cred o& trebuie si cise near Materia: > Povestea Trebuies8cyig Procedurd: a 1. Citi cient povesteaTrebule sd cdg, Puede asemenea, i offi copie. . 2, Dupe afi cermin, dscuai probleme ca cae se contunta Gorge, cum ‘haat prctennl sins ealizaze nu trebui st cdige meren sas ie cel ‘nai bun toate 3, Ceef clients vB ofere exemple de moduri tn care ar putea apica aceasté Toei popria via tunel end e comfrun eu presiunc pandalu et tebule stig ea ‘Capalal =Tteronil pon probleme Wipe de dexolare Capiald Ttervent pera probleme Uiplee de devolare 38‘Trebuie si cdstig George concura penta fi selectat I echipa de fotbal. El impreunt eu aj copi din eartier erau forte neribditon. Cuo sar fainte de preelefe fratle mai mare al ui George a spus ei di ow va fi seevat in echipa principal a fun mare att. Goonge sve dus a euleae cu un nod in stoma: ‘uo via si fe un raft, dar erat mil epi are comeurau ar uni dine ei erau msi mari cao, si ‘probabil gi mai bani, Ns ea sigur f va rugs fe seletionst in echipa principal Inziua pessoal, George ee foarte agit. Fratele stra pemarpne si pxves; la un moment at, a apropint de George $i pretenit acest, 5a spus ,Hei, mili... face bine sf ‘sclcfionafi th eeipa principal el nic eu nei piteni mel nu vor mai vorbi cu vo." George era {ena to ce se putea gin ers cum st mai dea oci ou fratele stu dack nav f seeciona. Foarte cud a Veni findul lui Georg. Fra dja att de emofionat din eazairnilr fateh si, indt fa Sina probelr, sta c& av ve decaret prea groza. Is dorea nici st mu se fi nd st rmearg la preseleci, Probab aria destal de tis, pentru e& unl din prieteni ti aveit nel gt ineebat cou rain regu, El bine, si auzt cea spus fatale meu ~ 8 els prieteni fui na vor mai vorbi cu noi dacs ma vom fi selena fn echipa principal." spese George. A spus c& doc nu vom fi lei nseamnd suntem malig grata.” Fei ome” spuse Adrian, .Nupots red lag sf afeteze aga cova. Fratce thu se cede ‘mare ice dacd nu vor fi selefiona in echipaprieipal? Na sunter rata. Sut ml jor: {te bun care dau probe, iar dact nu vor alin echip principal, putem juca In echipa a dou ‘=u echir aft mate hin. gnora pr simplu ce spune.InceareA doar st necajssc.” La asta nu m-am gindit, si rede al dreptate,” spuse George. .No-mi place end imi asf! de lueur i atunci ma gandese ck rebuieneapiret st cit, minor fore tre” Ei bine, este doar un copl cate vorbeste,” replict Adrian. Si char dacs ar fi grozay 8 fim seletionafi fn echpa principal, nu suntem nit ata dacd mu vom ali nt 987” "Amst," spase George, cae i amin aceasta converaie cu Adrian ceva mai tirzi, dup ce rae iu sedis penta ck ma euyce fe selection in echipa principal ,Tucrez cl tcdeauna trebuie cst, dar eu nu sunt de soaeai pizere,”spuse George fratelui Siu Aga e laste In ace! Nu sunt un tat doar pentru c8 sunt in echipe « dow.” TRYIN PENTRU COM: ERFORNANES $1 COMPETE ACOA 2 A fi destul de bun Muli copie sim presi sia noo foarte mai. Des aceasta presiune ‘eit woes ps ovinin, pote de azemenes ne Inch pe copia > imi ‘ssi 8 concueze eu cei de aceeai vist sau cu fai is 8 gindeascd fa pul cna est la fel de bun” dac nau o performana la fl de iat ‘Anvieatn remus solicit goolare poate fadesa ridica. Interventia lute se aeeseaa scestul ip de probleme Matertale: "> © couli de hte sau pas alb de 60 x 90 em, impli tn gase pirate, Hare din ee find maret call euloate: og, albasiu, negra, verde, galben i violet > Un erion > Scenrile 4 i dest ce bur (penta nota rspunsurl lent) > Nott: acest joe se desfyaara la fel ea Twister Procedurs 1. Ci pe nd lene senarile 4 est de bun, s corte svi xspunda verbal la icare dite ce, 2, Pe misur ce rspunde I nebir, se va mua pe coal de plastic, confonn Indcailor din seenaru {3 Nota izearerspuns al clint, jar a fnalul cul, analiza ce ga spus stan ind sit rest bo bunt porformanth. Exemplle pot include ‘urmatearele: ‘Ceili cred of sum proast ‘Nar rb toe descurce mai bine decd mine” Vif voi dezamgi pe cell! daed mu ma voi descurea bine.” 4, Discuai emote pe care ese posi 8 fe svar cum a frusines, snxietatea Ingiorarea sau inrederea care Jepind de ceea oe gana. ‘5, Arita conexionea dite nds emofi. Dac cinta are de obieeiemotit ‘negative insta recum acl descrte in acest interven, ejuag-o {nfeleagh cum poate deveni msi puinanxion sau jena, utind dalogul interior raional 6, Pena a conersiza acest concep de dialog interior retinal, ulizai un date cena (de exempla, execu de pronunie) ea exemple, i verbalizati coca ‘ce clens arf putt si spung gi arf fost mal rational: Sper cl vo! pronuna coreteavitele, na va tebui st mi age; dar mai pentru ct greqese um ‘uv nu ineeamnd c sunt wn copilpros. S-r putea stm sit putin jet, nsdn este aga mate sr.” 7, Permits clientes aleagh din diferitelescenari, sau inuraatio 8 utlizeze proprile exemple penta exersa dialog interior raonal me Capital ‘CipiotaS= Toren para probleme tplce de ezvaiare 27Scenariile A ff destul de bun 1. Profesorul ii cere cites eu vooe te. Te simi —(piiorl sting pe rou), 2. In Gimp ori de mntomalid profesor! vi parte pe coh, gf waft rasta pecbleme Ta tbl, conta eronometra. Dac greet problema, trebuie syed. Te sim entry c te gad ‘picioal dept pe abstr). {nsimpul unt ore de romint profesor i rdiet pe tot tnpefoare, a imparte pe echipe, ‘si apor cere pe rind elevilr spin cuvinte pe liere, Ceca gress, bute 30 ‘jez chips care are la fg cet mai mal cameni ta pciore, vor det la sfisiah pent te winds stmesiull Te si ‘entree pinot tna dreapt pe verde) 4, Toatt siping a stndlat pet esta de a store. Taal du i spune i vada 10 dics rSspunz corect a toate intel Te simi entre pindet eva stings pe viele, 5, Profesor i spune cS tof clevi vor it cu voce tate compuneile iar apoi se va vot ‘ofa mai bund, Crodeai e8povesea tests bunt, ns alinevao lat majorttes voto Tesi enir ee pines “piciral sing pe neg), 6. Unul din priteni ei vrea 38 vad ce note ain eamet. este tard e& ae note mai Dune decd tin, se sit Pentre te gnde (icra dept pe salen) 17. Elevl ere va obyinesaptimdng asta cele mai bune noe, va fi sefil casei, Cree et vei fi acel, dara fost lteineva Te sim ented winder ‘nina sing pe albas), 8. Elevul de lings tine te fntreha act din neil test ai rspuns cost. 75% din pentru ch te glist (nina dreapts pe 2 ‘Copal 5 = Ttervengl pera probleme pce de desvoare Capita 5 Tarver peri probleme tplee de dexvolare 25! veRVENT PONT CORI: HREORSIANTA !COOMETTE, ACTEEATIA 3 Nu sunt un esec total Nu sunt un egec total ‘Mii era bosumflat, Toca trminase lectin de pan, or profesor ia gps cl una din pese mi ‘kata foarte ine. Misia iscputs pings. Wu po 8 cnt nimie cum tebe," oft rent penn 8 nicodsth na Wo afl de bun a sora moa. Ma voi fae de rine la revit, sm Scop: upot sm Spunct mere ca mu sunt bun.” Profesor eu I Mia spuse, Pentre fata anxitatea referitoae la performant i competi, copii luebuie il seumiatease fp eh sn ste oop 1 dacs fe fal Fonte eae a bin in stoi de perforant su concuren Matera: —_— : > Unereion jane a > Povestes Nw sun am eye foal — Procedura: ——— - 1, Ofer lienuli st eltease povestea Nu sun wn eye toe, S240 el cs Ea ep dmneavonst. 2. Dupice a termina de ci, va seve sau vd va dicta propria versiune de fal om rafionale ee - — 3, Dupe elena are un fin pentru poveste,disutati despre cum poste evita 88 se gindcasd la el cx la un esee complet doar pe baza une performanfe sabe 4, Permits elatoneze acest concept a propia state care implied © performangi mai slab in-state specific, — ie Captcll5«Tcerentl pera probleme Wplce de dexolare Copal 5 «Intervent entra probleme tipice de dezvoiare aiERVIN PERU COR: PERFORUANTA B COMPETE ACTHETAREA 4 Fac tot ce-mi sta in putinta ‘Copii rei in mite ek este Fonte important fae8 tot eee ce le i'm putin. Trebule de asemenca sa ya mint c8 Bea mo ues S108 performange i fe de buro cx alsineva, su dae nu au oele mal at note, ‘ez nimie dae se supra. Material: > 0 coarda de srt sau o minge Procedart: 1. Clie vase coarda sou va bate mingea in imp oe recita poezia, 2 pune cstrind coard sau bitind ming i timp ce rect, Iva servi dept ‘mero rapids yourt de ai reamint fac ot cee cei st fn putin situai in care ae ceva de ealizat inti ce sare coard san bate mingea, inva ummtoareapoezi, etsonalizati cu propria! sin name Dinineata la yoal soarele sare, Siland pe alee opure. Trece profesor yipe wari bate Sti spunea 38 facd tot ce poate. ssel “se gla, [i fc or oe en putin. Cate raspunser une nimert? ort phil, cu ws pe de struts? (Cicmul va tcbui sf continues mumere in tmp oe sare coarda sau bate mingea, ind cind gegete 4, Discutai despre ecnst activate, cernd clint si desere e inseam sh fica tot ce st in putin. 5, Arita: cum a pte evita se favinovieasl gi we supere stunt end nu seusyte, dey s-asuduit foarte tae ga fcut tot e+ sin putin Shar putea ‘pune ler cur afi «Fae tot emis npn, ga sunt un egec dacdgregse ceva.” {Chlar dat acum wl gresesecte ceva, poate deta vitoare vei fi ma ae 6, Invitaiclientl st compun alte poczi pe aceeai tem Cei mai buni din clasi {in momontl in care elev ajung a cen, cree presumes pent a shnge ‘rte el ual bunt din sla dc yor ad coneurcer pentru bare 8 "coop la facut bane, sas ie eompetitv pe page munci. Adsea, ‘lien se gindese 8 daci nu se numa rite cel mai bun, ane nseamn ‘ol se sums printe ce slabi. Acoust intervengie~ sprint de ulizarea uel sxe eat va sua pe clients objinko mai bunk perspecivk—seadreseaz4 ‘lini care cred ef st ingroitor sd mf cel mai ban. Materiae: > 0 fig de hte sun maser > O fosiede hire > Unersion Procedurd 1, Plasati fia de hine pe poda,etichetind wn din espete Cel mat bun din cle ia celal Cel mat slab din clas” 2. Ceri client sie plasenede-t hingul axel do hire tn leu caret reprezitS cel mai reali, gst marcheze leu! ca un X. '3. Riga poi sts paseze in local In care cree cl sev scolar. 4, Spunef: cA dat muse afl chiar Ia cept axel ou Cel mai bun" asta na Inseam ele afl print ei slab. 5. Cates identfic in seis convingcle sale despre ce fnseamnt staf rine primi 9 printre limi, 9 despe ce isearnd fie unde este acum (presupunind eX mu este deja pine primi sau print lini 6, Direionindy| spre coavingerile detificate, jus & dispute evalurile ‘lobule negative fa de sine (ie su bun de mimic acd mu sunt cel mai bu"; ‘atastofarea indepth etre sine (Boe Ingrasitar ed my sunt cel mat bun din clas mi v0 tine burs sox recunoapteredacd ma sunt cel mai bun" st tolernga sa Scazath a frstrare (Vu suport mu fu cel mal bun fla a final anu aT Capital 5 «Tater per problem Wipes de dezvoliare CaptohiS«Tnaerentl pevtra probleme pice de dezwoliare cry"an PETRY ADOLESCENT PeRRUUANTA 3 CORFE, ACTIVA TEA 2 Presiunea performantei Scop: Des resiunea performanyci poate proven din diverse suse, pont clei care lrmirese perfarmanis nate, desea ova tai putemietprstone ovine de stepcrie stilt dee np. Adesea client enpercaiard simone de tes $i deniticasimptome de misne,jend,amaette si vinovile ca ind consecige ‘smofionale nl stesulul espetiv. Accast intervene unnareste ste adolescent st reduc presiuneaperformants ear si impun sing Mater > Unersion| > Proposiile de hai refrtoare la Presta performanfel Procedr: | Atel sind clint discus despre problemele pe care le are aul cénd xperiatiaz8presinea de a aveuperformant forte sdicae gaa 8 completeze propeitile de bea dn igh. 2, Revedetirspunsurile cliente la propo nterminate, i ajutai- a dispute sonvingerile irjionae relations eu perfoemana, crear pues fteflectate de ‘moti negative sau evaluarea global negatva de sine. 5, Peotru outa clients neleagd nat mod procesl de dispute, ruga-o stg inuagineze 4 pritena el cea mai bund se pando ct este cl ma hu hvu din Jone air i perforant nat, se cart sing tune cnd performance situeaza sub prope ayeptr i este total devastath dacdIocu lin lista celor mai bunt din clas sade evo posite, 4. Angaaji-a ints oe de ro in eare durapeevoase Vet juca roll cell mai bune prietene care se plnge deacete probleme; iar roll cliente este dea v8 consis” 5. Dupi jocu de ro, cscutai duc cliena ete de cord eu pitena sa refer la it de Ingrozitor a fos, i~dacd mu ~ ee ume face dificil urmareaselorsh ‘ecomandiri sau actus fe de a gn, pe care lea sugerat pretenel Propozitii de bazit referitoare la presiunea performanfei acl nu nots maxon, msi ‘Ac cin alcineve rupee mai bine deetin la musi, sport sau ate dcp Sime ‘acl locul meu din Kista cela mai bun din clas sade o porte, ma sit (Col moi bun lua stuns ind ai performane malt ete (Cel mai ri luc atunc kind al perfrman ral este Atunci lind nu seuges am operfrman Ia fel de nal cit ered cl ar tebu fe, mt ‘Dac sent coicea mai bun nseamns 8 sunt Mi sridiese simi deptgesepropile performante in ea ce privste ae (Capitol 5 = Ttervent pera probleme pics de dears Capiolal 3 Tarren pena probleme Tipe de desolare"NERVE PNR ADOLESCENT: PRORMANTA COMDEIERE, ACTVTATEA 3 A cAstiga nu inseamna totul Seon Adolecono peta mod ree o amit penpet ape i Si orestpun cinsegal i itorvn Wate net eseeree seen Sin ep su cet ma bn mien avant hee ‘cette pean bi pecega a mo reat ero Matra > Mai male necoogu n-ne > O foaie de hirtie i a > Uncreion Procedai: 1 2 a 4 s. Atune ind eis ctasrofeas in eg legit cu efecul de ce mal bun ey dea cigtgn fcare jo, sa de af nominalizat pen ces mai presiaae bur ees cect mecologunie uc termi de ct, nteba deed seeped ceva ia eeu din ncrologr despre performana scolar dn implica decla ere si serie propria neeroog, ubliind ed cebu tre deta ese deficinfle at eyecare sale ca ate, muziian, eon, elon sand Duplo ermig, suai despre moduli care sa sinc ga sre nesologu dic ext de pee ed perforant ela din Hees va conta ena mul anid acum inte Aut nu sent eoncentreze pe Bisse impereciue sa ese peceput NraRVENT PENT ADOLESCENT PERFORATE 5 COMBE, ACOVTATEA 4 Materiale: 1 2 Procedurs: Alege-ma pe mine Pe msurt ce adolescent privese spre absolve, competijia pera burs, ‘moran 9 prem post fossa importa de ses peru edi. Pte determina de asemenes sentimente de inferioiate rugne pent cei care mu reugese. cet interven rat aolesceaglor modu in are po fice fh ‘treulu eauat de competi > Un ereion Seenarile legeomd pe mine fer ciente o cope a sconarilorAlogesma pe mines ceri sk spund a Intebicl care wea fecal seenarv Dupl ce clienta va impitigese rispunenile,ajta-o st infocuasescrice convingereieionalt cn tnele mai afonle ili imageria atonal emotivi, dup cur urmseazt: Lsati- st aleag un soenariu sau propunt ea uu, da niet unl din ‘ee prezente muse potest ‘pune a ned chil i i imagineze ci ve poste de dtaliat pt hese resins ( pute aja, sugerindvi urtoara imagine: Ai pint veil roast {n fja mltorelov ia plringjlor, sui eameni plaudind penta cA ma ‘eit iver camereeleleviznilor dee Indeptte spe eight.” fntrebat-o despre cum sa smi daca ai acest er, Dupi ces viziontemofile, ceri sg imagineze faptul cn Toe si se sma devastate site dezargl pentru ef nu x avut parte de acest pivilegi uatro se concenezeasupe a c2ea co a trebui -i spun penta ‘xperentinun sentiment modert, adsevat de dezamgire tn ocul xi de evastre, 3. Analizai proprile experzne ale cliente pivind compet, sicum a putes face fi propriloremoi, daca mu se ric la inalimea proprilr apt, ae Capitolal 5 Intervet pon probleme Wpice We devolve Capote Ttervenl patra probleme pice de dezvltare a| f Scenariile Alege-mé pe mine ‘Teal fi dort foarte mult sf fst les in Societaea National a Dramaturgilo, der mn {ntimpla ‘ack ees ue i rr nimpla i, cum tea sin? (Ce ai gind in epic cu sta? ‘Sperai st fost ales capitan al echipei de bashet, dar una dint cog rimit mainte vot dest tne Dac acest ue -inimpl a, cum tai sn? (Cea gind in Iegnturacu asta, ‘Ai aplicat pentru o bursa In valare de 3000 de lei pent ere te ndes eal mae ganse ‘so ob, dar nu ai primi. act acest cra -arntimpl i, cum te sig? Cea gind in legiturs cu asta? (Creda vei a locul nip art nomi de matemaic, dar i fat locul do acl acest er i -a ntimpl i, cum te sig? Ce ai gin tn legturt cw ata? Timiditatea wind in vedere accel pee pus de cie scat asp imag face ‘trl sconpargact node nunca mod's vere a uneasprta, freartrbal sh ico sue fal o mul ner sunt foun neg {imal incare arise compord. In une cer, eplsesmt marginal Sf enh daca ra pours aie de rns, pe cae fame lr ea pes stn 9 fe poem nlc sti cop de 9 sas ei 8 an ncp a ie eae se ln Cee nt a tr ng, Ae cig a rath lesan devin obsed de mod In eave ara, Aceat exe exe pns Carpe ate re oni agro car i do pra proc Sav aponizied din cura ul oy mins ere, mints lr, ee sgt. In tasanbly, azesle impefcionfiie sunt probleme minor; ot tote aces, timid imine o sua cea anne peat cpl adolescent ‘Unle dn probleme legate detimidte, sunt J aemeea relate sccepaen de sine ass exit sit inherent adifonale peer cb tinsel apes specie ale sel probleme leat e eel ae ‘Captoal5 = Tt pon proBleme pe de deavlare Capital 5 Tcervenl petra probleme pice de dezvoiareenvi PRU COPE TRADTEATE, ACMMIEATEA Ma simt stingher Mi sit stinger [Ai anise place jot de-asoala cu sora ta mai micas prieten acest. era telefonat ‘nul din prietenl tt de scocag vest cn tne, gi aprospe ai must de rugine tune cid Lal auzit pe ‘els cH pune c te acai dea scoala. Te inteba de ce ma tea chemat Ia telefon, da i continust hte joel, Citeva minute mai zi, prstenal tu ia fcutapariia in camer a, care es sanju ck ‘sill de clas, L-ai salutat ial Sncepu 8c bb, spunind ce plictisea imu avenialteva mai ‘aun de ficut Tie foe jen i intrebi duc voi se alate, fac doar a stat acolo simyind- testingher. sex 7 Copii mai mici adesea se simt timizi din cauza faptului c& sunt diferiti fay vei Poss cele strane we ae Sovrpnde cent sor det anc vst pts tea ce Sct Lava de 0 i cop nl wor seco 9 e jose ajucki:ininp cil vor ss compare tal mst, spa deo are utile Asa ere coi at vee cam ok x este proene Material: > O fosie de hiro > Un ereion k > Scenariul Mi simt stingher Precedui Ts Ofelia o copie seem Msi stinger, it I dummeavons pss 2. Disc despre mati pet cabal in cl cnc woe Prien si a afl ch cjua dea yr, de ce consier ct pre sh Epreia cet Irv o atv pent cop mi 3, Ratnam near. Chin ack pute resp ch ‘rita si se inde ch jones de cal ete per cop mi chir dct sonal tu ar Beret are cae a in fap che ue cov ewe? Arba ciel des exit cvs insert sear car st ac pli | 5: Coe lc in acest sora su una din via seri a sk i Steen i care nal nu sma de aati ce anime bul / 8 eines se ak iri pon ca ant ar ent a Capital 5+ Tatervent petra proBleme Uipee de desohare Capo *Ttarvnf pon probleme Upce de denolare Bi| ‘reve HESTRU COMI: TarTATEA, ACTVEATEA2 imi fin gura Scop: Purtrea unui aparat dentr este ceva de care copii se simt foarte mina. ‘Aces cr se poate spine despre ptt cchclailor se orice eliceva care i ices ie ders de ox de visa lor. Aces intervene ih pe copii sh schimbe perspectiva cu piv a tga lor Material: > Un mierofon de juste (uu un microfon real) Procedurs: |, Atunci end clienta durneavoata diseth despre fap co simte rin do faptul ck poor apart dencar sau ochelr, sau pest c are o noua zur care ru place,incerctiurmitorl joe de rol: ‘Spuneiic@ sunt um reporter de fir care este Foste eturiasmat safle ‘mal multe despre copii din acest ora cre post apart dentar (sai ochel, of drs navi dese seen exact perm nomena ‘Aoi i spunes ck vet Bsa citeva minute pentru ase gindi la elt de important se site, ln avantyjele dea avea sau puta soa big, su de a avea acea fia, cit de grozav ese fot de und gi specials ste ca ‘rma a acest Ir ‘Prt scest teri, utlizind mcrofonal penta a face rlul spac mai realist. 2. pice focheat acest joc de ol, treba lienta despre cum st simtt uns ‘lind a lat cova ce considera negativ gi transforma In ceva port, 3. Elaborai pe marginea acosti interven, iscuind specific despre motivele entra care clients srt stinghera, ispatnd presypuncrea el cd probabil oath lumea se wit aca, metou se va sii ciudal, sau e8 nu poate 8 suport Aisconfrtl de arta ste 4, Diseitai despre ce inseamna reinerpretare (efisiming)~ tansformarea a ceva negatv tn cova poaitiv, sav pereeperea int-un mod fer ~ i suliniai cum poste cinta aplie acest concept I sitmati personal, pen vENT ENTRY COM: HMEBTATEA,ACTVTATEA 3 A fi timid am CaplslaS=Tiervnl priv probleme ce de dexohare oe _Adesea copiii se sient timizi atunci cind trebuic st realizeze diferite activititi {ifm oera, Aca imemrenf eof eee suger Sepre sum opiate ini, undo paves caries diese probleme tenon istcn Macrae: O csi dehanie > Uncen 3 Povesten Af nd Proceurh Tr Chi cen pov 4 ind personalizing 2 mse sei. Dak Aen pti feo opie 2. Dope i povesa, dsc seme expres Timiisten exe darn 4, Slt modula ee pnd ese stinghe, hee emotions u piv inerpee, chs fi gruaic fac gfe eo etn fj une ancien 4 Suge cll sh sre pops poveste sun ol cu situ peta ‘dese cin pot Sepa iat Cap Tet pv Blane ce de deore coAfi timid Fees pling i, potesoa a retraite exits oo malar eget eee elathae sna etan tetemaes SI cova: roummrate, nenerarend Rafusca cea urata (Ca relat al ironiloe sa al propio percep, uni copi se sit a flind ‘aust rite, Accata ctchetare desea suo-Impusacomrbute le seatimentte ‘e imitate. Aceasts intervene aut coll sp caifice perspectiva cx prvi la acest problems. Material: > 0 coald de hari ex urmatostelecuvinte (a categeri) serse perdu separate: pr, pile, ooh, nas, gurl, wrech, mini, eget, leloare, aime gi srewtate > Uneteion Procedurd: 1. Aun! nd client spune cs sme ari gi stinger fn coea ce peiveste Infiigazess,indernaivo si devink membra a ClubulufRatues cea Uri". 2, Explicit ef, penta devent membre aes cub, trebuie 38 fe ceva {nspmaatitor gi urt i opatra cu fureagasainfisare:culoarea si ungimes pirat; chi as, gut gi ureci;culoarea poi inline gi greutate; i mrimea mln, a degetcbor, 2 pisioaeor. 1, Ofer clients fain de hire ou euvintele srs, spunet-i ch acest este un forralardeinscriere, Perr a puts i primith in acest elu, tebui serie cova car ete in nerepul cu en fecare categorie. 4. Dac lien va serie ete ceva a fecare categorie, disput percepfille acest, examining exapercie 5. Daed nu va putea completa femur jutai-o 38 inoleaga c& dei -ar putea ‘nu fle saltsfoua in totaitat co unee caracterite, n mod ear matt ceea xine de infisarea sa est oii 6, Discwtai despre ce arschmba (dc este ceva) legot de Infiisaren sa de care ‘ste nemulfumith ar accenusich ar tebui s se acopte aga cum exe. me (Capitola 5 Ttarvail pena probleme ples de avoT are ‘Caplota > itorvenfl petra probleme Hipice de desvolareNEN eee | Tine sdolescent const ‘saginar. Din causa convingeri edo ila sunt interest de ie fl eu {cont reduced nivel alt de enfin lor social, Materile > ops > O oglinds & Unereion > O foaie de hinie > Propoziie de bitin ogtinds Procedari 2 Bi tenis completszepropciile de bark 2. Dupe cleztal a completa ‘ii sale, esti 3 seen SN pet a a car od el a decane, 4 Geel atin hp, ois. se concceze saa set cucterisit sis descie cea ce ves, § Discutadesprepresapaerea ot celal vad fattebapet daca tn realtate, usa cre, 6. Explicetitermenul de vedere spect a situs sist eign Prin intermedia pe, Std acest este de present 8S vaholba Ia le, sear putea ofa, Nuacord ait de mull tenie OPUOITS Ice ps roDlae pce We We in ogling’ 1. Clad ma vad in glint gindese i- cel ma enh ete 2, Paros corpul meu de care mi-e cel (Cin md itn olin, mie ragne vid. fri urase ‘Ag wre st-mi pot shims (Co-mi place cel mai mul Is nfitisrea mea ete sme ipice de devolare Capital 5 Tterventi pir probleme Tipe Bieave rer aDoLascene: merarEs, AciTATEA 2 Atat de urAt/a eR PEN ADOLESCENT: TIDETATEA ACTOTEATEA 3 Mairire | Scop: Scop! Actste cuvine~adt de rds unt ecvent ult de adolescent care sunt Aceast intervene urmdrese salute adolescents fick fat senimentclor de ‘emulfamit de infjyarea lor. Tendinja lor de a se concentra exces asupra Ciaran aaa emcee fis for imped se vad nto un mai cuprnedtoere. Material: Materiae: > O fosie dere > O pungs de hie oe > O foie deine > Unereion Proceduri 1. Atunc ind client v span eeste neers din cauza fii sale, spunet- Proceduri islet imagincaso8 cineva reo camerd foto, care mires ssentiearA 1. tunel cind cinta dumneavoastr se plinge de fp este wets fei sspevele pens care e site ce mei jena. _unga de hte, to punt peeap,sublinlind cd nat tebui ie pens umbad 2. Explca et procesul de ymire™ are loc de fpt mumai tn inte s, pene ‘pe striziaritind as. Continnti st exagerai,sugerindui car rebul sh {neaitate amen noi coroeteazs att de aproape pe cela _elseated o modalitate de a acoper gt restul compulu, eventual st hiberneze 13, Sugeraii st serie wn artical de iar fn care se adreseazdtutroradolescenior [entra anumit perioade de tip, g2.m.2 cate se gndese eto Fe observ tone cusuruile,ofeindwle fer gt gest 2. Cerefii si vA convingl ol este urita si dezgustitoare in foate privingele, figura gi cache Cob poditorinletyteicton Ctra 4, Cem pen ca cere len simplemente une dn poprile 5, Inicbatio cea inva din acest exageriri, gi dace au avutvreu impact asupra sige ‘modul in cae se percep. Char este ait de urs i dezgustitoare cua feu eas part? 4, Incurjaio si identice eascteriste priv, a CapiolulS= Tterventl pen probleme pice de desvoare Capital Ttorventl pena problame Tipce de deavolare 2TERME EN ADORE: METAR, ACIMAEA Adaptare Scop: Fc eos pam es 2 hades ut ada iss ol crac ce 5s sighting Nitra tie dehai > Chee 1, Atmet end cena vi nui east locul a preajma elor 4 spe ci simt oni 8 i danse foe se aceagi vrs, crest vA facto list eu ceca ce creda oo ren a ei iste rede eo diereagizs de ‘cese comportament impli ‘evaluezepreful pe caw ar (Capitol 5 Intervent pena proBleme ipl de easolore Tranzitii ‘Tanztilesemnifi adesen schimbare tn roluile, tine, relaile cvs, sath estimarea de sine, Copii i adolescent expericfiazAinvaribilo game larg de wanzii pe mish ce ces, i {Bindu low cu privie a ace anzip eu 0 mar legatura ew modu n ete fe vest. Tramajie bist tur cu care copil pot manifesta diverse grade de ancetat, sunt relionste ca youl {(Geexempl schimbares oi, ineeperea soli pentr prima dat, trecereanclasa urmBtoare). Atle ‘Sint rclaionae eu fila (de exempt, adapara la divers pirilr sau rookstorire,nepocirea Teculi lr in file ca fate sau sor ma mare, edaptre la moarea une rude apropias). O lit Ieanrijie majors ete acces a psc unui media familiar (de excmplu, mutare lao al goals, ‘nies in alt partament, schimbsres cartiruli sa oral i adatara Ia noo! medi). Pentru adolescent, tranziile tipice includ ebslvireaficeulul si plrisivea case plrntst invaca pe pags mune, i peecerea uni tmp mai ser cu os de aceasi vrs sex, simplicares into elec romantics exclusive, La fe cn cal copilor, sn cee ce privete pe adoesceni dvr pitingor,reetstorire acestora sau pierdrea asocias cu mearee sau boals, sunt nie ‘tani dificil. Desi anxitaten ~ de diferte grade ~ pote fun nimitor comun in toate trail, sunt de asemienea prvalente 3 ale react motionae i comportamentale a tanzijilerelaionate eo ervoltaes. Acca seatune se adreceaza gi aestora, ‘Capital 5 = Tterel pari problome pice de dezvoliare Bia "TERI ENT Cov RANE, ACHTNTATEA A merge mai departe Scop: “Motareaintr-un oc nou est o traci pe cae mul cop o experiential tn imi an de coals nin coi opt un foc y nelson In epera uo muta, ai simt exact opus. Acca intervene au st nlc ‘moduli ce gnduile lor le afecteazA moduli eae resimt schimibarea In + Stre se adapteazs tant, Materiate: > Tabla de joe (din Anex > 2pioni > Cartonngele A merge mat departe stu una realizaté de dumneayoests) Nott: Doct uta 0 tabl de joc reais de dumneavoasrd, put flost Setearatt sa desene a dou’ case, plasdndie la cle doud cape ale Mise de Jee, pol pte conecta cele dov8 care prin cadvanele pe care le vet parcarge (dummeovoasira gi client cu pont, Procedurs 1 Penru since joc ett dumneavoast ci i client vt eloge un pion 2, Pe nd, vet entrage cite catona, mutind pion ates cadrane cov gant inca pe carton; apo discus despre modal in cere gndurile contri ‘motile legate de scenaiul deseis pe carton. 2 Ajutatl stl idetifice gindurile s emote lege de scenari,esputind orice prssupunei pe cael va face despre situa respective ita nlengh ar putea att mot positive cts egaive fn lgatra eu acete ip oe trait. 4: Discua idee pe cre ccna ere fn gtr cu mod dea fe fh ttanzitilr care po fife, Capitol 5 Tacrvrl pont proBleme Tac de desvohene ‘A merge mai departe Te mun ta parte a rag nen ‘calor gata seo Te Teo muti cette. d ‘Te simp Paria ea gang i eatrey —— peri eae panda Ti earany “Te mut in a fr pentru dian pentu ch To mu In ator. To sit Dent au obfint acolo leur de maned, “oi Panis ete garde Panes cae GRIT Pa eaaraney ——wrearaney Te mutifn all apartament hat ‘carlo 9ila als gooal, ‘aim ‘Te muta buriet "Tosi pena senses oi eaten poniiu cate pander (i cnaiany To mud ta ard ta ora, CCompune propria scenariu “Tesi omen Teor ‘entra cd te gEndest pani ite index ox esararey cama “Te mut det-un ofag mi nian orag mae. CCompune propriu soon "Te sim ‘To sini —peninrea te gandegi per ei e gandegs eo eaaranay oe co Capo 3 = nterventi pentru probleme tpice de dvi‘srexven poe Cora as acararea 2 Schimbari in familie Sep pat su no ate zz wn fae es ei si i oc etn user o ens ‘Si miei en nag a sr SSA Doves cit o peed ma rage IM ee, Materia > O fined nie > Uncreion - > Optionas un eporofon > Povestea Schimtir! familie atresia def gelsie {nou fate, fei si ceased povestn one fe : 1 2. Propuneiclintl st ste 5 ; final pena povest si # disouaisotuie” cits 5 RS ab ica crepe 8 One di aa a senna ee fe Inlet not near pene Schimbiri in famil ‘Sara era obraznied— sau cel pin aceasta era prea prinlor si. Dup poten Sari, ae tate phic fie impertinent, obrrniea sau ficum eve ca che. Se siturase st nu obinh nici o bene deed atune!cAnd unl npn tiga la en fi nt, pent nu wer bebcluyul. Aces. tng eta causa tturor problemetor are Tnainte de nasterea Diane, Sara se ale i cenrl ate, gi mu tcbuia sfc cbranicl. Dar cries Schimbat in mod clar in ri, dup pirerea Sari. Uneor aceasta ee ait de supra int i dora ca Sora el s2 nu sof nascut, Chiara cerut mame st o den pe Diana ate fail, dar ama a certa-o pent ef nt aa ceva Touro end Sara bombincs, mama sa trimis- ans la Vergoaa el Denisa, sperind ct scost Jura o va fee fect pe Sar, Dar ce sh vezi? Prin Iams pe eae i -aspus Denisa une end 3 nat pe uaa fost ,Oh, Sara, red chet ait de bucuroas 8a ogra. Ej tt de norocoss.” Notocoast? Nu pea cred” spuse Sara Ea ete sngura cei se acord fot stenfa scum. Pirnice mei nei cS lear puts psa mai pun de mine. Sunt sigura ea daca mu may mai ntoace iio acas, nit nu mir sie ipsa.” Sara, asia ¢ cen mai mare pros pe care ai spuso vreodt,” ii ypuse Denisa. ,Binelneles ‘na sim lies. Doar tebuie s+ corde ti ml atenge Dignel acum, ontu dea est prea ‘nich pent ai pts sigur de gi fa cum fac tu. Pun paru 8 gi cu tine se puta I fel tune {Corts spui” treba Denisa. Nit dau de mincare? Nui vorbesc? Nu cites sear a Ttersentl para proBlome tice de deavolare 2‘emavevt PED aDoLescrs: reanzry, acTMtATEA 1 Pregitirea Pentru viitor Seop: Preitiea pen vitor poate genera tt beara vee urarse taj seach ‘Gindurite le influenycaza emogite. ome it i amxotte, Aceast 8 infelenga cum arane > Operecto de occas > O foaie de hire > Unereion Procedari: sr gro ine itiore ‘n priviga ata), 3. Duplex a termina de | despre sind faptul ea probabil Iimpricteease, sa fap 4 Bisa versal dpa ol cum acest resspuner geaeeac amc, cum oe Cee yee at gare” Crezica din sute de elevi, ‘ap Lee pe iment core 80 inreteeacs Cit rar ete pnd cb vei gdsi pe nimeni care 33. oa som soca ae eed Sha st peace ae erste pnts fis it ace packing EES HOE pe tan cameras mu Capiolal = NvERVENT FENTRU ADOLESCENT: A, ACTIVIEATEA 2 Vremurile se schimba Scop: e misur ce coll cts, relailecu ee de aceasi vrs se schimbi adesa, ‘Prete care Ian moment dt eat putemies, devin Wage pe masura c= Jneresse gi valorile se scbimba ~ sau pe misuri co relate romance se ‘const in inp, Aceast intervene au clini inves fl af scestor chim, Materia: > Mat mute fs de hte > Unereion > Mai multe baloane > Optional: pica gi imbre; un jr Procedurs 1. Atunei end client deere emo despre reli care se afl fn schirmbare, ‘uta sk fegleaga ef acesta eso un fenomen fies, si ere st mmessck ‘oui su tei prietne din copie cu cae nu se ma afl nega, i cexplica de ce, oi aria cB ma mai eplnge” perderesacestorpictene pentru ci a recut at de rut imp. 53, Core 8 va enumere mmole unor cement fal de ear a fst apropiat th ‘ti ni drow care nase mai af fn legit. Apo sh vl spunk de ce crede ‘cl acest rela au schimba ei lipsegt cel mei mut in cea ele privet, 4, Aju sfc fg erctorconvingel rationale, de tpul,Lucrurile mu ar tre se schimbe™ sa yPriterl nu ar tabu sd prefuiascd elie ‘romance moi malt decd pretenia nostri, confirm pierdercac, dar Inurebind- ce putre are asupraalegerlr aloe oamen,Intrebaj-o dach oat stench a noi reli stnd Boca n mentlitatea de tpl Nu ar rebu 8 fl ‘a; rlata aceasta mu ar tebui ss shim” 5, Sugsrai el serie pe ft eit de hie crus care fiipese din foste tela, sizes le dea duml” punéd eit o hace de hte it-unbalon, siliteral si dea Grom nae liber. [Dact dori, opie incurs sh serie sorsori~ pe care a putea sou nu te ‘espediezo~ sau sere int-un jun, ca modalitate dea face fai mofo i ‘dee exprima glndurile despre pierderea unui prices sau schimbare dint-o relate ‘ntersetl perv probloe pice de evans ‘Capital 5 Tterven panir probleme pice de xvas Hi‘ERVENT PENT ADOLESCURT TRaNaTY,AcTTATEA Ce urmeaza? Scop: {erminarea leet reprezint o problems important cu He contrat. Aceast interven aja sir reco > Tabla do sortare Ce wmeasas? > Cartonasele Ce urmeani? Procedurs * Goan at etl daca drm larly are ee pivind prod nee ormines Ise, ehist sete fae din en eee © ea inert ac opine prezstpo caren resi cra diawe canes ab 8 ik, crecun proba st impede Ga Sous eRe lena sii see prope ese) 2° Sect a ples cae eons alot corpunrhee d petablade 4 Dap ea termina, ica despre cae cede oun op Fa ceat sanse pens cl care ac putea fl obtcoele po, epigenscd i cum va face acost her, e sine hk 5. Claificapresupuneie si percepile sale ret ir convingerie irajonale iui ere au cole ‘ar ar trebu sle eStur cu acest opin, ‘unde este cami ispanat a eae Cont tere pera proWlame Woes eT Tabla de sortare Ce urmeaza? innprobabl ‘Garecum probabil Foara probaCartonagele Co urmeaza? eal cu norm trireag Inalaresonol de rion Facutate- Jn cade zonel de rezident, Angajat cu norma trieaga Incadrul zonel de rezidena ‘$00ald economia sau de meseri- cu frecventa reds ‘Angajat cu jumtate de norm’ Tmalare 2000 do rezidont, i i AAngajat cu jumatate de norma M 328 econom eset - Theadnul zone de rezideni. ae cio eaten ‘in afere zonel de rexidenys Sooeia posticeala Sepa ponticot _$oosla economicd sau do mesori - Tn cdr zonei de rezident. ‘Scoala posticeala = cal postica (Casdtoria g stabiroa novualoeten, | Facutate Csatoria g stabs ' ou frecventa redus. Siere ' In cade zonel de reziderta. ee Seeie propria exemplu. Fecutate In afara zonel de rezidert ‘Sone propriu exempiu ' i | { i ‘Capitola = Tterserl pera pole pice de desoTiare envy aa ADOCESCEN: TRA, ACTIETATEA Scop: Capit 3 tarventi para probleme ice de dexvoliare Obfinerea unui loc de munca CObjnerca unui toe de muncd poate sie traztie importants pent elev de {Noe anayetuetal input sprees adese o problems, ane cnd eestia ‘Se sttaduese sp adminiezstimpul pent goal, activi exracuriclare siresponsebilitiile dee Houl de mune, incerend 8 aib timp st penta Priston i elf omantes. Avda mal pin ip st vent mel mas, s-ar putea confrnta cu inevitabile confit familial, pent sunt mai putin {isp st psticpe la returie casnie, iar deizilecuprivire la celta ‘nil sar poten i nu ab aprobarea pin. n pls, stresol implica Toculu de muncd i ansetate care este adeseaasocst cu asumares unui 90% rol eu responssbiit nefunliae pot prea copeyitore, Aces intervetic s¢ resect stesuluis amxiti asocate rani legate de un foc de mec, Materia: > Un reion > Figa Loci de mune Procedurk 1 Atul olin client v8 vorbese despre swesl st anieatx pe care le siete ‘tune clin incearel 58 ncorporezetimpul de mune! Intr-u orar care deja este fncireat, ofr fia Loc de munch 2. Ragas sf serie in eipe fctorll de Ses pe cae i resimte atuns cd incearet sg organizeze response 5, Dupdiscuta despre ace stresari, autos identificeconvingerieiainsle pe eave fe va serie tn drepinghiurile eonectate a elise, Convingeile sale Erefioale ar putea f asemsnazoare cu umitoacle: Trebuie sf tol perfec.” “Mar webu fle at degre 30am inp pena toate.” “Nw suport presimea” “Chior dacd at obosits sf am 0 stare proastl, mu ar trebul 83 fi Inerdbdavoare cu cella.” "Ar rei dfs fn stare a gcse timp pentru tate, iar dac ma reuse, Fear cil mu sunt und de mimi.” 4, Dup disetare convingcior sale rationale, avai clienta. cum sl dispute, adresindu-i fmebar de gem: cine spe cebu $8 fc tn perfect? Ese posit din pumet de Yedare nan?” "Care este dovada 8 mu suport presinea? De fapt mil aga co suport, ‘hilar dacs uncort este destal degre de facu?™ Came ese dovaca cd sunt bun de rimic dad am grew in am face limp perira rate?” 5, up disputes convingrilor sue iraionale, puna punto strategie de ‘management al sires Ceres ig fxeze um singur domeni (de exempt, wescone, actvitiileexracurculare,locl de mune responsable famille) Sah Sdetfie dou lueruri pe care lear putea face pent a rede stesl. De exemplu, dict alege locul de munca, a putoa (a) 584i reduc ool de cra sau ‘i lucteze numa in week-end-uri dacs este pos sau (b) 8 se glndeast 8 emunfe Iso activate exracurieula’ penn a pute era dupa rele de cus Sse rolaee in weekend, 6, Ceres sii urmeze plant cu domeni! tnt pentru plan de management al tres, gs denice alte domenii asupe erora sh intervnd inian tod Figa ‘mune Locul de. o9 8 ol Ciptoiad 5 server pnira problone pic de dexvliare 6 ‘Capiola'STerventil pera problene pice de devas reSTUDIU DE CAz, ‘Aces st de xz usreart probleme 13 ani, Elza, care a fost wimist Ia conser deo 1 et Is consis de cre ping ef ultimele any Se cn Se, eas deven sit de repel cen eg focle Elis ra foarte serioae Ia moment repent um autor nate caerulea ponent pecfice de dezvotare ale une tinge do Bunt, Eliz Am tele din scuta conver ‘ama fa etna a vent de bandvote kml copit de vrstat intl fe stun) cd Cent: Pring met ar rebuke ie, na ca Conster:E bine, ceed st tie elton pe are arn Pcie fap ci et at, pentns in pent prima dat. Sninte deat, vom si Nun shir a post, St or Gensler: Pi ear fsoni spl cesnone emp oe PEP ‘Sent: Cam Sam tS Genser Cre tt ps in exp spec? Hen Hine. ch dn Am vrs asp pe om ope a rca mex ar acia Gintltnddsomiectvergaces Aceon ea ua nls. Ea ust dorian eagoennae ‘Fi cum ag aves 2 ani, sau aga ceva, os one Se parece pentane Client: Bac coe Constr Dei fc esa! gt Strrscencas ag 8 a Ph on a mt Sgn Sitdon recs mo pdesit stn nea et tu pot face nimic pentru tei stpeamsini, mieshm ates ‘Consitier: In mod elar pari suparata din cauza asta ~ let bing 2 sind webase ie lke ey in ronan es Consiier: Deci tu esti de pirere cd el sunt prea erie De etd pre cl spec sc de gee vn oe lene Mae pc pul din see spe Suttle Dos dt ele ai naa seated sage De Ri en, en de car date ate ad ee Gent De obice ms pind Conster: iar consccinfcle sunt de obiced Sons: Hele sunt de obice In fe de rele on pecans cu cele rei ‘Ment: Depinde, Nu cred oar tebui existe onsen, sic eau cut aceasta fs en mei pot hed to ce vor, far eu sun singura cre are act asa 8 eco Capiahars ‘rea, a bul se nal egulile stupid Constr: Bun, dar care ere cf sun jase de shia pri? (lint: Zero. i ma se vor schimba coda. Lote place se 8. ‘Constr: is pare cm places i pedepsit $i cum elit modu! n care rescjionea? {Gent Pispae aot. Dr ci ns arb ld ser iat ‘uma as fa nim ‘Conair: Chir te sk fl nimi, niiodats? Aja st infles Peo salt den 1 i 10—1 fd nicodta” gi 10 ind ntotdeauna ~ vel st pute else sitacaz totdcauna i I, ack nia te ast sfc imi? (Client: (Rade) Ei bine, wu fntctdeauna, Adi vreau 38 spun ch ma lash 38 foc le foc Conair: Deci dct nu exten 1 unde ice ose suena? Client: Oh, probabil wn 3, Consiior: $i uate fe a 107 Client: Exact Conair: $i car cexi ch exe difrengaSnre momentelecind Ye las 3 faci diverse ler, $i moment in arene ast? Crete ee oe le nfuefeazh eve ets ova oe fi? Client: Nu cred Conslier: Canosa copi de vista ta cae au observa cf decd au note bane sau daca ea pin ca irl ie ceard acest hers sau fr st comenteze, sunt is fac mat multe luca de elie pring. Nu dacs aces lura ar Functions pentane, su daca ee Tere ‘Cleat: Nu sia Nom place sind sau fa rebur casice. ‘Consiier neeg acest icra. Dr pln i teste cu ata? ‘Gem: ot ipul. Mere mi bat a capeuastea ‘Conse: Cova co suger c xo ci pteas ncri st Schimbi tn privinele cesta, s8 ved ed va veo deren. Depinde de tine, dar sar pute 8 mei sneer. Cent De ei a thin su aa aa eu schimbe, Nu ar webu sf mittee a i cum a ven 2 i Conse: Fnieleg ce spui despre fl cl ct a ucbui sf se schimbe. Cred ck Inajrtata aolesenilor ar spune scl lucr, Der chit ez i poi face st se sche? Vreau sd span ee cai fut t nu oat prea are, Doar ai es evo pedeape, mi aga? (Client: Da, Dru sopot ul n care sunt el, imu este coret fateh. webuie stim schimb eim, (Constr: Sts eX esti de prere ck arf rozav duck er exists 0 lege care sk determine pérng sie mai putin sever ea adolescent, dar mug sB exist aga ceva Tusti? lien: No. CConslier: i pent er exist lege care 58 spun eX pln ar rbui sh fe mai rezonsbil, (Gent: Am injles. Dr nw suport gs cum sunt ae. CConslier: i bine, dack we ae hse schimbe, ar puta s8 tevin fi a cee care fice primo! pas, per cl se pate pling ti sunt ea inp Eg isp a8 faci acest fen? (Clon: Cred td. “Intervent penn proBlema pice Te desoTare Capiokal-Torenth pn probleme Tiplee de de{Constr Teco gna dads ial pe detente cmt pai HOw xp —po eat Sic ews onli tena pao 9 we, Cee An in bt xp ent at an, SLUR Cessna untobame Mepincamcn sei ‘Stel anon ua dot dee mono pace ase Glen: Na ss Now scl son pote seis ob et place fc a prin cas tn ‘sin fe rispond, pentru cit mi pe ln ‘Stiu c& este grew si faci lucruri wi ple ‘ie ‘Chent: Cred e8 voi ioeres Consitier: Dupt cum spanca, probabil mix east merit, Ne ved peste dou spt hlok ceed mes HE nf. Mul suocest SUMARIZAREA CAZULUI Desi sceasth tints inca cpg nar £8 iit se craponeze tn coming ona i 8 so schimb, nce din unl a relat ch {xpeinen cnpranetal, ce» cots ethos Atos io cece ited, Sate are coscese lo priv comacrea emt 9 oat jist de asmenen pn sgh al se CAPITOLUL 6 Aplicatii pentru parinti si profesori Pun ar putea contazice fap a 8 piste este uncoi pe ct de usta yf dd yovecaton pe at de econpensto, Aclag luca ve poste pune deopre af Profesor. Ati a acast ct ila soel, pring i profeson se stduieseadssea In ncereile Yor do a educa inert safe fei i producti Din peat, cease sarcin a deveit nce e mal diel, nnd cont de numrul rescind de cop ‘ae pare precine rac ale ror neva sociowemotionaleadescaaterfrea23 ‘abilities dea inva g de ase dezvolt nian mod sites, ‘rin i profesor mo pot dec sie alarmati fut de cop privind comuciecl, sinuciderile, violenja sins, abuzal de substane,tuburrile de slimentte,performan(ele academic sub abt depress, tlburrie de stenfe de conduit, icomportamentul sexual promiscau. Nurumaic acest probleme fac mult mai dificil sacinil psiglors{ educator, dar de asemenca sporese constestizaeafeptlui cl acum, mai mult dct niiodata, paring profesor ‘au nevoie de abit care s le eporeach ficients ca educator si model pent tine fn sceag timp, tebuie st tecunoastem e& aduli care tise altri de copii sce care hcrezA cu epi el probleme Tor, care ar putes interfera cu ‘compotenele Tor, Mai molt det: sti, aduli manifest adesea reat emotive gi ‘comportamentale neguiv cae sat bazate pe convingetiaionale;ecle reac nogatve sunt cle care contribu la deterorarea interaciuniadullcop ‘Desi prin gi profesor pi dreseraspunsuride-a gata” sau abordi de tip panaceu eae sf separe”copil atel de metode adesea mu fimsjioneaz. Motiv penra care acestea mu funcioneaza este cela c igi adult au adesea moti negative fa de tnt sau fa de problems, care Te pot sabots abilitates de & sbocda situa cu calm, Pint l und, ping i profesor sunt i ei cameni, i ‘uscoistunci cin se infure ise supéra in egiturl eu eomportamental opi, se manifest ca atae. SA presupanem of Radu ae izbucns do frie i ecast sila cond Atk prin ct = profesor se al a capt puterlrtncercod sti dea Seatac aude feu, Atunc clin Reduse rune pejos,lovind tpg, pofesoal iu Incear sk mentné celal 28 de copii init, este fast peste masurd Strgh lal sk incoteze,Atunei dnd face ala ler in magnin, tal sdueste att 4efaros, net apues Erase de brs dst afar In abe cezus, emote auintupecatabilitatea acest aul de a gio clr, gi-a determina sk exagereze, cova ce met cut det sks sits vinavai jena ‘Dey abordaril aditionale ale pedagogies crest copilor ofer sugestt practice pentru face fis problemelor,trepiaraiona-emotvticomportamental (REBT) merge simi depart. Esto abordare barat pe abil care ofr solu smal important dect ati, jut alist idenifie convingerileiaionale care ‘etermind react emotional si comportamentaleinficinte, care interfereazA cu ‘bund pedagogies crestere a copier. REBT prope perspectiva confor eres ‘tunel Cind aver de-a face eu cop, exist doustipuri de probleme: praleme ‘practic, cum af determina egulilor care se vor aplica, sa cum 8 comuniean efcient cu tines, probleme emoyionae, cum af sentimentele de fare tune Capiala 6>Apliap patra pari i refesor i‘tnd copii mu respeet repute sau devin doprimati din ema dzailiiilo fice, Abordaren ambelor puri de probleme este eenall pnt sole de dura ‘Acest capitol explica moduli care emofle negative impiedes pia i profesor in implementaea stratgilor eficiente pert cop. Apo urmeaz Aiscuta despre modulo care psihoterapeut po inva acest adil 8 identfce 4s dispute convingrile iaionle ~geea ce va aves tn impact port atpea ‘movil in care edu relaioneaza cu cop. Acestcapitl prez de asemenea convingerile specifcepirinilor i profosorlor, i desericefectle pe care acest sonvingen te st supra equcaye, slur de predre 9 esupe aboedilo Aisciplinre. In plus, descrie modi eficente de comunicare gi stati de slscipinare, sofa sugetié pent rezovatea problemelor practice. Capitol se fate eu un tu de ca eae lastea2s cum po fi aplicate pir vests rine. EVALUAREA PROBLEMEI Atunci end pain sau profesor solicit ajutorulspeisititr in lg uo problems pe eateo au cu un copil, este necesarkcolectareainformapilo despre opi. Aceash informatie trebule sh se refere la natura i severtatea probleme, ebutul probleme’ i cand se manifest; orice schimbari sau tana semniiatve sau evenimente trumatice care ar fi puta precipita problema, De asemence ‘ste foarte important ca practices se informeze u privire la rolu pe eae it oask pin sau profesor, incecind stale cum au fut fap problemei~ ce ‘smtegi an functions sau nu au funciona bine, cum arispuns cop I acest {interven Claificare sectimentclor pain sau profesoilor fii de problems, su mol in care -au fut fat ~precum si aflares conviageiorpionae al scesona~ este esenial In evaluaea probleme Pentru a objine 0 imagine comprehensivs asupea probleme, ese wild Utllzres sbordirit mutimodale BASIC ID eaboraé de Lazarus (1976) [BASIC ID este un aeronim pent comportament (Behavier). emotit (Affe), Senza (ziologice), Imagerie, Cognit, reli inferpersonle (Interpersonal Felationships), i medicamentetbilogiesanaate (Drugvbiology/eali), Keat (1979) 0 adaptst acest model peri cop. Modul su ~ HELPING ~ include lusnitoaeledimensun, exe formeazhacroniznul HELPING: sindate (Health), Eno, performante de invbtareoolare (Leaming/school performance) reat personale (Personal relationships), Imagero, Nevoia de a cunoete, gi Ghidarea ‘ctiunilor, comportamentelor si « consecingelor. Aceste modele de evaluare sublinias 0 abordare hoisted ce implica prin i profesor in procesul de are al inrmaier, op came stat nur exenpade BASIC ‘Dommnul Alb, um favor I casa a patra, a erat jutral conse soli, pentru 68 avea dificult eu Mihai Conform spuselor domnuhi ‘Albu, Mibai se foin mereu pe scaum sa se plimba pin clea de ar ‘webu sf Ineeze ta banea sa. Cind se eica dela foul su if dra $i pe ceili copi, nterupénd leeia.Uneori era foarte sfiditor, In race ‘enc cera tet, i trig pur simp spunea, fice grey din esti nsarsni ser complet dezargmizal Dui ce sbi fle problema a fost pect ti fool, cla arene ateroare a dt gp ennui alba s8 desi a! el comporamencic ela, iclsv cum >a comport ef ex rsp la ase a ME ‘hel consi ance pedal Abu degre eile Das) a pezett oir de ik de exemplca opens a mare ces {Medora Al? A dona omva dnt Abu ae noi ahs Sop Cue a fot sete section hs Mia Pen e intscert donna bush dee expe cop fr apa fox hides rian dite despre propels eatiemotonale component, Scns! a vet ok beret eaten domi Alba a oak {stort impotace, Da ce deers poblenee de sane ale Mia in eta, vitor ht ps8 inceet mara thn de Imanagenent comport cae ma fenton rea in, Slo ard parlor spe eh ese tebe fines acl cop Sn dsc de eo ma unde kr eS de raat fe pon sit na pera col ig revs ara pe cela copt core ma maria et Mio ss problema i fce smd tre pe pee “i tas en, empresa om neat ania thmneavoat credo impr om pe, occlu pore Spun al Mh cao ce ve erin oschinkare tn ecomportomenn i Su nvm prin la evar. Permits vino dost oat Src fillgie (Ss dec en Mia fot mower st ‘tm cd ject acetic imagines () me dee Sum rede case vee Mi" Dorn Alba ma eu 8 denice cevt ume tn cern seca, are ptepen pe nec find nee, Gtereden ct Mita se ytep inca in puter. "Seniciend dsini fire vedo sant infin co Jetce sand (© 0 re prin mnt?” anda oni pe nv 0 ‘emma! A a rspns ce eae dt cad fcr eva ce fuera se glaenet Mibalrbul hrxpundl ~ ch acest ee an funcon’ pet aft opi eb st fcioner pent el Ma Spunce de esemenen cin zie In cae cmporaneatl I Mia et Zenon de ru, Dorn Alba psc de lars pain ga fle ret rofesi eh ea ol neice ues n sare fn um tebule, Coen a continuat st dete despre ale coi ale iA, fine des tse I mele dow! dome de esha ‘nie inepeonale() 9 medicmerte logit (D). Do ‘Nie spunea ct Maven fot pin pret din earn moll de» ‘Reompora A veaimat yer raca pe care oreximic de tat spr rll op un apne cre ceden ch x avo sm ct nega ani isl cu inteage tas. Denna Aba mo a re ae probleme desta ale Mi, spuniad om us medicaments, Gard probabil ar rebut spe en domeul A plese eset. dela yz cu rere dap Capi & = Apical pera pi gl prison Capa = Aplcai pent piri sl profesorIDENTIFICAREA CREDINTELOR IRATIONALE SS EEAREA CREDINTELOR IRATIONALE Fy ‘Aces exemph prezints modu care BASIC ID ajuth practic st colecteze Sistematic informati relevant, incluzind o evaluare a Convingerilor ational enticaea convingcior irjonale ale pirinlor $1 profexorlor legac ce problema copii est un prim pas fete important in rcaalvaen probes Penir ct scopl fina latvia eu paring profesor ete acta dea jas ‘emai efcieni cu copii, este esegial sein stailtaten pets cao 8p ating propre scopuri, A fi prot sau profesor este stesan 9 seer ‘nu sunt dest de presi pentu face ft proprilr nero Ca i copii, adult cred ca evenimentele (A) cauzcazd conscinele motionale gi comportamentale (C) si ef Inceares din grew st schimbe acta ‘venimenteacivatoare, Din punct de vedere al teriei REBT, deyi evenmmentec ot contribu considera a consecinc, credince (B) despre A caureara de apt (Cul Sunt patra categori de cred irionalecaeitertereartcu active ne sing su profesor: nesigranja (anaietatoa), ato-damnares, cence abooute sitolecana sedzut la fuse, Incerttudinea/ ansetatea, Nu este neobignut pnt prin profescri i nu aibt ability edvatve, svnd tn vedere ed un opi nu vie eu insacan e urlzae. Din pcat, mu exist o modaltate optim de a face fff aor amie ‘sual ide sce este gre st prevcirezultntele, Muli prin profesor! ood £4 ay mebui sic ce sl fac fs sim anxiosi la gndul cd nu ver ee Seva Sntiepta, O part in testa forte al seta cu copii este ca sul 8 fad tot oe Aepinde de efi sigur i modalitateasleasa exe bun, ‘Auto daimnarea, Clad copii eu probleme acast sala gcoalh, aul se {nvizuiese foarte repede pe ei. Dac copii au rezutate poate la yeoult profesom Presupun cd este vina for pentru cl mu au fies destle si pregateasea pe sl acd copii consumd aooo! sau drogur, prin eed cb asta ese din each cf sunt pin i De fap, psig i profesor mu sunt sing eae a infvon supra copie, Cevinjele absolaiste. Arun cin paring sau profesor cred 8 sop Jor mebute si nt-ua anu fe, i dacd mu sunt ape red ed ene gronete si cad in eapeana ceringelor absolute. Este perfect normal sf wei dssvolares numitor ability saa tsituris este important al se incursceesopilor aot ‘ora, Prin sou profsoi eu coins abooluste eu otoleanfs fore mis at Apa pir prt a profeaort criecaucsumter ta mies mentee ae ci ingigi cred ci mu pot suporta si se simta inconfortabil. Ei evitd si fac fa olenelr an avr vf, Aci nen sot nh ae cman & Joye (1984 identi creinsirajonale specific ale ain ae eee cee aera meets cree te rane Purke Capi me rebar compre cam Sit ont sf noc tec ind copa se comport corespunct Copal men rac fed oe ce pe 3 fae. Cpl meu rete fit tne x ne. de tabu fe mal wore copia Senna mea rele eon de cdc mi Cop eb abd doa ree be 9198 5¢ cone Cop cree compet iu trebepedepst Depresie sep pt de vleare per fi mee fa mare de rte prstone : pret eco ernie pcp men, are ‘ alone pte cine rene soa Viranacapi tip proach n Daca ke preter pte epg ea 8 monet ovine aa asd jad ma fice me se compre’ neces irre, ecapr sont ee “ Dac fal mnt lca mena md abs pr te de oor ex mine tte ore “ : Bom macnn con ee or a co satenpurte memaciamtmoaleeccaperoms. Buea haa eee ecto tect pd deo eae 3 (xr Cin cowa pbleneor cer acd et prea cl ea me Fiat, geste conportaence wrt ale copilot rin cui aa Tee erp xrsrdnar, soda fee et ret, sep pl deve operand Peale nt ismind ep nese comport necreputio 0 fc peta labeste Ansletate do disconfory tolerangscizut la frustrare ‘Nu suport tune ese itp ceva rw. ‘Nu suport comportamentul copia men Nisuport atitdinen cote men acs ceva est frustrant sau df, tunel tebuie eit Cel matin ce eve pot de ml fe onc probleme difictla, - a Ansletate [Nay suporta dacs. mpl ceva ru sx dureroe copia me ‘Lumea este un loc primes, si rebuie 32 fil consent de asia tor timp. Experingle duveroase rebut etate cu orice pre. Trebule 63 ma ingrijores penta copa mew (a md pot abe 2B nu 0 fe). ‘ngrjorara ete un sen ci et un paint bur Vinovaie acd fac vreo greseal, Iota imi va fect cop Sun singura causa a problemelor copa meu 4s ft puta $i ar fi rebut 28 fac ceva pentru @ prevent dizabilatea! problema coplul mew SO foaltateresponsabil pentru tot ceea ce 4 se btm cop Din causa proprilordeiieme, copia men va set fntordeana Este ingroctor ca fal mew fea mea s8sufee, $1 rebule $8 evi acest Tera cu orce pret. Melodat ma rebut 88 wreur rw eopluid meu evi mcr treba fe rato Valoareo mea ca profesor ete determina de efiienaetevilor me Treble xt am conrollasipraelvilor melo timp Trebuie ca elev mei 23 expect mere. Dea webu am sarin neplacutelayeool Trebuie 2 fun profesor perfect. Pern ar iebut si se avases mal mult in edueareocopilr lor. Atonci cin prin si profeso nds irfional gi se impli nts emotional inprotlema pe cate o au cu un cop, practiiano Wobuie a recite tent dea foferisolui practice penta problem, sis idenifie yi sh dispute convingerile ‘raonsle. Umetoarea experen personal ustreas ilema prcticianuhs: Imi amines impede despre eine cu 0 mama cate era coplesité de ‘multipole esponsabil pe care Te avea ft de ei tri copia foarte ‘Sresaté gi se simjee foarte vinova pert cf ii revirn fia supra ‘oni, send, strghnd la, uneor fi Jove la fund cu palma. Pe tndsurd ce vorbes despre oul el ea prin, devenea tot ma evident pul (Adina era umel din cel plrnl care ered of rebut 3 fc tol” pentru copii si peomea pce f numité.o mama bunt”. Cu ont acest, real preful pe care aves de plait para 8 fc prea mare, dsica md ‘des Irie in ful nesta Pentru cf vroia ise reduct sresol, am cerut sham dscre cum ig ptecc timp, conceneandu-se asupraactivitiilor pe eae fe cea Su Fi pentru cop, Atuac ind mia explicat si ptrecea cite o or ini eo [cere din cei rei cop, utindt a exer de pian, am infeles deco cra coplesit: numa aceaslaarcin Tus Toute ral din mpl su. fn foc stout cons sf ientice convingerle iraionale conform clrora ping bund ftotdeauna i ata cop cu temele penta aces 8 mai ‘depart cd valorea ee itis depinde de performanfeleeoptului,cS ‘dak ii pnece tmpul uta! fscarnd ed este egos, 9 o8 dae ‘opi si ou vor avea o prformana bund, celal vor crede ese un pane frat af groaznic ~am gest, siting Ia coe. c cedeam ch tte soa ideals peur oi vga tres. “ina, ram spus, de ce ma exer cu cte un singur copil pe 2? Tie Desi multe din aceste convingeri irtionale sparin si profesorilor, Berard, Joyee gi Rosewarne (1983) ay identifica de asemenea gi convingeri specitice profesorior: ‘teri dow ore in plus pe 2, po care lea putea fost pentu reaxare sa ‘vtivit care st elbereze de srs, Flcdnd asta mu te mai simi gs de copes i use, nai mal revise ensimes asuprasopiln.” ‘lt rae 0 poring cam eet Paes ora elr dip composer or [egal m nna de ete pi ec prolemle pec ieon et dtc ie ic dl om ere probleme coe md cant privnd elev proven con [rca som ptr dtr laa foc cea eo ema or hor prabenl voxel ac 0 enfant ‘cart ted et ont seman. Capital 6 Aplicantpeira pig fiprofesort {Le moment respctiv, lena a fost de corde nceee est uer, dar sft trebuit sb sia ch va feu, pera ca ou am disptatconvingerile Ftafionale despre ce inseam so mass bund ar acess 0 mpiedicad, ‘igi modificecomporameatul ‘Dupt cum ifvstreazA acest exemp, rezolvirileeficiente tebuic st se suresere la ceea ce prpetveaa_ problema. Uneot Ins, prin profesor st ‘efratari fa oe uta [aot ing ide aceea devin defensvi. Rezstenta lor s-ar ‘tea sfc relaioati direct sentimental or de vinovae si de ent penta c& hn su perfects de aceen mu Yeueae a separe” ei ings problema coplul Fate important co eoeasts problems s fe abordatlexpliindvle of pedagogia st Capa @ = Aptos penn pring profeorh wicree uni op poate fe oa fl, i ms eit prints sau profesor orf sa cop perfec), Pe de alps, punindile ck munca lara pun {rat ujard ac a Tava sb adinswere propre exo in eat ca problema cori adesca deere deeb, cen caja detiiaea Eonvingrior orale Pergu «reduce fi mai mult ezine, este wil x pit profesor fe inci prvi [aod ae emo lor negative, cum a Ear, {sprecn,vinvii, amine do woof, lle asamenc, Te pot afta compartment infil palemiceprcum fila, de exempt, po tasforma ‘se dul ezoabil fn onen uciog care spun cra pe cae mu le ered Si fae hurr pe care arf woth le fk, Poi au prose ou vel dicate de emvette de dicanfon a reuse sabieasea el rezonabile gin dau same de consi iar west eee mu face det 8 perpeteze problema. Pi viva cae se sin responsi ent efrcea copilor, puted Tire pe acer mal rue vor eonfurs cu rentaee neue tur ind copii rsa s manila pasud dona, "Reeunoatea fpuli ch pip si profesor au yal ster in veile lor af capil eae nee 1 seas reper Bund meta de a stabi o allan de Iara slid, Acesta mu sm role soa il ski ms sunt ware. Deconsrreamitunlor ens de acmene een (Vernon & Al “Mau, 1995) Exist, din anamite mote, convingerea et piri ao abiitte inniscut dea te tcbue fet, cd po rea inuivonce problem cu eare se onfunt copii lor Deg asot mit ms pil ld patric profi, auzin adesea ete msi peoesor bur dvi un” In abel exzar inii Petz juca uno inst in cee eo privet acest rol este vor de mula malt fect abi nso Us alt it are et nit et asl ct ods ce adi an Iles ce Jnscanna si pire stu prosor, res funciona de sine. fa od reais, rn ap se fxdpl, peu et mere opr oi provers In ps, uli po a profesor sunt de plrere 68 mince lor ar webu af fe 00 eX ma ebu 88 ‘punt ta ef peraa esl sre pois Dia pew, copia spund tora in mod corespuzo, vr exis pedis eer care esi efor Teton, De asemenea, este iportant sae decontiasc mia confor ci ceca ce fncioneaza in eal cop, a Reins ll. Penta ed aes ‘opi au temperaments pesonluhy dire, st de aemenea neve fie I diverse cape de dezvotat, borden de tpl o singrs mur penta nu funcioea, ar aca elite fice munca profesor a pin i mai sic. DISPUTAREA CREDINTELOR IRATIONALE ‘Unpas important in identiicarea si spuateaconvingerilor ations eprezines sjulorl dat pizinjlr gi profeerilor in a injlege legit dine gindurle gi xmofile lor $i consecingelecompartamentale (egitra B-C). Dep uni adui se xamponeaz de nounea ck evenimentulativator (de exemple, refuzal unui opi de ai face femele sau de a respect regulle) le eauzeachsupirare,praticianal poate corecta aceasttnebnelegere,artdndu-l e8 doua grupuri de ping sau profesor se pt confumta cu aceeai problema (de exempt, Ana ref sb se punt reglilon. In tmp ce primal grup de prin sau profesor est extrem de furio s rsa din cauza lips de compan — pent c& sey adult sunt de patere cd Ana webuie si urmeze ruil, simu suport atunetcind aceasta mu 0 face ~al doilen erp este mult mai relaxat in aceat piv. Des al doles wrap Aplicai pentr pii i profesori Capitol 6» Apc pont pire preesorh 1i exagecarA. Dupi ce miu spus primi ei eram prepa #8 vad 0 adolescent sfdatoaetndrepst spe propria disragere. Dimpttva, biroul meu a intra onde Torte dragu,bnbracat politicos, cae a ‘nceput semi vorbeascl despre sentimentscc fa de Gabi despre cum, iri oi oterpretan grit staga. Ea a recunoseut ea mini ocazional ‘Pentact en isu st se lueasca cul gcd dei Gabi fuma marijuana In uecul dar ean era de acord cu asta gi aves mci ointenge s se pace ‘Mal mat, ea ora sigur ct Gabi mu mai fama pens ct focmal primise reaulaele la un test medical eae fi fisese ceat pentna un not Toe de ‘unc. Din porpectva ei, pln eran problema gi ea vroia ea eu ‘par’ peel ram epusplrerea pire} despre inluetanezativ al {Gabi asupea i. Am ragat-o pe Maras imi arate o imagine eu Gabi penta fa veden daci este mons pe care Lau desris pri i Din ce an pus scetin mk agtptam sv wn tp nears eu tatuaj mai mute piecing- ‘ui In js de aa, am vazut un edolescentarigitor care avea un cere ‘ima ing-o wreche, Observajile mele mi-au confirmat presupunetea ck pit caret ce as al mae obene In godin urmatore cu paring Mae, -am felivitat ca au creseut-o foarte bine, find o persoanpoitienass, care aves o indice mar, des probabil ‘odin anumite situate fut deczii mal puja bune. Am folosit un cootinay ‘entra pune lucrile t perspectiva,explicfnd fapul cl un capt sint [olesceni care te drogheszA 9 cre a remanat Ia goal, care au gas poriculoase si care ef s respecte orice fel de egal, care a fugit de oat sav cate aU rimas Tnstrcinate. La celal capt sunt adolscen Perfo, care no exists lea fret pe png unde ar plast-o pe Mara pe acest continu, Dana a ecunoocutc& Mara este mal aptoape do capa ete, dar ea ee ica sa 0 va propia de celal capt. George ‘fost de acord cu sofas, dara insist ef Gabi era mai aprospe de apt su pico va convinge si pe Maras fi schimbe comportamentu up ce am recumosoutingrijoraea lor, l-am expiet diferent dire ‘ngriorre gansta, sublinjndfapal ct aceasta putea avea un impact rnegati eupea moduli in care abordewza el sisuia. L-am mai spus $i ch adolescent sunt uneort mai dificil. Tot ar sublinist mportana ‘yederi Incase in perspectv’ ~ a ms tage coneuzi foarte pipte cum ‘ok Mara se pate cletor ou Geb, st c& dace nu tai este la sel © ‘ya oonving® i pe ea sf ranunte, avn in vedere 8 $-aterminat lee [eam provocats8 cate doveri fs eomportamenfal ecut al Mari cue cc Sar Iisa fart ur influenjath de ela. A spas en vee ch v8 remuna la geal? A eonsumatvreodat éroguri sau alcool? De esemenca, am lost dispute funetionale: cu ce taj sh presupund 8 fie Tor 5 ve schimba dramatic comporamentl, va renuna la goal sau varaméne {nstrcinat? Cum interfeeaz anieatea lor gi fia cu abilitate le de 8 ‘ce fi ficient serstor probleme? Cum su regullesticte gi atacuile pline de fare? Prin eontinceadispuaellerodinelor Tor irationale, am ajutat sb vad Alierena diate emotile gi comportamentele la, si am vizut cpio ‘Matei au fst in ele dia uma capabil-ineduck dite emojona a Inceputet epic apa mal posite panera nivel de dexltare al Mara. 1. Profesor cae cred et trebue 8 sba contol elas! lor tot ipl pots 3. Profesori ear cred elev ear se pout wet rebuie pedepsi seve, STILURI DE PREDARE $I DE EDUCARE ed pin mal oat a aed le propri adolescent" (Barish & Drab, 1989) $3 ‘hidulpirntlal pentru dezvottarea copluut ales ‘8 ALMabuk, 1995) Asa cum ilusrea acest cz, prea snxios i fios mush pin ap rezolve problemele gf impedit si fact fit efitent situa. Des ea rma ‘his fe ngrioral si st mae placa situate ar 6 putt fee mal mule pin ‘valuaren mal calm realist eproblemel. Acesti prin au inv finale ‘nageraten este auo-inrctvl fi ch abilitata lor de a rezolve problema era fest "Accleasi princpil de dispar oe aplich profesorilr. Bemard & Joyee (1984) a idenifieat urmitoaele exemple de creine iafonale comune dispute aceat eredinirafionalé prin a recunoaste fap! c& nu au un control toil niciodat— iar a insists pe sczasth credin este contraproduetiv. Elev sunt Aifeii: unit se vor puta frumos, im 2, Profesoi care evs saci sa stu intrpersonsteneplicte sau inconfortbile pot inva c8 vita nest upoar ir eicena lor va seta prin cevitarea aestor stil el pot toler acest situs chiar dact mu sunt plete pot disputa acest cred prin a accept ch uneor copii se pout ric din ignorant gic edepsele severe de obiec nu funetionea, ci exacerbeazA problema. 4, Profesor care cred el rbuie st fie perfects nu ebule st fod niciodts vreo preealt gcd tebue ssi cum st fc fat fecre probleme, pot dispuia fsceste ginduri prin inleporea feptlui ed nu exist profesori perfec oi fac repel ia o ingurd great n iseamnd c3 sunt total incompetent 5, Profesor sare cred 8 opi artrebui i se poate mai ramos, pt si dspate acest nd prin inelegerea fata of doi af frumos ea tof copii tse ‘comport fumes, ast nu inseamn 8 aga sta Toca. In afd de ast, chiar ee tot opi -a pura frum, ct a face aeger proaste uncer. ‘Ceeinfleirefionae ou murach nflanfeazk modul tn care pin yi profesorit ‘spud emotional le cop, da influenjaza si modul fn care acylase comportt fat de acest Dowd caracersici cae sul le idenificarea stilrilorpicnior si profescrilor sunt eda si control (Vernon & Al-Mabuk, 1995). Un nivel mare de conto ‘un nivel soft de elds suet asoiat eu un sti autoria, pe end un nivel mic al contofuli uml mare eafetii rt un stil permisv. Until mal ecb tr presupune tn nivel mediu din fecare. Pirin isciplieazeopi de mute ‘or prin pedepse sever, crezind cha te infra este © modalitate efits de a ‘modifica compertamentl ator (Bernard & Joyce, 1984). cy ‘Coplalal 6 Apical pena pin i proesorh ‘Capo 6 Apical pont paring profesor 26Stilul autoritar Dei copii ar pute 8 spund la acest til prn compliant in exterior, rela ine coil adult exe do ice four tensionat geste evident lipsa de respect 4 de afetione, Cop tnd 8 einai 9 ansos. Deg ei pot st mei exprime fai direct, de obiee aceasta ese mascat sub Fema neferici generale ‘Copiicare au fest supuy unui sti de educa autoritar au de obles probleme stim desing, etd gu autortare cre se spund date Tac est bine sa ‘it Lema ipscpespontaneiats, niu iniftive gi au abit sociale precare iv Pls saa profesor permisivi ao tolernf setizut a fastare iced ek cop ru a teu se fast niioda, ca ar webue sie beri sf ce vor, 68 este mal ugor st cedezi dee eee gi e8 toate pedepsee sunt rele (Berard & Joyce, 1984) Bi vid eonfictl ea find eu Tl consider ca ceva care ercaz ‘5 mai multe probleme. In minta or, este mai uor si asi dele tine penta {of esimva bine. Ace adul su rogul neclare gi iconsistente~ un stil eae Ver. (19) Derlopmenta exer an intervention wih hrm an adleen Alexai, VA: Ar Coming Asoo ets 197 Apis REBT wih nd bn Yea W. Dyn) pce ‘epplications of REBT’ A therapists casebook (pp, 11-37). New York: Springer “ oe er 98 he Pra Param Aso genni ee dom Gs 1-5), Clamp, TL: Reasarch Press, . Q Ven, (98) Te Pap Pron: try rogh ont scl gi, en samen (Grades 6-8). Champaign IL: Research Press ea a on Ven (8) hep rg dy rhein gn ai depen (9-12). Champaign IL: Research Press, as Vernon, A (1900), Aplin of rane cmetve shave thay wil chines ad ees A, Veron (Ed), Comslng chron and adsessons nd yp. 1b 137), Dane: Love Patni Vernon, A (19990). Cousin children and udolecett: Ceslamentl conde. A. Vern (El), Ging cliten an adbeco (nde p30). Doaver Love Pshing ‘oon, es Rata nee See Te. Cage D.C, Caine nd = Bibgrafo Biblogafe mnVernon, Aa AlMabiky (1995) hat growing 1 al bow: A pares td ood and adolescent ele Chrpaign Resch Fess Wain, $. Dieppe, Dre, W. (1992) A pratne' gude 0 raonaamotve therapy Cd 8) ‘ew York Oxidant Trene Wats V. (1878). Colors rato Net Yeats for Rail Living ‘Wan V. 18 Rationl tri or haem Net Vokes or Rational Emotive Ter. wan. 9 (188) The vag shoal RET Wark 1 Mb ‘Wate, (92), There fred: Rona i rey nC. R Reynalis TB, Gtkin (Es. Haiook fol poe op. 37-57) Nem York: We Weiss, (198), Bootie psp flan ofoloconce New Yok Bai “Wilds, 1 962), Raton eaneling ith chol-aedpoplation: A praca guide Mune, IN: Aceeaed ‘Wi 1.1996, Treat gr, tsa dren chien and alee Aco Sehoral popes ‘New York Toor en ene. ‘Yak, (997, REBT an pane dr wh agampobin IJ. Yank & W Dryden (Ee), Ung REBT wih hata pscotoia robles caebok (gp 112157 New Vat Spe Yams B (995, Sirs and yo chil Heng Ke cope with th sain and press of Mf New Yor: Balan DESPRE AUTOR ‘Aan Vernon, PhD, ese psiboterapeut. Dr. Vernon este profesor si coordonator tn conslire fa University of Norther Towa, Cedar Falls, gi terapeut in prctca prticulac.Eaestespecialiatinconsileraipsibotrpia coil, adolescetlor ‘plringilracesora. npus, dr. Vemon ete director al Midwest Center for REBT si vcepreedine al Albert Eis Board of Trustees. ‘De. Vernon a avut numeroase poz Je conduoere tn diverse aoci de profit, fost presedinte al Iowa Couneling Assocation si pregdine al North ‘Cental Association for Counselors Educators and Supervisors. A srs umeroase ‘ii, capitole si articoeceertoare la uplicaren REBT la copii si adolescents ddessemenca, pe alte subiect refesteare Ia consilerea copier i adolescenior (Casi sale Gandur, emofi, comportemente $i Payaport pentru succes sunt _ulizate pe sear larga in Satle Unite, Canada gn stainatate, promovind 0

S-ar putea să vă placă și

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• GHID Stop Intimidare, Erasmus

  

  Document50 pagini

  GHID Stop Intimidare, Erasmus

  Raluca Rosca

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Prezentare-Atelier CES

  

  Document32 pagini

  Prezentare-Atelier CES

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Suport Curs LEN Modul II

  

  Document11 pagini

  Suport Curs LEN Modul II

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Indici de Incluziune Scolara

  

  Document2 pagini

  Indici de Incluziune Scolara

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Suport Curs LEN Modul I

  

  Document15 pagini

  Suport Curs LEN Modul I

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND INTEGRAREA COPIILOR CU C.E.S. - Strategii de Integrare

  

  Document25 pagini

  ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND INTEGRAREA COPIILOR CU C.E.S. - Strategii de Integrare

  Marta Szőllős

  Încă nu există evaluări
• STRATEGII PARENTALE, Lucrare Doctorat

  

  Document4 pagini

  STRATEGII PARENTALE, Lucrare Doctorat

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Psihologia Copilului Si A Adolescentului

  

  Document142 pagini

  Psihologia Copilului Si A Adolescentului

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Catalog Cognitrom

  

  Document62 pagini

  Catalog Cognitrom

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Exercitii Pentru o Vorbirecorecta

  

  Document5 pagini

  Exercitii Pentru o Vorbirecorecta

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Paralizie Cerebrala Manualul Cursantului Pentru Parini I Profesori

  

  Document174 pagini

  Paralizie Cerebrala Manualul Cursantului Pentru Parini I Profesori

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Fișă CL Preg

  

  Document1 pagină

  Fișă CL Preg

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Prezentarea Volumului

  

  Document8 pagini

  Prezentarea Volumului

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• STRATEGII PARENTALE, Lucrare Doctorat

  

  Document4 pagini

  STRATEGII PARENTALE, Lucrare Doctorat

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Manual Rom Web

  

  Document60 pagini

  Manual Rom Web

  Anonymous wvyUdY9

  100% (1)
• Ghid Pentru Completarea Planului de Servicii Individualizat PDF

  

  Document6 pagini

  Ghid Pentru Completarea Planului de Servicii Individualizat PDF

  Vasilescu Ioan

  Încă nu există evaluări
• STRATEGII PARENTALE, Lucrare Doctorat

  

  Document4 pagini

  STRATEGII PARENTALE, Lucrare Doctorat

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Ann Vernon Manual de Tehnici de Consiliere in Psihoterapia Copil Si Adolescentpdf PDF

  

  Document148 pagini

  Ann Vernon Manual de Tehnici de Consiliere in Psihoterapia Copil Si Adolescentpdf PDF

  wertyuidfghjkdfghj

  Încă nu există evaluări
• Student Centred Learning Guide Rom Final

  

  Document56 pagini

  Student Centred Learning Guide Rom Final

  alexandra_spataru

  Încă nu există evaluări
• Brosura Motivatia Pentru Invatare

  

  Document63 pagini

  Brosura Motivatia Pentru Invatare

  Doina Agaftia Gabor

  100% (3)
• Strategii Pentru o Clasă Fără Bullying - Manual Pentru Profesori-2

  

  Document56 pagini

  Strategii Pentru o Clasă Fără Bullying - Manual Pentru Profesori-2

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• OMEC - 4343 - 2020 - Norme Antibullying PDF

  

  Document32 pagini

  OMEC - 4343 - 2020 - Norme Antibullying PDF

  MariaMaria

  Încă nu există evaluări
• Poveste Coarda

  

  Document1 pagină

  Poveste Coarda

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Bullying, Daiana-Marinescu

  

  Document68 pagini

  Bullying, Daiana-Marinescu

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Recomandari Pentru Prevenirea, Identificarea Si Interventia in Cazurile de Bullying

  

  Document36 pagini

  Recomandari Pentru Prevenirea, Identificarea Si Interventia in Cazurile de Bullying

  Raluca Rosca

  100% (2)
• Adhd

  

  Document4 pagini

  Adhd

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Cucerirea Panicii-Romanian Translation 2-1 PDF

  

  Document113 pagini

  Cucerirea Panicii-Romanian Translation 2-1 PDF

  Psiholog Lidia Iacov

  100% (1)
• Fisa de Lucru - Baieti

  

  Document1 pagină

  Fisa de Lucru - Baieti

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Fisa de Lucru - Fete

  

  Document1 pagină

  Fisa de Lucru - Fete

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Fisa de Lucru - Fete

  

  Document1 pagină

  Fisa de Lucru - Fete

  Raluca Rosca

  Încă nu există evaluări
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1891)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (895)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (344)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (399)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (588)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (266)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (838)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (73)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2259)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1015)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1090)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1712)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1839)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (120)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2322)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1937)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4609)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2101)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (792)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4200)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1103)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)