Responsabilitatea socială corporativă (RSC/CSR în limba engleză) reprezintă ansamblul

acţiunilor, principiilor şi practicilor prin care o companie se implică într-o societate, cu scopul de
a asigura un impact pozitiv al activităţii sale şi de a contribui la dezvoltarea acelei societăţi.

Bolnavii de cancer, folosiţi de mafia medicamentelor. Mai mulţi medici, duşi

la DNA

Procurorii DNA au dat iama în medicii şi farmaciştii implicaţi în mafia medicamentelor

scumpe. Laura Codruţa Koveşi avertiza că vor fi contactaţi inclusiv pacienţii pe numele cărora
medicii emiteau reţete fictive de mii de euro pentru a-şi băga banii în buzunar. Mulţi bolnavi au
fost exploataţi în acest fel. Mai grav este că erau situaţii în care medicii exagerau dimensiunea
unor tumori descoperite la ecografie în documentele spitalului, pentru a justifica tratamentele
scumpe care le aduceau profit.
Medicii care prescriau preferenţial anumite medicamente ar fi fost recompensaţi de
producătorii de medicamente cu excursii şi vacanţe în Franţa, Canada şi SUA.
Spre exemplu, numai în 2014 o firmă a plătit unui operator de turism peste 4,1 mil.lei, care
reprezenta "mită mascată" pentru doctori, spun surse judiciare.
Deşi pacienţii cu boli oncologice au avut mereu probleme grave cu achiziţia de
medicamente şi viaţa lor a fost pusă în pericol, preşedinte Asociaţia Bolnavilor de Cancer spune
că le acordă medicilor prezumţia de nevinovăţie.
Detalii scandaloase au iesit la iveală din ancheta medicilor şpăgari. Erau situaţii în care
un medic oncolog cerea, de exemplu, ca dimensiunea unui chist citită la ecograf să fie trecută în
documentele spitalului ca fiind mai mare, respectiv 4 cm în loc de 2 cm.
În acest fel, el putea prescrie medicamente şi tratament care i-ar fi adus un comision mai
mare sau alte beneficii.
Medicii erau plimbaţi în excursii scumpe pe banii firmelor de medicamente.
Procurorii DNA au facut percheziţii, în 61 de locuri din Bucureşti şi alte şapte judeţe, într-un
dosar în care se fac cercetări pentru corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor
medicamente, cu "recompensarea" doctorilor.
Percheziţiile au avut loc la spitale, la medici acasă, la firme de medicamente şi
distribuitori de pastile, într-un caz de corupţie. Potrivit DNA, au fost vizaţi medici importanţi
din Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş.
Este vorba despre fapte care ar fi fost comise în perioada 2012 - 2015, se arată într-un
comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Printre spitalele vizate de procurori se numără Spitalul Judeţean Sibiu, Zalău şi cel din
Târgu Mureş, Casa de Sănătate Sălaj, Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă", Spitalul de zi, Cluj-
Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu şi cel din Bistriţa.
De asemenea, procurorii au descins şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru
cancer şi hepatită.
Potrivit DNA, aceste firme de medicamente au oferit unor medici achitarea cheltuielilor
la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora,
şi chiar excursii şi alte servicii, în schimbul prescrierii de către doctori al unor medicamente pe
care firmele respective le produc sau le distribuie.

1
 De asemenea, medicilor le era recomandat să opteze şi pentru varianta medicamentelor
mai scumpe, şi nu pentru pastile generice, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect
terapeutic, însă sunt mai ieftine.
Unii dintre medicii implicaţi în această activitate fac parte din comisiile de achiziţii de
medicamente organizate la nivelul spitalelor şi, pentru achiziţia anumitor medicamente,
pretindeau şi primeau foloase sau furnizorii de medicamente le ofereau avantaje în acest scop.
Printre medicamentele care erau prescrise de medici la recomandarea firmelor se numără
Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva - utilizate în programele Naţionale de
Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice.
După ancheta procurorilor Direcției Naționale Naționale Anticorupție (DNA) în cazul
medicilor oncologi cu înţelegeri ilegale cu distribuitorii de medicamente, unul dintre medicii
vizaţi a luat o decizie radicală. Șefa Secției de Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de
Urgență Sibiu, dr. Valeria Văleanu, a demisionat din funcția de coordonator al programului
național de oncologie din cel mai mare spital public din județ
După ce un jurnalist i-a spus că este acuzată deoarece a plecat în diferite țări pe banii
firmelor de medicamente și că a beneficiat de anumite avantaje, șefa Secției de Oncologie a
replicat: "E posibil să fie adevărat sau, mă rog, această acuzație este posibilă, dar este o
procedură care nu mi s-a aplicat numai mie legat de astfel de contracte. Astfel de contracte le
puteți găsi la orice medic din țara românească, indiferent de poziția lui, că este șef de secție sau
că este un simplu medic în activitate într-un spital, și nu numai într-un spital public, ci și într-un
spital privat este aceeași situație. Deci nu am făcut ceva mai mult decât cred că se practică la
nivelul întregii țări și nu numai în România".
Valeria Văleanu se consideră nevinovată și spune că nu a încălcat nicio lege sau un
protocol atunci când a prescris medicamentele pacienților. "Sunt produse originale, care sunt cu
aprobarea comisiilor. Acele produse înseamnă originale, adică este unul și atât. Nu poți să
recomanzi altceva în locul lui. Acele produse sunt cu aprobarea Casei Naționale. (...) Nu intră în
competența mea de a face aceste indicații. Indicațiile sunt în conformitate cu ghidurile și cu ceea
ce se practică la nivel internațional la acest moment", a declarat, în urmă cu o săptămână, Valeria
Văleanu.
Ea a spus că farmaciștii pot să recomande un anume tip de medicament, nu medicii
oncologi. "Dacă am recomandat un anumit tip de medicament? Rețetele se scriu pe DCI, se scriu
pe substanță. Din păcate, chiar dacă eu ca medic aș avea la latitudinea mea și consider că aș avea
și dreptul din experiență să recomand un anumit produs pe care îl consider că e eficient, am
experiență cu el, nu mi-a dat efecte secundare, o să fiți surprinși, dar medicamentul este dat din
farmacie. Eu scriu substanța de bază, cu denumire comună internațională, dar medicația este dată
de un farmacist, poate să fie un farmacist cu studii superioare, (...) dar tot așa de bine că acel
farmacist poate să fie un farmacist cu studii medii. (...) Deci eu nu pot să dau pacientului un
medicament pe care îl vreau eu, rămâne la latitudinea farmaciei. Astea sunt realități în toată
țara", a mai adăugat șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din
Sibiu.
Ancheta DNA privind corupția din domeniul farmaceutic ar viza 11 firme importante,
printre care mari producători de medicamente, au declarat la finalul lunii iulie, pentru Agerpres,
surse judiciare. Sursele au arătat că pe lista firmelor implicate se află Roche România, structură a
concernului multinațional ROCHE (producător de medicamente), Actavis SRL
(producător/distribuitor de medicamente), dar și Pfizer România SRL (companie
biofarmaceutică), Teva Pharmaceuticals România SRL (companie farmaceutică), Novartis

2
Pharma Services (producător de medicamente), Alvogen România SRL (producător de
medicamente), Sandoz Pharma Services SRL (companie farmaceutică), Glaxosmithkline
România SRL (producător de medicamente), Egis Internațional (companie farmaceutică),
Romastru Trading (distribuitor de medicamente), Glenmark Pharmaceuticals SRL (producător de
medicamente).

CNAS decontează implantul mamar pentru femeile care au fost operate de

cancer de sân
O veste mult asteptata pentru femeile care au fost mutilate de operatiile pentru cancer la
san. In 18 spitale din tara au inceput interventiile de reconstructie mamara cu implanturi din
silicon, iar costurile vor fi acoperite de stat.
Din cele 18 spitale incluse in programul Casei de Sanatate, la multe inca s-au desafasurat
licitatii pentru achizionarea protezelor de silicon.
Pentru fiecare operatie de reconstructie mamara statul deconteaza 800 de euro, iar pentru
anul asta sunt alocate peste jumatate de milion de de euro.
In Romania, anual, 6000 de romance afla ca sufera de cancer la san. Programul va
continua cel mai probabil si in 2016, mai ales ca la noi foarte multe femei sunt diagnosticate cu
cancer in stadii avansate de boala.
România se află pe primul loc în Europa în ce priveşte incidenţa şi mortalitatea
cancerului de sân. Una din şase femei suferă de cancer mamar iar percepţia şi frica de boală sunt
principalele obstacole care stau în calea diagnosticării în stadii incipiente ale cancerului de sân.
Aşa se face că majoritatea pacientelor ajung la medic târziu, când opţiunile de tratament sunt
dificil de urmat, dureroase şi epuizante din punct de vedere psihic iarmastectomia este cea mai
indicată procedură pentru a asigura şanse de supravieţuire cât mai mari.
Reconstrucţia mamară cu implant siliconic este o soluţie pentru aceste femei. Din luna
iunie 2014 s-a demarat Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin
endoprotezare, coordonat de Prof. Dr. Ioan Lascăr, şeful Clinicii Chirurgie Plastică -
Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.
“Subprogramul acoperă costurile pentru materialele necesare realizării unei reconstrucţii
mamare, respectiv cel al expanderului, în valoare de 650 de euro şi cel al implantului, în valoare
de 450 de euro”, a subliniat medicul Şerban Popescu.
Fondurile acordate din bugetul de stat, circa 434.000 de lei, au fost direcţionate către
spitalele care au în componenţă clinici/secţii de chirurgie reconstructivă.
"Reconstrucţia mamară cu implant siliconic este una dintre metodele reconstructive cele
mai facile atât pentru chirurgii plasticieni, dar mai ales pentru paciente, de aceea este preferată
atunci când situaţia locală o permite.
Noutatea este că pentru o pacientă mastectomizată la care se poate face reconstrucţie cu
implant, CNAS aloca în medie 3200 de lei pentru achiziţionarea dispozitivelor necesare,
intervenţia chirurgicală reconstructivă şi spitalizarea fiind oricum decontate şi până în prezent.
Fondurile au fost direcţionate către spitalele care au în componenţă clinici/secţii de chirurgie
reconstructivă.
Pentru început, spitalul Sf. Ioan are alocate fonduri pentru un număr de 20 de dispozitive,
dar, în funcţie de lungimea listei de aşteptare, aceste fonduri pot fi suplimentate. Cinci operaţii au

3
fost deja efectuate" spune medicul Primar Carmen Giuglea, Şef Secţie Clinica de chirurgie
plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă a Spitalului Sf. Ioan.
Prima reconstrucție mamară în cadrul Subprogramului naţional de reconstrucţie mamară
după afecţiuni oncologice prin endoprotezare din acest an, la Spitalul Clinic Județean de Urgență
Tîrgu-Mureș a avut loc pe data de 5 martie 2014 și a fost realizată de o echipă de medici din
cadrul Compartimentului Chiururgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, coordonată de dr.
Senin Negovan.

Intervenţia, care a durat aproximativ 2 ore şi jumătate, a fost realizată unei paciente de 50
de ani, care a fost operată de cancer mamar cu amputaţie de sân drept, operaţie efectuată în anul
2013, având o evoluţie postoperatorie şi posttratament oncologic favorabilă.
Procedurile au fost realizate gratuit în cadrul Subprogramului naţional de reconstrucţie
mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, fiind decontate de Casa de Asigurări de
Sănătate, inclusiv implanturile mamare necesare pentru reconstrucţie.
Restaurarea sânilor pierduţi după o mastectomie ajustează echilibrul emoţional al
persoanei şi o ajută să îşi reocupe locul în familie şi societate. Reconstrucţia îmbunătăţeşte
calitatea vieţii femeilor care au trecut printr-o operaţie pentru cancer mamar, operaţia ajută
femeia să treacă mai usor peste acest moment dificil din viaţa ei. Obţinerea aspectului fizic
dinainte de mastectomie reface percepţia femeii asupra propriei imagini, fapt ce se corelează cu
creşterea stimei de sine, a încrederii în propriile forţe şi cu convingerea ca viaţa a revenit la
normal.
Pentru ca o pacientă să beneficieze de reconstrucţie mamară în cadrul acestui program,
trebuie să existe o evaluare oncologică de etapă, care să avizeze explicit indicaţia de
reconstrucţie mamară, imediată sau secundară.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş este inclus în Subprogramul naţional de
reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare din luna august a anului
trecut.

Paralelă între sistemul medical din România şi cel din Marea Britanie:
Prea mult paracetamol, prea puţine antibiotice. Mai mult, tuturor li se pare că medicii îi
tratează cu indiferenţă. "Mai bine să am cui da şpaga şi să se ocupe de mine", spune o româncă
din Marea Britanie, citată de publicaţia «Ziarul românesc», care consideră că în România
sistemul medical este mult mai bun.
Sistemul medical britanic de stat (NHS) este foarte lăudat în întreaga lume pentru
eficienţa sa, dar românii au probleme în a înţelege diferenţele, considerând "normal" sistemul
românesc.
Cel mai mare avantaj al sistemului NHS faţă de cele din alte ţări pare a fi egalitatea cu
care îşi tratează pacienţii indiferent de statutul social, de naţionalitate şi de posibilităţile
financiare ale acestora.
Studiile arată că părinţii de naţionalitate română, poloneză sau bulgară preferă să-şi ducă
copiii la doctor sau la dentist în ţările de origine şi consideră că sistemul educaţional britanic nu e
eficient, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Strathclyde University
referitor la migraţia copiilor citat de publicaţia The Telegraph.

4
 Sistemul medical pare a fi cea mai mare problemă pentru mamele românce care au şi
copiii în Marea Britanie. Tratamentul pentru orice boală pare a fi banalul Paracetamol. Copiii
răcesc des, iar britanicii spun că aşa este normal, pentru că sistemul imunitar trebuie "lucrat".
Într-un interviu acordat publicaţiei «Ziarul românesc», doctorul Tudor Toma, angajat la
un spital londonez, spune că medicii britanici nu sunt nici pe departe mai slab pregătiţi ca cei
români, dar că educaţia lor diferă, fiind axaţi mai mult pe rezolvarea practică a problemelor decât
pe cunoştinţele pur teoretice.