RELIEFUL , ' Munfii dezvoltall p.
g*giltgti g{atplinp"sunt -frag$-elltalr
Riul Bistricioara este cantonat intr-o vale montani
relativtdnhrd''neadaptatilastructurf,,rezultatalacliuniide
modelare exercitatd de acest afluent al Bistrilei' care-qi
men{ine cursul permanent din sarma{ianul inferior'
Factorii Qare au determinat infrliqarea actuall
reliefului, fizico-geografici qi antropici' sunt factorii suport
(litomorfologici), energo-determinatori (climatici' antropici)
ii indicatoii sau reactivi (hidrografici, biogeograftcq
pedogeografici).
' - D"rvolt4191 culmilor ce str[juiesc valea es-te
.rr.rttuirt .oO"iaiit iubaeriene indelungate Ei active din
perioada sarmato-pliocend" comandatd in principal de
hidrografic al Bistrilei din care face parte qi r8ul
'sistem,.rl
Bistricioara
in stinga Bistricioarei, relieful este alc[tuit din
ultimeleculmialemunlilorBistrilei,reprezentate'inprimul
rana, p.tn masivul Crrinliequ Mare, cu altitudine maximi
de
lT62mAcestmasivestealc[tuitdindepozitedefliqcretacic
in partea estic6, rar in vest din gisturi cristaline
epimetamorfice 9i mezometamorfice' Partea formatl
djn
m relieful grefat pe fliq'
f,rtu., cristaline domin[ cu 300-400
cu aspect morfologic de virfuri tzolate cu profil
greoi'
inspre vest, culmile cristaline sunt cdptuqite in partea
superioaracucalcaredolomiticececontrasteaz[puterniccu
liniile greoaie ale reliefului din jur (Migura, Piatra Mocilor'
Pietrele Roqii).
Aceqti munli cu aspec-t de klippe calcare constttute
singurele
-m[rtuiii- ale sinciinalului marginal al cristalinului,
rltslt'tts de eroziune.
22
rlc vf,i addnci sdpate de mr-mer_oqii aflggn1! ei B-!Ptfictp4-1ei, ce
dau contraste morfologice accentuate i4tre cu^lr.nilg. qr
vlilor, pe d9 4l!?-
vArfurile cristaline, pe de o parte qi versanlii
parte. Aici, de multe ori adincimea fragmgntar-ii. relieful.ut"
tlcp[qegte 600 m
Spre est, dincoace de linia Central-Carpaticd
(Grinfieq-Chisirig), culmile sunt alcituite din depozite de flig
a
cretacic reprezentate prin pachete groase de marne, gresir,
conglomerate, marno-calcare, argile, dispuse in benzi cutate
1r cu orientare nord-sudicl.
*Culmea.. .principall o fornre"a---aA O--b-cina.
-Seh$plui,
cumplna apelor intre bazinul Bistricioarei qi piriul Schit, cu
irltitudini ce rar ating 1200 m (Obcina Lacurilor).
in stinga Bistricioarei, obcina Grin{ieqului
culmineazd cu virful Hurduga (1382m), de unde altitudinile
rlescresc gi se menlin la 900-1000m, strbjuind Bistricioara
pAn6 la confluen{d.
Rocile din zona fligului au favorizat addncirea
puternici a lor (Grinliequ Mic), energia de relief atinge qi aici
valori de 500-550 m.
Definitivarea peisajului actual a awt loc in cuaternar,
rnodificdrile climatice din pleistocen determinind alternarea
rnodelajului fluvial cu cel crio-nival.
Altitudinea qi masivrtatea redus[ tiu a permis o
rrrodelare glaciard. propriu-zisd, dar activitatea crio-nivali de
rnare intensitate este materializatd prin existen{a unor forme
specifice. turnuri, coloane, niqe, cimpuri de blocun, mai ales
in Grinliegu Mare, Mlgura, sau Piatra Mocilor.
Prin indulcirea climei, in postglaciar s-au dezvoltat
r:ondi{ii pentru instalarea unui modelaj fluvio-torenfial, care
irrc ca rezultat bazinul Bistricioarei in forma sa actuall.
23