Sunteți pe pagina 1din 11

Mqrgoret Mitchell

Traducere din limba englezi+


MARY PoLrHRoNrepB -TAzARESCU

@c
I'

CUPRINS

PARTEA iNrAt 7

PARTEA A DOUA """""""""""' 171

PARTEA A TREIA.... ....""""""""' 347

o rlctt
fltgirrc,
PARTEA 1NTAI
Capitolul I
Scarlett O'Hara,nu era frumoasd, dar birbalii nu-gi dideau
seama de asta cAnd erau sub farmecul ei, aga cum erau acum
gemenii Tarleton. Pe chipul ei, trisiturile delicate ale mamei,
o aristocratd de origine francez| din regiunea de coasti, nu se
armonizau cu trdsdturile greoaie ale tatilui, un irlandez cu
obrazul rumen. Totugi avea o fall atrigitoare, cu bdrbia ascu-
liti 9i filci puternice. Ochii, pufin migdalafi gi mirginili de
gene dese, erau de un verde deschis, fbrd cea mai mici nuanli
cipruie. Sprdncenele, groase gi negre, desenau o neagteptati
linie oblici pe pielea albi ca magnolia, acea piele pe care pu-
neau atAta prel femeile din Sud gi pe care o apirau cu atita
griji, cu ajutorul piliriilor, al vilurilor gi al mitenelor, de soa-
rele arzitor al Georgiei.
ln acea luminoasi dupd-amiazi de aprilie din anul 1861,
Scarlett O'Hara, cum stitea intre Stuart qi Brent Tarleton, pe
veranda ricoroasi gi umbroasi de la Tara, plantafia tatllui ei,
oferea ochilor o imaging incdntitoare. Rochia noui, croiti din
doisprezece iarzi de muselini verde inflorati, unduia pe cercu-
rile crinolinei Ei culoarea se armoniza perfect cu aceea d s€tn:
dalelor de marochin verde cu tocuri joase, pe care tatil ei i le
adusese de curAnd din Atlanta. Rochia ii scotea in evidenfi
intr-un mod fermecitor mijlocul, cel mai subgire din trei comi-
tate, gi corsajul foarte ajustat inviluia un piept bine dezvoltat
pentru o fati de gaisprezece ani. Dar cu tot felul pudic in
care-gi aqezase poalele rochiei, cu tot aerul rezervat pe care i-l
lo Margaret Mitchell Pe aripile vdntului I I
didea pdrul lins, strdns in coc la spate, cu toati cuminfenia Viala in nordul Georgiei, in comitatul Clay'ton, era inci rus-
mdinilor mici gi albe, incruciqate in poald, Scarlett igi ascundea tici qi, dupl principiile in vigoare la Augusta, Savannah gi
cu greu adevirata fire. Pe fala ei, plini de o dulcea!6 studiati, Charleston, chiar pufin cam primitivd. Sudigtii din regiunile
ochii verzi, neastdmpirafi gi poruncitori, plini de viall, nu se mai vechi ii priveau de sus pe georgienii din nord, dar aici,
potriveau deloc cu atitudinea ei cuviincioasd. iEi datora bunele in nordul Georgiei, lipsa rafinamentelor unei educalii alese nu
purtiri observa{iilor blAnde ale mamei ei gi disciplinei mai avea insemndtate dacd te aritai la inilfime cind trebuia. Ceea
severe exercitate de Mammy, dar ochii ii trddau firea. ce avea mai ales insemnitate era si cultivi bumbac de buni ca-
LAngi ea, de o parte gi de alta, gemenii se lifriau in fotolii litate, si incaleci bine, sd tragi bine cu pugca, si fii un bun dan-
gi, rAzdnd gi pdl5vrigind, priveau soarele prin paharele pline sator, sd gtii si lii tovirigie doamnelor gi si bei ca un om de
cu lichior de menti. igi incrucigaseri neglijent picioarele lungi lume, ca un gentleman.
gi greoaie de cdldreli, incilfate cu cizme pdnd la genunchi. in in toate aceste privinfe, gemenii se aritau la inilfime, dar
vdrstd de nouisprezece ani, inalli de aproape 1,90 m, cu mdini in acelagi timp erau cunosculi pentru totala lor incapacitate
gi picioare lungi gi cu mugchii tari, cu fala arsi de soare, pirul de a invila ceva din cirli. Pirinlii lor erau oamenii cei mai
rogu inchis, privirea veseld gi arogantd, lmbricali in vestoane bogafi din comitat, stipAneau cel mai mare numir de cai gi de
identice gi cu pantaloni de culoarea muqtarului, seminau unul sclavi, dar cei doi tineri erau mai nepricepuli la gramatici
cu altul ca doui picituri de ap6. decit cei mai mul! lirani albi siraci din imprejurimi.
Afard, soarele care apunea poleia gridina, lumindnd copa- Tocmai din cauza asta Stuart Ei Brent trdndiveau in aceasti
cii incircali de flori albe care se profilau in mase compacte pe dupd-amiazi de aprilie, pe verandi, la Tara. Fuseserd eliminali
un fond verde deschis. Caii celor doi gemeni - niqte animale de la universitatea din Georgia, apatra universitate de unde
mari, rogcate ca pdrul stdpAnilor lor - erau priponili pe aleea fuseseri da\i afard in doi ani. Iar Tom gi Boyd, fralii lor mai
de trisuri; ldngi ei mdrdia haita de cdini slabi si nervogi care mari, plecaser[ impreuni cu ei, fiindci nu voiau si rimAni
intovirdseau peste tot pe Stuart qi pe Brent. Mai la o parte, intr-o institulie in care gemenii nu erau primili. Stuart gi Brent
cum se cidea unui aristocrat, un cA.ine mare, cu pete negre, considerau ultima lor aventuri ca o excelenti glumi, gi
stitea culcat cu botul pe labe gi agtepta ribddtor ca bdielii si Scarlett, care nu deschisese de buni voie o carte de cdnd ter-
plece acas6, la cini. minase anul trecut Institutul pentru domnigoare din Fayette'
intre cdini, cai gi gemeni exista o inrudire mult mai addncd ville, lua qi ea lucrurile ln glum6.
decAt aceea rezultdnd dintr-o permanenti tovirigie. Erau ca - $tiu ci pulin vi pasi gi ci nici lui Tom nu-i pasd ci v-au
nigte animale tinere, nepisdtoare, pline de gralie gi de nerv, dat afari, zise ea. Dar Boyd? El vrea si studieze gi, dupi ce l-a!i
strilucind de sinitate. Biielii erau impetuogi gi susceptibili ca silit si pirdseasci universitatea din Virginia, pe aceea din Ala-
gi caii lor, darbldnzi cu cei care gtiau cum si se poarte cu ei. bama, gi din Carolina de Sud, a trebuit si plece acum Ei din cea
Degi cei trei de pe verandl fuseseri deprinqi din nastere cu din Georgia. Aga n-o sb sf6rgeasci niciodati.
viala uqoari de pe plantalii gi fuseseri servili din fragedi copi- - O, va putea si-gi continue dreptul in biroul judecitorului
lirie de slugi mereu la cheremul lor, pe chipurile lor nu se citea Parmalee, la Fayetteville, rispunse Brent nepisitor. De altfel,
nici moliciune, nici indolen!6. Aveau puterea gi vioiciunea n-are mare importan!5. Oricum, ar fi trebuit si ne intoarcem
oamenilor de la !ari, care gi-au petrecut toati viala in aer liber acasi inainte de sfArgitul anului gcolar.
gi care nu qi-au prea bitut capul cu lucrurile anoste din cirti. - De ce?
12 Margaret Mitchell Pe aripile vhntului 13

- Rdzboiul, prostufo! Rizboiul poate izbucni dintr-o zi Dimpotrivi. Rizboiul ii privea pe birbali, aga c[ socotiri ati-
intr-alta, 9i cred ci nu-!i inchipui ci vreunul dintre noi ar tudinea ei drept o dovadi de feminitate.
rdmine la universitate in timp de rdzboi. Dupi ce manevrase aga incit si-i sustragi de la subiectul
* $ti!i bine ci nu va fi rizboi, zise Scarlett plictisiti. Sunt plictisitor al rizboiului, relul cu interes disculia privitoare la
numai vorbe. Nu mai devreme de siptdmAna trecuti, Ashley situafia actuali a celor doi frafi.
Wilkes gi tatil lui i-au spus tatei ci delegafii nogtri la Washing- - Ce-a spus mama voastri aflind ci afi fost dali din
ton vor ajunge Ia... un... acord amiabil cu domnul Lincoln nou afari?
cu privire la Confederafie. $i apoi, yankeilor le e prea mare Tinerii pireau jenafi" igi aminteau de felul cum reaclionase
fricd de noi. Nu va fi rivboi gi m,am siturat si tot aud vorbin- mama lor cu trei luni mai inainte, cdnd reveniseri de la
du-se de el. universitatea din Virginia, dupi eliminare.
- Nu va fi r|zbol! exclamard cei doi gemeni indigna(i, - Pii, zise Stuart, n-a prea avut ocazia si spuni mare lucru.
ca qi cdndli s-ar fi luat un bun al lor. Azi-dimineafi, Tom cu Brent gi cu mine am plecat de acasi
-Ba da, fetilo, are si fie rizboi, zise Stuart. yankeilor le e devreme. Nu se sculase inc6. Tom s-a dus sd faci o viziti fami-
poate frici de noi, dar dupi bombardamentul de alaltiieri qi liei Fontaine, iar noi am venit aici.
dupi felul cum generalul Beauregard i-a dat afari din fortul - Nu v-a spus nimic asear6, cdnd v-afi intors?
Sumter, vor fi silili si se batd. Altfel, vor fi considerafi de lumea - Aseari am avut noroc. inainte de sosirea noastri adu-
intreagi ca o bandd de lagi. Confedera{ii... seseri noul armisar, pe care l-a cumpirat mama in Kentucky
Scarlett ficu o mutri plictisit[, enervati. luna trecuti. Toati casa era dati peste cap. E un cal superb,
- Daci mai repetali o datd cuvAntul ,,rdzbai", mi duc si mi Scarlett, trebuie si-i spui tatdlui tiu si vie s[-l vadi indati
inchid in casi. in viala mea nu m-a plictisit un cuvdnt mai ce va putea... pe drum l-a gi mugcat pe gri\dar gi a cilcat in
mult decAt cuvdntul ,;dzbai", afari doar de ,,secesiune". papa picioare pe doi dintre negrii mamei, care se duseserl s[-l ia de
vorbegte de rdzboi de dimineafi pAni seara gi tofi domnii care la gari, la |onesboro. Chiar inainte si ajungem acasi, a fost
vin sd-l vadl vorbesc de fortul Sumter, de drepturile statelor cdt pe ce si dirAme grajdul gi aproape I-a omorAt pe Strawberry,
sau de Abe Lincoln, de-mi vine si urlu de plictiseali. $i tinerii bltr6nul armisar al mamei! CAnd am sosit, mama era la grajd
nu vorbesc decdt de asta gi de grozivia lor de trupi. Nu ne-am ciutdnd si-l linigteasci cu niEte bucili de zahbr, gi pe cuvAntul
distrat niciieri in primivara asta, fiindci tinerii n-aveau alt meu ci reu$ea. Negrii f[ceau niqte ochi! Le era atdt de frici,
cuvdnt pe buze. Sunt incAntatd cd Georgia a asteptat Criciunul incAt se agifaseri de grinzile lui, dar mama vorbea calului ca
ca si proclame ,,secesiunea", altfel nici una din petrecerile gi cum ar fi fost o fiinli omeneasci, bldnd ca un mieluqel. Ni-
noastre n-ar fi fost reugiti. Daci mai aud cuvdntul ,,rizboi"; meni nu se pricepe la cai mai bine ca mama. Cdnd ne-a vizut
intru in casi. a spus: ,,Pentru numele lui Dumnezeu, ce ciutafi acasi toli
$i Scarlett s-ar fi linut de cuvdnt, cici nu putea urmiri multi patru? Sunteli mai rii decAt cele gapte pligi ale Egiptului!"
vreme o conversafie al cirei principal subiect nu-l constituia Atunci calul a inceput si sfordie gi si zvArle din picioare gi
persoana ei. Totugi surdse. Gropifele ii apiruri in obraji gi ge- mama a zis: ,,Iegi1i afard! Nu vedeli cd e nervos, mititelul de
nele negre incepuri sd se zbati repede ca nigte aripi de fluture. el! Mn voi ocupa de voi mAine dimineali!" Ne-am dus deci si
Bniefii furi incdntali gi, aqa cum dorise, ii ceruri iertare fiind- ne culcim. Azi-dimineald am gters-o inainte sd puni mAna pe
ci o necijiseri. Nu-i pistrau picd pentru lipsa ei de interes. noi gi l-am llsat pe Boyd si se descurce.
14 Margaret Mitchell Pe aripile vkntului 15

- Crede{i ci o si-l batd pe Boyd? qi de salbele de flori ca stelele care impdnziseri balta intune-
Ca intreg comitatul, Scarlett nu izbutea si se obignuiasci cati gi colinele indepirtate. Ariturile erau aproape sfArgite 9i
cu felul cum mica doamni Tarleton iqi certa fiii, mari acum, splendoarea purpurie a asfinlitului accentua culoarea braz-
gi la nevoie le administra lovituri de cravagd la
spate. delor de curdnd risturnate in argila rogie a Georgiei' intors de
Beatrice Tarleton era o femeie de acfiune. Ducea in spate fierul plugurilor, pimAntul umed gi infometat a$tepta semin-
nu numai o vastd plantafie de bumbac, vreo suti de negri gi
lele de bumbac, bitAnd in rogu pe creasta nisipoasi abrazde'
opt copii, dar si cea mai mare crescitorie de cai din Geo:rgia. 1or, qi in purpuriu, in rogu aprins sau in cafeniu acolo unde
Era iute din fire 9i, scoasd mereu din sirite de desele treJnai
umbrele cideau pe marginilebrazdelor. Clidirile plantafiei' cu
ale celor patru fii, socotea ci din cdnd in cand o mici bitaie
zidurile lor de cirlmidl date cu var, pireau o insuli in mijlo-
datd biiefilor nu strica, ceea ce n-o impiedica si interzici
si cul unei miri rogii dezlinfuite, ale cirei valuri unduioase,
fie atins un cal sau un sclav.
sinuoase, pline de virtejuri, ar fi fost pietrificate in clipa cind
- Nu, n-o si-l batd pe Boyd. Nu l_a bitut niciodatd prea erau gata sd se pr[vileasci cu spuma lor trandafirie' in aceasti
mult, fiindci-i cel mai mare, qi fiindci-i cer mai pipernicii din regiune nu existau brazde lungi qi drepte, aqa cum se puteau
toati droaia, zise Stuart mAndru de inilfimeu-ru. D. u.".u vedea in larinile de argili gllbuie din gesurile aflate in inima
l-am l6sat acasd, ca si se descurce cu ea. Mama ar trebui si Georgiei, sau in plmdntul negru ;i mlnos de pe coasti. Aici,
inceteze de a ne mai bate. Avem nouisprezece ani, Tom are
in nord, ariturile care unduiau la poalele dealurilor erau
douizeci gi unu. Se poarti cu noi ca gi cdnd am avea gase. crestate de mii de brazde in formi de seceri, ca si impiedice
- Oare mAine va veni cdlare pe calul ei cel nou la petrecerea pimdntul bogat s[ alunece in albia rAurilor.
Wilkes-ilor? Era un pimdnt silbatic, rogu de culoarea sdngelui dupi
-Aga vrea, dar tata spune ci-i primejdios. De altfel, fetele ploaie, de culoarea cfudmiziiin timpul secetei, cel mai bun pi-
n-o vor lisa. Spun cd vor reusi s-o duci cel pulin o dati la o mAnt din lume pentru bumbac. Era o regiune pllcuti, cu case
petrecere in trdsuri, ca pe o adevirati doamni.
albe, larini pagnice, rduri incete 9i gllbui, dar o regiune de con-
- Sper ci n-are si ploui mdine, zise Scarlett. De o sdpti_ traste unde strilucirea soarelui era orbitoare 9i umbra foarte
mand ploui aproape in fiecare zi. Nimic nu-i mai neplicui
ca deasi. Terenurile defriqate gi nesfArgitele ogoare de bumbac
un picnic care se sfArgeqte in casi.
ale plantafiilor surAdeau unui soare cald, domol, binevoitor.
- Mdine va fi frumos gi cald ca in iunie, zise Stuart. privegte La marginea lor se inillau pidurile virgine, intunecate gi rico-
apusul dsta de soare. N-am vizut niciodatd un cer mai roju. roase chiar in amiezile cele mai arzdtoare, p6duri misterioase,
Po[i intotde auna pr ezice timpul dupi asfinfit. pulin sinistre, ai ciror pini ce vuiau pireau si stea de veacuri,
ochii lor se alintird asupra nesfbrgitei intinderi a domeniu- ribditori, de veghe, murmurindu-gi ameninfarea intr-un
lui lui Gerald O'Hara, asupra larinilor de bumbac proaspdt suspin: ,,Biga!i de seamd! B[gafi de seamdL! A1i fost ale noastre
arate gi asupra zdrilor rogiatice. Acum, cAnd soarel" uporr"u
odati. Vi putem lua inapoi."
intr-o vdlvitaie de fldciri in spatele colinelor, dincolo de raul La urechile celor trei agezali pe verandi ajungea zgomotul
Flint, cildura de aprilie se schimba incet-incet intr-o rdcoare dobitoacelor bitand pimAntul cu copitele lor, clinchetul tilin-
uqoard dar bineficitoare.
gilor, rAsul strident gi nepisitor al negrilor care se intorceau
in acest an primivara venise devreme, intovirigiti de ploi de la cAmp cu catArii. Din casi se auzea vocea dulce a mamei
-
calde qi scurte, de izbucnirea florilor trandafirii ale piersiilor
lui Scarlett, Ellen O'Hara, chem6,nd-o pe negresa mititici ce-i
16 Margaret Mitchell Pe aripile vhntului 17

purta cheile. Vocea ascu{itd a copilului rlspundea: ,,Da, doam_


- $tii, vara lui Ashley Wilkes, care stl la Atlanta, domni-
ni!" $i se auzeau pagii celor ce ieseau pe u$a din dos mergind goara Pittlpat Hamilton, mituga lui Charles gi a lui Melanie
spre afumitoare, unde Ellen obignuia si imparti hrana mun- Hamilton.
citorilor care veneau de la lucru. $i se auzea zinginitul argin_ - Da, o cunosc, e cea mai proastl cucoani bitrdni pe care
tiriei gi clinchetul farfuriilor, in timp ce pork, valetul principal am vizut-o in viafa mea.
de la Tara, punea masa pentru cind. - Ei bine, ieri, pe cdnd agteptam trenul la Atlanta, trisura
Auzind sunetele acestea, gemenii igi diduri seama ci era ei s-a oprit in fala girii. A coborAt ca si stea de vorbi cu noi
timpul si se intoarci acasi, dar n-aveau chef si dea ochii cu ma_ s,i ne-a incredinlat ci rnALine seard, la balul Wilkes-ilor, se va
ma lor gi intArziau pe verandi cu nidejdea cd Scarlett ii va anunla o logodni.
pofti la cini. - O, gtiu despre ce-i vorba, zise Scarlett dezamigiti. Se va
- Asculti, Scarlett, in legiturd cu petrecerea de mAine, zise anunta logodna prostinacului ei de nepot Charlie Hamilton
Brent. N-aveam de unde si gtim ci va fi un picnic un bal cu Honey Wilkes. De ani de zile toatd lumea gtie ci vor sfdrgi
;i
mAine seard. Vei dansa cu noi? N-ai fdgdduit toate dansurile prin a se lua, degi Charles n-a avut niciodati aerul ci ar fi prea
tale, nu-i asa? incAntat.
- Ba da! Cum puteam sI gtiu c6 vefi fi cu tolii acas6? Nu era -Crezi ci e un prostinac? intrebi Brent. Anul trecut, de
si risc si rdmin nedansatd, numai ca si vi agtept pe voi doi. Criciun, l-ai lisat totugi si se cam invArteasci in jurul tiu.
- Tu si rimdi nedansatS.! - Nu-l puteam impiedica, zise Scarlett ridicAnd nepisitoare
Bdielii incepuri sd rAdd zgomotos. din umeri. Dar, dupd pirerea mea, e un nitdriu.
-Asculti, fetilo, va trebui sd-mi acorzi mie primul vals, - De altfel, nu se va anun{a logodna lui, zise Stuart trium-
si-i rezervi ultirnul lui Stu gi s[ supezi cu noi. ca la ultimul bal, fdtor, ci logodna lui Ashley Wilkes cu sora lui Charlie, dom-
ne vom a$eza pe treptele scdrii 9i-i vonl cere lui Mammy nigoara Melanie.
|incy Fala lui Scarlett nu se schimbi, dar buzele ei piliri ca ale
sd vini si ne mai ghiceasci o datd.
unei persoane care a primit o lovituri pe cit de puternici pe
-Nu-mi place s1-mi ghiceasci Mammy Jincy. $titi c6 mi_a
atAt de neaEteptati gi care, in primul moment, nu inlelege ce
prezis ci am si md rnirit cu un b[rbat cu pirul negru ca pana
s-a petrecut. Privi la Stuart qi chipul ei era atAt de impasibil,
corbului si cu mustifi lungi, gi mie nu-mi plu. berbugii .r',
incdt tAnirul, foarte slab psiholog, crezv ch era numai sur-
pirul negru.
prinsdL gi foarte interesatd de noutatea pe care i-o adusese.
- i1i plac cei cu plrul rogu, nu-i aga, draga mea? zise Brent
surAzdnd. Hai, fdgiduiegte-ne ci ne vei acorda valsurile gi ci
- DomniEoara Pitty ne-a spus ci nu voiau si anunle oficial
lucrurile inainte de anul viitor, fiindci domnigoara Melly e
vei supa cu noi.
cam slibufi, dar ci, din catza zvonurilor astea de rlzboi, cele
- Daci ne fbgiduieqti, i{i vom spune un secret, zise Stu. doui familii au socotit ci e mai bine si gribeasci nunta' De
- Ce secret? strigi Scarlett cu o curiozitate de copil. aceea vor anunla mAine sear[ logodna, la supeu. Scarlett, noi
- E vorba de ce-am auzit ierila Atlanta, Stu? Dace-i chestia
!i-am spus secretul, gi trebuie si ne promili ci vei supa cu noi.
aceea, qtii bine cd am frgiduit sd nu spunem nimic.
- Ne-am infeles, rispunse Scarlett automat.
- Domniqoara Pitty ne-a spus-o. - $i ne vei acorda toate valsurile?
- Dornniqoara cine? - Toate.
l8 Margaret Mitchell Pe aripile vhntului 19

- Ce drdgufi egti! Pariez cd ceilalli bniefi vor innebuni frali gi, ca gi cdinii, ii intovdrigea pretutindeni. Se jucase cu ei
de ciudi. in copilirie gi le fusese diruit in ziua cdnd impliniseri zece
- N-au decit, zise Brent. Le venim noi de hac. Asculti, ani. Vizdndu-I, cAinii culcali in praful roqiatic se sculari, pin-
Scarlett, aisi stai cu noi in timpul picnicului? dindu-qi stipdnii. Tinerii se inclinari, strAnserd mina lui
- Ce? Scarlett 9i-i spuserd ci o aEteptau devreme a doua zila familia
Brent igi reinnoi cererea. Wilkes. Apoi plecari in goani, siriri in 9a s,i, urmali de |eems,
- Sigur cd da. coborAri in galop aleea plantatd cu cedri, fluturAndu-gi pnln-
Gemenii se uitard unul la altul. Erau incdntali, dar qi pulin riile gi chiuind.
mirafi. Degi se credeau curtezanii preferali ai lui Scarlett, nici- Dupi ce cotiri pe drumul prifuit gi pierduri Tara din ve-
odati nu obflnuseri de la ea atdt de uEor o dovadd de favoare. dere, Brent lEi opri calul sub un copac. Stuart se opri 9i el, iar
De obicei Scarlett ii silea s-o roage, ii amAna, refuza sd le ris- tinirul negru igi struni gi el calul la cdliva paqi in urmi' Sim-
pundi, ridea cAnd flceau pe supirafii, se imbufna cdnd se neci-
find ci hilurile slibesc, caii lungiri gdturile gi incepuri si
jeau de-a binelea. $i dintr-odatd, le figiduise aproape toatd pasci iarba fragedi de primivari. Ribddtori, ciinii se lungiri
zrua de mAine. Primea sd se ageze lAngd ei la picnic, le rezerva din nou in praful moale gi rogu gi se uitard cu jind la rdndu-
toate valsurile (vor aranja ei ca si nu se danseze dec|ivalsuri), nelele ce se roteau in amurgul care se lisa. Fala lati 9i naivi
accepta si supeze cu ei. Fdcea sd fii dat afard din universitate! a lui Brent trdda incurcituri gi o ugoari indignare'
incdntali de succesul lor, nu se gribeau si plece. Vorbeau
- Ascultd, zise el, n-ai impresia cd ar fi trebuit si ne opreas-
de picnic, de bal, de Ashley Wilkes gi de Melanie Hamilton. ci la cini?
igi t[iau vorba, spuneau glume Ei rAdeau de ele, gi flceau alu- - Credeam ci ne va opri, rispunse Stuart. Am agteptat si
zii strisezii in legiturd cu invitafia la cind. Trecu o buni bu- se hotdrasci, dar nu s-a hotirdt. Tt ce crezi?
cati de vreme inainte si bage de seamd cd Scarlett nu spunea - Nu cred nimic. Am totugi impresia ci ar fi trebuit si ne
aproape nimic. Atmosfera se schimbase. Gemenii n-ar fi gtiut refini. in definitiv, e prima zi pe care o petrecem aici, nu ne-a
sd spuni de ce, dar dupi-amiaza igi pierduse farmecul. Deqi vdzat de mult gi mai aveam s[-i spunem o mullime de lucruri.
Scarlett le rlspundea la intrebiri pirea c6 nu acordi decdt o
- Cind am sosit, mi s-a pirut ci era foarte mullumiti s[
atenlie foarte relativd conversafiei. Ghicind ci se intdmpli ne vad6.
ceva ce nu puteau inlelege, gemenii, incurcafi gi plictisifi, mai
- $i mie mi s-a pirut.
rezistard cAtdva vreme, apoi se sculari cam f6ri voie gi se - $i apoi, acum vreo jumitate de ori, tot cheful i s-a dus,
uitari la ceasornicele lor. parc|ar fi apucat-o durerea de cap.
Soarele cobora asupra ogoarelor de curdnd arate 9i, de cea-
- Am observat gi eu, dar n-am dat atenlie faptului. Dupi
lalte parte a rdului, pidurile mari igi profilau masa lor in- tine, ce crezi cd s-a intdmplat?
tunecatd. RAndunelele treceau prin curte ca sigefile. Giini,
-Nu qtiu. I-am spus oare ceva cate a supirat-o?
rale qi curcani veneau de pe cAmp bilibdnindu-se gi umflAn- Se gAndiri o clipi amAndoi.
du-se in pene.
- Nu vid ce. De altfel, cAnd Scarlett e supirati, o $tie toate
Stuart rdcni un ,,|eems!" asurzitor gi, dupd cdteva clipe, un lumea. N-are o fire inchisi ca alte fete.
negru inalt, de vArsta gemenilor, inconjuri casa qi, suflAnd din
- Da, asta-mi place la ea. Nu umbll inlepatd qi bosumflati
greu, se repezi spre caii legafi. /eems era servitorul celor doi cAnd se supird. i1i spune verde in fafi ce are. Dar sunt sigur
20 Margaret Mitchell Pe aripile vhntului 2l

ci vreo vorbd de-a noastri sau vreun gest al nostru au fbcut-o - Poate ci da, ei, gi dacl nu i-a spus ci va fi mAine? Trebuia
si amuleasci gi si pari bolnavd. Aq putea si jur cd era incdn- doar s[ fie un secret gi o surprizi. Ce, un birbat n-are dreptul
tatd si ne vadl si cd voia si ne opreascb la masi. si p[streze lucrurile astea pentru el? N-am fi gtiut nimic daci
-Nu cumva o fi pentru ci am fost eliminati? mituga domnigoarei Melly n-ar fi pomenit de asta. De fapt,
- Ji-ai gisitl Mare prost mai egti! A r6s cu poftd cAnd i-am Scarlett trebuia si qtie ci Ashley o va lua pe Melly intr-o bund
povestit. De altfel, Scarlett nu pune mai mult pre{ dec6t noi pe zi. O gtim cu tolii de ani de zile. in familiile Wilkes gi Hamilton
inviIdturi. se fac multe cisitorii intre veri. lbati lumea gtia ci vor sfdrqi
Brent se intoarse in ga gi-l strigi pe rAndag: prin a se clsitori. Ca gi Honey Wilkes, care va lua pe Charlie,
- feems! fratele domniqoarei Melly.
* Poftim, domnu' B'ent? - Renun! si incerc sd infeleg! Regret totuqi ci nu ne-a invi-
- Ai auzit ce-am vorbit cu domnisoara Scarlett? tat la mas6. i1i jur ci n-am nici un chef si md, intorc acasi, ca
- Nu, domnu' B'ent. Cum c'ezi mata, c[ eu spionez pe albi? s-o aud pe mama certAndu-ne pentru eliminare, mai ales
- Sd spionezi! Nu, Doamne feregte! Dar voi, negrii, suntefi ci nu e pentru prima dati.
la curent cu tot ce se petrece. Mi, mincinosule, te-am vizut - PAni acum poate ci Boyd a gisit mijlocul s-o potoleasci.
cu ochii mei strecurAndu-te dupd verandd gi pitindu-te ldngi $tii bine ci secdtura aia e bun de guri. $tii ci intotdeauna
zid, sub o tufd de iasomie. Hai, zi, ne-ai auzit spundnd ceva reugegte s-o potoleasc[ pe mama.
care ar fi putut s-o supere pe domnigoara Scarlett... sau ar fi - Da, se poate, dar asta cere timp. incurci intotdeauna aga
de tare ilele, incAt mama nu izbutegte si le ciescurce, 9i atunci
putut s-o jigneasc5?
se dd bitutd gi-l roagi sd-Ei crule vocea pentra zita cind va fi
Prins asupra faptului, feems renuntd. sd suslinl ci nu trd-
avocat. Dar probabil ci n-a gisit inci momentul. Patiez
sese cu urechea.
ci mama e atAt de preocupatd de calul cel nou, ci a uitat de
- Nu, domnu' B'ent, zise el increlindu-gi fruntea neagri,
intoarcerea noastrd gi nu se va gAndi la ea decdt cA,nd se va
n-am auzit ci spus ceva ca'e s-o supe'e. C'ed c-a fost fdiciti ci agezala masi gi-l va zbri pe Boyd. $i inainte de sfArgitul mesei,
vLzlut pe dumneavoast'i gi a fost veseli ca o v?biufd, pdni
va fi foc gi par6. $i abia pe la zece Boyd va reuqi si-i demon-
cAnd vo'bit dumneavoast'i de nunta lu' domnu' Ashley cu
streze ci nici unul dintre noi nu mai putea rimAne la univer-
domnigoa'a Melly Hamilton. Atunci a ticut ca o po'umbifi sitate, dat fiind tonul cu care ne-a vorbit, lie gi mie, rectorul.
cdnd se btegteuliu'pe sus. in sfArgit, la miezul noplii va fi atAt de supiratd pe rector, incAt
Gemenii se priviri gi d[durd din cap in semn de aprobare. il va intreba pe Boyd de ce nu l-a impugcat. Nu, nu ne putem
Totugi nu izbuteau s6 inleleagi. intoarce acasi inainte de miezul nopfii.
- ]eems are dreptate. Dar nu vdd de ce, zise Stuart. Ashley Gemenii se uitari unul la altul, imbufnafi. Nu se temeau de
nu-i decit un prieten pentrn ea. Nu-l iubegte. Pe noi ne iubeqte. caii silbatici pe care-i incIlecau, de gloanle la o invilmigeali,
Brent didu din cap. de furia unor vecini scoEi din sirite, dar aveau o sf6nti teami
* Nu crezi cd e din pricini ci Ashley nu i-a spus cd mdine
de observafiile necrufitoare ale mamei lor gi de cravaqa cu
seari se va anunta logodna lui gi e furioasi ci un vechi prieten care nu se sfia s6-i atingi.
ca el n-a prevenit-o inaintea tuturor celorlalli? Fetele lin mult - Ascult6-mi, zise Brent. Hai pe la Wilkes-i. Ashley qi fe-
sd fie primele care afld lucrurile astea! tele vor fi incAntali si ne opreascl la masi.
22 Margaret Mitchell Pe aripile vhntului 23

Stuart piru cam stingherit. gemenilor. Nu putea suferi ca un birbat si se indrigosteasci


- Nu, nu mergem acolo. Trebuie sd fie foarte ocupali cu de o altd femeie decAt de ea, qi vizAnd pe Stuart ficAnd curte
picnicul de rnAine qi apoi... Indiei Wilkes la acea lntrunire, firea ei hripireali nu mai putu
- Uitasem, se grlbi si spuni Brent. Nu, firegte ci nu putem r[bda. Stuart nu-i ajungea; igi puse ochii qi pe Brent gi reuqi ln
merge acolo. planurile ei pe deplin.
igi struniri caii gi cilirird cAtiva vreme in tdcere. Stuart AmAndoi se indrigostiri de Scarlett qi amintirea Indiei
pirea incurcat gi fafa lui bronzatd se inroqise. Pdni in vara Wilkes gi a lui Betty Munroe din Lovejoy, cireia Brent ii fbcuse
trecutd ii fbcuse curte Indiei Wilkes, cu aprobarea celor doui curte fird prea mare entuziasm, se gterse cu totul din mintea
familii qi a intregului comitat. Lumea credea cd recea si rezer- lor. Gemenii nu se lntrebau ce va face cel ce va pierde' in caz
vata India Wilkes va avea, poate, o inrdurire linigtitoare asupra ci Scarlett va acorda mAna sa unuia dintre ei. Vor lua o hotdrAre
lui. in orice caz, era dorinta cea mai vie a tuturor. Stuart ar fi atunci. Pentru moment, erau foarte mullumifi ci erau din nou
putut s-o ia in cisdtorie, daci Brent nu gi-ar fi ardtat nemul- de aceeaEi piLrere in legituri cu o fat6, cici nu exista gelozie
tumirea. Brent avea simpatie pentru India, dar o gi.sea cam intre ei. Era o situafie care-i distra pe vecini qi o enerva pe
urdlici gi prea moale si-i era cu neputinfi si se indrigosteas- mama lor, care n-o Putea suferi pe Scarlett.
ci de ea ca si-i lini tovdrigie lui Stuart. Pentru intAia oari - Daci gireata asta o si se mlrite cu unui dintre voi, aga
gemenii nu se potriveau la gusturi gi Brent ii purtase picl o si vi trebuiasci. Numai si nu vi ia pe amdndoi' in acest caz
fratelui sbu, fiindcl frcea curte unei fete care, pentru el, n-avea ve{i fi silig sa vi mutafi in Utah, dacl vi vor primi mormonii,
nimic deosebit. ceea ce mi indoiesc. Singurul lucru care mi sperie e ci intr-o
$i-apoi, vara trecuti, in cursul unei intruniri politice intr-un buni zi o si vi imbitali Ei o si deveni{i gelogi unul pe altul din
crAng de stejari la fonesboro, amdndoi deveniseri. congtienfi cauza gmecherei lsteia mici, din cauzaiavrei isteia cu ochi
de Scarlett O'Hara. O cunogteau de ani de zlle 9i, in copildria verzi gi veli sfArgi prin a vl ucide unul pe altul. Dar, in fond,
lor, fusese una din tovardsele preferate de jocuri, cici gtia si nici n-ar fi prea riu.
cdlireasci gi s[ se caldre in copaci aproape tot atat de bine Din ziua intrunirii aceleia politice, Stuart se simfise jenat
ca gi ei. Dar acum, spre marea lor mirare, se transformase in fa\a Indiei, nu fiindci India - prea mAndri pentru aga
intr-o domnigoari, cea mai incAntitoare din lume. ceva - i-ar fi aritat cu un gest sau cu vreo privire ci, era la
Pentru prima oari observari vioiciunea ochilor ei verzi, curent cu brusca schimbare fa!6 de ea, dar Stuart se simfea
gropilele pe care le f[cea cAnd rAdea, mAinile delicate, picioa- vinovat. $tia ci o frcuse pe India si se indrdgosteascd de el.
rele mici gi talia sublire. Reflecfiile lor spirituale o ficuseri $tia ci-l mai iubea inc6, gi in fundul sufletului simlea ci nu se
si rddi cu hohote gi, plecAnd de ia ideea ci-i considera pe purtase ca un gentleman. ii pistra incl Indiei o puternicir
am6ndoi nigte fiinfe exceptionale, fiecare cdutase si pari c6t afec{iune Ei o respecta pentru cd era foarte bine-crescute, cult[
mai grozav. gi pentru ci avea calitdgi reale. Dar, la dracu! - era atAt de
A fost o zi memorabili in viafa gemenilor. Pe urmi, de cAte nesirati, de neinteresanti gi de monotoni, alituri de firea
ori igi aminteau, se intrebau intotdeauna cum de nu obser- vioaie gi schimbitoare a lui Scarlett. $tiai lntotdeauna la ce si
vaseri mai devreme farmecul lui Scarlett. Nu izbutiri nicio- te agtepfi din partea Indiei, in timp ce cu Scarlett aveai intot-
datd si rczohe aceasti problemd, care era totusi foarte simpld, deauna ceva neprevLzut. Era de-ajuns ca sd suceasci minlile
gi anume ci Scarlett hotirlse in ziua aceea si atragl atenlia unui birbat, dar gi asta era ceva plin de farmec.