Sunteți pe pagina 1din 54
fo) iam FPD6 nt. 99 Pacamenal | pl Madova 23.09.2010 Deputat in Parlamentul (Curtea Consticugionalt a Republicii Moldova str. Alexandra Lipusneanu nr. 28, Chisinau MD 2004, Republica Moldova SESIZARE prezentati in conformitate cu at. 25 lit. g) din Legea nr. 317-XII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutional si articolele 38 alin, (1) lit. g) si 39 din Codul Jurisdictiei Constitutionale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995 ‘CORTEA CONSTITUTIONAL ‘R REPUBLIC MOLDOVA 6 Repabea Molds, MD-2072 Cigiota ‘nfgparamentnd Bar en a Mares Aa 105 1 AUTORIT SESIZARII 1. Filip Pavel, Dacov Dumitru, Ceborai Vladimir, Sibu Serghei, Vremea Igor, Jizdan Alexandra, Vitive Vladimir, lanov Violeta, Padnevicl Cornelis, Giubue Nicolae, Graur Fleonora, Bited Vasile, 2, Deputati in Parlament (Fractiunea Partidului Democrat din Moldova) 3. bd, Stefan cel Mare 105 4. tel, 022820321 1, OBIECTUL SESIZARIT Obiectul prezentei sesizari constituie urmatoarele prevederi legal: 1) Are. 11 alin, (2!) gi alin. (29 din Legea cu privire la procuratura in redactia Legii nr. 87 din 19.07.2019 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr. 3/2016 cu privire la procuraturd (Monitorul Oficial al RM. nr. 239-240 ar. 310 din 23.07.2019); 2) Art. II alin. 2) din Legea nr. 87 din 19.07.2019 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr. 3/2016 cu privire la procuraturd (Monitorul Oficial at RM. nr. 239-240 ae. 310 din 23.07.2019); 3) Hotirirea Parlamentului nr. 101 din 30.07.2019 privind tnaintarea candidatului la functia de Procuror General interimar al RM (Monitorul (Official al R, M. nr, 246-248 art. 339 din 02.08.2019); 4) Decretul Presedintelui RM nr, 1232-VIII din 31.07.2019 privind desemnarea domnului Dumitru Robu in functia de Procuror General interimar (Monitorul Oficial al R. M. nr, 246-248 art. 389 din 02.08.2019); 5) Urmatoarele prevederi din Legea cu privire la procuratura in redactia. Legii nr, 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea Legit nr. 3/2016 cu privire la Procuratur& (Monitoral Oficial al RM. ne. 295 at 420 din 21.09.2019) + Art. 17 alin. 2), 8), 6), 7), 8), (9), (9%) (119s ~ Art. 58 alin. (7), (8) $i (9) + Art. 69 alin. (1), (2) si (4)s - Art. 70alin. (1). 6) Art Ialin, 2) din Legea nr. 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea Legit nr. 3/2016 cu privire la Procuraturd (Monitorul Oficial al . M. nr 295 a. 420 din 21.09.2019 I. CADRULNORMATIV PERTINENT 1, Constitutia Republicii Moldova, Articolal Starul Republica Moldova (0) Republica Moldova este un stat suveran gi independent, unitar i indiviibil (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in cate demnitatea ‘omului, drepturile si liberitle Iai, Ubera dezvoltare a personalititii umane, dreptatea si pluralism politic reprezint valor eupreme si sint garantate, Antcolul2 Saveranitatea gi puterea de sat (1) Suveranitates nationalé apartine poporului Republicli Moldova, care 0 exerciti in mod direct gi prin organele sale reprezentative, in formelestabilite de Constituie. {@) Nici o persoani particulars, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un parti politic sau o alti formatiune objteascé nu poate exercita puterea de stat in mume proprit, ‘Uaurparea puteriide stat constitaie cea mai grav crim’ impotriva poporulul “Articolsl 6 ‘Separatia gi colaborareaputerilor jn Republica Moldova putetea legislativi, executiva i judecitoreascl sint separate si ‘colaboreizi in exerciarea prerogativelor ce lerevin, potivt prevederilor Constitute, Antcolul7 ‘Consticuia, Lege Supremi CConstituyia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege si nici un al act juridic care contravine prevederilor Constitute! nu are puterejuridics Articolul 23, Drepaulfectrui om de asi cunoaste drepturile i indatorrile (1) Fiecare om are dreptul ei se recunoasci personalitata jridic. 4 (2) State asigur crept Recrui om de a cunoayte deeprrile gi Indatoriie. tn acest sop statl publi gi face accesibil toate legile alte acte normative. Artcolul 60 Parlamentul, organ reprezentativ suprem si legislativ (Peta ee el pent mp pe Republici Moldova ¢{ unica autoritatelegalativi a statul Atcolal 6 Atcibuile de bax Parlamentul are urmitoareleatributi de baz 8) adopra legi, hots gi motiunis Anicolul 73 Initia egislaivt repeal de iniativs legislativispartine deputailor in Parlament, Presedintehui Republicit Moldova, Guvernuls, Aduniei Popuare a unit eritoriale autonome Gagiuzia ‘Anticolul 74 Adoptarea legilor ga hottirilor (4) Legile organice se adopt cu votul majortiti deputailor ales, dup cel putin dous lectus (2) Legile ordinare si hovirrile se adopt cu vorul msjortiit depuayilor prezent {G) Proicctele de lege prezentate de Guvern, precum si propancrile legislative ale deputailor acceptate de acesta sint examinate de Parlament in modul yi dupi prioitile stailite de Guvern, procedurd de urgent. Alte propuner legislative se exaninenz in modul sabi. (4) Legie se trimit, spre promulgate, Presedintelui Republicii Moldova inclusv Antcolul 124 Procuratura (1) Procuratura este o instituyie publick autonomi in cadeul autorititi judecttoreyti, ce contribuie la infiptuirea justitil, apirarea dreprurlor, liberstilor gi intereselor legitime ale persoane, societti gi statlui prin intermediul procedurilor penale gal altor proceduri previzute ae lege (@) Ateibutile Procuratuli snr exercitate de procurori (@) Competengele, modul de orgenizae i functionare a Procuratui se stabilese prin lege Atcolul 125 Procuroral 5 (4) Procurorul General este mumit in functie de citve Prosedintele Republics Moldova, la propuneres Consiliulai Superior al Procurorilor, pentru wn mandat de 7 ani, care ma poate fi relnnoit. (2) Procurorul General este demis din funcyie de citre Pregedintele Republicii Moldova, la ‘propuneres Consiliulai Superior al Procurotilor, in condiile loli, pentru motive objective gn ‘temeful nei procediritraneparente () Naminea, transferarea, promovarea i demiterea procurorilor ierarhie inferiri se efectueazi de citre Procurorul General, la propunerea Consiliulu Superior al Procurorlo.” Articolul 125! CConsilul Superior al Procurorilor (1) Consiiul Superior al Procurorlor este garantul independentei si imparilititil procuroriler (2) Consiial Superior sl Procurorilor este consitit, in condipile legi, din procuror ales din cadrul procursturilor de toate nivelurile si din reprezentanti ai altor autor, institut publice sau ai societait civil. Procurori in cadrol Conslului Superior al Procurorilor consttuie ' parte important, (@) Consilul Superior al Pracurorilorariguré numires, sransferarea, promovatea in funcie i aplicarea misurlordisiplinare faa de procuror @) Modi de organizare si functionare a Consliului Superior al Procurorlor se stabileste prin lege Anticolul 134 Sratutul (2) Cures Constiruionala este unica autortate de jurisicrie constituyionali in Republica Moldova (@) Gurtea Consticutonald este independents de orice alti autoritate publica yi se supune smumsi Constitute. (@) Curren Constitutional garanteazl suprematia Constitute, asiguri realizarea principilu separteii puterii de stat in putere legislaivs, purere exccutivi gi putere judecioreascd si ‘aranteazdresponsabilitatea satu fy de cotsyean gi cetiteanul fat de stat Antcolul 135, Atibutile a (1) Curtea Constitutional: 8) exerci, 1a sesizare, controlul constitusionalititit leilor si hotiririlor Parlamentului, @ ) refuzulul de a fi tansfeat le 0 alt procuraturé sau subdiviziune a procuraturil, dict procuratura stu subdivisiunea procuratrli in cate aactvat se lichideazs sau se reorganizex2i )tefzului de ase supune sanctiuni disciplinare de retrogradare din functi 4) aplicBeiisancyiuni dsciplinare de eliberare din fanctia de procuror in momenta In care aceasta a devenitirevocabills ©) objinenicalficativului “insuficent” la dou evaluiri consecutive sau al equi evaluit performanyelor 1) neprezentir, din motive netntemelate, de doul ori consecutiv, pentru evaluarea pesformantelor: 2) inscrieri in calitate de candidat pe lista unui patid politic eau e uned organizait social: politice in alogeri pentru Parlament sau pentru autortaile administatei publice locale 1) fn care Himine definitiv actul prin care se constatd starea sa de incompatibilitate sau {ncilearea unor interdict 4) fm care este considerat ca fiind inapt din punet de vedere medical pentru indeplinirea atribusilor sale; j) rofuzului de 2 A supus vevficiii in temelul Legli nt-271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificares titlarlor sa candidatilor la Fancy publice; k) numiri ntr- Fanetieincompatibilé cu funcjia de procurore 10 ») stabi, prin actu deconstataterimas defini, a ncheiri rece su prin intermedi uneiperoane tere aunt act jurist sau pari a lareaunel dei i soluonarea confictulu de inerese real in conformitate cu preveeile legislate privind reglementarea confctlu de interes; ‘m) nedepuneriidelaratiei de avere st interese personale sau refrului de 90 depune, n conde w.27 alin) din Legen ne 192 din 17 Sune 2016 cu pivre la Autoitates National de Tevegates 1) dspuneri de cteeinstanga de jadecats, prin hottne ievocabilé, a consti aver ejstiicate (2) In cazuile prevécute a alin(1) ta, #), eberrea din fancti e face pin ordinal Procurorului General fn gemeialcereri sa, rexpecti, al efuzlu, prezentate in secs (9) Bliberares din fanje a procuzoruu, procurorulgef sau a adjunctuliProcuroalst General in vemeiarle prevrute Ia alin(1) lt) Ae). g). eRe m) sim) face in termen de 5 zie lucritoate de la intervenizea sau aducere la cunogtinga Procurorului General a ‘alu respect, printr-un ordinal Procuroralut Genera, eat este comunicat procurorul vzat in termen de sie lucritoare de a emiter, In anterior dati liberi din func (4) Ordinal Procarorai General privind elberarea din fant peatef contest In instanta de judecatt in coal leg. (8) In carl anulii’ondnulst de eiberae din funy, procurorul va fl repus In toate Axepeurile, plitind-ce, conform leg, dreprurle Binet de cae a fost privat {6 Procurocul General poste f eliberat din functie insinte de exprarea mandatulu, de citre Pregdintele Republi, carutle previzute la alin(2) Kita), dg). Ms Dem) 5m). In cazurile previcute la alin (1) lich, elberarea din funy a Procurorului Generals face tn baa unt hotel judeeterept irevocbile tua nei hott a Cosililu Superior al Procuroilor, Aticolul 68, Consiliul Superior al Procurorilor (1) Consiial Superior al Procurorilor este un organ independent, cu starut de persoand juries, format In vederea participési la procesul de constiuire, funetlonare gi asigurare a atoadministesil sstemului Procuraturi, (@) Consiliul Superior al Procurorilor este gurantul independenget gi imparialiigit procurorlor. Articolul 69. Componenta Gonsilislui Superior al Procurorilor (1) Consiisl Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri (2) Din Consilis Superior al Procurorlor fee parte de drept Procuronul General, procurorul- sof al Procuranurii UTA Gigiuzia, pregedintele Consiiului Superior al Magistratuei gi ministral Justi, @) Cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sint alegi de cltre Adunarea Generali a Procurosilor din rind procurorilas in faneti, prin vot secre, direct si Liber exprimat, dup cum urmeazs 4) un membra din rindul procurorilor Procuraturil Generale; ») patra membri din rindul procurorilor de la procuraturile teritoriale gi de le cele specialiate, (4) Trei membri si Consiliului Superior al Procurorilorsint ales prin concurs din rindul societitii civile, dups cum urmeazd: unul de citte Prejedintele Republic, unul de citre u Parlament gi unul de citre Acedemia de Suinge a Moldovei. Candidayi la fanctie de membra al CConsiliulsi Superior al Procurorilor din partea socetiti civile trebuie si aibi studi superioare jrdice¢lexperientiIn domeniul dzeptului de cel pusin3 ani (6) Sint considerai alegi in calitate de membei ai Consiiulut Superior al Procuroilor procurori care au acumlat cel mai mare mum de votwri la Adunarea Generald 2 Procurorior. Urmitorit procurori de pe lita candidatilor care au acumulat cel mai mare numir de votuti suplinesefunctile vacance In ordine descrescitoare dup numtrul de votui acurulat, (6) Candidati a funetia de membru al Consiliului Superior al Procurorilor trebuie si se bucure deo reputatie ireprogabild gl fe oautortaterecunoseuta in domenile Jor de ativitae (@) Nu pot fi membri ai Consiliulei Superior al Procurorilor procurori care au sanctiuni Aisciplnaze nestnse gi persoanele care au fost declarate vinovate de comiteres une infacyiun (@) Procurori ali fm calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detageazi din functe pe durata exerctarii mandaruli (8) Membrii Consiliului Superior al Procurorlor, cu exceptia membrilor de drept, mu pot cxercita oaltéactvitate remunerati, afar de cea didactic, de create, stlngifeS,sportvd sau in cadral asociatilorobstet Aricolul 70. Competenta Consiliulu Superior al Procurorlor (1) Consiial Superior al Procurorilor are wrmitoarele competent: 2) elaboreazi si aproba regulamentele privind activtatea sa, privind functionarea colegilor sale alte regulamente care I vizeaz >) elaboreazi i aproba regulamentele privind procedura de selecie gi cariera procurorilor, ©) elaboreaza proiectul de regulament al Adundrit Generale a Procurorilor si proietele de amendare a acestuia; 4) organizeaea coneursal pent selectrea candidatulu la functis de Procuror General, pe cate propune Pregedintelui Republics ©) organizeazi concursuri, seleceazi si numeste pe membril colegiilor sale din sindul socieeiti civile; 1 examineazd contestatileImpotriva hotitrlorluate de colgile sale; 8) face propuneri Procurorului General privind numinea, promovarea, detajarea sau suspendarea procurorilor fa conditile Codulul de procedurs penals¢ ale prezentei leg, precum 5 privind elibereres din funcyie a procurorilor; 1) paricips la depunerea jurimintului de che procurori gi de catte Procuroral General 1) stabileste mumiral de procurori in cadrulfecitei procuratui }) desernneazd procurorii in eadral Consilului Instisutuli Naional al juste 1x) aprobit strategia privind formarea initial sf continu e procurorilar si prezints avizal ‘supra planului de actiuni pentra implementarea aceste strate 1) examineazi si prezints opinil asupra regulamentulsi de orgenizare a concursului de admitere in Instiutul Nafional al Josie, asupra programelor digactice si a planurilor de invakimint pencru cursurle de formare inialé si contin® din cadral Instirasuli National al Josie, asupra regulementului de organizate a concutsului pentru suplinirea posturilor didactic, precum si asupra componentei comisilor pentru examenele de admitere si de absolvire ale Insticutului National al juste, ‘m) stabileste num de Locuri scoase la concursul de admitere pentru instruiteainiial a procurorlor in eadval Insticurusi National al use; 2 1) exemineazi adresteile cetitenilor «i ale procurorilor privind chestiunile date in compecenta sa; (0) elaboreazt proiectul Codulu de etic al procurorlor, precum si proietele de modifica a acestua, le propune spre aprobare Aduniri Generale a Procurorilor; eproba proiectal bugerului stv, pe care i prezint& Ministerului Finanelor; 4) proba structure aparatului Consiulu Superior al Procurorlor; *) partcip la elaborarea proietulul de buget al Procuraturi stl avizeazd; «) paticipé la elaborarea planurilor de dezvoltare strategic a Procuraturi: 1) avizea28 proiecele prioriitilor anuale privind activitates Procuraturi, elaborate de Procuroral General (2) Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor se publicd pe pagina web ficial Procursurit Generale 1) Legea despre statutul deputatului in Parlement ‘An.17.~ (1) Deputatul beneficiaas de drepeul de vot deliberativasupra ruturor problemelor cevaminate de Parlament. (2) Deputatul este in drepe: 4) s aleagi sis fe ales in organele Parlamentuu >) si-gexprime pazerea asupra componengel nominale @ organclor formate de Paclament si ‘supra candidaturilor persoanelor oficale in cadrul dezbaterlor pentra alogerea, numirea sau confirmarea lor de citre Perlames ©) i fact propunerilogslative fn scrs spre afi examinate de Parlament; 4) 8 fac propuneri sl observatilasupra ordinii de x a gedinjei, supra exentei problemelor puse in discuie si modului lor de examinare; ©) si dea dovadi de initiatva gi si fact propuneri vigind examinarea la gedingele Parlamentului a divilor de seam sau a informayiior prezentate de orice organ stu persoan’ oficial, flac In subordinea sas sub control Parlamentua £) si pund problema votului de incredere in Guver, tn persoanele ofiialealese, mumite su confirmate de Parlament, daci propunerea este sustinati de cel putin o pitrime din deputatit alesi; £8) 8i propund spre examinare Parlamentului probleme ce gin de controll asupra moduli in cate organele de stat gi cele obstesti, inteprinderil, instivuile gi organizayile (mai departe ui) execut lil gi hovirle Parlamentul 1) 8 participe Ia dezbateri, si fack interpelivi, si adreseze intrebist raportarilor si preyedintelu yedinge, s& cea rispunsur; 4) sig argumenteze propunerile, si se promunfe fn chestiuni de proceduti,s8 prezinte note informative: |) Si fact amendamente la proiectcle de leg, de hotirr ide alte ate normative, () Deputatul care mu a Tuat cuvintul in dezbateri este fn drept si transmit presedintelul sedinteitexcul cuvintri, propunerile gi observaile sale asupra problemei examinate la gedinga 1B Parlamentului, Text cuvintiril depatatulul se anexcord a stenograma sedintet i a solicitarea Ju e public in onganal de pres al Parlamentul (€) Deputarul este in drept si ia cunogtingh de textele stenogramelor sedinilor PParlamentulei inainte de a publicate, si primeascd wextele cuvintirilor sale care nu urmeaza ft ppblicate. (G) Propunerile si observatile ficute de deputat la gedingele Parlamensului sint examinate, sinindu-ae cont de ele, in procesul de defintivae i adoptare a proiectelor de lel si hot (6) In exercitarea mandatulsi deputatul poate adress Intrebiti, interpelini si petit Pregedintelui Republicli Moldova, membrilor Guvernului sau altor reprezentanti ai organelor ‘centrale ale administrayel de stat (7) Modul de exercitare @ dreptusilor mentionate este stabilit prin presents lege si prin Regulementsl Parlamentuli ©) Regulamentul Parlamentului Anticolul 59, Insintarea amendamentelor la proiectele de ate legislative (1) Deputati, comisile permanente sfractir propunesi conceptuale si amendamente motivate la proiectul de act legslativ, care se transmit Comiieh permanente sesizate In fond in termen de cel mult 30 de zie dupa primirea proiectulul, Data tinaintirii amendamentulut va fi data inregisteilacestuia la comisia sesirat in fond, care tine o evident specials a amendamentelor primite {@) Amendamentcle se prezinté sub form’ de modifiate # cuprinsului punctelor, alineatelor, artcolelor, sub forma de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de fexcludere @ unor cuvinte, puncte alineate sau antcole din proect. (3) Amendamentele ebuie si fe motivate (@) Amendamentele la proiectul de act legislaiv se vor examina de comisia permanent sesizat in fond gi, sumai dack aceasta considers necesar, de oat comic. prlamentare au drepul i prezinte tn scrs Amticolul 60, Dezbaterea proiectelor de legl pe lecturt (1) Proiectle de leg inscrise pe ordinea dex a gedingetParlamentuli, se dezbat, de regula, in dows lect (Q) Proicctele de legi ordinare, la decisia Parlamentului, pot {| adoptate int-o singurd lectus (@) Proiectele de legi organice se adopt numai dupi dezbaterea lor ina doua lecturd (4) Proiectele de legi constitusonale, proiectele de leg! organice in problemele bugetuli, finangelor, economiei care necesti considerable cheltuieli financiare, proiectele de legi ‘complexe, precum si proiectele de legi in alte probleme importante, la deciziaParlamentula, pot fi supuse dezbaceri itn a tela lectur, (G) La solictarea Preyedintelui sedinget stu a unei fractiuni parlamencare, cu votul majortsit depuatior ales, uncle proiecte de leg pot fi supuse dezbaterilor gi adopt in regim devargent 4 “Articoll 61, Dezbateres proicctelor de leg in prima lect (1) Dezbaterea profectului de lege in prima lecturi const In: 4) prezencarea de ctze autor a proiectull tn conformitate cu ant.47 b) audierearaportulsi comisei permanente sesizate in fonds ©) huisile de cuvint ale deputatilor cu respectarea obligatorie a ordinit scordarii de cuvine reprezentanlortuturorfratiunilor parlamentare. {@) Raportul comisie! permanente sesizate tn fond este prezentat de citre prejedintcle acestela sau de un membrual ei desemnat de comisie. (@) In cadral dezbateriloc, un deputat are dreptul sf adreseze raportorior cel mult 2 {ntrebir, Formularea unei intrebtii nu poste depigi 2 minute. Fiecare rispumns nw poate depi 2 rinute. Pe matginea proiectelor prezentate, comentaril ma se admit. (4) Luiile de cuvint stabilite prin alineatele (1) gi @2) mu vor depii 7 minute pentra fractiunile parlamentare gi 5 minute pentru deputat Articolul 62, Dreptul astorulu iniiative legislative la cuvint ‘Autorul initiatives legislative are dreptal si ia cuvincul tnsinte de inchideres dezboteri totodaté discursul Ini ma va depisi $ minute, Dack sint mai mui autori, poate fut cuvintl doar ‘unul dintze ei, cu acordul eeorlal Anticolul 63, Deciiile adoptate in urma dezbateri proiectelor de legl in primi lectars (1) fn urma derbaterii proiectulué de lege in prim lectura, Parlamentul poate adopta una in urmitoarele decal: 1) adoptarea legis +) remiterea proiectulul de lege, la propunerea presedintelui jedingei, spre definitvare comisiei permanente sesizate in fond sau une alte comisii competente; ‘) aprobarea proiectului de lege in prima leturd si pregiitea Tui pentru a fi dezbitut in a ous lectus 4) respingerea proiectului de loge (@) Decizile Parlementului asupra dezbsterilor proiectelor de legi in primi lecturs se ‘consemnesoi in scenogeama jedingei, daci Parlamentul na decide alti. (@) Proiectulactulul legislativ poate fi supus deabateri i vot tn lectura # dows (sau final, dlupi caz) in access gedingS, up votarea In prima lectur, dack mu au parvenit amendamente cate necestd examinare suplimentard, Propunerea pentra dezbaterea protectulul actulu legislativ fn lectura a doua sasi fn cos finald se face la solicitatea comisei permanente sesizate in fond, a ‘une fracyiuniparlamentare saa presedintelui gedinge Ancol 64 Stabilize proicctelor de baz gi de alternativi (1) In cazl in care comisiasesizat i fond propune Parlamentului spre dezbstere proecte de cte legislative flate in una din stale previeute la ar.56 alin) si (5), Parlamentl va hot asupr acestorproiecte cu vorul majoritii deputaiorprezenth (2) tn sitatia previzut ln an.56 alin.(4, Parlamentul, la propunereacomisilsesiate in fond, va hols, eu vor majoritgi depuxatilor prezent, care proiect va i dezbitat ea proiet de ‘sd, Celelle proiecte vor fi considerate de alternatva Is Arico 65 Pregitra profectlu de lege pentru letura #dous (1) Dupi dezbaterea proiectului de lege in prim lectur, aceta se transite comet sesizste in fond sin une! alte comisi competent pentru examinarea amendamentelor depts, 2 obiecilor si propunerilor facunilor purlamentare, comisilor permanente, « avizelor Guvermuli, Directih jordice a Secrtaratuul Parlamentuli, precum si a propuneilor reprezentanlrsoceti civil, penraprezentare poral espectv (2) In cade pregitintpriectlui de loge pentru derbatere in a dous lecturd, depuat comisile permenente si factunile parlamentare pot prezenta amendamente comin sesizate ia fond in termen de 10 le de la dca sprobiniproietul in prima lecturd, Prevederite art 59 se ‘vor aplica fs mod corespunaitr. (3) Autor amendamentelor pot participa Ta gedinja comisiel pencra defiitvarea proiectlui de lege. Comisia i vaingtinga fn prealabil pe autor despre inerea eine. (a) Dezbutereaproiectlul de lege fn Teetura a doua va avea Toc In cel mult 45 de le dela data probit i prima lect ‘Amicolul 66, Deebatetea proiectulul de lege In dous lecturd Dezbaterea proiectulu de lege in a doua leew const in 4) audierea raportului comisiei sesizte tn fond; ') dexbaterea proiectului pe articoe; 6) votarea proiectului pe atcole gi, dupi caz, fp ansamblu, dack Parlamentul mu va hota altel ‘Amtcolul 67. Expunetea pe marginea fiecirui aticol si prezentarea amendamentelor (1) La eiscutares fiecirui aricol deputatit pot expune punctul de vedere al factiunit parlamentare din eae fac parte sau punctul personal de vedere in cel mult 2 minate, (2) De asemenea, va putea lua cuvintuls{ reprezentantul Guvernul {@) In cad luirilor de cuvine pot f Sicute amendamente orale referitoare ls tehnica legilaiv la Limbs Antcolul 8, Deebaterea pe articole (41) Dezbaterea articolelor tncepe cu amendamentele. Amendamencul poate fi rosit doar sigur dats gi tebuie se refere la consinutal unui articol separa. (@) In cadral dezbaterilor pe articole, autorii amendamentelor pot si argumenteze propuncile cute de ei espinse de comise, in cel mult? minute, (@) Refaritor la amendamentele prezentate in conde ar.67 alin.@), raportoral comisiet permanente sesizte in fond poate da epunsr oral, totodatétimpul pentra flecare Wpuns nu va dep 2 minute Amticolul 69, Dezbaterea si votarea emendamentelor (1) Dezbaterea amendamentelorincepe cu cele prin care se propune excluderea unora dintre testele cuprinse in articolul supus dezbaterii gi continu cu cele privind modificarea sau completarea acest (2) Parlamentul se va pronunta prin vot asuprs fecirui amendament (dupa caz, a sintezei amendamentelor), cu exceptia cazurilr in care adoptatea unuia exclude acceptarea celovalte 16 (3) Autoral amendamentul fl poate retrage in orice moment pint la votaea lu Anticolul 70, Dezbaterea proiectulu de lege ina trea ect (1) Dezbaterea proiectuui de lege tn a tea lecturd se va efectua la decizia Parlamensului fo canurile aratate la ar 60 alin, (4), precum gi In cazurilecind in cursul dezbeterlor proiectuui ina dua lecturi au fose propuse amendamente esentale ce conduc la majorares considersbilé a cheltuelilor Snanelate in procesul de realizare a leg. (2) A tia leeurd consti: 2) transmiterea amendamentelor previzute la alin.(1) comisiei permanente sesirate in fond sau altel comisticompetente si Guvernului spre examinare i prezencarea raportulul sl avizulu in rermen de 3 siptimini; ») efectuarea, la decizia Peslamentulu, a expertizel economico-financiare impertisle supra smendamentel in cau2i ©) discutarea raportului comisiel permanente sesizate in fond, a avizului Guvermului i a rezultatelor experizt (9) fn cadralcelei de-a treia lectur, in desbateri poate lua cuvint numal o singurd dat ‘numa cite un reprezentant al flecirei fractini parlamentare, daci deputaii din fracyiunea respectiv au prezentat amendamence tn cadrul dezbateri proiectului de lege ins doua lecturd, iar ‘omisia permanenci sesizatl in fond nu lea scceptat. De asemenea, pot lua cuvinel, 0 singuré dat, i depuati care au prezentat amendamente in cadrul deabateri proiectului de lege tna doua lectur iat comisia permanent sesizaté fn fond nu le-a scoeptat, Lule de cuvint na vor depasi 3 (4) Dezbaterea se va desfigura doar pe margines articolelor Ia care au fost prezentate amendamente (6) Raportul comisiei permanente sesizate in fond i avizul Guvernului vor contine propuneri privind resursele fnanelate si modul de acoperirea cheluielilr suplimentare, Anticolul 71. Adoptates actululogisativ tn lectura final (1) In carul in care, la derbaterea proiectului de act legisativ fn ultima lecturd, au fost, scceptate multiple amendamente, propuneri si obiecti care modificd esential textl proiectulu, Parlamentul poate decide transmiterea acestuia pentru redactare in comisia sesizati Im fond si prezentae spre adoptare in lecra final, Pentru proietele de log complexe gi de coduri leerura final este obligato. (2) Termenul de redactare se stabileste de Parlament in functie de ealitatea, complesitata volumul accula legslativ, dar nu poate depig 30 de sile ucritoae, cu excepya legilor complexe sia codurilr, care vor f redactate in cel mult 3 huni (@) Inainte de a fi semnate de Presedintole Parlamentului, actele legislative previzute in alin(2) se supan adopetvii tn lectara final, tn eadrul clreia nu pot f ficute modifica sau prezentate amendamente, insi pot fi invocate exceptil vizind neconcordangele dine text ‘examinat in ultima leccur de cite Parlament si textl prezentat pentru lectura final. (4) Adoprarea actului legislaiv in lectura final exprim intengia gi scordul autoritait legislative de a se aplica actal anume in redactia prezentats, porninducse de la sensul gi logics {ntemi a prevederila respective, 7 4) Legea privind transparenta in procesul decizional Antcolul 4, Scopul prezentei leg Prezenta lege are dept sco: ) 8 asigure informarea multilateral asupra procesului decizional din cadrul autortiilor publice; ') si asigure pariciparea directa cetdyenilo, a asocayilorconstiuite tn corespundere eu Jegea a altor piri intersat la procesul decizional ©) sth efcientizeze procesul decizional in cadral astorittilor publice: 4) sporeasct gradul de rispundere al autorittilor publice fat de cotient¢ societate: €) si stimuleze pariciparea activa a cetifenilor, a asociaillr constitute in corespundere et Jegea,aaltor pari interesate la procesul decizional; 1 si asigure transparenta activité autorititilor publice. Aticolul 5. Princpiile wansparengel procesulu deczional Transparenya fn procesul decisional se bazes2’ pe urmétoarcle principi 8) informarea, in modul stabilit, 2 cetafenlor, a asociatillor constitute fn corespundere cu legea, a altor pit interesate despre intievea elaborili deciilor si despre consultarea publics pe marginea proiectelor de decizi respective: by asigurarea de posibiitatiegale pentru participares cetienilor,asociayilor constitute in corespundere lege, altor piri interesate la procestl decizional, Anicolul 6, Drepsurile pitilor interesate CCetifenil, asociayille constitute in corespundere cu legea, alte pig interesate a repeal: 8) si particpe, n conditile prezente leg, la orce tap a procesului decizional by ai solicit gs obsin& informal referitoare la procesul decizional, inclusiv 84 primesscd proiectele de decizii insotite de materiale aferente, in condiile Legit privind accessl la informayie; ‘)8i propuni autorityilor publie initereaelaborii gi adopt decir; 4) s& prezinte autortiilor publice recomandiri referitoare la proietele de deci eupuse Aiscuilor Artiolul 7. Obligatile eutortiilor publice (1) Autorititle publice sint obligate, dupt caz, sf Intreprind misurile necessre pentr sasigurares posibiltaylor de participare a cettenilor, a asoiatillor constituite fn corespundere cu leges, a altor pari interesate la procesul deceional,inclusv prin; 8) diseminarea informatiei referitcare la programele (planutile) enule de actvitate prin plasares scestora pe pagina web oficial a autorititi publice, prin afigarea lor la sediul acestcia {ner-un spaiu accesibil publicullgisau prin difuzarea lor in mass-media central sat local, dupa ') informares, in modul stabilit, supra organiziri procesulu decizionl 6) institutionalizarea mecanismelor de cooperare ide parteneriat cu societaea; 18 4) recepfionarea si examinarea recomanditilor cettyenilor, asociatilor consttuite in corespandere ca legea, ale altor pir interesate in scopul uli lor la elaborates proiectelor de deci; «) consultares opiniei turutor pirilor Incereste de examinarea proicctelor de decizi, ‘conform prezentel leg (2) Teansparenja procesului decizional in cazul Parlamencului se asiguri in conformitave cu regulamencul aestuia. Amtcolul 9. Anunulteferitor I initierea elabordri deciziet (1) Dups initierea procesului de elaborate a decirci autortatea publicd va plasa, in termen de cel mult 15 cil lucrdtoare,enunpul expect pe pagina web oficial va expedia imediat prin intermediul poste! electronice prior interesat, il va aig la sediul siu intr-un spat accesbit publicului s/ou fl va difza fn mass-media central sau local, dup ca (@) Anungl referito la iniierea elaboriii decizei va contine, in mod obligatoru 8) argumentarea neces de a adopt decizia >) termenul-imied, locust modaltacea In care plrileinteresate pot prezenta sau expedia ecomandi ‘d) datele de contact ale persounelor responsable de receptionarea si examinares recomandirilor (numele gi prenumele, numlrul de telefon, adres electronic’), {@) Anungul referitor la iniiereaelaboriei deciziei poate fi retras de pe pagina web oficalé a aworitati publice doar dupd adoptarea deciziei sau rewagerea proiectulul de decizie din procesul de elaborae, [Articoul 10, Accesul la proiectele de decizit (A) Autortatea publica asigurd acces la proiectele de decizii si la materialele aferente acestora prin publicerea obligatorie a lor pe pagina web oficals « autortatit publice, prin fsigurarea accesului la sed auroritigi, precum si prin expediere prin poy sau prin alte miloace disponibile, la solicitares persounelinteresate (Q) Proiecal de deciie gi materiale ference acestula se plaseazi pe pagina web oficalé a autovititii publice responssbile cel putin pentru perioada recepyionarii si examinarii recomandslor Amicolul 14, Adoptatea decizilo in regim de urgent (1) in cazalsituatilor exceptionale, al cfror regim este stailit de lege, precum gi in eazul actelor ce wrmeazt a fi adoptate de Comisia Blectorals Central in perioada electoral, proietele ide decizit urgente pot £1 supase elaboririi si adopeieii fia respectarea etapelor prevarute de prezenta loge (2) Argumentarea necestitit de « adopta deciria tn regim de urgenf iri consulates cetitenlor, atociatilor constisute in corespundere cu legea,altor piri interesate va fi adust le ccunogtinga publiculai in vermen de cel mult 10 zile lucitoare de ls adoptare, prin pasate pe pagina web a autoriigi publice, prin afgae la sediul acesteia inc-un spaiu accesibil publicului silsau prin difaare in mass-media central seu local dup cz 19 @) Legea cu privire la actele normative “Articolul 20. Etapele principale ale lifer (1) Principle etape ae legiferaci sit 2) publicarea anunqului privind initiativa de elaborare a actului normativ si publicares soudiului de cercetare; elaborates proiectull actului normativ; ) emiteres aprobarea sau adoptarea actu normativ; <) promulgarea, in cazul in care ctul normativ ese o lege: ©) publicares acalui normatv. (@) Evapele legiferiri, previzute la alin (1), lita), ne), pe lingS prezenta lege, pot f reglementate gi de alte scte normative, “Articolul 21. Etapee elaborili profectlui actului normativ (1) Projectul unui act normativ se elaboreaza in citeva etape consecutive, dupi cum surmeazt 3) desemnerea persoane! responsabile sau, dupi a2, formares gropului de lucru care va labora proiectl, precum gi asigurareasuporcului tehnic, organizatore gi financiar al procesului de elaborare; 'b) determinares categoricl, conceptului gi stabilireastructuritactului normativ, ©) elaborates versiunii nial a proiectuli¢ intocmirea note informative: 4) intocmirestabelului de concordanta, tn cazul In care prin project actual normative urmitestearmonirarea leislage! nationale eu legislaia Uniunit Europene: ‘) consultarea publics, avigarea proiectului acului normativ de citre autoitjile @ cizor ‘competent are tangeng’ direceé rau indirecti cu obiectul de reglememtate a protecului actu normativ, efectuarea expertizelr, inclusiv expertiza anticorupte, experiza juries si, dup ca cexpertiza de compatibilitave cu legislaie Uniunii Huropene si expertiza grupului de Iuera al CComisiei de sat penta reglementareasctvititi de inreprinzitor; 1 intocmire sintezeiobiecilor si propunerilorautoricitilor publice gi dupi exz, a sintezet secomandirilor eprezentantilorsocietai civil; 1) elaborazea versunii finale a proieeulul de act normatv. (@) Procedura si termenele privind elaborares, avizares, efectuarea expertzelor gi Aefintivarea proiecteloractelor normative, care sint prezentate spre examinare Guvernalui, sit stabilite de etre Guvern Antcolul 22 Sistem informational e-Legslayie (1) Pentru asigarareatranspurentei activi de legiferare este ullizat_Sistemul informational e-Legislayie (in continuare ~ Sistem informational, ale ciruifunctionare si mod de utlzare sit stailite de citre Guvern (2) Autoritatea publied sau subiecul cu drept de iniativé lepslativs care elaboreazi proiectul actului normativ, ex exceptia Pregedintelui Republicli Moldova gi a deputatilor in Parlament, publici in Sistemul informational toate versiunile proiectului la diferite etape ale claboriri acestuia, precum gi materalele suplimentare corespunzitoare etapei respective de labors, (3) Prin inreemediul Sistemulut informational se fae publice: Ey 2) iniiaivaleistanvas ») numele, prenumele si datele de contact ale persoanci responsabile de elaborarea proiectului de act normativ sau, dupt caz, informatia despre grupurile de lucru create 3 componenga acestor; ) studiul de cercetare, dupi caz: 4) conceptul proiecrului, dupe caz; ©) project aeculul normativ; {) dosaral de insotre al proiectuui, conform ar.40; ) informayia refertoare la consultarea publica protectulu 1) alte documente care au tangents cu procesul de elaborare proiectul (4) Proectele actelor normative se avizeact, se supun expertize sl se transmit autoritii ppublice cu competent de adoprate, aprobare sau emitere prin intermedial Sistemulsi informaional (6) Persoana sau, dup caz, grupul de Iueru responsabil de elaborarea proieerului atului normativ introduce in Sistemul informational evizele, recomandrile gi rapoartele de expertit receptionate pe suport de histic (6 Petsoanele fizice ce particpt la aviearea proiectului aeului normativ consemneaz’ in Sistemul informational numele gi prenumele lor, precum si datele de contact, far auoritiile publice sl alte persoane juridice ce avizeazd sau supun expertizel proiectul aetului normativ ~ Genumirea autoriitii publice sau a persoanei juridice, precam si numele si prenumele zeprezentantuluiacesela desemnat in acest 0p, Secfinea a 2-2 Initieres elaborii proiectelor actelor normative Anticolul 23, Intiereaelaboriri proiecteloractelor normative (1) Proiectele actelor normative sint elaborate de citre autoritiile publice abiitate ste initieze, conform programelor $i planusilor aprobate in modul stabil de lege, precum gi la solicitarea Parlamentalui, a Pregedincelui Republicii Moldova, « Guvermulé sau din iniisivs proprie, in modul stabilt de lege. (2) Subiecii care pot inifa elaborara proiectelor de acte normative in limitele competent si tn conformitate cu atribuyile si domenial de ativitat al 2) depurati in Parlament; ») Preedintele Republicii Moldova; ©) Guvernul, centrale: 4) auoriitile administrative din subordinea ministerelor, prin intermedi! acestora ©) autortiile publice autonome; inclusiv prin intermediul ministerelor si sltor autoritqi administrative £) autorititile unititilor teritoriale autonome cu staat juridic specials £8) sutoriitile administraiei public locle de nivelul inti ial dilest 1) alli subieti, in eazurile previnute de legislatie, Antcolul 24. Documentele de poitct (1) Documentele de politic, fe8 af acte normative, sit instrumente de decizie cate sbordeszi problemele existente intr-un anumit domeniu, cate definesc ctile de solutionare & 2 problemelor respective gi descriu impact astepat asupra statu gi societait. Documentele de politici pot prevedes elaborarea proiectelor de acte normative. (@) La fundamentarea, elaborarea, avizarea, consultarea sl aprobares documentelor de politi se aplict regulile gi ceringele inaimtate fade actele normative. (G) Tipurile gi strctura documentelor de politic, precum yi modal de elaborare,aprobare, ‘monitorizare a implementiti side evaluare a acestora se stabilese de citre Guvern. (@) Prin derogare de la alin), tn cazul documentelor de poitici ale Bincit Nayionale a Moldovei si ale Comisiei Nofionale « Pieei Financiare, tpul gi structura, precum st modul de elaborare, aprobare, monitorizare a implementirii gi de evaluare 2 acestora se aprobii de nsicuyile respective (6) Documentele de poltici se aprobs prin hotivie de Guvern, In cazul in care {mplementarea acestorpoliici presupune implicarea nor autovitat| administrative care mise alls in subordines Guvernului, documentele de politici sint aprobate de citre Parlament Documnentele de politic ale sutorttilr publice autonome sint aprobate de cite acestes dacd ni presupun implicarea ator autoricigi administrative alae tn subordinea Guvernulul, Documentele 4e politi de nivel local se aprobi prin decira autritiyi reprezeniative a unititii administraciv- teritoriale Sectiunea 23-3 Procedura de fundamentare a proiecteloractelor normative Antcolul 25, Studiul de corcetare (1) Elaborarea proiectelor actelor normative este precedat, fn functie de imporanta yi complexitates proiectelor respective, de efectuareastudlor de cercetare in scopul fandamentirii neces sau lipseiacesteiaprivindinitereaclaboririi unui act normatv. Studie de cercetae se cefectucizi pentra cunoayterea temeinici a realitiilor sociel-economice ce urmeszi a fi reglementate, a cadrului notmativ relevant, a reglementiilor similar in legislyiaaltor state, Inclusv a arlor Uniunii Europene (@) In cazul unui proiect care prevede reglementici cu impact asupra bugetului yisau care prev reorganizit s eforme structurale or insttutionale, tn calitate de studiu de cercetae se realizeszi analiza iniiativel de elaborare a actalui normativ, conform metodologiei de analizi ex ‘ance aprobate de citre Guvern, Dack proieetul prevede reglementiri cu impact asupraactivitii de intreprinaitor, in caitate de studiu de cercetare se relizeazi doar analiza impactului de reglementare,efectuati in modul stabiit de legislate. () Shudial de cercetare este efectuat de citre subiecyi din partea clrora vine propunerea insets elabortrit actului normati. Pentru efectuarea acestuia, subiectii rspectivi solicits ‘asistenja altor autorititi ale administatei publice. Autorititile publice acordi asistenti la ‘efectuarea studilor de cercetaze conform preventulualineat, in limitele competentelor legale ale (4) In cxzu unor studi de cercetare complexe, acestea pot fi realizat, in baza unui contract de prestri servic, de citre instivail simile, universitai socterti comercale, asoeiagt obsteyt sau alt entciti in conformitace cu prevederile legal referitoare la achiziile publice {G) Informatie sf recomandile obyinute fn wrma efectuiiistuiilor de cercetare se includ {in nota informativa,intocmité conform art 30 Anticolul 26, Bapele prinipale ale analizel ex ante 2 (21) Anal ex ance cuprinde urmatoarele etape principale: 8) definizea problemei, pornind de la analiza relailor sociale existente si a celor preconizate, precum side la inexistent su ineficienyacadrulu normati relevant b) stabilireaobiectivuui sia domeniuluiintervenyeijuridice: €) idemtificarea optiunilor si mijloacelor necesare pentru soluyionarea problemei sisau stingerea obieccivului gi analiza acetora prin intermedial impacrului financtar, administati, economic, social, asupra mediul etc. 4) compararea optiunilor existente gi selectarea celor mai bune optiuni pentru atingeres oblectivuhs (2) Optiunile recomandate se vor Intemeia pe dispositiile constinusionale, pe prevedeile legislate nationale i pe cele ale tratatelor internationale le care Republica Moldova este paste, pe jursprudenga Curt Constitutional gia instanjelorjudecitores, dup car, pe legslayia Uniunii Europene, precum si pe doctrin juridicd in domeniu. (@) Analiza ex ancose fnalizeari cu Intocmicea unui raport sau @ unui document de palit conform ar.24, care va servi drept suport informativ la elaborarea proiectului atului normaiv g 2 note informative Sectunen aa Inocmizea proectul de act normstiv Ancol 27, Grupul de lucru penta elaborate proiectul actu normativ () la elaborares unui proiect de act normativ, sutonul proiectlsi saw autoritates responsibil de elaborarea proiectului post si formeze un grup de lucru, alcttit din specials in domeniu,precum gi din eprezenant a societiti civil In grpul de crest inclus cel putin 6 persoand cate detine diploma de studi uperioare in drep. {@) Dact elaborarea proiectluiactlsi normativ este pus fn satcina mai multor autor ale administratii publice centrale de specialitate, elaborares profecrulul va f)orgicat de sutoritaten abit de citre Gaver su care figures pins in lista autor responsable in sresa Guvermulu din eare deriv obligata de a elabora proiectl actu normativ, Autoitates public responsablsigarsasistena tenis, organizatorie gi nanciar a elaborate proletu seul normatv (@) Dact la elaborarea proictului sit angajispeciligi in bast de conract, alti dei cei in cadma autoritiior public, se intoemeie documentele necesre si se stabilese sumele, ailoucele bugetares speciale care uebui locate tn scopul ang acextor, Anticolul 28, Determinares conceptui,categorci si stabilivesstructuritactalui noemativ (1) Elaborarea versiunil iniiale a proicctului actulsi normativ poate fi precedata de elaborarea conceprulul vitorulai act normativ, ce va cuprinde analiza prevederilorexistente ta legislate, problemele ce trebuie solutionate,arpectele de back ce trebuie incluse In viitoral act ‘ormativ g altt informatie cate explcs concepeul. Concepeul acti normativ se aprobs de cite autoritatea care a decisasupra necesiitiielaboriiiproiectului sctului normativ. (2) In temeiul prevederilor documentelor de politi, al propunesilor ini, al studilor de cereetare, precum si in baza analizei ex ance, persoana responsebild de elaborares proiectului actului normativ sau, dup cuz, grupul de Iucru determin’ conceptul gi stabileste categoria i structura actulut normativ. Conceprul si notiunile determinate trebuie si fie compatbile sat similar celor uilizat in lgislata Uniunii Europene. 2 Artcolul 29, intocmirea versuni iniiale a proiectullsetulai normativ (1) In baza propuneritorinitiale, a studiui de cecetate ss altor materiale, precum si dup consulttea plilorinteresate, Intocmeste versunea initial a protectului actu normativ {Q) Pentru a se evita lacunele legislative, solupiile propuse in protectul actulut normativ tuebuie si acopere intreaga problematil a relayilor sociale ce constitu object de reglementare al proce {@) Autoritatea publici cu competent de adoptae, aprobare sau emitere a actului normativ poste solicita uneia ofi mai multor autor, organizati sau expert si elaboreze proiectal actulut hormativ necesar ori proiecte de alterativi, in bazi de contract de presert servicii, tn conformitate cu prevederile legale rferitoare la achirile publice. (4) Versiunea proiectului actului normativ elaboratd in baz de contract este remiss autorieititresponsabile de elaborareaproiectului pentru a fi supusi tururoretapelor de elaborare si pentna intocmirea versiuni finale « profetuli ‘Aticolul 30, Nota informativ la proiectl actu normativ (1) Concomitent cu elaborazea proiectului actului normaly se fntocmeste nota informativs la proiect, conform modelulué indicat fn anexa nt, care va cuprinde cel putin wrmétosrele compartimente: ‘) denumirea sau numele autora i, dupS caz, a participantilor la elaborates proiectalui setwlui normativ; }) condiile ce au impus elaborates proiectulul actulul normativ 5 finaliaile urmaite; «) descrierea gradului de compatbiitae, pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislaiei nationale cu legislagia Uniunii Europene; {) principale preveder ale proiectuh gi evidentiereaelementelor nol; «) fundamentarea economico-financiari; 1) modal de tncorporare a actu in cadral normativ in vigore: 1) avizarea si consultarea publica proiectulul; 1) constatirileexpertizelanticoruptie: i) constatirile experizl de comparibilitae cu legslyia Uniunil Europene; }) constatirle expertize juriice; i) conetatrile ator expertize. (@) Compartimentele previzute I alin (1) li-g)-k se includ fn nota informativi doar dact, ls laborarea proiectulu acului normativ, au fst realizateetapele corespunzitoare (@) Daca, in urma avieusi si supunerit expertize, proiectul a suferit modlfictri, nota informativé trebuie modificatd in modul corespunzitor. (#) Nota informativa se semneazS, in modul previzat de legislate, de conducttorul autortiiéresponsabile de elaborates proiectului de act normativ sau adjunctul acestui, Amicolul 31 Proiectele actelor normative care vizeazi armonizarealegislatiei najionale cu legisla Uniunii Europene (1) Armonizarea legislatei nasionale cu legslaia Uniunii Buropene se realizeszd tn conformitate ci angsjamentele asumate de Republica Moldova in baza acordueilor internationale incheiate ou Uniunea Europeans, cu programele legislative ale Parlamentulut gi planurile de actiuni ale Guvernulu 24 2) Proiectele actelor normative care au ca scop armonizarea legislatet nationale cu legislaia Unianii Europene sint mazcate pe prima pagin’ fn coll drept de sus eu sig “UE” gi congin clauza de armonizare conform modcluli aprobat de Guvern, {@) Pentru proiectele actelor normative care au ca scop armonizaces legslatei nationale cu legislayia Uniunil Buropene, autoral project intocmeyte tabelul de concordangl in care se analizeazd comparativ gradu de transpunere& legisltiei Uniunii Europene in legislaia nationals, ‘Modelul tabelului de concordant este aprobat de Guvern, (4) Proiectele actelor nocmative cate vizeazé armonizarea lejsayel nationale cu legisatia Uniunii Buropene sint supase expertze! de compatbilitate, care se efectucazi tn conformitate cu prevederile art 36. Secyiunen sa Avizaea, consltarea publi i efecuareaexpertize Arico 32, Avieaea i consltarea publica proiecruliactului normativ (1) Proieens} actalai normati,inoqit de not informativa, se transite spre aviaare utoriiilor public responsabile de implementarea prevederilor confine in proiect,instituilor imerete, precum gi reprezentanylor societsli civil, eare fnrocmese si prezintt autoruui poiectliavizele la proiect (2) Proietele acelor normative care yin de domenile de competent ale Procursrit Generale, Bincii Nationale « Moldovsi, Centrlui National pentru Protetia Datelor cu Caracter Personal, precum sale alior autortst public autonome, se transmit aoestora spre avizare Proiecteleatelor normative care replementeaz8activtatea economici se transmit spre aviare Consiis Concareni {@) Concomitent sau insnte de transmiterea spre avizare, proietul acti normativ ee supus conse! publice in mod sbi de Legeane.238/2008 privind transparega in proces decisional (4 Proicctele actelor normative inaintate de Preedincele Republiii Moldova, de depuai tn Parlament si de-Adunaren Populed a uni tertoriale autonome Gagiuzia se remit spre avizare Guvermlu, Proleceleactelor normative elaborate de citre deputai in Parlament se transmit pre avizare Guvernulul fn modul previzut de Regulamentul Parlamentels (6) Proietele actlor normative elaborate de autortjle administrate publicecenrale de specialitae, autre publice autonome sau autortile adminstrajet publice locale sint avizte si consulate public in condpile alin(l)-8), cu excepile stabiite de Legea 1239/2008 privind transparenga In proces decizional (6) In urma avi consul publics, autor proiectul Intocmest sntezaobiecilor si propunerlorautriilor pubic, precom q sinteza recomandirlo reprezentantior scietii Civile, conform una dint modelele indicate fm anexele nx. si nr. Sineza obecilor 5 Dropunerilor gi sinteza recomandilor pot f inclwse int-un singur document (denumit in continuare~ sintez (2) Dac, fn urma ave consuls publics, proietul actu normatv a fost completat ce aapecte i concepte noi a dat mai mult de 90% din text proiectlui atu normaiv a fst rmodiet, acestaerebuie vemis repeat spre avizae si consulate public “Antcolul 33, Termenele de avizace 25 (1) Autortatite publice,instiruileinteresate gi reprezentanti socetii civile,cirora Ii a prezentat proiectal actului normativ spre avizare sau consultare publics, expediazi autorului proicctul avize cu obieci gi propunerl motivate, anexind, daci este neces, versiunea redactats 8 proiectulu su doar a unor prevederi, ori comunics lips de abit si propuner {Q) Proiectul actulai normatv elaborat de depurayi in Parlament se avizeaz3 fn termenele stabilie in conformitate cu prevederile Regulamentului Parlementuli (3) Pentru proiectele actelor normative altele decit cele indicate la slin.(2), termenul pentr avizare este de 10 zile hcritoare, In eau in care proiectal actului normativ este voluminos sau complex ori daca se cere studietes unor materiale suplimentare,termenul pentru avizare poate fi prelungit pint la 30 de zile lueritoae, cu excepta cazurilor in care conducitorit autoritiilor publice si insivupilor implicate in avizarea profectului au stabilit afl de comun acord, Avirele tu privite la profectal atulu normativ se remit autorului proectului sau autortiiiresponsabile cel tru in ukima xia termenudui stabilt pentru avizare (4) Curgerea termenulai incepe in ziua intr gi insegisriii proiectult la autoritatea saa institutia cae efectueazdavizstes ori in cazul circulate documentelor doar inform electronic, {in ziua public proiectulul fn Sisteml informational pentru avizare, (6) In cazul in care necestatea elaboriil proiecalui umui act normativ deriva dintr-un document de politic avind un termen de execute restrns, sau dac8 proiectul este transmis spre Avizare repetati, autoitatea public care a elaborat proiectul actului normativ poate solicita avizarenacestia in termen restr (6) Proiectal actului normativ ou sigla "UE" se avizea2’ de eitre woate autorcitile yi ‘stile interesate Anicolul 34. Expertica proiectu actului normativ (1) Expertiza proiectului de sct normativ este efecruaté concomitent cu avizarea si consiltaea public, Autorul proiectului asgurd efectuarea expertizelor economice, financare stiingifice, ecologie, anticoruptie, juridice, de compatibilitate cu legislata Uniunif furopene sau a altel expertize previzute de legislate, in fancie de tipul raporturilr sociale reglementate de actu (@) Autorittile publice responsable de efectusres expertizelor pot antrena in ealitae de experi pi interesate, care nu su partiipat la elaborarea proiectulul actului normativ, inchsiv specialist din srtindtate gi din cadrulorganizailor internationale (@) Expertica economict este efecrua de citre Ministerul Feonomie gi Infrasructur ete obligatare pentru proieteleactelor normative care a impact economics are menirea de: 2) a asigura concordanja prevederilor prolectulu ca prinlpiile economiet de pia ba asigura concordanya prevederilor proiectului cu lgislata din domeniul economiei; ©) a evidenta aspectele portive gi negative ale proiectului tn partea ce gine de asigurarea ‘roformelor relevarea avantajlor economice gi dealt maturk; <2) asemnala deficienjele economice gia prognoza consecinjeleeconomice negative (# Proiectele actelor normative ce reglementeazd activiatea de intreprinzitor se remit spre ‘expertiza grupului de lucra al Comisici de at pentra reglementarea activité de intrepinastor, Impreund cu analiza impactului de reglementare, (6) Expertiza Financlari este electaaté de citre Ministeral Finantelor, este obligatorie pentra proiectele care au impact asupra bugetul publi i are menirea de: 4) aasigura concordanta provederilor proiectului cu lgislata din domeniul financiar; 26 'b) a evalua chetuelie pentru realizarea noilorreglementtis ) 8 semnala deficientele cu earacter financiar gi a prognoza consecinjele tn domenial finaneiae (6) Expertica ytinjifict se efectueari, dupi caz, de citne instinuile gtintfice si de fnvitimint superior de profil, de citre expert, avind menirea de a contribu is 8) examinarea tuturor aspectelor reglemencirilor proiectului gi, dup caz, propuneres unor reglementiri de alternativs ») examinates soluilor propuse prin reglementirile proiectului in raport cu posbiliaile ‘economico-financiare ale statului, cu situatia social-politicd si consecutivitatea reglementiri proceselor, precum si in contextul asigurdeli compatibilitigt actelor normative eu legisayia Uniunii Europene (7) Expertza ecologiet se efectueazt, dupt caz, de citze Ministerul Agricultuti, Deavotiei Rogionale si Mediulu i are menirea de: 8) a asigura concordanja prevederilor projecului cu legslayia din domeniul proteciei medial; 'b)a asigura un mediu sinitos 4 proteja medial inconjurstor; ©) a prognoza impact reglementitlor proiectulu! asupra mediul (8) Conchuzile expertizelor int expuse in nota informativi la proieccl de act normatv. Antcolul 35, Expertiza anticorapiie (1) Experiza anticorupfie este obligotorie pentna toate proiecteleactelor normative, inclusiv entra proiectee acelor normative elaborate de deputaié in Parlament, stare menirea de x 4) asiguea corespunderea prevederilor proieccului standardelor anticoruptie nationale gi internationale; ') prevent apartia unor reglementiri care ar favoriza coruptia, prin elaborates anumitor ecomandiri in vederea reviauitit reglemenciilor respective sau in scopul diminuiriiefectelor negative ale acestora (2) Expertiza anticorupte este efectusti conform metodologiei sprabate de citze Centrul National Anticoruptie (@) Central Najional Anticoruptie poate anttena tn efectuarea expertize! anticoruptie specialist din afara instiuye, iar atoritaile public pot acordaasitent la efectuarea expertizei de citre Central Najional Anticoruptie, in limits competentelor acestora, (4) Proiectele actelor normative, cu exceptia celor previrute la a6 lite)-h), sine expediate CCentrului National Anticorupsie pentni afi supuse expertizei anticoruptie, (6) Expertiza anticorupiie a proiectelor ectelor normative previrute la art.6 lite)-h) exe cfectuatd de citre autorii proiectelor respective, In conformitate cu metodologia de efectuate a expertize! anticoruptie. In cazul proiectelor ce contin reglementiri care vizet28 domenile vulnerable Ia coruptie, Central National Anticoruptie acordé asstent a efecruarea expertize anticorupti. (6) Dapa receptionarea raportului de expertiasanticoruptie, autorul proieccului completen28 ota informativa la proieet eu informatia privind constatiile acestel expertze si, dupl ca, include i sinters obiecil s propunerile Centra National Ansicoruptie Amticolul 36, xpertiza de compatbilitate a proiectulut actului normativ ce legisla Uniunit Buropene 27 (1) Proicctul de act normativ cu sigla “UE” se expediaes Centrului de Armonizare @ Logislatei pentru efeccuareaexpertize! de compatibilitate x leisatia Uniunis Europene. (2) Expentiza de compatbilitate cu legisltia Uniunii Europene este obligatorie pentru toate proiectele actelor normative, inclusiv pentru cele ale autoritigilr administratiei publice centrale de specialitate sale autoriitilor publice autonome, cave au fost elaborate in scopul armonizirit legislaietnayionale ca legslayia Uniunié Europene. @) Expertica de compatbiiate cu legslayia Uniunii Europene se efectues2i in. modul stabilt de Guvern gi conform metodologielaprobate de Central de Armonizare a Legislatci. In baza rezultatelor expertizei de compatbiitate, Central de Armonizare a Legislaiet intocmeste declarayia de compatibilitate. (4) Expertiza de compatibiltate cu lgislatia Uniunil Buropene are menizea de: 2) constata gradul de compatibiliate a proiectului atulsi normativ cu leislatia Unit Buropene; ba identifica prevederile omise ale leislatiei Uniunii Furopene ge preven’ tanspunerea deficient a acestora: €)aasigura corespanderea proiectuluistandardelor gi legislaiei Uniunit Europene. (6) Proiectele actelor normative elaborate de citre Preyedincele Republicii Moldova, Adeputatit in Parlament si Adunarea Populard a unit veritoriale autonome Gagiuzis, care au scopul de a armonizaleyslatianayionalé cu legslayia Uniunil Europene, se transmit spre avizare Guvernului, find insopite de abelul de concordan, (© Dups receptionarea declaratci de compatibiltat, autora proiectului completeszi nots informativi cu informatia privind constativle expertzei de compatbiitate gi, dupl caz, include In sintezd obiccile si propunerile Centrului de Armonizare a Legisltii, Articolul 37. Expertizajurdica (1) Expertizajuridict exte efecruats de eitee MinisterulJusitiei gi este obligatorie pentru ‘wate proiectle actelor normative elaborate de eatre autoritaile adminstatel publice centrale de specialtate si autortiile publice autonome. In baza rezultatelorexpertizeijuridice we intacmeste raportul de expertiz juridica (2) Bxpertize juridics a prolectelor actelor normative sabilit la ar¢6 lita) se efectueaza conform metedologie! aprobate de Ministeral juste, (@) Expertzajuridicd are menizea de a asigura 8) concordanta intre proiecrul actului normatv gi prevederile Constiutil, ale traatelor incemationale la care Republica Moldova este part, ale legislate: nationale gi ale legislaie Uniunit Europene, concordants intre proieeul actulsi normati, precum si jurisprudenta Cari ‘Constitusionale gi cea @ Curii Europene a Drepturilor Omuli by respectarea standardelor internationale in domenial drepourilor oma ©) reglementares integral a raporturilor sociale abordate in proiec; 4) Incadrareadisposiilor proiectuly in eadral normativ in vigoare; ©) corespunderes proiectulu actu normativ normelor tehnici legislative (4) Actele normative ale autorititilor administrate! publice centrale de speceltate gi ale ‘utortatilor publice autonome care vizeaz drepturile i incereselelegtime ale omulusint supuse cexpertizeijuridice obligatoris se Inregistreara de citre Minister Juste in modul stabilt de catre Guvern, 2s (5) Prin derogare dela alin.(),actele normative emise de Banca Nationala a Moldovei si de CComisia Nafionalt a Piefei Financiare nu se supun expertzei juridice # Ministerali Justi, [Acestea se transmit, dupi adoptare, Ministerui Jsttil pentru afi innegistrate in Registrul de stata actelor juridice, Termenul de registra nu va depts 3zile lcritoae. (6) Proiectele actelor normative ale autortitilor administratiel publice locale se supun ‘expertizeljuridice fn eadral subdiviziunilor specializate ale acestora (7) Obiectile si propunerile Ministerului Justijiei privind respectares standardelor in ) Introducerea unor temeiuri noi, subiective, inaccesibile 1 netransparente de eliberare din functie a Procurorului General; ©) Schimbazea componentei Consiliului Superior al Procurorilor in asa ‘mod incit este diminuat rolul procurorilor plasindu-i in minoritate absolutd faya de alte puteri ‘@)_ Ingeringa in activitatea CSP prin sistarea, prin lege, a concursului le functia de Procuror General in desftsurare; e) _Instituirea unui nou mecanism de numire in functie a Procurorului General interimar, cu implicarea Parlamentului, si practic, cu excluderea totali din proces al organului de autoadministrare ~ CSP. 3, Prin adoptarea actelor legislative si normelor legale care sunt obiect al examingii in prezenta sesizare considerim ci Parlamentul Republicii Moldova a sfidat urmatoarele principii constiuyionale de fundamentale, si evident normele exprese din Legea Suprema: - Principal legalitiit previa la at, 1 alin, (3) din Constcuties - Princpiul separayie puterlor in stat prevazut l art. 6 din Constituties Principal clartiit i accesiblititii normei legale previzut la art. 23 din Constitutie; ~Statutul deputatulut in Parlament, dreptul acestus la iniiaivalegisativa gi procerluraleislativ fn sine (art. 735174 din Constiutie); -Garanjiile de independenti si autoadministrare a procursturit prevazute la art 124-125' din Consttutia RM. 4. Cu regret, atit Legea nr. 87 cit si Legea nr. 128 au fost adoptate de Parlament intr-un regim atit de urgent (0 zi), incit nu au fost respectate normele legale cu privire la legiferare previzute in Legea cu privire la actele normative, Legea despre statutul deputatului In Parlament, Legea privind transparenja in procesul decizional si in Regulamentul Parlamentului. ‘Aceste legi au fost votate fird avizele si expertizele obligatorii necesare, fird a respecta transparenja in procesul decizional si fird 2 acorda deputatilor dreptul de dezbate procedural sa inainte amendamente 4 Prin ignorarea total& a drepturilor deputatilor in procesul legslativ, in dreptul lor de a examina in timp util sia inainta in termen legal amendamente, Parlamentul a sfidat art. 73 si 74 din Constitusie ~ dreptul la initiativa legislativa a garantat deputatilor, precum si modul stabilit de examinarea a proiectelor de leg. Nerespectarea de citre majoritatea parlamentari termenelor legali si procedurilor de transparent’ si legiferare previzute in actele normative mentionate, majoritatea a sfidat principiul legalitii previzut le art. 1 alin. (3) din Constitute In jurisprudenta sa constant’, Curtea Constitusionalé a reiterat ci articolul 135 alin, (1) li, a) din Constituyie abiliteazd instanta de jurisdictie constituyionala cu controlul constiusionalititi tururor actelor adoptate de Parlament, fii 2 face distineyie intre actele normative si cele individuale. Curtea a relevat cif la baza statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitutie, sti principiul legalitiyii. Nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridick (art. 7 din Constitutie) fnalta Curte a mengionat c& Jlegalitatea, ca principiu_de baz’ al statulul de drept, presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care_stabilesc_conditii_de_proceduri_privind_edictarea_normelor_juridice, Comportamentul legal vizeaz% atit activitatea de legiferare a Parlamentului, cit gi stabilirea normelor interne de organizare si functionare, care au o conexiune directt cu procesul legiferiii’, Nimeni nu pune la indoiald faptul cf Parlamentul este in misurd si decid asupra modalititilor, procedurilor si conditiilor in care procedeazi la Iuarea unor misuri, potrivit principiului autonom! regulamentare, in virtutea ciruia el isi stabileste modul de organizare si desfigurare a propriilor activititi, Dar aceste reguli interne nu trebuie si depaseasci conditile impuse de norma constitugional. Examinind autonomia regulamentard parlamentard consacrat& in art. 64 alin. (1) din Constitutie in comun cu alte prevederi legale, aceasta nu poate fi absolutizati, intructt supremayia Constituyiei reprezinté un principiu general, @ cru respectare este obligatorie, inlcusiv pentru autoritatea legiuitoare, care nu poate adopta acte legislative si aproba reguli procedurale parlamentare contrar dispozitilor sau principiilor Constitutiel 4s ‘Autonomia regulamentarti nu poate fi exercitatd in mod discretionar, abuziv, cu incilcareaatributillor constitutionale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentar’, Apropo, in cazul Legit nr, 128, initiativa Guvernului, executivul nu a cerut examinarea acesteia in regim urgent sau prioritar. in Hotirirea sa nr. 20 din 2014 Curtea a stabilit ci dreptul de care dispune Guvernul potrivit art. 74 alin, (3) din Constitutie nu impune Parlamentului o interdictie de a stabili propriile prioritii pentru examinarea proiectelor éelegi Examinarea de urgenti a proiectelor de legi la solicitarea Presedintelui gedingei sau a unei fractiuni parlamentare poate viza doar comprimarea termenelor, gi nu ‘excluderea sau eludarea unor etape ale procedurii legislative (avizarea proiectuli ‘cu entitigile interesate, organizarea consultirilor etc). Chiar i in cazul aplicirii procedurii de urgent Parlamentul urmeaza si respecte etapele legislative (HCC nr. 20/2014), Astfel, considertim c& adoptarealegilor contestaté in regim de urgent maxim, firi avize si expertize, Piri a respecta propriile reguli interne de legiferare Parlamentul a sfidat principiul constituyonal al legalitgi 5. Un sir de norme adoptate sfideaza principiul claritiii si accesibilitayi legii previzut | art. 23 din Constitute. Astfel, la art. 11 alin. (2!) din Legea cu privire la procuratura se prevede ci Pregedintele RM poate respinge candidatura propusi de CSP pentru functia de procuror general interimar in cazul depistarii unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu functia respectiva, de incilcare de edtre candidat legislate’ Cel putin aceste dou’ elemente (probe incontestabile/incalcare a legislatiei) nu respect principiul unei norme precise si accesibile Temeiurile de incompatibilitate sunt expres prevazute de lege si sunt exhaustive. Care din aceste temeiuri sunt incontestabile, cum ele se aplicd iin baza rai act de constatare mu este clar. Ge ine de sintagma generali ~ incilearea legislatiei, etunci aceasta in genere depiseste orice limite de accesibilitate deoarece poate fi interpretat8 foarte larg si foarte subiectiv. La art. 17 alin. (7), (®), (9) unde se vorbeste despre calititile membrilor comisiei de preselectie si despre candidati la functia de procuror general, sunt utlizate asa sintagme precum reputatie ireprosabild, integritate, calititi personale 46 sau nu corespunde in mod vidit conditillor, de asemenea nu se incadreaz’ in principiile de accesibilitate a legit Dar cea mai grava ingeriny& care sfideaz’ nu doar principul previzibilitatii si accesibilititii normei legale dar care afecteaza si independenta procuraturii este noua prevedere de la alin, (7) art. 58 din Legea cu privire la procuratura care @ instituit noi temeiuri de demitere din funcie a Procurorului General. Astfel, 1a sesizarea Presedintelui RM sau a ministrului juste! poate fi constituita 0 comisie de evaluare a activititii Procurorului General. Temeiurile inigierit acestet procesuri sunt subiective total si absolut inaccesibile. Sintagmele interventie ilegald sau comitere unor actiuni ce afecteaz grav imaginea procuraturii categoric nu se incadreazd in limitele stipulate la art. 23 din Constitute. Ce tine de afectarea independentei Procurorului General ne vom expune mai jos Referitor la previzibilitatea si claritatea legii avem o jurisprudent’ a Curt deja consacratl Orice act normativ trebuie s& respecte principiile si normele constitutionsle, precum si exigentele de tehnicd legislativ’, menite si asigure claritatea, previzibilitatea, predictibilitatea si accesiblitatea actului. Legea trebuie si reglementeze in mod unitar, s& asigure o legiturd logico-juridict intre dispozigile pe care le contine, iar in cazul unor instituyi juridice cu o structur’ complexa si prevada elementele ce disting particulartaile lo. Pentru a corespunde criterilor de claritate si accesibiitate, norma de drept trebuie sf fe formulaté cu suficienta precizie, astfel ince si permiti persoanei si decida asupra conduitei sale si si prevad’, in mod rezonabil, in functie de circumstanjele cauzei, consecinjele acestei conduite. In caz.contrar persoana poate pretinde ci nu-si cunoaste drepturile gi obligaiile sale. Curtea Europeand a statuat cd testul precizieilegii impune ca legea, in situaiile in care ofr o anumitt marji de discretie, si indice cu suficient precizie limitele acesteia (Silver si alti v. Regacul Unit, 1983) 6. Prin modificitile operate tn Legea cu privire la procuraturl este grav afectat principiul separatiei puterilor in stat. Procuratura este inclust, in Constitutie Ja capitolul autoritatea judecttoreascd si face parte, indispensabil din puterea judecttoreasc Prin introducerea in procesul de selectare si numire a Procurorului General a rministerulai justitiei, prin diminuarea rolului procurorilor in CSP, prin reducerea, practic la zero a rolului CSP in procesul de selectare si numire a candidatului la a fanctia de PG si prin eliminarea CSP din procesul de numire a PG interimar, Parlamentul a sfidat in mod flagrant art. 6 din Legea Suprema, Inte-un stat de rept temelia organizirit si funcyiondrii, mecanismului instirufional de stat il constituie principal separieii puterilor in stat, previzut in articolul 6 din Constitutie. Fiind un principiu fundamental al statului de érept, separatia puterilor are vocatia si asigure evitarea concentrérii intregii puteri in mana unei singure autoritayi (de naturd individualé sau colectiva). El presupune o distribugie @ puterii, pentru a fi exercitat8, unor instante diferite si independence, tnzestrate cu atribute si prerogative de conducere, In cadrul competentelor ce le sunt conferite, fiecare putere (legislativa, executiva si judecdtoreasca) detine gi exerciti o serie de atributii aflate in afara oricdrei imixtiuni reciproce. Potrivit principiului separatiei puterilor, nici una dintre cele trei puteri mu prevaleazi asupra celeilalte, nu se subordoneazi una alteia gi nu igi asuma prerogative specifice celorlalte (Hordiirea n1.23 din 9 noiembrie 201) Daci comenteazd deciziile judecitoresti, executivul si legislativul trebuie st evite criticile care ar submina independenfa puterli judecitoresti sau ar slabi {nerederea publicului in justjie. De asemenea, acestea ar trebui s& evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecétorilor, altele decit cele prin care igi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac Parlamentul nu are dreptul si se erijeze in instant de judecata prin faptul pronungérii asupra unor elemente ce sunt verificate doar in cursul derulavii procedurilor judiciare de catre o instanga independents si impartial, instituits de lege, care va hotart fie asupra incalcdrii drepturilor si obligatilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricirei acuzatii In materie penal fn acelasi sens, politicienii (deputatif) trebuie si se abyin’ in a da ordine justitiei sau si creeze impresia c& pot da ordine justtiei, in a critica magistrati si in ‘anu se supune hotararilor judecttorest. Ei sunt datori si protejeze independenta justtiei si si contribuie la intlrirea increderii publicului in justiie, Este inadmisibil pentru politicieni (deputati) sf foloseasci justitia drept mizi in conflictele politice. 8 Potrivit standardelor internationale, afirmatitle privind necesitatea asigurari independentei judecdtorilor sunt valabile si pentru procurori. Astfel, conform Linilor dizectoare ale ONU privind rolul procurorilor: “4, Statele membre trebuie sii se asigure ci procurorii sunt capabili st tsi exercite atributiile profesionale, firs nicio intimidare, impediment, hirquire, ingeringe necorespunzitoare sau expunerea nejustificatd la rispundere civil’, penal sau de alti navar’.” In acelagi context si Raportul Comisiet de la Venetia “Privind standardele ceuropene refeitoare la independenta sistemului judiciar: Partea II ~ Organele de urmarie penal”, adoptat la cea de-a 85 sesiune plenar& (17-18 decembrie 2010), prevede: “49. Trebuie luat in considerare faptul cé exist un rise de presiune populist in anumite cauze ce pot apirea in fata Parlamentului, dar si faptul ci responsabilitatea in faja acestula poate pune presiune indirect asupra unui procuror care si evite s& ia deciaii nepopulare sau care si ia decizii care vor fi populare pentru legislativ. Prin urmare, ar trebui exclusd responsabilitatea fn faja Parlamentulai in cauze individuale cu privire la decizii de urmirire sau neurmirire penali.” 7. Cea mai gravil incilcare care a comis-o acest Parlament, dar mai corect ‘aceasti majoritate parlamentars este cl modificirile la Legea cu privire la procuraturi s-au efectuat cu ignorarea total a prevederilor constitutionale prevazute la art. 124-125 din Legea Suprem. Prin modifictrile contestate a fost sfidat principiul de independent’ si autoadministrare a procuraturii. Potrivit art. 124 alin, (1) din Constitute, Procuratura este o insttutie publica autonom’ in cadral autoritiii judecitoresti, ce contribuie la infpruirea justitiel apirarea drepturilor, lbertitilor si intereselor legitime ale persoanei, societiit gi statului prin intermediul procedurilor penal gal altor proceduri previzute de lege. Procuratura si evident procurorii sunt independengi, se supun numai legii. Este ‘exclusi orice subordonare a procuraturii autorititil legislative si celei executive, precum si influenta sau imixtiunea a unor organe si autorititi ale statului in 9 activitatea procuraturii, Procuratura ca parte componentii a autorititii judecétoresti ‘nu poate fi supusi celorlalte puteri in sta. Reforma procuraturii este fundamentaté pe instuireastandardelor din rile caropene in organizarea si activitatea sistemulat organelor procuraturi, pe plan international statuat temeinic ca element necesar unui sistem juridic efeciv si eficien, devenind un servic al procuraturt functional, independent, autonom si transparent. Astiel de garanjii