&) SF ate LLOR DA. RAPORT privind activitatea managerial de la Direcfia Nafionala Anticorupfie Avem o just —unii spun ef este bund, altii spun cé este rea. Justitia trebuie sa fie egal pentru tof, trebuie si fie in slujba cetéfeanului, trebuie 8 fie bund, nu si rea ! in urma cu sase luni, se implineau gase luni de la preluarea demnitajii de ministru al justifiei, ne aflam impreund, aici, in sala de consiliu de la MJ, cfind prezentam directiile de modificare pentru legile justif Legile de modificare a legilor justifiei, au fost adoptate, céteva solufii au fost declarate ca fiind neconstitufionale, vor fi modificate in sensul respectivelor decizii, iar {n final vor fi promulgate gi publicate in Monitorul Oficial, urménd si-si producd efectele juridice. Dupé alte gase luni, se implineste un an de Ia preluarea demnitatii de ministra al a justifiei, tot impreund ne aflam in acelasi loc gi vi voi prezenta Raportul p activitatea manageriali de la Directia National Anticoruptie (DNA). I Preciziri introduetive Demnitatea de procuror este absolut respectabila dacd este exercitati tn limitele competenfelor constitufionale, daca este exereitatd cu bund-credina, dacd este exercitati pentru a servi binelui public, valoare care reprezinti una dintre exigenfele statului de crept. Personal, am inceput activitatea profesional exercitind aceasté demnitate de procuror. Eram sef de promofie, mi s-a propus s& rimén asistent universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universitifii Alexandra loan Cuza” din lagi, prima Facultate de Drept infiinjata in RomAnia, puteam s& optez pentru a fi judecitor, notar sau avocat, insit am optat pentru demnitatea de procuror. Sit, Apologor rr 17, sete 5, 080741 Buuret, Reman Paging 1 din 36 Tel, o4 037 204193 waar on: F5.01-03er3aby ra MINISTERUL JUSTITLEL ‘Am fost si sunt foarte mulfumit de respectiva opfiune, pentru c& atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale, chiar daca ulterior m-am intors la aceeasi facultate, am urcat toate treptele carierei universitare, am exercitat prerogativele funcfiilor de cancelar, timp de trei ani, prodecan, timp de 8 ani, decan, timp de 12 ani, iar din februarie 2016, sunt rector al UAIC din lagi ! Prezentul raport nu reprezinti o evaluare a activiti{ii DNA. Raportul de sintezi privind activitatea Ministerului Public, a DIICOT si DNA va fi prezentat Parlamentului, in conformitate cu prevederile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciard. Pénd la sffrsitul lunii februarie trebuie s& primesc rapoartele respectivelor institufii, s& realizez 0 sintezai a acestora, sintezi pe care o voi prezenta in Parlament. Raportul de fafi reprezinti luarea de porifie a ministrului justifiei, determinata de rolul su constitutional, consfintit prin art.132 din Legea fundamentali care, referind-se la stafutul procurorilor, stabileste in alin.(1) faptul cd "Procurorit isi desfasoard activitatea potrivit principiului legaliteyii, al imparfialitayit si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministralui justifie?”. Plaboratea acestuia a fost realizaté pe fondul dezbaterilor care au cépiitat o amploare deosebité in spatiul public, in ultimul an de zile, respectiv februarie 2017- {ebruarie 2018, dezbateri care au divizat profund opinia publici, au ridicat la cote nemaintélnite in istoria recent a Roméniei atacurile la persoand si punerea in discufie a unor valori constitufionale, europene si universale precum prezumfia de nevinovatie, dreptul la apirare, libertatea persoanei, au polarizat atenfia forurilor curopene si internationale asupra Roméniei, au declangat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost utilizate fafa de fara noastrd, ameninfand realizarea obiectivelor asumate, de ridicare a altor mecanisme de evaluare, pundind in pericol statul de drept. Luarea de pozifie priveste activitatea_manageriali desfisurati_de_citre procurorul sef al DNA, iar temeiul analizei pe care se fundamenteaz&, distinet de cel referitor la raportarea cltre Parlament, este dat de prevederile art.54 alin.(4) coroborat ou. art. 51 alin.(2) lit. b) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care stabilese competenfa ministrului justifiei de a cere revocarea procurorului gefal DNA. ”b) in cazul exercitdrii necorespurztoare a atributiilor manageriale privind organizarea ficient’, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitijilor si aptitudinile manageriale”. St, Apt ne, 17, sector 5, 0674 ace ain agioa2 in 6 enon tee i woven con: F501. 029613MINISTERUL JUSTITTEL Potrivit art51 alin.(3) din Legea nr.303/2004, "La verificarea organizérit eficiente a activitiii vor ft avute in vedere, in principal, urmédtoarele criterii: folosirea adecvatd a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitafilor, gestionarea situafiilor de crizé, raportul resurse investite - rezultate obfinute, gestionarea informapiilor, organizarea pregitirii $i perfectiondrii profesionale si repartizarea sarcinilor in cadrul instanjelor sau parchetelor.” Fafa de cadrul legal invocat, am realizat 0 analiza privind: - organizarea eficienti; - comportamentul; - comunicarea; - asumarea responsabilititilor; - aptitudinile manageriale, referitoare la dna Laura Codruta Kovesi, procurorul gef al DNA. Perioada de referinga este februarie 2017 - februaric 2018, iar etapele institufionale premergatoare acestei evaludri sunt: - raportul de evaluare a eficienfei manageriale si a modului de indeplinire a obligafillor procurorului general al DNA urmare pronuntiirii de cdtre Curtea Constitufionali a Roméniei a Deciziei nr.68 din 27 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I, nr.181 din 14 martie 2017, prin care s-a constatat cd a existat gi exist un conflict juridic de natura constitutional intre Ministerul Public — Parchetul de pe angi Inalta Curte de Casafie si Justitie — Directia National Anticoruptie si Guvernul Romfniei, generat de actiunea Parchetului de pe langé Inalta Curte de Casafie gi Justifie— Directia Nafionala Anticorupfie de a-si aroga atribufia de a verifica legalitatea gi oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenja a Guvernului nr.13/2017, cu incilearea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art.115 alin.(4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curfii Constitufionale, prevazute de art.146 litd) din Constitufie. Am conchis atunci o& rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor, in raport de faptele constatate, oportunitatea revocdrii conducdtorilor institufiilor vizate ori a altor miisuri institufionale, in conformitate cu Constitufia gi legea; -controlul solicitat in data de 19 iunie 2017 Inspeotici Judiciare, control stabilit prin Ordinul nr.71 din 3 iulie 2017 al inspectorului gef al Inspecfiei Judiciare, Raportul ‘Apelor nr 7, sctr 8, 030741 Bucutet, Romina Pagina 3 ain 36 Tel o4 097 2041995 waa uals (cp: F5.01.03 v0.3MINISTERUL JUSTITIEL Direcfiei de inspectie judiciars pentru procurori (ancxal)', si masurile stabilite prin acest Raport, cu orizont de verificare in prima parte a anului 2018. Am refinut concluziile Raportului, toate circumstanjele intocmirii $i adoptirii sale, si am declarat od voi lua o decizie referitor Ja conducerea DNA pe baza analizei, evaluarii tuturor circumstanfelor, precizéind insi ci hotarérea nu va fi luaté exclusiv pe baza raportului Inspectici Judiciare. Partea de concluzii a prezentului Raport se bazeaza, asadar, pe acumulatile de la ‘inceputul perioadei de referinfa gi pand in prezent, pe analiza actelor, faptelor, acfiunilor conerete, inclusiv a declarafiilor publice ale procurorului sef DNA, reflectate in documente ale autoritifilor publice, la finalul unei perioade vizate prin Raportul Direetici de inspectie judiciara pentru procurori menfionat. IL Analiza 1) Situasie irk precedent in cadrul raporturilor dintre autoritifile publice intr-un singur an trei conflicte juridice de natura constitutional in care Directia National Anticorupfie, prin conducerea_acesteia, a fost chemati in fata instantei constitutionale la sesizarea altor autorititi publice care au invocat inciledri ale competenfei lor de cdtre DNA si comportamentul lipsit de loiali i al_procurorului_sef DNA; trei_conflicte juridice de natur3 constitutional in_care Curtea Constitutionali_a_circumstantiat_ferm_competenta_Directici_Nationale Anticoruptie iar, in dou’ dintre ele, a sanctionat comportamentul procurorului sef DNA, contrar loialititii constitutionale, ‘Am arditat in primul Raport de analizi a activitiqii procurorului gef DNA cé, in sine, constatarea unui singur conflict juridic de naturé constitufionala nu are aptitudinea de a determina revocarea conduciitorului institufiei care a produs conflictul. Conduitele contrare Constitufiei, izolate, pot fi corectate, acesta fiind, de altfel, gi rajiunea consacraii constitufionale a unui instrument adecvat si stabilirea, in mod eorespunziitor, a competentei Curfii Constitutionale de solujionare a acestui tip de conflicte. * ys 5119V982/D1P2017, bipld am1909 rfesminkuei3_EL 2017 89853 redostn Sr, Apeodor nr. 17, sector 8, 030741 Bucutet, Romina Pagina 4 din 36 Fel, 4 037 2041999. sure 00: F5.01-030r3MINISTERUL JUSTITIEL Concluziile sunt in mod evident diferite atunci cdnd incilearea Constitufiei, Gepigirea limitelor de competen{a previzate de Constitufie si de lege, devin sistematice. fn mai putin de jumitate de an de la publicarea Deciziei nr.68/2017 a Cutfii constitufionale, DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemati in fafa Curjii Constitutionale pentru incd dou’ conflicte juridice de natura constitufionala, Asadar 3 sesiziri privind conflicte juridice de naturd constitutional intr-un singur an, dintre eare in douk Curtea a constatat existenfa inciledrii Constitufiei de citre DNA. In cea de-a treia situafie, desi Curtea nu a constatat un conflict juridic de natur& constituional’, a facut necesare precizari pentru a orienta conduita DNA, mai ales fafa de un comunicat de pres dat de aceasta cu privire la acfiunile intreprinse. Este un bilanf semnificativ si la scara activitatii Curt, daca examiniim cea mai recenti statistic a Curjii Constitufionale (31 ianuarie 2018), care relevi faptul c& numarul deciziilor prin care se constat§ conflicte juridice de naturd constitutionalé intre autoritajile publice este de 13 - reprezentind 41,94 % din totalul de 31 decizii pronuntate. Asadar, in 14 ani de cn s-a introdus competenta Curtii Constitutionale de solufionare a conflictelor juridice de naturi constitutional au fost constatate 13 astfel de conflicte. Dintre acestea, 2 au fost constatate in anul 2017 si au fost create de Ministerul Publie — Directia National Anticorupfie, prin inciilcarea limitelor de competenfi in raport cu Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionald si, respectiv, prin conduit contrard principiului constitugional al colaborarii lo in raport de dispozifiile legale care constituie temei al revocirii, um comportament constind in incdlcarea sistematic’ a Constitutiei se incadreaz, fara indoiali, intre motivele care susjin revocarea procurorului sef DNA in funefic. 2) Decizia nr.68/2017 a Curtii Constitutionale (anexa 2) - Directia National’ Anticorupfie a actionat ultra vires, si-a arogat 0 competent’ pe care nu o posed Prin Decizia nr.68 din 27 februarie 20177, ce a format obicctul analizei Raportului precedent, Curtea a refinut c&, in cauzi, "Ministerul Public, ca parte a autoritefii judecttoresti, s-a considerat competent sii verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarit ordonanjei de urgenta a 2 pubticaté in Monitoru Oficial al Romnieinr.181 din 14 martie 2017 Ste, Apeodor nv. £7, sector 5, 050741 Bucur, Romo’ Pagina 5 ain 36 el 4 037 2041998 ashe 00; F5-01-02er3MINISTERUL JUSTITIEL Guvernului, O asifet de conduits echivaleazd cu o inciileare grava a principiului separafied puterilor in stat, garantat de art alin.(4) din Constitufie, deoarece Ministerul Public nu doar ed tsi depitseste atributiile previtzute de Constitugie si de lege, dar isi arogét atribufii ce aparfin puterii legislative sau Curfii Constitufionale. in activitatea sa de interpretare si aplicare a legii, procurorul trebuie sa realizeze un echilibru intre spiritul si litera legit, tntre exigenyele de redactare si scopul urmérit de legiuitor, fardi a avea competenta de a se substitui autoritajilor competente in acest domeniu, Obligatia care incumbd procurorilor deriva direct din normele constitugionale ale art.131 din Constitujie, potrivit c&rora, in activitatea judiciaré, ei reprezinté interesele generale ale societafii si apard ordinea de drept, precum si drepturile si libertayile cettjenilor. [...]Prin verificarea circumstanfelor tn care a fost adoptaté Ordonanja de urgenfai a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legit nr.286/2009 privind Codul penal si a Legit nr.135/2010 privind Codul de procedurdé penald, Ministerul Public — Parchetul de pe langd Inatta Curte de Casatie si Justifie — Directia Nationali Anticoruptie si-a arogat competenya de a efectua o anchetit penaltt intr-un domeniu care excedeavt cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institufional din perspectiva dispozitiilor constitugionale ce consacrt separafia yi echilibrul puterilor in stat. Astfel, in condifiile in care inceperea urméririt penale presupune activitaji de cercetare $i anchetdi penalt cu privire la modul in care Guvermul sia indeplinit atribujiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sit mai fie una legitima, devenind abuziva,, ntrucat depdgeste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare. Mai mult, acfiunea Ministerului Public creeazi 0 presiune asupra membrilor Guvernului care afecteazt buna functionare a acestei autoritafi sub aspectul actului legiferdrii, avand drept consecinga descurajarea — /intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitufionale. Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justifiei, ridicarea de acte, audierea unui numdr mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihici, chiar pe durata derulirit unor proceduri de legiferare, credndu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiut unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzafii care pot determina incidenga rispunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor. Imprejurarea creaté goleste de confinut garanjia constitufionala referitoare la imunitatea inerentit actului decizional de legiferare, de care beneficiazd membrii Guvernului, garantie care are ca scop tocmai Ste, Agooder or 17, seo 5, 50741 Bure Roms Fogia 6 dn 36 ‘el 4 03 204 i999, nus ra C00: #5-01-02-96r.3d i @ MINISTERUL JUSTITIEL protejarea mandatului fafa de eventuale presiuni sau abucuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupit funcfia de ministru, imunitatea asigurdndu-i acesteia independent, libertatea si siguranja in exercitarea drepturilor si a obligafiilor ce iirevin potrivit Constitupiei si legilor. Prin conduita sa, Ministerul Public — Parchetul de pe linga fnalta Curte de Casafie si Justitie — Directia Nationaltt Anticoruptie a actionat ultra vires, si-a arogat 0 competent pe care nu o posedi — controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalitili si oportunitiqii sale, ceea ce a afectat buna funcfionare a unei autoritifi(...)." (par.120-121) Prin urmare, Curtea a constatat existenfa unui conflict juridic de naturit constitusionalé tutre Ministerul Public — Parchetul de pe tanga Inalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nafionalé Anticoruptie, pe de o parte, i Guvernul Rominiei, pe de altt parte, refindind totodati si conduita conforma Constitupiei, respectiv ca in "exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitupionale referitoare la separafia puterilor in stat si, deci, abfinerea de la orice acfiune care ar avea ca efect subrogarea in atribufiile altei autorititi publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenja de a desfagura activitii de cercetare penali cu privire ta legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.” in raport de dispozifiile legale care constituie temei al revocarii, exercitarea conducerii unei institufii cu fnedlearea limitelor de competenti ale acesteia se incadreaza intre motivele care justificd revocarea conducitorului institufiei. Aceasta ou att mai mult cu cat, potrvit declarafiilor procurorului sef DNA, personal a supravegheat ancheta desfiiguratd de c&tre procurori, cu referire la OUG 13/2017: "Eu mi-am asumat acest dosar impreund cu domnul Dumitriu si cu domnul Uncheselu. N-am flicut un milimetru la sténga sau la dreapta far ca eu sit spun da”>. Agadar, personal, a supravegheat/s-a implicat in realizarea anchetelor, dupa cum tot personal s-a implicat intr- © ancheti realizati contrar limitelor de competent constitusionala, 3) Decivia nr.611/2017 a Cu procurorul sef al DNA nu numai cA inlituri_a priori orice colaborare loiali cu autoritates care exerciti suveranitatea_poporului — Parlamentul Rominiei, ci refuzii si participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes 2 Declaaieconsemth In raportalInspesieiJudiciare r. 4759/1/912/D1P/2017 Str Aploder nr. 17, sector 5, 05074 Bucureyt, Roms Pagina 7 dn 36 ei 04 097 204199 wa suee C00: F5.0105-er.3MINISTERUL JUSTTPIEL public; prin refuzul_procurorului gef DNA este incAlcati autoritatea Parlamentului Roméniei, organ reprezentativ_al_poporului, si este impiedicati desfisurarea i tributiilor de control prin interm: ‘Ati acestuia, sub aspectul indeplinirii iul comisiilor parlamentare Prin Decizia nr.611 din 3 octombrie 2017" referitoare la cererile de solujionare a conflictelor juridice de natura constitujionala dintre Parlamentul Romdniei, pe de o parte, si Ministerul Public— Parchetul de pe Kinga Inalta Curte de Casatie gi Justitie, pe de alt parte, cereri formulate de presedinfii Senatului si Camerei Deputafilor, publicati in Monitorul Oficial nr.877 din 07.11.2017, Curtea a constatat ci exist un conflict juridic de natura constitutional intre Parlamentul Roméniei, pe de 0 parte, si Ministerul Publie— Parchetul de pe lingi fnalta Curte de Casafie si Justitie, pe de alts parte, generat de refuzul procurorului sef al Directiei Nafionale Anticoruptic de a se prezenta in fafa Comisiei speciale de ancheti a Senatului si Camerei wr din 2009 Deputafilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alege! side rezultatul serutinului prezidenfial. Curtea a refinut, in ceea ce o priveste pe doamna Laura Codrufa Kévesi, ck aceasta, in calitate de procuror sef al Directici Nafionale Anticorupfie, a refuzat si dea curs celor trei invitafii_ si si se prezinte in fafa comisiei speciale de ancheté, iar la solicitarea comisiei de a rispunde, in scris, la intrebiiile adresate, doamna Laura Codruta Kévesi a rispuns ci nu a dat curs invitatiei de a lua parte la lucririle comisiei, deoarece nu a avut si nu are cunostinfa despre aspecte de naturd si serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeazi obiectul activitiii comisiei, datorité atribufiilor conferite de lege, nu a avut i mu are prerogative sau cunostingé de niciunul dintre aspectele care fac obiectul anchetei parlamentare, nici in exercitarea atribufiilor sale de servicin si nici in timpul situ liber mu a luat cunostinja de situafii ori imprejurdri potrivit cétrora in alegerile prezidentiale din decembrie 2009 s-ar implica unele autoritaji publice si/sau persoane, altele decat cele previizute de lege, respectiv in derularea procesului electoral cu consecinfa vicierti rezultatului acestor alegeri”, Curtea a conchis ci *rdspunsul astfel formulat nu confine elementele care sit concure la stabilirea situafiei de fapt pe care comisia specialé de anchetd 0 are in investigare, in sensul @ doamna Laura Codruja Kovesi nici nu a negat, nici nu a r.877 din 07 noiembrie 2017 * Publicata in Monitoral Oficial al Romani Str, Apeloder re. 17, setr 8, 050741 Bucureg, Romina Pagina 8 cin 36 Fe 037 041999 yaoulushie on: F504 03 ver. 3MINISTERUL JUSTITHEL confirmat o stare de fapt concreti, limitindu-se tn a susfine ca nu define informaii necesare cauzei, Curtea constata cd, de fapt, doamna Laura Codrufa Kévesi nu a ritspuns la cele doud intrebiiri formulate de comisia special de anchetd. Mai mult, aceasta situajie coroborata cu imposibilitatea comisiei de a stabili adeviirul, desi a intreprins mai multe demersuri tn vederea audieril si altor persoane care ar fi putut avea cunostintét despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul ca au fost citate in calitate de martori tintr-un dosar de urmérire penala aflat pe rolul Parchetului de pe Kanga Inalta Curte de Casafie si Justifie, imprejurare care mu constituie un impediment legal pentru continuarea anchetei parlamentare, sunt de naturd a crea un blocaj in activitatea comisiei speciale de ancheti (aspect menfionat si in raportul parfial intocmit in cauzd), blocaj care a determinat Parlamentul Romaniei st adopte o hotirare prin care prelungeste termenul de activitate al comisiei cu 60 de tile, in vederea continudrii demersurilor legale pentru realicarea obiectivelor in scopul cirora a fost declansat controtul parlamentar.” Curtea a mai retinut gi c& "in condifiile in care persoana invitatd sa participe la sedintele comisiei de anchetd este 0 persoana care reprezintd, in virtutea functiei sale de conducere, 0 autoritate publica care nu se afla sub control parlamentar — Ministerul Public — Parchetul de pe léinga fnalta Curte de Casajie si Justitie, in aplicarea principiului colabordrii loiale intre institufiile/autoriteyile statului, aceasta are obligafia si ia parte la lucritrile comisiei in toate cazurile si indiferent de obiectul anchetei parlamentare (a se vedea in acest sens Decizia nr. 411 din 14 iunie 2017, paragraful 55). Imprejurarea od, in spefd, comisia special de anchetdi a formulat solicitarea unui rdéspuns, in seris, la anumite intrebari, nu derobeazit persoana care ocupéio functie de conducere intr-o autoritate a statului romén de a se prezenta in fafa unei comisii parlamentare, Aceasta cu atdt mai mult cu edt raspunsul transmis evitd sat furnizeze orice informayie pe care comisia parlamentard 0 poate valorifica in stabilirea realitapii factuale pe care o investigheaza” Curtea a refinut, in continuare, ci "prin conduita sa, procurorul sef al Directiei Nationale Anticorupfie nu numai ci inliturit a priori orice colaborare loialé cu autoritatea care exercitit suveranitatea poporului— Parlamentul Roméniei, ci refuzit si participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea in seara zilei de Gdecembrie 2009, data ta care s-a desfasurat serutinul national pentru alegerea Presedinielui Roméniei, aldturi de alte persoane care defineau functii publice — directorul Serviciului Roman de Informafii, directorul adjunct al Serviciului Roman de Informaii si senatori, in locuinfa domnutui senator Gabriel Oprea) care, dacit s-ar Str. Alte ne 17, sce 5, 03074 Buzwey, Romani Pasna 9 dn 36 Tel 4057 204199 visio 00: FS-01-08v6r3MINISTERUL JUSTITIEL dovedi real, ar avea un impact major negativ in plan social, politic si juridic, prezervand, asifel, 0 stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate. Or, prin activitatea yi atitudinea sa, persoana care ocupd o funcfie de conducere intr-o autoritate publica a statului trebuie sa asigure prestigiul functiei exercitate, care impune o conduiti legald, sociald si moral in acord cu rangul demnitatit publice, cu gradul de reprezentare $i cu increderea oferitd de cetdjeni in autoritatea statului, Exercitarea funcfiilor publice de conducere, ca de altfel a oricarei funcfii publice in stat, nu poate fi recumat doar la indeplinirea drepturilor, obligatiilor si indatoririlor ‘pe care le impune mandatul dejinut, ci presupune a priori loialitate fafa de toate valorile si principiile consacrate prin Constitutie si respect fiyd de celelalte autoritafi publice cu care intra in raporturi de colaborare. Din acest context rezulté obligatia principialat a oricdrui reprezentant al autoritéilor publice de a se prezenta yi de a oferi documentele/inscrisurile sau informasiile utile i concludente in fafa comisiilor parlamentare de anchetét in scopul clarificdrii unor imprejurdri de fapt care sat conduct ta aflarea adevarului intr-o chestiune de interes public.” in concluzie, Curtea a constatat ci, prin refuzul procurorului gef al Directiei speciale de ancheti a Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fafa comis Senatului si Camerei Deputafilor pentru verificarea aspectelor ce fin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul serutinului prezidenfial si de a furniza informafiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mi de proba definute, utile activitifii comisiei, este incBleat autoritatea Pay Roméniel, organ reprezentativ al poporului, gi este impiedicati desfiyurarea mentului activita{ii sale, sub aspectul indeplinirii atribufiilor de contro! prin intermediul comisiilor parlamentare. fn raport de dispozifiile legale ce constituic temei al revocirii din functie, considerim c& 0 conduité prin care se inlituré @ priori orice colaborare loiala cu autoritijile publice reprezentative ale statului roman gi se refuuzi clarificarea unor aspecte de interes public constituie tot atdtea motive pentru ca procurorul gef DNA sé nu mai fie menfinut in funefie. 4) Decizia nr.757/2017 a Curtii Constitutionale (anexa 4) —_parchetul/DNA nu au competenta de a incepe urmirirea penal’ in privinta oportunititii cmiterii Se. Apooder, 17, sector 5, 056741 Bucur, Romina Pagina 10 dn 36 elo 37 2041999 hr 600: F5.05.030r3MINISTERUL JUSTIT IED Prin Decizia nr.757 din 23 noiembrie 2017° asupra cererii de solufionate a conflictului juridic de natura constitufionala dintre Guvernul Roménici, pe de o parte, gi Ministerul Public - Parchetul de pe Langa fnalta Curte de Casafie si Justifie, Directia Nafional’ Anticorupfie, pe de altd parte, legati de anchetarea imprejuririlor emiterii a dou hotaréri de Guvern, desi Curtea nu a constatat un conflict juridie de natura constitujionalé, a finut totusi s& precizeze, in considerentele decizici, deopotriva obligatorii, ci, "i privinta oportunitipii emiterii actului administrativ individual, unitatea de parchet nu are competenfa de a incepe urmiérirea penali, insi are competenta de a cerceta faptele de natura penal stvarsite in legditurd cu emiterea acestuia”. Astfel, Curtea a constatat ci "au exist nici un mecanism de control al oportunitafit emiterii actului administrativ. Prin urmare, daci legea permite realizarea unei anumite operafiuni administrative in sensul in care o lasit in marja de apreciere a istrativ, nu poate fi pusi in discufie cenzurarea oportunitifii aprecierii organului admi acestuia din urmis.” Avand in vedere cele de mai sus, Curtea a refinut c& ”revine instanfei judecittoresti competenta de a verifica daca acucatia in materie penalat vizeazd acte/fapte care jin de oportunitatea ori imprejurdirile $i circumstangele emiterii actului administrativ individual.” fn raport de dispozitiile legale care constituie temei al revocirii, exercitarea conducerii unei institufii cu incdlcarea limitelor de competent’ ale acesteia se incadreazi intre motivele care justified revocarea conducdtorului institutiei. 5) _Acreditarea competentei_DNA de_evaluare a aspectelor de oportunitate a elaborSrii unor hotarari de Guvern Statuatrile ale Curfii Constitufionale, prin Decizia nr.757/2017, au fost necesare, finand seama si de comunicatul DNA prin care accasti instituie a ardtat c& prin cele dou hotarari de Guvern mai sus menfionate “au fost incdlcate prevederile Constinyiet Roméniei, cele ale Legit organice 213/1998, ale Legii 107/1996 si cu O.U.G. 107/202, [..}. De asemenea, au fost incdilcate o serie de dispozifii ce reglementeazd normele de tehnica legislativés, aspect semnalat in repetate rdnduri de Ministerul Finanfelor Publice si Ministerul Justifiei, in perioada premergdtoare adoptarii hotdrari.”, iar initierea gi promovarea hot&rarilor de Guvem s-a ficut "cw incdilcarea procedurii de la nivelul > publicaté tn Monitoru Oficial al Rome nr.33 dn 15 tanuarie 2018 Ste Apooder nr. 17 sectr 5, 050741 Bucur, Romina agina 11636 ek 4 037 104 1998 sr cop: FS.01-03 verMINISTERUL JUSTITTEL Guvermului pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative”, afirmaii de natura erija DNA in evaluator, fiira nicio distinetic, inclusiv a aspectelor de oportunitate a claboririi unor hotarari de Guvern, in contradicfie cu cadrul constitujional de refering. Din nou, in raport de dispozitiile legale care constituie temei al revocirii, comunicarea public’ in sensul ardtat, de naturd a susfine aceeasi exercitare a conducerii institufiei cu incdlearea limitelor de competenfai ale acesteia se incadreazt intre motivele care justifick revocarea conducitorului institutiei respective, adicd a procurorului sef DNA. 6) Lipsa de asumare a unci incilcdri a dispo: respectiv a corectirii unei astfel de conduite Ulterior, afirmand faptul ci cele cuprinse in comunicatul mai sus menjionat au exprimat simple opinii ale institufici, DNA a retras comunicatul. Apreciem ca fiind inadmisibili a astfel de abordare, prin care sunt afectate valori si drepturi fundamentale ale unei/unor persoane fizice, fapt cu alat mai grav cu ct respectiva persoana ocupi o demnitate publica, in raport de dispozifiile legale care constituie temei al revocdrii, un comportament de neasumare a unei erori in conducerea institufici/eomunicarea publicd a acesteia se incadreaz intre motivele care justified revocarea conducitorului institufiei respective, adic a procurorului ef DNA. 7) incilcarea principiilor care guverneazi exercitarea functici de conducere a nei_autoritiiti_ publice”. Performanta” procurorului_sef DNA de_a determina Curtea Constitutionald si explice pe larg ca institutia DNA_nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constitutional, nici instanti de judecati si cd, in calitate de conducdtor al acestei institufii trebuie si ete competentele legale ale DN. precum si si aib3 o conduité constitutional loiala ‘Auexistat, asadar, trei conflicte juridice naturd constituionald, fn mai pufin de un an calendaristic (si practic aproape un sfert din cele care au existat vreodatd), in care s-a constatat incdlcarea de citre DNA, respectiv, a procurorului sef al acesteia, a Str. Apelor 17, sce 5, 058741 Bure, mina apna 124026 Tel 4 0372041998 0D: F501.03.6r.3MINISTERUL JUSTIPIEL competentei legiuitorului, a funcjiei de ancheti a Parlamentului, si s-a statuat pentru emiterii preintimpinarea riscului substituirii Guvernului in aprecierea oportunitif actelor de aplicare a legilor, a competenfei Curfii Constitufionale in privinfa controlului de constitufionalitate, precum sia instanfelor de contencios administrativ in privinfa controlului de legalitate. ‘Au existat, ayadar, trei conflicte juridice de natura constitutionala demonstreazi (unul dintre acestea dezvoltind si subliniind ritos) refuzul cooperiirii constitufionale loiale de citre procurorul sef al Directiei nafionale Anticoruptic si cipiilor care guverneazii exercitarea funcfiei de conducere a unei abandonarea p autoritafi publice. fn dec constitufionali in eare se regiseste cen mai ampli explicare a principiului loialittit le pronunfate cu privire la aceste conflicte juridice de natura constitufionale, fri precedent Ia accasti scari in jurisprudenfa Curfii Constitufionale, si o amanunfiti explicare a indatoririlor ce revin persoanelor care ocupi © funcfie de conducere intr-o autoritate public’ a statului, bazati pe consistenta invocare a Recomandirilor Comisiei de la Venefia, autoritate european de referingii in privin{a definirii standardelor statului de drept. Refinem astfel c&, in Avizul privind compatibilitatea cu principiile constinyionale si statul de drept a acfiunilor Guvernului Roméniei cu privire la alte institut ale statului si Ordonanfa de urgenjé a Guvermului de modificare a Legit nr.47/1992 privind organizarea $i funcfionarea Curfii Constituyionale si Ordonanja de urgenféi a Guvernului de modificare si completare a Legit nr.3/2000 privind organizarea si desfésurarea referendumului in Roménia, aviz adoptat de la cea de-a 93-0 Sesiune Plenaré/Venefia, 14-15 decembrie 2012 (anexa 5), Comisia de la Venofia a observat c& ”73, fn Romania culturile politice si constitutionale trebuie dezvoltate. Demnitarii nu urmirese intotdeauna interesele statului ca un intreg. In primul rand, a existat o lipsi de respect Saft de institufii, Institufiile nu sunt privite separat de persoanele care le conduc. Acest Jucru se reflectit in modul in care demnitarii au fost tratagi ca reprezentangi ai forfelor politice care i-au desemnat sau au votat pentru ca acestia sci defind respectiva functie. Este de asteptat ca demnitarii sti favorizeze pozitiile partidelor politice respective, precum si ca noua majoritate parlamentard sa poati considera justificatd demiterea demnitarilor numiti de fosta majoritate. O astfel de lipsit de respect fafi: de institufii este strains legaté de o alté problemi in cultura politica si constitutionald, si anume incétcarea principiului cooperdrit toiale ttre institufii. Acest principiu este de o Ste, Aplodor ar. 17, sectr 5, 050741 Bucuregt Romana Pagina 13 4 36 Yak 037 204199 Pent cop: #5.08-03-er-3MINISTERUL JUSTITIEL importanja deosebitd in cazurile in care funcfii precum, de exemplu, cea de Presedinte yi cea de Prim-minisiru, sunt definute de persoane cu convingeri politice diferite. Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care sunt in conformitate cu patrimoniul constitujional european si care permit unei féri si evite si sit depiiseasci crizele cu seninitate.” Or, astfel cum Curtea Constitufionali a constatat, prin_conduita sa, urorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu numai ci inti wriori orice colaborare loialé cu autoritatea care exercitit suveranitatea poporului — Parlamentul Roméniei, ci refurd sit participe ta clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes publ O astfel de conduitd, sanctionati de Curtea Constitutionali, este exact cca eritieata de Comisia de In Venefia prin Avizul Ia care am facut referire Ia primul punct al prezentului Raport, si contravine recomanditri fn sensul de dezvoltare, in Roménia, a culturilor politice si constitufionale. Aceasta demonstreazii o indepartare fundamentala de la rolul pe care conducdtorul unci autoritafi publice, mai ales de talia Directiei Nafionale Anticorupfie trebuie si o aiba, si o confuzie realizath de procurorul sef DNA fntre statutul siu ca persoand privati si cel de {itular al unei functii de conducere intr-o autoritate publied a statului, Fard indoiala ci vorbim de un derapaj institutional al conducerii DNA care continu, actiunile ultra vires anterior constatate nemaifiind deci conduite izolate, corectal , ci au caracter de continuitate, indiferent de intervenfia instrumentelor constitufionale menite si le coreeteze. Altfel spus, procurorul sef DNA a reusit, »performanfa” de a determina Curtea Constitutional si explice pe larg ed institufia pe care acesta 0 manageriazii nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constitufionali si nici instanfa de judecati si ce, in calitate de conducator al acestei institufii trebuie si respecte competenfele legale ale DNA, gi si aibi conduit constitufionald loial. Prin prisma dispozifiilor ce constituie temeiul juridic al revocrii, constatim folosirea nelegali, de ciitre procurorul yef al DNA a resursclor umane gi materiale, in sensul deturndrii Direcfiei Nafionale Anticoruptie de la scopul si competenjele sale legale, 0 repartizare nelegali a sarcinilor, din acceasi perspectiva, un comportament vadit neconstitufional, contrar principiilor statului de drept, consfinfite de art.1 din Constitufia Romanici. Se Agloder ne, 17, soctr 5, 05674 Bucur, Romina Pagina 14a 36 al 4 057 204 1693 Peter C0: F5.01-03ver3MINISTERUL JUSTITIEL 8) Comportament excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezervii si deontologice impuse magistratilor in realizarea angajamentului asumat prin precedentul Raport, am solicitat in data de 19 iunie 2017 realizarea unui control la DNA de citre Inspectia Judiciara, control stabilit prin Ordinul nr.71 din 3 iulie 2017 al inspectorului gef al Inspecfici Judiciare. Raportul Directici de inspectie judiciar’ pentru procurori insumeazit un numat de 501 pagini, iar {intocmirea si apoi aprobarea sa nu au fost scutite de momente controversate. in cuprinsul Raportului de control, se consemneaz& o serie de dificultati {intampinate de inspectori, refindindu-se inclusiv indicii cu privire Ia sivargirea abaterii disciplinare previzute de art.99 lit, p) din Legea nr.303/2004, respectiv *obstructionarea activitifii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace” de ciitre "procurorul sef de directie, ..., consilierul personal al acesteia, ..., si procurorul sefserviciu judiciar, ..."(p.1483 a se vedea gi p.160 din Raport), Abordarea fajé de echipa de control se reflect in chiar concluziile raportului Inspectici Judiciare dupa verificarile la DNA. Am exprimat public preocuparea dati de faptul c& acesta nu a fost unul unitar, trei inspectori flind de parere c& sefa DNA a realizat un management bun, ceilalfi trei constatand deficienfe. Prin Hotirérea nr.686 din 31 octombrie 2017 a Secfiei pentra procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sa aprobat cu o serie de observafii raportul Inspecfici Judiciare, dispundind-se, intre altele, "un control in vederea remedierii deficientelor constatate la nivelul Sectiet de combatere a infracfiunilor asimilare infracfiunilor de corupfie in termen de 6 luni de la data aprobétrii raportului”. Asadar, gi Superior al Magistraturii a constatat deficiente secfia pentru procurori a Con: Ja nivelul managementului institufiei. Fari indoiala c& aspectcle semnalate constituic, fn sine, motive de revocare legale, ins cét4 vreme chiar sectia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat cd sunt deficienfe ce pot fi indreptate intr- un fermen rezonabil, in virtutea principiului cooperitii loiale am acceptat si asteptat 0 remediere, inclusiv sub aspectul comportamentului procurorului sef al DNA. Este de subliniat sub acest aspect ci Raportul Inspectiei Judiciare relev comportamentul autoritar edtre discrefionar al doamnei Laura Codrufa Kovesi, concretizat nu doar in obstructionarea activitijii de control ci si in alte manifestéri, un ‘exemplu in acest sens fiind cel consemnat la pag. 288, respectiv dispunerea de cdtre St, Agoleder nr. 7, seta 5, 080741 Bucuret,Remania apna 1861 36 el, 037 2041999, seo stie (600: F501-03 ver 3BW © MINISTERUL JUS PEPTEL procurorul sef DNA a Ordinului .../30.03.2017 de constituire a unei Comisii de interviu. Raportul consemneazi ci “prin emiterea ordinului, autodesemnarea in calitate de presedinte al Comisiei, $i ulterior solicitarea avizului de numire si emiterea ordinului pentru procurorii declarapi admisi la interviul din 26.04.2017, doamna procuror sef de direcfie ... a creat aparenja lipsei de imparfialitate in procedura selectarii $i numirit procurorilor din cadrul Direcfiei Najionale Anticorupfie.” Acclasi raport consemneaz faptul ci, degi intre membri comisiei, potrivit art.87 alin.2-6 din Legea nr.304/2004 trebuiau si faci parte 3 procurori, din comisia constituiti potrivit Ordimului nr,,../30.03.2017 au flicut parte 2 procurori gefi de sectie gi 1 judecator, in persoana doamnei ..., consilier al procurorului sede secfie. Aceasti din urmi deficient, mai arata acelasi Raport, la filele 288-289, "0 regdisim si in Ordinul nr..../7.12.2016 privind constituirea comisiei de realizare a interviului candidayilor pentru numirea in funcfia de procuror in cadrul Direciei Nafionale Anticorupyie - Secfia judiciar penala din data de 26.01.2017.” 9) Implicarea fn_anchetele altor procuro) competentclor constitutional De altfel, gi declarafii publice de notorietate relev comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi aceea cf, personal a supravegheat ancheta desfiigurati: de citre procurori, cu referire la QUG 13/2017: “Eu mi-am asumat acest dosar impreund cu domnul Dumitrin si cu domnul Uncheselu. N-am ftcut un milimetra la stanga sau la dreapta fara ca eu sé spun da”(anexa 6)°, Asadar, personal, a supravegheat/s-a implicat in realizarea anchetelor asupra cirora Curtea Constitutional s-a pronunjat fn sensul constatérii unui conflict juridic de natura constitufionala, {in raport de dispozifiile ce constituie temeiul juridic al revocarii, constatdm, la fel cala punctul precedent, comportamentul contrar statutului procuroruluiintr-un stat de drept si lipsa unor veritabile aptitudini manageriale, in sensul confuziei functiei de management cu aceea de conducere discrefionari. ® aportu nspectieijudiciare nr 4759/11/912/D1P/2017 Str, Apoloder rr, 17, sectr 5, 050741 Buse, Romina Pagina 16 dn 36 el, #4037204 1999 sito (00: £501.03 ver. 3MINISTERUL JUSTIPIEL ‘Trecerea timpului nu a condus la o indreptare a acestui tip de comportament, ci la co acutizare a problemei, astfel cum o releva iegirile in spafiul public 1a care urmeazi a mi referi gi alte constatari ale Inspectiei Judiciare. 10) Prioritizarea_solutionrii_dosarelor_cu_impact_mediatic. Atitudini nedemne, Incilearea_standardelor_minimale de _ctici_si_deontologic_ale_unui magistrat. Recent, Inspecfia Judiciard a publicat un comunicat de presi (anexa 7) potrivit cdiruia, «la 12 ianuarie 2018 Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinard faja de doamna Laura Codruja Kovesi, procuror seal Direcfiei Nafionale Anticoruptic (,DNA”) pentru sivargirea abaterilor disciplinare prevéizute: = de art. 99 lit, a) din Legea nr, 303/2004, privind statutul judecitorilor si procurorilor, republicati si modificati, respectiv ,manifestirile care aduc atingere onoarei sau probitijii profesionale ori prestigiului justifiei, stivarsite in exercitarea sau fn afara exercitiii atribufiilor de serviciu” constand in aceea cf, in cadrul unei sedinfe de Iucru, 4 avut manifestdri de naturd a aduce atingere onoarei si probitdqii profesionale a magistrajilor procurori, precum si prestigiului justifiei, imprejurdri identificate in inregistrarile audio apdrute in spagiul media la data de 18.06.2017. in concret, procurorul sef al DNA s-a exprimat in sensul combaterii efectelor negative in planul imaginii si credibilitijii institutiei, generate de Decizia CCR nr. 68/2017, prin instrumentarea urgenti a unor dosare ,cu ministri”, de impact mediatic, si-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv si general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 si a folosit exprimari inadecvate la adresa Curfii Constitufionale si a unui judecdtor al Curfii Constitufionale, inducéind ideea in cadral opiniei publice od unul din criteriile in funcfie de care se prioritizeaza solufionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora si calitatea oficiala a persoanclor cercetate. De asemenea, procurorul sef al DNA a folosit fata de colegii procurori un ton superior si agresiv, inadmisibil in raport cu standardele minimale de eticd si deontologie ale unui magistrat, de naturd a genera in rindul opiniei publice un sentiment de indignare gi a unui Sir, Apeodor nr 17, sctr 8, OS074t Bucur, Romina Pagina 17 din 36 el 037 2041999, etre 00: F5-01-030".3MINISTERUL JUSTITIEL dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremafici Constitutici gi a legilor, precum si a imparfialititii procurorilor. - de art. 99 lit. c) din Legea nr, 303/2004, privind statutul judecdtorilor gi procurorilor, republicati si modificatd, respectiv ,atitudinile nedemne in timpul exereitirii atributiilor de serviciu fafi de colegi, celilalt personal al instanfei sau al parchetului in care funcfioneazd, inspectori judiciari, avocafi, experti, martori, justifiabili ori reprezentangii altor institugii” constand in aceea cét prin intermediul unei corespondente electronice (email) a adoptat o atitudine nedemna, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un confinut véidit denigrator, insultdtor si ameninfitor, respectiv ,,lasi", ,, brfitori”, , infractori”, _facéind cunoscut acestora faptul cét,,exista deja un cere de suspecti” ,cu referire la un dosar penal, incdilednd asifel obligafia de rezerva si normele de conduité atasate profesiei de magistrat. - de art, 99 lit, m teza a IL a) din Legea nr, 303/204, privind statutul judecdtorilor gi procurorilor, republicat& si modificatd, respectiv ,nerespectarea in mod nejustificat a Gispozifiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducdtorul instanfei sau al parchetului ori a altor obligafii cu caracter administrativ previzute de lege sau regulamente” constdnd fn aceea cdi a incélcat cu stiinja dispozifiile art, 7 lit, b din Regulamentul de ordine interioard al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justijiet mr.1643/C din 15.05.2015, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei nr.350 din 21.05.2015, care se referd la atribusiite procurorului sef al Directiei Najionale Anticoruptie si prevede ci acesta : ,, urmareste repartizarea cauzelor sau, dupa caz, repartizeazdé cauze in raport cu criterii objective precum specializarea si pregéttirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea si operativitatea solujiondrii cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilivaqile in exercitarea functiei”, prin desemnarea in calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla intr-o vadita stare de incompatibilitate. [..] Actiunea disciplinara a fost inaintata Secjiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire Ja raspunderea magistrafilor in cauzi. ” Din nou, in raport de dispozifiile ce constituie temeiul juridic al revocati, constatim comportamentul vadit neconstitufional si nelegal, contrar statutului ‘St, Agoloder rr 17, sector 5, 080741 Bauret, Romain Pagina 18 cin 36 Yel 04 037 204 19 aust 00: F501 03-er-3MINISTERUL JUSTITIEL procurorului iutr-un stat de drept gi lipsa unor veritabile aptitudini manageriale, in sensul confuziei funcfiei de management cu aceea de conducere discretionar’. 11) Contestarea actelor Cu prilejul unor evenimente publice, procurorul sef al DNA a “invinovajit”, practic, Curtea Constitujional’, pundnd pe seama deciziilor pronunfate de aceasta pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte apreciate de conducerea DNA ca fiind de naturd penala, sia recuperarii unor prejudicii, Astfel, de exemplu, in discursul Ia Forumul Republica Moldova-Roménia in domeniul justitiei, edifia a II-a, Bucuresti, 23-24 noiembrie 2017", in calitatea sa de reprezentant al institufiei pe care o conduce, procurorul sef DNA a susfinut c& instanfa constitutional "a pronunfat in 2016 0 decizie privind infractiunea de abuz in serviciu prin care aceasta s-a declarat constitupionald in mésura in care prin sintagma in mod defectuos se infelege cu inciilcarea legii. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz in serviciu in care s-a incalcat legislaia primarts, respectiv, legi sau ordonanfe”, conchizand cd ”reiese cit societatea rdmane neapérati in fafa unor asifel de practici dupé decizia Curfii Constitutionale de anul trecut”. in continuate a dat cAteva exemple din dosarcle DNA, subliniind cf, "urmare a deciziei Curtit Constitutionale anterior mentionate, in anul 2017 au fost inchise 245 de dosare si 188 milioane euro - prejudiciile din bani publici — mu mai pot fi recuperate pentru bugetului statului, Pe langd pierderile de milioane de euro din bugetul statului, intreaga societate va privi cum cei cu funcfii publice vor fi ocupati cu satisfacerea unor interese foarte diferite de interesul comunitafii. $i atunci lansim o legitima intrebare: In contextul modificirilor precontzate ale legislatiet referitoare la abuzul in serviciu si fn condifiile in care milioane de euro sunt pierdute de societate prin astfel de fapte, se justified Timitarea acestor investigatii?” Prin aceste afirmafii yi intrebarea lansatA in finalul discursului, procurorul sef DNA a contestat, practic, in mod oficial gi public, caracterul general obligatoriu 7 hnep:/fwww.pna,ro/comunicat xhtml ?id=8530 Str. Aplodor a. 17, sector 5, 050741 Bucur, Romina Fesina 19 din 36 “el. +4037 2041999, rons 00: F5.01-03-ver3MINISTERUL JUSTITIEL al deciziilor Curfii Constitutionale, eft vreme a ridicat problema caracterului justificat” al limitirii consacrate prin aceste decizii. Or, art.147 din Constitutie consaera caracterul general obligatoriu al deciziilor Curfii Constitufionale, iar examenul pe care aceasta il realizeaza este unul de constitutionalitate, iar nu de oportunitate, Procurorul sef DNA a contestat astfel insisi Constitufia fSrii, apreciind, in mod unilateral, asupra necesiti unor fapte care, potrivit deeiziilor Curfii Constit a dnei Laura Kovesi, in acel context, nu a fost una de analiza § solufii fn lumina deciziilor Curtii, ci de criticd fiifigA a acestora, in pofida intregului jonale, este contrarh Constitutiei. Este evident ci luarea de po: lentificare a unor cadru constitufional care contureazi rolul si competenta Curfii Constitufionale, Afirmafiile de la Forumul Roménia Moldova nu sunt singulare. Ble au fost reluate {in mai multe rénduri in mass-media®, Astfel, in articolul intitulat ” Kovesi: Prejudicié de 188 milioane de euro in dosare de abwz in serviciu mu mai pot fi recuperate din cauza deciziei CCR”, tithu sau confinut fafa de care procurorul gef al DNA nu a reacfionat in nicjun fel, se relateaza ci procurorul gef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat, lao dezbatere organizaté de Grupul pentru Dialog Social, c& in acest an, din eauza deciziei Curfii Constitufionale 2 Roméniei (CCR) de redefinire a abuzului in serviciu, 245 de dosare au fost clasate, iar prejudicii de 188 de milioane de curo din aceste dosare nu mai pot fi recuperate, fntrucat faptele nu mai pot fi cercetate. Aceasta a precizat ci cfectele pot fi si mai mari daca se opereazA alte modificari in ceea ce priveste aceast infracfiune. "Daci aceste efecte s-au produs doar printr-o decizie a CCR, ce se intimpla daca modificdm si notiunca de functionar public, daca instituim un prag minim Ja abuzul jn serviciu sau daca facem alte modifica tn ceea ce priveste inctiminarca infracfiunii de abuz in serviciu alituri de cea de luare de mita?”, a mai spus Kovesi. Totodata, procurorul gef al DNA a mai afirmat cé infracfiunea de abuz in serviciu exist in Codul Penal din Romania din 1968, au fost condamnafi mii de funcfionari, dar aceasti discufie a aparut ™brusc, in acest an”. Este o contestare a deciziilor Curtii Constitufionale si un refuz ferm al unci schimbari de politied legislativa, procurorul sef DNA erijandu-se astfel si in legiuitor *__hmpiadeyanrainesevenimentkovesprcudisi 88 dsare-shur-servici-mu-ms-secupene-caudesie cot ]_Sald8 eSeb65sib4444afindox hl Str. Apoodorr. 17, sector 5, 05074 Buouret, Roms Pagina 20d 36 Tel 4 037 2041999 visto op: F5.01.03ver3MINISTERUL JUSTITIEL si tn Curte Ci condamnarea a mii de funcfionari, cu incalcarea prineipiului legalititi, legea in sine fiind sti ifionali deopotriva. Singurul obiectiv pare a fi, in continuare, contestat, reducéndu-se totul la nivelul unei simple discufii apdrute...bruse. Or, nici deciziile Curfii Constitufionale ginici legea nu constituie “simple discufi” ci unicul temei al acfiunii procurorilor si al incriminarii faptelor, intr-un stat de drept. 12) Contestarea autorititii si actelor Parlament La inceputul anului 2017, procurorul sef DNA. a declarat pentru postul BBC ci se teme de desfiinfarea DNA, avertiznd, fntr-un interviu pentru postul britanic, asupra unui "rise uriag la adresa sistemului judiciar, zilnic”, evocdind faptul c& se teme de modifica legislative care pot afecta lupta impotriva corupfiei, modifica jurisdictia sau desfiinfa direcfia pe care 0 conduce?. De-a lungul anului discursul siu inter gi exten a evoluat cétre un atac furibund la adresa institutiilor, politicienilor, oamenilor de afaceri, fntr-un interviu acordat Euronews", procurorul yef DNA s-a lansat intr-o critica dura a adresa unor proiccte de legi aflate in dezbatere parlamentari, acuzfind deopotriva politicienii si oamenii de afaceri ci lovese impotriva efortului de curfare a uncia dintre cele mai corupte fiiri din Uniunea Europeand. Sunt afirmatii foarte grave, nesusfinute micar cu vreun exemplu concret din proiectele de legi, afirmafii de natura a afecta nu doar imaginea justifici din Rominia, ci gi a farii, Articolul citeazd, de asemenea, 0 alti afirmafie extrem de grav a procurorului yef DNA, potrivit cireia votul legilor justified va avea un serios impact asupra independen(ei justifici gi va avea ca rezultat controlul politic al activititii procurorilor si obstrucfionarea luptei impotriva corupfiei. in acelasi articol s-a acreditat 0 mobilizare a sistemului format din politicieni gi oameni de afaceri care s-ar simti ameninfa{i gi din acest motiv ar avea interesul menfinerii controlului asupra resurselor publice. ‘$i mai recent, intr-un interviu acordat ziarului Libertatea, acelasi procuror ef al DNA a susfinut cX modificdrile legislative discutate in Parlament sunt de fapt yun Ppt digi ati acuntateustienovesi-a-dctara-pente-bbocuse-tme-de desea 667006 » bitp:/www.curonews.com/2017/11/24)-unbelievable-attacks-trying-to-derail-romania-s-ant corruption-drive-claim Ste, Apooder nr 17, sector 5, 05074" Buures, Romania Pagina 21d 36 2041955, op: F5-01-02¥6r.3G MINISTERUL JUSTITIEL pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmirire penal de a descoperi gi oruptie va fi terminati”", relevind 0 nstitufiei DNA. de a dovedi infractiuni”, si ed "lupta ani temere obsesivi, in esen{i, pentru pierderea conduce 13) Critiei vehemente formulate cu referire la unele propuneri de modificare legislativd; solutiile legislative respective au fost_dovedite ulterior ca_fiind constitutionale Din aceasta perspectiva, critici vehemente au fost formulate de Laura Codruta Kovesi cu privire la propunerea legislativa de infiinjare a Sectiei pentru investigarea inftacfiunilor din Justifie, or, Curtea Constitutional a constatat constitufionalitatea acestei modificari legislative, exact in raport de critici care ridicau problema diminuarea competentei Direcfiei Nafionale Anticoruptie. Tot astfel, mai recent, intr-un alt interviu"’, s-a refinut c& Laura Codruja Kovesi a afirmat cd legile justifiei vor avea un efect devastator. In cuprinsul interviului insd, sunt date exemple de presupuse modificari ale legislatiei penale, fiind redate distorsionat, aproape caricatural, reduse la absurd propuneri de amendamente la aceasta (ex: dezincriminarea marturiei mincinoase), Fara a reda in detaliu numeroasele iesiri publice ale procurorului sef DNA cu privire la legile justifici, afirmafiile de o gravitate fri precedent si nereale ale sefei DNA au afectat iremediabil imagine deformata, falsé, asupra re: imaginea Romaniei. Acestea sunt de natura si creeze 0 cifii de fapt si de drept din Roménia, iar exemplele pot continua, Eu insumi am constatat cfectele devastatoare ale tuturor acestor iesiri publice, cu prilejul participarii la dezbaterea care a avut loc in Parlamentul European, la Strasbourg, in data de 7 februarie 2018, pe marginea presupuselor ameningéri Ja adresa statului de drept in Roménia, Am avut un numir mare de intilniri cu 11 ps wontcpesurserfkoves-destinteeza-modificril-adus ego jusitiel—lypa-alieoruptieva-fTerminata~- 238002 Rem 17 se vedea Decizie a3 din 23 ianuare 2018, par. 125-128 13 jupssfwor libero rlstiVore-1200-procurol-set--dna-vine aintervivilibetten iv aura-codrus-koves-va-vorbi- despre-controvesstele lege Juste: 2077182 Str, Agar rr. 17, Sector 5, 080741 Bucutest, Rema Pagina 2 in 36 Yel 4 037 204 159 sia fumre 00: F5-01-03.90":3MINISTERUL JUSTITIEL reprezentanfi ai diverselor grupuri politice si a trebuit, de fiecare dati, si lamurese ceca ce dna Laura Codruta Kovesi a acreditat in mod fals, Am realizat distinctia dintre legile justifiei si modificarea legislafiei penale, am explicat c& legile justifiei nu inerimineaza gi nici nu dezincrimineaza, gi c& in privinfa legislatici penale, existi diverse propuneri de modificare care urmeaz a fi luate tn dezbatere. Am explicat c& in Romania existd 0 Constitufic, proceduri constitufionale, instrumente de control reciproc, control de constitufionalitate, parghii ale pregedintelui Romdniei, A trebuit si demontez convingerea falsa c& a fost dezincriminaté marturia mincinoasa sau cd persoanele acuzate de coruptie sunt exceptate de Ia arestarea preventiva, Toate aceste idei false au fost generate, intre altele, si de numeroasele interventii, iesiti publice, interviuri la posturi nafionale si internationale date de Laura Codrufa Kovesi. Confuzia creat deliberat de procurorul gef DNA s-a vazut gi in dezbaterea in Parlamentul European eare, din nou, desi se pretindea a fi cu privire la justifie, a vizat pretinse modificari ale legislatiei penale care nici mécar nu au fost dezbitute. Confuzia creata de procurorul sef DNA se vede si in reacfia unor organisme precum GRECO, care au declangat mecanisme extraordinare de evaluare a legilor |justifiei, pe temeiul unei pretinse ameninjari a acestora la adresa luptei impotriva coruptiei. Nout ambasadori au venit intr-o singura zi la Ministerul Justitiei pe baza aceloragi suspiciuni iar legile justifici au devenit subiect de “ingrijorare” predilect al unor Ambasade gi publicafii internafionale. Chiar dac& Guverul Roménici, cei doi presedinfi ai Camerelor Parlamentului, parlamentarii europeni romani, eu in calitate de ministru al justitiei am reactionat ca replicd la aceste afirmafii grave, solicitind expres si se arate care prevedere din legile justifiei este de naturé a conduce la o subordonare politica a justifiel si cd Iupta impotriva corupfici este chiar un obiectiv asumat de statul roman, efectele iesirilor gefei DNA au mas gi se produc in continuare, Chiar dac& cele trei legi ale justifici au trecut prin filtrul Curfii Constitufionale, gi chiar dac& in pufinele neconstitutionalitati constatate, nu este vorba de subordonari ‘Sr. Apelor nr. 17, sctr 8, 050741 Bucur, Romina gna 23 din 36 Tei 4 097 2041999 stoma sutre (0D: FS.01-08 ver 3MINISTERUL JUSTYPIEL politice sau "ingenuncheri” ale luptei impotriva corupfiei, efectele iesirilor gefei DNA au mas gi se produe in continuare. Chiar dup deciziile Curjii Constitutional, chiar si dupa tuatile de pozitie ale reprezentantilor Parlamentului si Guvernului, procurorul gef DNA continu denigrarea {arii, cu sfidarea oricdror reguli de deontologie, obligafic de rezerva, exigente ale statului de drept, calificénd actiunile autorititilor menite si corecteze aceasti dezinformare, dupa ‘cum urmeazi: “asistiim Ia un festival disperat al inculpafilor”™ Sunt cAteva exemple care demonstreazii, cu prisosinf’, c& prin atitudine, acte, afirmafii, Inari de pozifie denigratoare in mod fafig a institutiilor romane, a Rominici, procurorul gef al DNA a depasit in mod evident yi masiv rok competenjele sale, incilednd regulile de minim deontologie profesional, care fi impun s& nu participe Ia emisiuni audiovizuale, manifestari cu caracter politic ori a celor de natura si stirbeased independen{a justifiei, si si se abfind de la orice acte sau fapte de natura si compromiti demnitatea lor, dar si a altora, in funcfie gi in societate. Procurorul yef DNA discrediteaz in mod din ce in ce mai virulent autoritifile romane si Roménia, crefind imaginea unui stat profund corupt, cu singura institutie eficients - DNA, dar care ar fi in pericol si fie desfiinjat, iar dact nu desfiinfata, lipsita total de instrumentele de a actiona. Se poate afirma cd astfel de acfiuni, care se bucura de credibilitate in randul populatiei si al partenerilor externi, tocmai datorita faptului e& DNA a fancfionat cu bune rezultate o perioada de timp, ridicd problema afeotarii interesului nafional. 14) fncilearea_rolului_si_locului_procurorilor_intr-un_stat_de_drept. Acreditarea unui alt statut al procurorului decétt cel consaerat de Constitutie Analiznd, in context, structura institufionald a puterii refinem c&, in Roménia, puterea legiuitoare este exercitati de Parlament, caracterizat de art.61 din Constitutie ca fiind "organ reprezentativ suprem” si "unica autoritate legiuitoare a jarii”, puterea executiva de cdtre Guvern, care, in conformitate cu art.102 alin(1) din 1 suns: omens rst esetil-22286555-19-30-el- dna codrua Kove sustin-confxinapresa ha Str. Aglotor er. 17, sector 5, 050741 Bucur, Rominin Pagina 24 on 36 Fak 44 057 204195 wrlaice 600: F5.01-03-yer3MINISTERUL JUSTITIEL Constitutie,”porrivit programului siiu de guvernare acceptat de Parlament, asigurdt realizarea politicii interne si externe a ari si exercité conducerea generala a administragiei publice” si Presedinte care, potrivit art,80 alin.(1) din Constitufic, reprezinté statul romén si este garantul independenfei nationale, al unitatii si al integritajii teritoriale a (arif”, iax puterea judecktoreascd de cAtre instantele judecttoresti, art.126 alin.(1) din Cor Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instane judectitoresti stabilite de lege.” Cat titufic stabilind in acest sens c& "Justifia se realizeazé prin inalta priveste Ministerului Public, acesta nu aparfine nici puteri legislative, nici celei executive, nici celei judecitoresti, Potrivit Constitufiei Roméniei, Ministerul Public face parte din autoritatea judecitoreascd, iar nu din puterea judecitoreasca gi, prin urmare, nu exerciti accastA putere si nici nu beneficiazi de garanfiile specifiee puterii judec&toresti, Potrivit art. 132 din Constitujia Roméniei, *(1)Procurorit isi desftisoardt activitatea potrivit principiului legalitafii, al impartialitayii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiel(2) Funetia de procuror este incompatibildi cu orice altit functie publicé sau privatd, cu exceptia functiilor didactice din invéfdimantul superior.”Aspectele referitoare la statutul procurorilor sunt dezvoltate in Legea 1nr.303/2004 privind statutul judecdtorilor si procurorilor, republicati in Monitorul Oficial al Rominiei, partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, care stabileste cA ambele categorii profesionale aparfin magistraturii, definita ca fiind activitatea judiciard desftiguraté de judecdtori in scopul inffptuirii justijiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societafii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertafilor cetafenilor. Distingind sub acest aspect intre procuror si judecdtor gi garantiile specifice, Comisia de Ia Venofia’® (anexa 8) a refinut c& «29. Trebuie realizattt o distineie clard intre o posibila independentat a parchetelor sau Procurorului General fafdi de statutul procurorilor, alfii decdt procurorului general, care sunt mai degrabat, autonomi decat independenje, ,Autonomia se refer la parchete, iar ,,independenta priveste procurorii considerafi in mod individual. 30, Orice fel de , independenga” a parchetelor, in insdisi esenja sa, diferd ca intindere de cea a judecitorilor. Elementul principal al acestei independenje ,,externe” a parchetelor sau a Procurorului General, consta in 1S COMISIA EUROPEANA PENTRU DEMOCRATIE PRIN DREPT (COMISIA DE LA VENETIA) RAPORT PRIVIND STANDARDELE EUROPENE REFERITOARE LA INDEPENDENTA SISTEMULUI JUDICIAR: PARTEA Il - ORGANELE DE URMARIRE PENALA Adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-n 85 a sesiune plenara (Venetia, 17-18 decembrie 2010) Ste, Agelodor a. 17, sector 5, 050741 Bucuregt, Romania Pagina 25 36 ek 4 037 204198 vst. 00: F5.01-03yer3MINISTERUL JUSTITIEL imposibilitatea executivului sii dea instructiuni tn cauce individuale Procurorulut General (si desigur, direct altor procurori). Instructiunile de ordin general, cum ar fi de exemplu cele de a instrumenta cu severitate $i celeritate anumite tipuri de infractiuni, sunt mai pufin problematice. Asemenea instructiuni pot fi considerate ca un aspect de politica care poate fi decis in mod corespunzctor de Parlament sau Guvern, CDL- AD(2010)040 8 31. Independenta organului de urmérire penala trebuie privita distinct, de orice fel de “independenta internat" a procurorilor, alpii decdt Procurorului General. Intr-un sistem de subordonare ierarhicd, procurorii sunt obligati sa respecte ordinele, indrumarile si instructiunile date de superiorii lor, Independenga, in acest sens restrans, poate fi privitd ca un sistem unde exercitarea activititilor legale de catre procurori, alfit decit procurorul general, nu necesitd obfinerea aprobarii prealabile a superiorilor sau 0 confirmare a actlunitor lor. Procurorii, alfii decdt procurorului general, se bucurdé adesea mai degrabéi de garangii in privinta neimplicarti superiorului ierarhic. 32. Pentru a evita instructiuni neadecvate, este esentiald dezvoliarea unei liste care sd cuprindé asumarea de garantii de neinfluientare a activititilor procurorului. Neinfluientarea presupune asigurarea faptului cit activitiqile procurorului in faza de judecata ru sunt supuse nici presiunilor externe nici altor presiuni nepotrivite sau ilegale interne venite din interiorul sistemului de parchet . Asemenea garanyii ar trebui sa vizeze mumirea, raspunderea disciplinard/eliberarea din funcjie, dar si reguli specifice privind managementul de caz $i mecanisme de luare a deciziilor.” Contrar statutului deja consacrat la nivel constitufional si european, intr-un alt interviu'®, procurorul sef DNA a declarat "ea exista o incereare de a creste autoritatea strului Justifi independenta acestora”. Or, am aritat pe larg gi care este pozifia constitufionala a asupra activitiqii procurorilor, cea ce va afecta grav ministrului justitiei, ea nu a fost consacrati acum, ci de legiuitorul constituant yi am mai aritat si statudrile ferme ale Comisiei de la Venetia in privinfa lipsei unei independenfe procurorului in sensul dat acesteia pentru judector. in mod fals geful DNA induce ideea unui statut constitutional identic sub aspectul garanfiilor de independenti intre judecitor si procuror gi a une inceredri a autoritifilor romaine dea schimba acum, prin legile justifiei, acest lucru. Aga cum am aritat si o subliniem din nou, procurorii nu infiptuiese justifia, nu fac parte din puterea judecdtoreasca, http://www aktual24,ro/kovesi-desfiinteaza-argumentele-lui-tudorel-toader-cu-o-logica-de-fier-de-sunt- atat-de-stupide-si-rau-intentionate-propunerile-lui-si-ale-coatitiei/ St, Apoloder nr. 17, sector 5, 080744 cure, Romania Pagina 26 cn 36 Yel 04037 204199 momatse 0D: FS 01-03.90r:3MINISTERUL JUSTIT HEL nu au gi nu pot avea acelasi statut precum judecdtorii, iar Comisia de la Ven subliniaza clar acest lueru, Comisia de la Venefia a mai refinut, intre altele, gi calitifile cerute procurorului ”/4. Avénd in vedere faptul ed procurorul actioneaza in numele societatit ca intreg si datoritdé consecinfelor grave ale condamnetrii penale, acesta trebuie sit actionee la standarde mai inalte decat pirfile din procesele civile. 15. Procurorul trebuie sit actioneze in mod corect si impartial, Chiar si in sistemele care mu recunose calitatea de magistrat a procurorului, acesta trebuie sd actioneze intr-o manierd judiciard. Rolul procurorului nu este acela de a obtine o condamnare penalit cu orice ‘pret, Procurorul trebuie sii pund la dispozitia instanjei toate probele credibile si disponibile si nu poate alege ceca ce se potriveste. Procurorul trebuie sit dezvitluie tot probatoriu! relevant inculpatului si nu numai probele care sprijind acucarea, Atunci cand probele care tind si favorizeze acucatul nu pot fi dezwaluite (de exemplu fiinded ar compromite siguranja unei alte persoane) este obligatia procurorului de a inceta urmérirea penal, 16, Avand in vedere consecinjele grave ale unei condamndri penale ‘pentru o persoand, chiar si atunci cénd procesul penal se finalizeazi printr-o achitare, procurorul trebuie sit decid in mod corect atunci cand decide punerea sub acuzare $i pentru ce anume. 17. Un procuror, la fel ca si judecttorul, nu poate instrumenta un caz fn care are un interes personal si poate fi supus unor anumite restricfii cu scopul de-i asigura imparfialitatea si integritatea sa, 18, Aceste atribupii arata cu necesitate faptul ci pot ocupa functia de procuror numai persoanele cu un caracter bun si inaltié tinut moralé, Calitatile cerute unui procuror, sunt similare cu cele ale judecatorilor si impun existenja unor proceduri adecvate de numire si promovare. La nevoie, procurorul, ca si judecitorul, va avea ocazia de a lua anumite decizii nepopulare care pot fi subiectele criticii in mass media gi pot de asemenea deveni subject de controversd politica. Din aceste motive, este necesar sit se asigure un mandat adecvat si proceduri specifice pentru promovarea, rispunderea disciplinara i eliberarea din functie care vor garanta asifel cai procurorii mu vor fi victimizai pentru luarea unor decizii nepopulare. 19. Bineinteles, dtunci clind procurorul nu respecti standardele ce ise cer, un judecittor impartial poate fi abilitat st remedieze ritul astfel . Cu toate acestea, nu poate fi garantat un asifel de remediu, iar prejudictile produse pot fi foarte mari, Este evident cit un sistem in care atit judecitorul cAt si procurorul actioneazd respectind cele mai inalte ‘St. Apelor nr 7, sector 5, 056741 Bucutet,Romsnta Poin 27 on 36 Te, 04 037 2041998 swrnsuihso (COD: F501 03-er-3ext MINISTERUL JUSTIT HEL standarde de integritate si imparfialitate presupune 0 mai mare protectie a drepturilor omului decit un sistem care se bazeazi pentru aceasta numai pe judecitori.” Ministerului Public fi revine, deopottiv’, obligajia de loialitate constitufionala, insemndind atat respect si colaborare cu celelalte autoritifi ale statului, respeetiv abjinerea de a le inciilca prerogativele stabilite de lege sau de a se prevala de garanfii care le sunt configurate de cadrul constitufional si legal. Potrivit Comisiei de la Venefia, "47. La fel ca orice autoritate de stat, inclusiv judecdtorit, parchetul trebuie sit fie responsabil in faja publicului. Un mijloc traditional de a asigura aceasti responsabilitate este controtul exercitat de catre executiv, care oferit legitimitate democraticd indirectt prin dependenta executivului de cei alesi in Parlament. Un alt mijloc este controlul de catre un consiliu al procurorilor, dar acesta nu poate fi un instrument de purdé auto-guvernare, ci unul a cdirui legitimitate democratied provine din alegerea a cel pufin unei parti din membrii sai de cittre Parlament. 42. In multe sisteme existd un sistem de responsabilitate in fata Parlamentului. In farile in care procurorul general este ales de céitre Parlament, aceasta are adesea $i puterea de a-l demite.” Tot Comisia de Ia Venetia, in acelasi Aviz, atrage atenfia asupra “pericolelor unor puteri excesive ale parchetelor pentru independenta puterii judecatoresti”, arstind ©8”71. Trebuie fltcutd o distinctie intre interesele celor care reprezinta puterea in stat si interesul public, [..]72. Pe parcursul activitifit sale cu privire la anumite state, Comisia de la Venefia a criticat uneori puterile excesive ale parchetelor. In sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecitoreasca si, ciitorva state,incé existié rimasife ale acestui sistem. Existé riscul ca un parchet ultra- puternic sit devini o autoritate distinct, féri niciun fel de responsabilitate. Unul dintre scopurile prezentului raport este tocmai evitarea acestui rise. 73. Aspectul de mai sus este strans legat de intrebarea: ce prerogative (puteri) trebuie s&i aibd parchetul? Exist argumente foarte puternice pentru a conferi parchetelor prerogativele urmaririi penale, dar nu si alte prerogative de supervizare care se intdlneau mai ales in CDL-AD(2010)040 15 sistemele de tip ,,procuratura”. Aceastdé problemd este de fapt o problema de "checks and balances” in interiorul sistemului. in orice caz, actele procurorilor care au implicatii asupra drepturilor omului, cum sunt perchezitia sau arestarea, trebuie si réiménd sub controlul judecétorilor. En unele state, exista o ,,inclinafie spre urmétrire” citci se pare cit astfet de cereri din partea procuroritor sunt admise aproape automat. Aceasta reprezintit un pericol nu numai pentru respectarea drepturilor persoanelor in cauzi, Ste. Apcador nr. 17 sector 5, 05074" Bucaret,Romints agra 28 din 36 ek 037 104 1999, waste 0D: FE. 01-03er3MINISTERUL JUSTITHEL dar mai ales pentru independenja puterit judecittoresti ca sistem. 74. Desi este normal si permisibil ca organelor de urmttrire penaldt si controleze cercetarea penald, in anumite situatii neexercitarea de citre procuror a acestui control reprezinté, in sine, 0 posibilitate de reducere a puterilor excesive de care poate abuza aceasta autoritate. Desi, exist deficiente ale sistemelor in care procurorul si anchetatorul sunt separasi, un avantaj al acestui model este reducerea riscului abuzului de putere din partea unei institufit excesiv de puternice. Pe de alta parte creyte riscul ca politia sd abuzeze de puterile sale. ” {ntr-un stat de drept, procurorul, chiar gi sef al DNA trebuie si respecte principiul legalitifii, Potrivit Curfii Constitufionale, "principial legalitait este, in sensul atribuit de Legea fundamentald, specific activitaii procurorilor, care, in virtutea acestuia, au obligatia ca, in exercitarea atribufiilor previtzute de lege, sd urmeze in mod obligatoriu dispozitile legii, fara posibilitatea de a actiona intemeindu-se pe criterii de oportunitate, fie in adoptarea unor mitsuri, fie in alegerea procedurilor. (Decizia nr. 385 din 13 aprilie 2010, M. Of nr. 317 din 14 mai 2010);"procurorul, indiferent de fapte sau faiptuitori, este finut de respectarea tuturor garanfiilor de legalitate si imparfialitate cerute de art. 132 din Constituie si este obligat ca, in cadrul activitifit judiciare, sit reprecinte interesele generale ale societifii, si apere ordinea de drept, precum si drepturile si libertaile cetiijenilor (Decizia nr. 171 din 2 martie 2010, M. Of. nr. 167 din 16 martie 2010); ~imparfialitatea este un corolar al principiului legalitdtii si raspunde, ca si acesta, exigenfei asigurdrii egalitifit cetdfenilor in faja legii, formulati in Constitutie, cu statut de drept fundamental, in art. 16, Din acest principiu rezulta c& procurorul, in calitatea sa de reprezentant al intregii societelfi, de apdirttor al ordinii de drept, precum si al drepturilor silibertailor cetatenilor, are obligatia sétisi exercite actiunea cu obiectivitate, ard alt scop general prestabilit si far patrtinire in favoarea statului sau a vreuneia dintre pértile din procesele judiciare la care participa.” (Decizia nr. 311 din 14 iunie 2005, M. Of nr. 749 din 17 august 2005). itorul sau instanfa constitufionala de politica legislativa, respectiv deciziile pronunjate, cu Altfel spus, procurorul nu trebuie s4 acfioneze cu patimd, invinovafind leg motivarea c& nu mai poate urméri penal anumite fapte, ci trebuie si respecte politica logislativa, cadrul legal si deciziile Curfii Constitufionale. Asistim la o deturnare a ordinii constitufionale sia statului de drept, in care DNA, prin procurorul gef dispune Ste. Apoloder nr, 17, sete 5, 050741 Buute, Romania agin 29 on 36 ‘el, 4037 2041995, reat 00: FS-01-0306r3MINISTERUL JUSTITTEL legiuitorului, autoriti{ilor executive, Curfii Constitufionale conduita de urmat, culpabilizand aceste institufii pentru pretinse prejudicieri ale bugetului neconstatate de vreo instangai de judecati, comportament care susfine revocarea din functic a acestuia, 15) incercarea de a obtine condamniri cu orice pret Pentru a obfine condamnati cu orice pref, procurorul gef al DNA a intrat, se pare, intr-un rizboi personal cu Parlamentul, Guvernul, Curtea Constitutional, eu pentru pretinse interese si oamenié de afaceri, cu tofii eulpabil pal obscure, de naturi si anihileze lupta anticorupfie, in spatiul public sunt deja de notorietate afirmafii de genul "sd decapafi institusional in dosarul acela cu casele si sa ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Asa-mi doresc” ..”Eu duptt decizia Curfii Constitufionale mi-as fi dorit 8a iesim cu un dosar cu un ministru, ed ma gandese edt totusi presdim”. Procurorul-sef al DNA declar’ ci nu fi aparjin unele afirmafii, in legatur’ ‘inregistrarile prezentate in spafiul public, au fost constituite dowd dosare penale gi o verificare a Inspectiei Judiciare care s-a incheiat cu Rezolujia din 09 ianuarie 2018. Inspectia Judiciara, pe baza probelor administrate, a constat ci: - inregistrarile sunt din sedinfa de lucru operativas din data de 30.03.2017, organizatd la sediul DNA, in urma clireia s-a intocmit un proces verbal care a fost clarificat “confidential”; - ct priveste alterarea confinutului inregistrarilor, aceasta nu a fost confirmati in maniera juxtapunerii sau colérii de citre constatarea tehnico-stiinfifica sau de expertiza criminalistic - "rezulté dincolo de orice indoiala rezonabili, ed in cadrul sedinfei de Iucru din data de 30.03.2017, procurorul gef al DNA a ficut afirmafii de natura a aduce atingere onoarei sau probitifii profesionale si prestigiului justifiei”. -"subzist& condifiile legale pentru... exercitarea acfiunii disciplinare fay de dna Laura Codrufa Kovesi .. pentru abaterea disciplinard previizuti de art.99 lita) din Legea 303/2004”.!7 Acest tip de atitudine, transmisi si angajafilor DNA. transpare, de altfel, si din Raportul Inspecfiei Judiciare pe care I-am invocat unde, la pag.182, se refine invocarea ° gapestul fast comunicat Ministero Juste -w,lsrre 47590N9 12001872017 St. Agolder nr 17, setor 5, 086741 Bcurep, Romina Pagina 20 dn 36 “el, 40372041995, enue (C00: F5.01-03.904.9MINISTERUL JUSTITIEL unui comportament *pitimas” manifestat de unii proourori DNA, afectind buna funcfionare a acestei institufii, citi din Raport: *fiind apreciat de cétre o parte din judecitorii Curfii de Apel...ca fiind mod de presiune, aspect pe care Iau adus la cunostinja conducerii” Or, nu intémplitor Comisia de la Venefia subliniaza c& rostul procurorilor mu ¢ de a obfine 0 condamnare cu orice pref. Pentru ci dincolo de acte procesuale si procedurale sunt oameni, drepturile si libertifile fundamentale, viata acestora. Respectarea legii si calitatea actelor procurorului sunt tot atétea garanfii ale drepturilor si libertiilor fundamentale ale omului si cetijeanului. Si nu neglijim condamnitle la care este expus statul romén la Curtea Europeand a Drepturilor Omului ca urmare a unor astfel de aote si fapte. 16) Cresterea numarului de achitari. Sporirea cheltuielilor. Raportiri eronate Numeroasele solujii de achitare din ultima perioada in dosarele DNA, deja de notorietate, chiar dacd sunt puse in mod constant pe seama Curfii Constitufionale de catre conducerea DNA, pun in discufie modul in care conducerea DNA asigura respectarea drepturilor si libertijilor fundamentale, Reportul prezentat Parlamentului va evidentia situafia achitirilor din acest an, semnificativ mai mare dec&t in anii precedengi. Aratim doar, in acest context, c& in condifiile in care alocirile bugetare per procuror, a nivelul DNA sunt cu aproximativ 75% mai mari decat mediala nivelul Ministerului Public sau la DICOT, indicatorii de eficienté sunt sub media nafionala. [Raport Ministerul Public 2016 — paginile 26, 27, 45, 105] fn oricare metoda de calcul (cea eronatii sau cea real’), rata de achitiri a DNA este de aproximativ 5 ori mai mare decat media nafionalii la nivelul Ministerului Public. [Raport Ministerul Public 2016 — paginile 50 / Raport DNA 2016 ~ Capitol 10, pagina 34] Procentul de admitere de cdtre instanfa de judecati a cdilor de atac exercitate de DNA este cu aproximatiy 25% mai mica decét media la nivelul Ministerului Public. [Raport Ministerul Public 2016 — pagina 57] in plus, Rapoartele de activitate, prezentate public, cuprind inadvertenfe [extras Raport Ministerul Public 2016 - Ponderea achitirilor, indiferent de temei, din totalul ttimiterilor in judecaté, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,54%” , ”.... din 1.271 inculpaji trimigi in judecata fn cursul anului 2016, au fost achitafi 134”] Rata de achitiri aferent& anului 2016 se referd strict la achitdrile definitive primite in anul 2016 raportat la rechizitorii cu care s-a sesizat instanfa {in 2016, si nu Ia hotirarile definitive pronunfate de instanfé in anul 2016, Cu alte cuvinte, St. Apdo 17, sco 9, 08074 ce Rania oina 21 dn36 el 37 204199, wawante 0D: FS-01-0206r.3MINISTERUL JUSTITIEL rata achitdrilor poate fi "stabilita” in funcfie de numarul de persoane trimise in judecata pe parcursul unui an, cu cét mai multe persoane sunt trimise in judecatt de la an la an rezulté o rata a achitirilor mai seiizuti, Rata achitiilor trebuie calculaté in raport de hotérdrile judecitoresti pronuntate pe parcursul anului 2016, fafa de toate persoanele care au avut calitatea de inculpat. Astfel, avand in vedere numérul persoanelor condamnate definitiv in anul 2016 (pagina 45 Raport Ministerul Public) de 879 si numarul persoanelor achitate 134, rata achitirilor este de 13,22% gi nu de 10.54% [formula rata achitr 134/(879+134)*100] (anexa 9). comportamentelor abuzive ale procurorilor Reacfiile 1a ultimele evolufii in privinta activititii DNA, la acuzatiile grave din spafiul public privind activitatea procurorilor acesteia evidentiaz’, din nou, neinfelegerea de c&tre procurorul sef al DNA al rolului stu constitutional gi legal. Astfel, dezbaterile publice privind comportamentul abuziviilegal desfigurat de catre procurori (ex: procurorul Negulescu) nu au determinat nicio reacfie institufionala de asumare a unor investigafiiefective. Procurorul sef DNA nu numai ci nu a luat mésuri de verificare, inkiturare a unui astfel de comportament, dimpotriva, in mod public a apreciat activitatea desfiguratd de cdtre procurorul menfionat, contrar atributiilor si obligatiilor sale manageriale, deontologice, legale. 18) Lipsa de masuri in. i grave constatate de instantele de judecatt - falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice ‘Acest comportament deosebit de grav este constatat chiar gi de citre instanfele de judecati. Astfel, de exemplu, in Dosarul 3441/1/2016 Incheierea numarul 18 a inaltei Curfi de Casatie gi Justitie din Ianuarie 2017 ca urmare a plangerii formulate de petenfii Sturza Paltin Gheorghe gi Zaharia Gabriela Rodica impotriva Ordonanfei de clasare a PICCS se constati In ceea ce priveste amploarea sau cantitatea erorilor incluse in transcrierile certificate, Judecatorul constata ca in procesele verbale sunt multiple crori, petenfii invocénd aproximativ 1000 in 19 procese verbale”; ”... Sintagma 'spaga a doua’ nu numai ca are legiturd cu obiectul material al infracfiunilor imputate petenfilor, dar are si Str. Apter 17, scr 5,074 te, Ramin agoa nan 36 ek 4 037 2041995 vie 00: F501.03.ver.3MINISTERUL JUSTIYLEL amplitudinea de # constitui un probatoriu direct, util si eficient in raport cu acuzatia, clemente ce lipsese in situatia sintagmei ‘faza a doua’ 19) Tergiversarea solutionarii cauzelor, cu_consecinta_prescrierii_rispunderii penale - exemplu - cazul Microsoft. 20) Lipsa_de_reactic in_verificarea_activititii_profesionale si conduitei_unor procurori Recent, dupi alte dezbateri aprinse referitoare la situajia DNA Ploiesti, Laura Codruja Kovesi a convocat o conferinfi de presiiin care a acuzat ,.un festival al ineulpatilor”, practic, neasuménd institutional o reactie de verificare a celor sesizate. Potrivit comunicatului de presi al Inspecfici judiciare din 12 februarie 2018 (anexa 10), Inspectia Judiciara s-a sesizat din oficiu ca urmare a aparitiei in mass media a unor informafii privind activitatea profesional si conduita unor procurori de la Directia Nafionala Anticorupfie - Serviciul Teritorial Ploiesti. In prezent, o echip’ de inspectori judiciari de la Direcfia de inspecfic judiciar& pentru procurori efectueazi verificari prealabile, in conformitate cu dispoziiile art. 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicati, cu modificatile ulterioare, pentru a se stabili dacd exist indicii tn legdturd cu sivarsirea unor abateri disciplinare. Agteptim rezultatele verificarilor, ins& in privinga comportamentului gefei DNA, de neasumare a rolului séu institufional, a rcacfici mai degrabé politicianiste, lipsite de 0 minima deontologie profesional, ne putem pronunta, I, Coneluzie Potrivit art.1 din Constitutie, Romania este stat de drept, in Rominia s-a dezvoltat itate a DNA tit componenta de prevenire cét si cea de combatere a corupfiei. Buna act din acest ultim punct de vedere este consemnati in documente inteme gi internationale. Standardul luptei anticoruptie nu trebuie si nu poate ins& si acopere gi si protejeze Pagina 38 cin 36 00: FS01.02¥er.3 lustreMINISTERUL JUSTITIEL comportamente neconstitufionale, nelegale, deffimStoare la adresa Rominiei, a conduciitorilor institutiilor publice cu competente in privinja combaterii coruptiei. Alltfel spus, nu trebuie perpetuatii aceeasi eroare consemnata in Avizul Comisiei de la Venetia adoptat de la cea de-a 93-a Sesiune Plenard/Venetia, 1415 decembrie 2012, pottivit cireia *73. in Romédnia culturile politice si constitupionale trebuie dezvoltate, Demnitarii nu urmaresc intotdeauna interesele statului ca un intreg. In primul rand, a existat 0 lipsa de respect fagd de institut. Institupiile mu sunt privite separat de persoanele care le conduc.” DNA trebuie si continue si functioneze in mod legal. DNA nu se identifica cu procurorul sef al acesteia, ale cArei actiuni, in cursul ultimului an, au demonstrat ci pot pune in pericol chiar institutia pe care 0 conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul diserefionar, sfidarea autorité¢ii Parlamentului, a rolului si competenfelor Guvernului, contestarea deciziilor Curfii Constitufionale sia autoritiii acesteia. “Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practict mutual acceptate, care sunt in conformitate cu patrimoniul constitutional european $i care permit unei fari sd evite si sei depdseascet crizele cu senindtate”, a retinut Comisia de la Venefia. Or, conduita procurorului sef DNA a fost si este creatoarea unei crize fir precedent in istoria recenti a acestei fati, care a ficut din Roménia, in mod fals, finta unor ingrijorii, acte, fapte, declarafii, reacfii institutionale, Ja nivel nafional, curopcan, international, cu efecte in plan economic gi social Procurorul yef DNA s-a folosit de buna-credinfi a reprezentantilor forurilor internationale, a cetéjenilor acestei tari, rispandind in spajiul public informafii fara niciun suport real, legal, constitutional. i-a creat o imagine de erou al luptei anticorupfie pe acest fundament al bunei-credinfe, si al lipsei de informare. Aceast situatie nu poate continua intrucdt vorbim, deja, de interesele nafionale si protejarea acestora, iar orice autoritate publica ce o va tolera in continuare, isi va asuma acfiunile desfaigurate in detrimentul interesului nafional, Ca orice alt procuror, si procurorul sef trebuie si raimané in matea lui constitujional, s& isi exercite prerogativele funcfiei cu bund-credint, cunoscéind si respectind legea, cunoseéind si respectéind Constitutia, Atit prevenirea efit si combaterea corupfiei trebuie si continue, ins in conformitate cu statul de drept. Statul de drept este statul in care acfiunea fiecdrei autoritaji publice este reglementati prin lege, gi se supune legii, in spiritul valorilor democratic si al respectarii drepturilor omului, ‘8 Apo oF. 17, sete 5, 05074 Bueutes, Rema Pagina cn 36 elo 037 2041998 ise 00: F501-03-yer3MINISTERUL JUSTETTEL Nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justficd pe cele rele. ‘Trebuie si dezvoltim ceea ce este bun si si eliminam ceea ce este rau. Potrivit Comisici de la Venetia ”un exercifin al puterii care conduce la abuzuri, irafionale sau nerezonabile, deciziile opresive incaledt statul de drept. Este contrard statului de drept exercitarea discrefionara a puterii”. ate elementele prezentate sustin cu prisosinfS ci procurorul get DNA, Laura Codrufa Kovesi, prin toate faptele aici refinute, si-a exercitat si iyi exercitd fn mod discrefionar funcfia, deturndnd activitatea de combatere a corupfiei si institufia DNA de la rolul siu constitufional gi legal. Pentru aceste acte si fapte, de netolerat intr-un stat de drept, in temeiul prevederilor art.54 alin.(4) coroborat eu art. 51 alin.(2) lit. b) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecitorilor si procurorilor, declansez procedura de revocarea din funefie a procurorului ef DNA, Laura Codruta Kovesi. Prezentul raport, insofit de propunerea de revocare a procurorului sef DNA vor (fi transmise catre secfia de procurori a CSM, precum si presedintelui Romédniei, pentru a decide, potrivit competentelor legale. Ministeuf Jus Prof.uniy,dr. Str, Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucuryt, Romina Pagina 35 din 36 Sek 14 037 2041998 we st 0D: F501-03ver.3