Mecanica ventilaţiei

1Rezistenţa la fluxul de aer creşte sub influenţa:

A. Acetilcolinei*
B. Noradrenalinei
C. Histaminei*
D. Prostaglandinelor*
E. Monoxidului de azot

2Cănd CRF este 39% din CPT:

A. Forţa de recul a plămănilor este mai mare decât a cutiei toracice

B. Forţa de recul a cutiei toracice este mai mare decât a plămânilor
C. PO2 alveolar este normal*
D. Pompa toraco-pulonară este în echilibru*
E. PCO2 alveolar este scăzut

3Cantitatea de aer rămasă în plămâni după expirul de repaos este:

A. Volumul rezidual (VR)

B. Volumul expirator de rezervă (VER)
C. Capacitatea reziduală funcţională (CRF)*
D. Volumul respirator curent (VRC)
E. Capacitatea pulmonară totală - VR

4Spaţiul mort anatomic cuprinde:

A. Traheea*
B. Bronşiola respiratorie
C. Canalul alveolar
D. Sacii alveolari
E. Bronşia principală*

5Care dintre volumele şi capacităţile pulmonare nu pot fi măsurate prin spirometrie?

A. VRC
B. VR*
C. CRF*
D. VIR
E. VER

6Care din volumele şi capacităţile pulmonare cresc cu vârsta?

A. Volumul respirator curent

B. Capacitatea pulmonară totală
C. Volumul rezidual*
D. Capacitatea reziduală funţională*
 E. Capacitatea vitală

7Lipsa surfactantului determină:

A. Creşterea travaliului muşchilor inspiratori*

B. Creşterea travaliului muşchilor expiratori
C. Creşterea capacităţii pulmonare totale
D. Colabarea alveolelor*
E. Hiperventilaţie

8În cazul unei complianţe pulmonare scăzute:

A. Este vorba de o disfuncţie restrictivă*

B. Este vorba de o disfuncţie obstructivă
C. Volumul rezidual creşte
D. Volumul rezidual scade*
E. Este vorba de o persoană hipoponderală

9Presiunea intrapleurală devine mai negativă:

A. Când reculul elastic al plămânilor creşte*

B. Când reculul elastic al toracelui scade
C. Când în pleură se acumulează lichid (hidrotorax)
D. Când presiunea transpulmonară scade
E. În inspirul profund*

10Presiunea transpulmonară:

A. Este diferenţa dintre presiunea alveolară şi presiunea atmosferică

B. Este suma dintre presiunea pleurală şi cea atmosferică
C. Creşte în inspir*
D. Creşte în apnee
E. Este diferenţa dintre presiunea alveolară şi cea intrapleurală*

11Complianţa statică:

A. Scade în disfuncţii obstructive

B. Are valoarea de 0,3l/cm H2O
C. Scade în disfuncţii restrictive*
D. Se măsoară prin spirometrie
E. Se măsoară pentru volum curent mai mare de 1 litru

12Complianţa dinamică:

A. Are valoarea de 0,2 l/cm H2O

B. Dă informaţii despre disfuncţiile restrictive*
C. Are valoarea de 0,13 l/cm H2O*
D. Se măsoară pornind de la capacitatea reziduală funcţională
 E. Se măsoară pornind de la volumul rezidual*

13Expirul forţat, care urmează unui inspir maxim:

A. Elimină o cantitate de aer egală cu capacitatea pulmonară totală

B. Elimină o cantitate de aer egală cu capacitatea vitală*
C. Lasă în plămâni o cantitate de aer egală cu volumul rezidual*
D. Lasă în plămâni o cantitate de aer egală cu volumul expirator de rezervă
E. Elimină din plămâni o cantitate de aer egală cu capacitatea inspiratorie

14Ventilaţia alveolară:

A. Reprezintă totalitatea volumului respirator curent

B. Reprezintă diferenţa dintre volumul respriator curent şi spaţiul mort*
C. În repaos are valoarea de 500 ml aer
D. Reprezintă aproximativ 1/5 din capacitatea reziduală funcţională
E. Creşte în efortul fizic*

15Despre hiperventilaţie se poate afirma că:

A. Apare la altitudine*
B. Apare în efort fizic*
C. Determină hipercapnie
D. Determină hipoxemie
E. Detemină hipoxie

16Tensiunea superficială alveolară:

A. Poate fi apreciată studiind curba complianţei pulmonare*

B. Este invers proporţională cu cantitatea de surfactant*
C. Scade la nou născuţii prematuri
D. Creşte în inspirul profund*
E. Scade la fumători

17Printre rolurile surfactantui se numără:

A. Creşterea tensiunii superficiale intraalveolare

B. Stabilizarea alveolelor cu rază mică*
C. Scăderea travaliului muşchilor inspiratori*
D. Favorizarea formării edemului alveolar
E. Scăderea travaliului muşchilor expiratori

18Despre punctul de presiune egală se poate afirma că:

A. Se manifestă la gură în expirul forţat

B. Este locul în care presiunea transpulmonară este 0*
C. Se manifestă la gură în expirul de repaos*
D. Se deplasează mai repede în bolile obstructive*
 E. Este punctul de la care începe compresia dinamică*

19Indicele de reactivitate bronşică (IRB):

A. Creşte în disfuncţiile de tip obstructiv

B. Creşte în disfuncţiile de tip restrictiv*
C. La calcurarea lui este necesară măsurarea VEMS*
D. La calcularea lui este necesară măsurarea CV
E. La calcularea lui este necesară măsurarea CVF*

Circulaţia pulmonară

20Printre rolurile circulaţiei pulmonare se numără:

A. Condiţionarea aerului
B. Neoangiogeneza
C. Hematoza*
D. Inactivarea noradrenalinei*
E. Inactivarea enzimei de conversie a angiotensinei

21Printre rolurile circulaţei bronşice se numără

A. Hematoza
B. Condiţionarea aerului*
C. Inactivarea unor hormoni
D. Neoangiogeneza*
E. Filtarea tombuşilor de dimensiuni mici

22Printre rolurile fenomenului de recrutare capilară se numără:

A. Creşterea suprafeţei de difuziune*

B. Creşterea distanţei de difuziune
C. Controlul presiunii sanguine în circulaţia pulmonară*
D. Stimularea secreţiei de surfactant
E. Stimularea activităţii macrofagelor locale

23Printre rolurile fenomenului de distensie capilară se numără:

A. Scăderea distanţei de difuzie*

B. Creşterea presiunii de perfuzie în capilarele pulmonare
C. Creşterea tensiunii superficiale intraalveolare
D. Scăderea suprafeţei de difuziune
E. Scăderea Pco2 alveolar

24Capilarele pulmonare intraparenhimatoase:

A. Au presiune transmurală scăzută în inspir*

B. Suferă modificările presiunii intrapleurale în cursul ventilaţiei
 C. Cele de la vârf au flux de sânge continuu
D. Cele de la bază au flux de sânge continuu*
E. Au schimb gazos redus

25În zona pulmonară West III se întâlneşte următoarea situaţie:

A. P alv > P ven > P art

B. P alv >P art > P ven
C. P ven > P art
D. P art > P alv > P ven
E. P art > P ven > P alv*

26Şuntul dreapta stânga:

A. Poate exista în mod fiziologic*

B. Nu are efect asupra oxigenării sângelui arterial
C. Poate determină hipocapnie
D. Poate determină hipoxemie*
E. Se manifestă când raportul V/Q creşte

27În circulaţia pulmonară, vasoconstricţia este determinată de:

A. Hipoxia din artera pulmonară

B. Hipoxia din alveole*
C. EDRF
D. Angiotensină II*
E. Acetilcolină

28Printre particularităţile circulaţiei pulmonare se numără:

A. Distensibilitate scăzută
B. Rezistenţă mare în arteriole
C. Presiuni mai mici faţă de circulaţia sistemică*
D. Vasoconstricţie hipoxică*
E. Debit circulator mai mic decât în circulaţia sistemică

29Contaminarea venoasă fiziologică:

A. Scade pO2 arterial sub 90%

B. Se constată în venele bronşice
C. Creşte în cazul şuntului dreapta – stânga*
D. Creşte în cazul şuntului stânga – dreapta
E. Se măsoară în venele bronşice

Difuziune, transportul gazelor

30Care din următoarele valori se încadrează în limite normale?

 A. P O2 alveolar 40 mm Hg
B. P O2 arterial 97 mm Hg*
C. P CO2 alveolar 100 mm Hg
D. P CO2 arterial 40 mm Hg*
E. P CO2 tisular 40 mm Hg

31Hiperventilaţia determină:

A. Deplasarea curbei oxihemoglobinei spre stânga*

B. Eliberare crescută de oxigen la ţesuturi
C. Creşterea valorii p50
D. Hipocapnie*
E. Hipoxemie

32Cedarea tisulară a oxigenului scade:

A. Când hemoglobina fetală este înlocuită de hemoglobină adultă

B. Când p50 creşte
C. Când temperatura locală scade*
D. Când cantitatea de 2,3 BPG scade*
E. La altitudine

33Presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial:

A. Scade în anemii
B. Creşte în poliglobulii
C. Este aproximativ egală cu cea din alveole*
D. Este mai mare decât în ţesuturi*
E. Scade în intoxicaţia cu monoxid de carbon

34Capacitatea de difuziune a oxigenului este:

A. 230 ml/min în repaos

B. 21 ml/min/mm Hg în repaos*
C. 65 ml/min /mm Hg în efortul fizic*
D. Crescută în anemie
E. Crescută în efortul fizic*

35P50:

A. Este crescut în cazul scăderii timpului de circulaţie

B. Scade în cazul creşterii temperaturii
C. Este direct proporţional cu pCO2*
D. Este direct proporţional cu concentraţia H+*
E. Este direct proporţional cu cantitatea de 2,3 BPG*

Reglarea respiraţiei
36Polipenea este consecinţa:

A. Lezării centrului pneumotaxic

B. Acidozei diabetice*
C. Efortului fizic*
D. Lezării GRD
E. Imersiei în apă rece

37Ventilaţia este scăzută în:

A. Hipertensiune arterială*
B. Hipotensiune arterială
C. Stimularea nervului vag*
D. Imersia în apă rece*
E. Expunera la mediu hipertermic

38Hiperventilaţia de efort este consecinţa:

A. Stimulării proprioreceptorilor musculari*

B. Creşterii potasemiei*
C. Creşterii natriemiei
D. Hipercapniei
E. Hipoxiei

39Scăderea PO2 arterial determină creşterea ventilaţiei prin:

A. Stimularea chemoreceptorilor centrali

B. Stimularea fusurilor neuromusculare
C. Reflex Hering-Breuer
D. Stimularea chemoreceptorilor periferici*
E. Stimularea baroreceptorilor

40Expunerea acută la altitudine ridicată determină:

A. Hipercapnei
B. Hipocapnie*
C. Creşterea hematocritului
D. Creşterea venilaţiei pulmonare*
E. Alcaloză respiratorie*

41Aria chemoreceptorilor centrali:

A. Este stimulată de creşterea H+ din plasmă

B. Este stimulată de creşterea H+ formaţi local*
C. Este localizată în regiunea dorsală a bulbului
D. Este stimulată de hipoxia locală
E. Are capacitate de resetare*
42Hipoxia anemică apare:

A. În intoxicaţia cu CO*
B. În intoxicaţia cu cianuri
C. În cazul scăderii perfuziei pulmonare
D. În cazul blocării enzimelor mitocondriale
E. Cănd scade hematocritul*

43Reflexul Hering-Breuer se realizează prin:

A. Inhibiţia neuronilor inspiratori la sfârşitul inspirului*

B. Stimularea neuronilor expiratori la sfârşitul inspirului
C. Inhibiţia centrului apneustic la sfârşitul inspirului
D. Inhibiţia centrului penumotaxic la sfârşitul inspirului
E. Stimularea terminaţiilor vagale pulmonare*

44În mediu hipertermic, ventilaţia este stimulată prin:

A. Stimularea directă a GRD

B. Stimularea chemoreceptorilor centrali
C. Stimularea chemoreceptorilor periferici
D. Stimularea zonelor hipotalamice termoreglatoare*
E. Stimularea termoreceptorilor cutanaţi

45În efortul fizic în aerobioză:

A. Apare hipercapnie prin acumulare de acid lactic

B. Apare hipoxemie prin creşterea consumului de oxigen
C. Ventilaţia este stimulată proporţional cu diferenţa arterio-venoasă în oxigen*
D. Ventilaţia creşte înainte debutului efortului fizic*
E. Creşte suprafaţa de difuziune*

46Chemoreceptorii periferici:

A. Au debit circulator de 2000 ml/100 gr/min*

B. Sunt stimulaţi de scăderea potasemiei
C. Sunt stimulaţi de hipercapnie*
D. Sunt stimulaţi în alcaloză
E. Sunt stimulaţi în anemie

EAB

1. După 2 minute de hiperventilaţie, pH-ul sângelui creşte, deoarece:

A. Creşte concentraţia de HCO3-
B. Creşte Po2
C. Scade PCO2*
D. Scade producţia tisulară de CO2
E. Scade producţia tisulară de H+
2. Rinichiul participă la controlul EAB prin:
A. Secreţie activă de H+*
B. Secreţie secundar activă de H+*
C. Secreţie de CO2
D. Secreţie de HCO3-*
E. Reabsorbţie de aciditate titrabilă
3. Acidoza metabolică apare în:
A. Diaree *
B. Vomă
C. Insuficienţă pancretică
D. Hipersecreţie acidă gastrică
E. Insuficienţă hepatică*
4. Alcaloza metabolică se poată întâlni în:
A. Diaree
B. Vomă *
C. Hiperaldosteronism *
D. Hipoventilaţie
E. Hipersecreţie acidă gastrică *
5. Pentru calculul pH-ului trebuie cunoscute:
A. pCO2*
B. legea Fick
C. concentraţia de HCO3 plasmatic*
D. pO2
E. pK-ul sistemului bicarbonaţilor*
6. Alcaloza metabolică se compensează prin:
A. hiperventilaţie
B. hipoventilaţie*
C. creşterea sintezei de HCO3
D. creşterea excreţiei renale de HCO3*
E. creşterea excreţiei renale de H+
7. Dacă [Na+] plasmatic este de 140 mEq/l , cea de [Cl- ] 110 mEq/l şi cea de [HCO3 ] 12 mEq/l se
poate afirma că:
A. Anion gap este normal
B. Anion gap este scăzut*
C. Este vorba de o acidoză metabolică*
D. Este vorba de o acidoză respiratorie
E. Este vorba de o alcaloză metabolică
8. Atunci când pH 7,25, HCO3 17 mEq/l şi pCO2 40 mm Hg starea este de:
A. Acidoză respiratorie acută
B. Alcaloză respiratorie acută
C. Acidoză metabolică acută*
D. Acidoză mixtă
E. Alcaloză mixtă
9. Hipocapnia din bolile pulmonare cu severitate medie se datorează:
 A. Hiperventilaţiei hipercapnice
B. Creşterii eliminării renale de CO2
C. Stimulării chemoreceptorilor centrali
D. Hiperventilaţiei hipoxice*
E. Hiperventilaţiei psihogene
10. Atunci când pH 7,50, HCO3 34 mEq/l şi pCO2 30 mm Hg, există:
A. Alcaloză metabolică cronică
B. Acidoză metabolică cronică
C. Acidoză respiratorie cronică
D. Alcaloză respiratorie acută
E. Alcaloză mixtă*