FIŞA DISCIPLINEI

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior
1.2 Facultatea
1.3 Departamentul
1.4 Domeniul de studii
1.5 Ciclul de studii
1.6 Programul de studii / calificarea
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE POLITICE, RELAȚII INTERNAȚIONALE
ŞI STUDII DE SECURITATE
ȘTIINȚE POLITICE
LICENȚĂ
ȘTIINȚE POLITICE / ȘTIINȚE POLITICE

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.0 Codul disciplinei SP1102
2.1 Denumirea disciplinei ISTORIA IDEILOR POLITICE
2.2 Titularul activităţilor de curs Lect.univ.dr. Raluca ALEXANDRESCU
2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect.univ.dr. Raluca ALEXANDRESCU
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ORE PE SEMESTRU) AL ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 Curs 2 3.3 Seminar 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care 3.5 Curs 28 3.6 Seminar 14
3.9 Număr de credite
3.7 Total ore studiu individual 58 3.8 Total ore pe semestru 100
ECTS
4
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 34
DISTRIBUȚIA

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

FONDULUI
DE TIMP

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat (opţional) 1
Examinări 3
Alte activităţi -

4. PRECONDIȚII
4.1 De curriculum N/A
4.2 De competenţe N/A

5. CONDIȚII
5.1 De desfăşurare a cursului Acces la retroproiector, Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)
5.2 De desfăşurare a seminarului Acces la retroproiector, Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)

6 .COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE

6.1 Competenţe profesionale
6.2 Competenţe transversale
Achiziţia unor metode specifice de explicare a fundamentelor marilor concepte și idei
fondatoare în istoria ideilor politice ale Antichtăţii grecești, ale gândirii politice creștine
augustiniene și scolastice, ale Renașterii îi modernităţii incipiente.
Dobândirea abilităţii de a a aplica temele și competenţele profesionale acumulate prin
anumite teme și motive care domină instrumentarul conceptual și politic: cetatea și
cetăţeanul, regimurile politice, puterea politică și chestiunea supunerii, instituţiile politice,
raporturile cetăţean-guvernanţi, raportul Biserică-Stat.

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
7.1 Obiectivul general al disciplinei
7.2 Obiective specifice
Seminarul îşi propune urmărirea dezvoltării câtorva concepte considerate esenţiale pentru
evoluţia gîndirii politice de la Platon, Aristotel și Cicero la cele mai importante momente ale
gândirii politice creștine din evul mediu timpuriu până la Renaștere. Următoarea etapă este
aceea a lecturii câtorva din marile momente ale începuturilor modernităţii, de la
Machiavelli la momentul reformei, apoi contrareforma și Revoluţia Știinţifică a veacului al
XVII-lea, trecând prin studiul filosofiei dreptului natural.
Marile concepte avute în vedere vor fi individul, cetatea şi statul, supunerea, instituţiile
politice şi tipurile de regimuri, apariţia şi dezvoltarea societăţii civile, raporturile stat-
instituţii-religie etc. Identificarea şi delimitarea acestor noţiuni se va face prin studiul direct
al textelor menţionate în bibliografia primară. În interpretarea şi contextualizarea lucrărilor
se va face apel la autori de referinţă în studiul istoriei ideilor politice, menţionaţi în
bibliografia secundară.

1/4
8. CONȚINUTURI
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în studiul istoriei ideilor politice. Puncte de reper în abordarea disciplinei. interactiv, expunere 2h
Propuneri de periodizare – ideile politice la antici şi la moderni. și dezbatere
2. Prezentare a textelor politice ale lui Platon. Republica, Legile, Omul politic. Cetatea ideală interactiv, expunere 2h
la Platon: fundamentele cetăţii ideale, virtuţile. Temperanţa, Curajul, Prudenţa şi Justiţia. și dezbatere
Cetatea ideală la Platon: cele trei caste. Tipurile de regim: clasificări calitative şi cantitative.
Mobilitatea formelor de guvernămînt. Prezentare a principalelor teorii privind modelul cetăţii
ideale la Platon (Karl Popper, Leo Strauss).
3. Aristotel. Operele politice, Etica Nicomahică, Politica. Știinţele teoretice şi ştiinţele interactiv, expunere 2h
practice. Zoon politikon. Ideea de cetate şi de cetăţean. Definiţia cetăţeanului. Definiţia și dezbatere
cetăţii: o asociere a indivizilor liberi caracterizată printr-un înalt grad de specializare
economică a acestora. Supunerea în faţa legilor. Constituţiile. Cine guvernează? Aristotel.
Critica cetăţii ideale a lui Platon. Tipuri şi subtipuri de regimuri. Clasificări calitative şi
cantitative. Exemple. Cetăţeanul în raport cu cetatea. Binele comun vs. interesul personal.
4. Cicero, Prezentare a operei politice. Republica, Legile. Cel mai bun regim. Implicarea interactiv, expunere 2h
individului în problemele cetăţii. Importanţa politicului în treburile cetăţii. Viaţă politică, viaţă și dezbatere
activă.
Cetatea creştină. Cezaro-papismul. Sfîntul Augustin. Cele două cetăţi: cetatea lui Dumnezeu
şi cetatea omului. Cetăţeanul şi formarea cetăţii. Fundamentele cetăţii creştine: dreptatea.
Definiţii ale comunităţii. Autoritatea politică şi autoritatea familială. Delegarea autorităţii
divine. Dreptul divin.
5. Toma din Aquino. Aristotelismul creştin. Reinterpretarea gîndirii lui Aristotel din interactiv, expunere 2h
perspectivă creştină. Cel mai bun regim: sinonim cu regatul lui Dumnezeu. Ordinea divină. și dezbatere
Principiile morale. Comentarii şi redefiniri ale noţiunii artistoteliciene de natură. Natura şi
raţiunea. Tendinţa naturală a omului către asociere politică. Familia şi societatea politică.
Scopurile asocierii politice depăşesc suma intereselor individuale. Autoritatea politică,
supunerea în faţa legilor divine. Binele comun.
Marsilio din Padova. Concilierea principiilor creştine cu principiile aristotelice. Autoritatea
politică. Paralela dintre guvernarea populară şi forma pură a Bisericii (absenţa ierarhiilor
ecleziastice).
6. Utopiile. Întoarcerea la cetatea ideală. Utopia ca metodă politică: Morus, Campanella. interactiv, expunere
Discutarea modelului utopic elaborat de Morus. și dezbatere
7. Machiavelli. Revoluţionarea gîndirii politice. Noile fundamente ale constituirii statului şi interactiv, expunere 2h
relaţiei individului cu statul. Apariţia noţiunii de stat. Prinţul. Redefinirea noţiunii de virtute. și dezbatere
Omul nu este în mod natural virtuos. Renaşterea modelului republicii romane.
8 Reforma. Implicaţiile Reformei asupra concepţiei despre autoritate, stat şi individ. interactiv, expunere 2h
Autoritatea şi poruncile divine. Relaţiile dintre legea divină, legea naturală şi legea pozitivă. și dezbatere
Statul şi Biserica, limitele puterii politice.
9. Teoriile catolice ale rezistenţei: galicanismul, ultramontanismul. Repercusiunile asupra interactiv, expunere 2h
explicaţiei noţiunii moderne de societate civilă. Scepticismul umaniștilor în Franţa. și dezbatere
Montaigne și La Boétie. Noţiunea de suveranitate la sfârșitul sec. XVI. Statul îi atributele sale.
Legea și raportul cu suveranitatea.
10. Sensurile modernităţii, apariţia noţiunii moderne de individ. Autonomizarea politicului. interactiv, expunere 2h
Gândirea antică și gândirea modernă. Republicanismul olandez și legea naturală. Definiţia și dezbatere
societăţii civile. Arminismul și toleranţa religioasă. Existenţa socială și funcţionalităţile sale.
Dreptul natural.
11. Absolutism și revoluţie în sec, XVII. Spritul dreptuluii comun și constituţia. Revoluţia interactiv, expunere 2h
știinţifică. Thomas Hobbes și fundamentele moderne ale filosofiei morale și politice. și dezbatere
politique. Starea de natură și apariţia societăţii politice.
12. John Locke. Liberalismul englez. Puterea paternală și puterea politică. Noţiunea de trust. interactiv, expunere 2h
Originile și fundamentele proprietăţii și ale celorlalte drepturi naturale.. Raporturile individ- și dezbatere
stat. Dreptul la rezistenţă.
13. Spinoza. Noul concept de libertate. Individul la Spinoza: articularea ordinii eterne în interactiv, expunere 2h
ierarhia părţilor și întregului.. Apărarea democraţiei. și dezbatere
14 Recapitularea principalelor elemente metodologice și conceptuale dobândite pe parcursul interactiv, expunere 2h
cursului. și dezbatere
Bibliografie
Burns, James Henderson -- Histoire de la pensée politique médiévale 350-1450, Paris, PUF, 1993.
Burns, James Henderson -- Histoire de la pensée politique moderne 1450-1700, Paris, PUF, 1993.
Colas, Dominique -- La Pensée Politique, Paris, Larousse, 1992, anthologie.
Israel, Jonathan -- Radical Enlightenment, Philosophy and the making of Modernity 1650-1750, Oxford University Press, 2001.
Manent, Pierre – Istoria intelectuală a liberalismului, trad. De Mona Antohi şi Sorin Antohi, Bucureşti, Humanitas, 1992.
Manent, Pierre – Originile politicii moderne, Bucureşti, Nemira, 2000.
Rials, Stéphane şi Raynaud, Philippe (coord.) -- Dictionnaire de philosophie politique, Paris, PUF, 1998.
Strauss, Leo -- Qu’est-ce que la philosophie politique, Paris, PUF, 1992.
Strauss, Leo şi Cropsey, Joseph -- (coord.), Histoire de la philosophie politique, Paris, PUF, 1999.
2/4
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
1. Precizarea conceptelor-cheie care urmează a fi discutate. Perspective de abordare. interactiv, prezentare de 1h
Prezentare a bibliografiei, primară şi secundară. text, discuţii, dezbateri,
lucru în echipe
2. Ideea de justiţie în Republica de Platon. cartea a IV-a din Republica. Discutarea interactiv, prezentare de 1h
noţiunilor de justiţie şi adevăr. text, discuţii, dezbateri,
Platon, Republica – in Opere, vol. V, trad. de Andrei Cornea, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi lucru în echipe
Enciclopedică, 1986
Cartea a V-a din Republica. Organizarea cetăţii ideale. Regele filozof. Educarea
războinicilor şi guvernarea cetăţii de către filozofi. Dezbatere asupra celor două mari
direcţii de interpretare a textului platonician.
3. Aristotel, Cartea a III-a din Politica (capitolele 1-10): definiţia cetăţii, a cetăţeanului, interactiv, prezentare de 1h
diferitele tipuri, valide sau nu, ale cetăţeanului.Discuţie asupra tipurilor de regimuri. text, discuţii, dezbateri,
Clasificările lui Aristotel. Comparaţie cu cetatea ideală a lui Platon. Dezbatere asupra lucru în echipe
Constituţiei lui Aristotel
4. Cicero, Republica, cărţile I şi VI: diversele forme de guvernămînt şi Visul lui Scipio. interactiv, prezentare de 1h
Discuţie asupra regimului mixt. text, discuţii, dezbateri,
Sfîntul Augustin, De Civitate Dei, cărţile XI, XIV, XIX. Discuţie despre cetatea creştină. lucru în echipe
Naşterea celor două cetăţi, dezvoltarea lor paralelă. Menirea cetăţii omului.

5. Toma din Aquino, Prefaţa la Politica lui Aristotel. Dezbatere asupra noţiunii de interactiv, prezentare de 1h
autoritate. Natura cetăţii. Natura raţională a fiinţei umane izvorăşte din creaţia lui text, discuţii, dezbateri,
Dumnezeu. lucru în echipe
Marsilio de Padova, Expunerea doctrinei suveranităţii populare şi revizuirea ei.
Negarea legii naturale. Puterea politică fundamentală: puterea legislativă.
6. Thomas More, Morus -- Utopia, trad. de E. şi Şt. Bezdechi, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, interactiv, prezentare de 1h
1958 text, discuţii, dezbateri,
lucru în echipe
7. Machiavelli, Discuţie pe marginea Principelui. Comentarii asupra ideii de stat, interactiv, prezentare de 1h
individ şi autoritate în opera lui Machiavelli. text, discuţii, dezbateri,
lucru în echipe
8. Jean Calvin. Statul şi Biserica: statul slujitor al lui Dumnezeu. Ordinea civilă. interactiv, prezentare de 1h
Teologie şi politică. Oraşul-Biserică. Vocaţia omului politic. Discuţie pe marginea text, discuţii, dezbateri,
capitolului XVI din Institutions de la religion chrétienne. Despre guvernămîntul civil. lucru în echipe
9. Etienne de la Boétie, Discurs despre servitutea voluntară, traducere de Lavinia interactiv, prezentare de 1h
Stan, București, Universal Dalsi, f. a. text, discuţii, dezbateri,
Jean Bodin, Les Six Livres de la République, Librairie Générale Française, 1993 Livre lucru în echipe
premier, ch. 1 (p 57-65), 6 (pp. 91-103),10 (151-177), Livre deuxième, ch.1 (179-199)
10. Sensurile modernităţii, apariţia conceptului modern de individ. Jonathan Israel, interactiv, prezentare de 1h
Radical Enlightenment, Philosophy and the making of Modernity 1650-1750, Oxford text, discuţii, dezbateri,
University Press, 2001, pp. 3-22. lucru în echipe
Leo Strauss, Droit naturel et histoire, Champs, Flammarion, Paris, 1986, pp. 13-43
Hugo Grotius, Despre dreptul păcii..., cartea I, cap. 9.
11. Thomas Hobbes și fundamentele moderne ale filosofiei morale și politice. interactiv, prezentare de 1h
politique. Starea de natură și apariţia societăţii politice Thomas Hobbes, Leviathan, text, discuţii, dezbateri,
ch. XVIII-XXI. lucru în echipe
12. Liberalismul englez. Puterea paternală și puterea politică. Noţiunea de trust. interactiv, prezentare de 1h
Originile și fundamentele proprietăţii și ale celorlalte drepturi naturale.. Raporturile text, discuţii, dezbateri,
individ-stat. Dreptul la rezistenţă. John Locke, Al doilea tratat despre cârmuire..., Ch.II lucru în echipe
– VI ch.VII –X
13. Spinoza, Tratatul teologico-politic, trad., st. introd. si note de I. Firu ; revizia st. a interactiv, prezentare de 1h
trad. de N. I. Barbu, București, Editura Știinţifică, 1960, Ch. IV (pp. 181-207), XVIII (pp. text, discuţii, dezbateri,
587-605), XX (pp. 633-653). lucru în echipe
14. Recapitularea principalelor achiziţii conceptuale și metodologice dobândite în interactiv, prezentare de 1h
timpul seminarului. text, discuţii, dezbateri,
lucru în echipe
Bibliografie
Platon, Republica, trad., comentarii, note de Andrei Cornea, București, Teora, 1998.
Aristotel, Politica, trad., comentarii si index de Alexander Baumgarten ; studiu introductiv de Vasile Musca, București, IRI, 2001.
Cicero, Marcus Tullius Cicero ; ed. îngrij. de G. Guţu, București, Univers, 1973.
Machiavelli, Prinţul --Bucureşti, Minerva, 1995, traducere de Nicolae Luca
Morus -- Utopia, trad. de E. şi Şt. Bezdechi, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1958.
Platon, Republica – in Opere, vol. V, trad. de Andrei Cornea, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
Platon, Alexandru-Florin, Laurentiu Rădvan (eds.), De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul de la Nantes, izvoare de istorie medievală,
sec. V-XVI, Iași, Polirom, 2005.
3/4
Toma din Aquino -- Despre pricipiile naturii către fratele Silvestru, București, Univers enciclopedic, 2001.
Etienne de la Boétie, Discurs despre servitutea voluntară, traducere de Lavinia Stan, București, Universal Dalsi, f. a.
Jean Bodin, Les Six Livres de la République, Librairie Générale Française, 1993.
Hugo Grotius, Despre dreptul păcii și al războiului, trad., note si comentarii de George Dumitriu ; pref. si st. introd. de Vladimir
Hanga, Editura Știinţifică, 1968.
Thomas Hobbes, Elementele dreptului natural și politic; trad. si glosar Ana-Raluca Alecu si Cătălin Avramescu, Bucuresti ;
Humanitas, 2005.
John Locke Al doilea tratat despre cârmuire, trad. din lb. engleza de Silviu Culea ; pref. de Adrian-Paul Iliescu ; coment. de Catalin
Avramescu, Mihaela Czobor si Radu M. Solcan, București, Nemira, 1999.
Spinoza, Tratatul teologico-politic, trad., st. introd. si note de I. Firu ; revizia st. a trad. de N. I. Barbu, București, Editura Știinţifică,
1960.

9. SCURTĂ DESCRIERE*
* COROBORAREA CONȚINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANȚILOR COMUNITĂȚII EPISTEMICE, ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE ŞI
ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI
Cursul îşi propune urmărirea dezvoltării câtorva concepte considerate esenţiale pentru evoluţia gîndirii politice de la Platon,
Aristotel și Cicero la cele mai importante momente ale gândirii politice creștine din evul mediu timpuriu până la Renaștere.
Următoarea etapă este aceea a lecturii câtorva din marile momente ale începuturilor modernităţii, de la Machiavelli la momentul
reformei, apoi contrareforma și Revoluţia Știinţifică a veacului al XVII-lea, trecând prin studiul filosofiei dreptului natural. Marile
concepte avute în vedere vor fi individul, cetatea şi statul, supunerea, instituţiile politice şi tipurile de regimuri, apariţia şi
dezvoltarea societăţii civile, raporturile stat-instituţii-religie etc. Identificarea şi delimitarea acestor noţiuni se va face prin studiul
direct al textelor menţionate în bibliografia primară. În interpretarea şi contextualizarea lucrărilor se va face apel la autori de
referinţă în studiul istoriei ideilor politice, menţionaţi în bibliografia secundară.

10. EVALUARE
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Prezenţă 50%, participare Lucrare scrisă de semestru 75%

Verificare orală
10.5 Seminar Prezenţă 50%, participare Participare activă la 25%
activă, intervenţii în prezentările săptămânale
dezbaterile pe echipe
10.6 Standard minim de performanţă Nota finală 5 (cinci)

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla
utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la nepromovarea cursului. În
conformitate cu Carta Universităţii din București, cazurile de plagiat pot fi sancţionate prin exmatriculare fără drept de apel.

4/4