Cuprins
UMF“Carol Davila”,
Bucuresti
Curs 10:
Mecanica (1)
Disciplina de Biofizică
Noțiuni fundamentale de mecanică
Mărimi fizice scalare și vectoriale
O mărime fizică scalară este caracterizată de valoare.
O mărime fizică vectorială este caracterizată de valoare și direcție.
Mărimi fizice scalare
Lungime, arie, volum, masă,
presiune, temperatură,
energie, lucru mecanic
volum
http://www.grc.nasa.gov
1. Noțiuni fundamentale de mecanică
2. Noțiuni de biomecanică
3. Locomoția umană
4. Contracția musculară
2
Dr. Magda Mocanu
Mărimi fundamentale
= mărimi ce nu pot fi definite în raport cu alte mărimi
Mecanică – 3 mărimi fundamentale:
Spațiul x SI  m
= caracterizează poziția corpurilor și întinderea lor
Timpul t SI  s
= caracterizează durata și succesiunea fenomenelor
Masa m SI  kg
= reflectă proprietățile de inerție ale materiei
Inerție
= opoziția corpului
față de o accelerație
3 4
2009, Vuille&Serway, College Physics
Mecanica
= studiul interacțiunii dintre materie și forțele ce acționează
asupra sa
Clasificarea mecanicii:
Mărimi fizice vectoriale
Deplasare, viteză, • Cinematica (lb. gr. kinema – mișcare)
accelerație, greutate, = descrierea mişcărilor
forța
• Dinamica (lb. gr. dynamis – forță)
= cauzele mişcărilor
viteza • Statica (lb. gr. statikos – care stă în echilibru)
= echilibrul corpurilor
5 6
1
 Definiții
Mișcare mecanică
= schimbarea în timp a poziției unui corp față de alte corpuri
Repaus
= poziția unui corp față de alte corpuri nu se schimbă în timp
Elemente de cinematică

Punct material
= model teoretic prin care punctul real este reprezentat printr-un punct
geometric (fără dimensiuni) caracterizat doar prin masa corpului real
Traiectorie
= linia sau curba descrisă de punctul material în timpul mișcării

7 8

Sistem de referință Deplasarea (1)

= ansamblul format dintr-un sistem de coordonate de care este legată = lungimea şi direcţia unei linii care face legătura între punctul de plecare şi
mișcarea corpului și timpul în care are loc mișcarea (3 axe ale spațiului & 1 cel de sosire
axă a timpului)

4m Mărime
B C vectorială

3m

AC = 5 m
A
Atenție!
Distanța
Sistem de referință 2D Sistem de referință 3D
= lungimea unei linii de-a lungul căreia un obiect se deplasează
Ex: AB, BC sau AC = AB + CB

9 10
2010, Wolfson, Essential College Physics

Deplasarea (2) Viteza

• modificarea poziției unui obiect Viteza medie
= cât de repede şi în ce direcţie se deplasează un obiect (definită pe un
interval mare de timp)
∆
/
∆
Viteza instantanee

Interval infinitezimal
= intervalul de timp
Sistem de referință unidimensional este micșorat foarte
mult (ex: o sutime de
secundă)
∆ xSI  m

11 12
2010, Wolfson, Essential College Physics 2010, Wolfson, Essential College Physics

2
 Accelerația Cinematica punctului material
Accelerația medie = stabilește relații matematice între deplasare, viteză, accelerație și timp, fără
= variaţia vitezei în raport cu timpul (definită pe un interval mare de timp) a căuta cauzele ce determină mișcarea

∆
/ Clasificarea mișcărilor:
∆
1. După traiectorie
Accelerația instantanee
– Rectilinii – traiectoria este o dreaptă
– Curbilinii – traiectoria este o curbă (caz particular – un cerc)
2. După legile de mișcare
– Uniforme
– Uniform variate
– Variate
Dacă, – Periodice

Viteza crește în timp  mișcare accelerată

Viteza descrește în timp  mișcare încetinită
Viteza este constantă 

13 14
2010, Wolfson, Essential College Physics

Mișcarea rectilinie uniformă Mișcarea rectilinie uniform variată

= mișcarea în care punctul material parcurge spații egale în intervale egale = mișcarea în care accelerația punctului material rămâne constantă
de timp
a = constant
v = constant v
v (m/s) x (m)

v
v = constant

x0

v0

t (s) t (s)

Graficul vitezei Graficul spațiului Graficul vitezei

Legea mișcării rectilinii uniforme (fără spațiul inițial) Legea vitezei

(cu spațiul inițial)
Legea mișcării rectilinii uniforme variate
15 16
Cristea&Ardelean, Elemente fundamentale de fizică 2010, Wolfson, Essential College Physics

Mișcarea circulară uniformă (1) Mișcarea circulară uniformă (2)

Mișcarea circulară
= mișcarea în care traiectoria descrisă de punctul material este un cerc
Mișcarea circular uniformă
Viteza este constantă, = adițional, punctul material străbate arcuri de cerc egale la intervale de timp
dar direcția se modifică egale
Parametrii cinematici:
ω = constant Radian
Unghiul θ = unghiul la centru care
subîntinde un arc de
180° cerc cu lungime egală
Direcția vitezei este 1 ≅ 57,3°
cu raza cercului
întotdeauna tangentă R S=R
la cerc. Viteza unghiulară ω /
∆
∆
∆ 3,14

Accelerația unghiulară α
∆ /

S = arc de cerc
∆
17 18
2010, Wolfson, Essential College Physics 2009, Vuille&Serway, College Physics

3
 Mișcarea circulară uniformă (3)
Viteza tangențială v
R = raza
ω = viteza unghiulară

Accelerația tangențială at
α = accelerația unghiulară
Elemente de dinamică
Accelerația centripetă acp


Perioada T
= timpul în care punctul material parcurge circumferința
cercului
1
Frecvența ν (lb gr nu) ν 1
Pentru mișcarea circular uniformă la viteză = numărul de rotații efectuat în unitatea de timp
constantă, vectorul accelerație este îndreptat
către interiorul cercului și este perpendicular ν ν
pe vectorul viteză

19 20
2009, Vuille&Serway, College Physics

Forța Principiile mecanicii Newtoniene

= acțiune care, exercitată de un sistem fizic asupra altuia, îi schimbă starea de
repaus sau de mișcare sau îl deformează

Forțe de contact Interacțiuni la distanță 1. Principiul inerției

2. Principiul fundamental

3. Principiul acțiunii și al reacțiunii

21 22
2009, Vuille&Serway, College Physics 2009, Vuille&Serway, College Physics

Principiul inerției Principiul fundamental

= orice corp își păstrează starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă = accelerația unui obiect este direct proporțională cu forța ce acționează asupra
în care se găsește atât timp cât alte corpuri nu-i schimbă această stare obiectului și invers proporțională cu masa acestuia

1 ∙1 1
Forțele de Forțele de
frecare opresc frecare sunt
obiectul mult mai slabe
Impuls p
Odată ce un corp se află în mișcare, nu mai este necesară o forță pentru a-l menține în mișcare = mărimea fizică vectorială definită de relația:
Masa ρ = densitate m = masa ∙
m = masa 1
= o măsură a inerției V = volum
v = viteza

Inerția
= proprietatea unui corp de a-și păstra starea de repaus sau de mișcare
rectilinie uniformă atunci când asupra lui nu acționează alte corpuri

23 24
2012, University Physics, Sears&Zemansky

4
 Principiul acțiunii și reacțiunii
= dacă un corp acţionează asupra altui corp cu o forţă (acţiune), cel de-al
doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă egală în modul şi de sens
opus (reacţiune)
Legea atracției gravitaționale
= între oricare două corpuri cu masele m1 și m2, considerate punctiforme față
de distanța dintre ele, situate la o distanță r unul de altul, se exercită o forță
gravitațională de atracție care este direct proporțională cu produsul maselor
particulelor și invers proporțională cu pătratul distanțelor dintre ele

Dacă un corp este lăsat să cadă liber:

m1  m2
G  Fg  K
r2
Km2
G  m g g
r2

G = greutatea
g = accelerația gravitațională
= 9,8 m/s2
m m
Fg  K 1 2 2
r
Fg = forța gravitațională
K = constantă universală (gravitațională)
(6,67 x 10-11 N m2/kg2)

25 26
2009, Vuille&Serway, College Physics

Forța centripetă. Forța centrifugă. Energia

Pentru a menține un corp pe o traiectorie circulară trebuie aplicată o forță =
forță centripetă
Mecanică

Conform principiului III al dinamicii

Electro-
magnetică Energie Chimică
= simultan cu forța centripetă apare o forță egală și de sens contrar = forță
centrifugă; este aplicată în centrul de rotație și tinde să deplaseze acest
centru spre periferie
E – mărime de stare
L – mărime de proces
Nucleară

Aplicații medicale: Energia este o cantitate care poate convertită dintr-o formă
în alta, dar care nu poate fi creată sau distrusă
Aparate de centrifugare
27 28

Lucrul mecanic Energia mecanică

= produsul scalar dintre forța care produce o anumită deplasare și valoarea = capacitatea unui corp de a efectua lucru mecanic
acelei deplasări Energia cinetică Energia potențială gravitațională

∆h

hi
h = înălțimea la
care se află
hf obiectul

Vectorii forță și deplasare sunt îndreptați în

aceeași direcție mv 2
Ec  ∆ E p  mgh ∆
L  F  x L  F  cos    x 2
LSI  N  m  J (Joule)
Energia mecanică totală se conservă
Puterea mecanică P
= rapiditatea cu care un sistem fizic efectuează lucru mecanic Legea conservării E SI  J (Joule)
E = Ec + Ep = constant
energiei mecanice:
1 1
∆ 29 30
2009, Vuille&Serway, College Physics 2009, Vuille&Serway, College Physics

5
 Momentul forței (1)

Elemente de statică
r = vector de poziție al
punctului de aplicatie al
forței

b = brațul forței

31 32
2009, Vuille&Serway, College Physics

Momentul forței (2) Momentul forței (3)

Modulul momentului forței Când un corp este în echilibru – condiții:

∙ b = brațul forței
∙
1 ∙1 1
Rezultanta forțelor este Rezultanta momentelor forțelor
Brațul forței egală cu zero față de o axă oarecare este zero
= lungimea perpendicularei coborâte
din acel punct pe dreapta de suport a
forței

Convenție de semne:
Forța produce rotația Momentul forței
corpului
În sens opus acelor de Pozitiv
ceasornic
În sensul acelor de Negativ
ceasornic

33 34
2012, Sears&Zemansky, University Physics 2012, Sears&Zemansky, University Physics

Centrul de greutate (1) Centrul de greutate (2)

= punctul de aplicație al greutății Condiții
de echilibru Echilibru stabil
Orice corp este constituit dintr-o
multitudine de puncte materiale supuse
în câmp gravitațional acțiunii greutății.
Forța rezultantă este greutatea
corpului .
Echilibru instabil
Corpuri omogene Corpuri ne-omogene

Echilibru cu stabilitate neutră (indiferent)

http://www.answers.com/topic/center-of-gravity
Echilibru metastabil
(mișcarea redusă – echilibru stabil
cg – coincide cu cg – la intersecția
mișcarea amplificată – echilibru intabil)
centrul geometric al planelor sagital,
corpului frontal și transversal

35 36
2009, Vuille&Serway, College Physics 2012, Wolfson, Essential University Physics

6
 Pârghii (1) Pârghii (2)
= o bară care se poate roti în jurul unui punct fix (punct de sprijin) atunci când Pârghie de echilibru
se găsește sub acțiunea unei forțe active F și a unei forțe rezistente R
Forță

• Mecanism simplu
• Elemente de amplificare a Rezistență Pârghie de forţă
forţei sau a deplasării Forță

F – punct de aplicaţie al forței active Rezistență

R – punct de aplicaţie al forței rezistente
Pârghie de deplasare
S – punct de sprijin
Forță

Legea pârghiilor Rezistență

F  bFortei = R  bRezistentei F – punct de aplicaţie al fortei

R – punct de aplicaţie al rezistentei
S – punct de sprijin

37 38
2010, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală

Pârghii (3) Pârghii (4)

Pârghii gr I Pârghii gr II Pârghii gr III Scripetele
(funcționează ca o pârghie de grd I)
= disc cilindric cu o scobitură sub
formă de șanț care permite circularea
unui cablu

Caracteristici:
• Se poate roti în jurul unei axe de
simetrie

Foarfece Bisturiu Pense anatomice Aplicații medicale:

Pensa hemostatică Depresor de limbă Pense chirurgicale Ortopedie – ex: scripeții asigură
extensia continuă a piciorului până la
formarea calusului (fractură diafiză
femurală)

39 40
2008, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală 2010, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală

Noțiuni de biomecanică Elemente de cinematică umană

= studiază aplicaţiile legilor mecanicii la nivelul
sistemelor biologice (în special corpul uman)

41 42

7
 Legile paşilor Forme ale locomoției umane (1)
Mersul
120 pași/min
1. Lungimea medie a pasului normal: = succesiune de perioade de sprijin (2 pași/s)
♂120 cm, ♀ 100 cm
unilateral despărțite de perioade de 1 pas = 90 cm
sprijin dublu v = 90 cm x 2 pași/s
2. Pasul drept mai mare decât cel stâng
= 1.8 m/s
3. Depărtarea laterală a picioarelor în
timpul mersului: ♂12-13 cm, ♀ 11-12
cm

4. Lungimea pasului creşte cu frecvenţa

până la 75 paşi/min; la o frecvenţă mai
mare lungimea pasului scade

Étienne-Jules Marey 5. Viteza mersului creşte cu frecvenţa

(1830 – 1903) – fiziolog francez paşilor până la 85 paşi/min; la o
frecvenţă mai mare, viteza descreşte

a studiat mişcările membrelor,

trunchiului, corpului uman
43 44
2008, Davidovits, Physics in Biology and Medicine

Forme ale locomoției umane (2) Forme ale locomoției umane (3)
Alergarea
= succesiune de perioade de sprijin Săritura pe verticală
unilateral despărțite de perioade de
suspensie; nici un moment picioarele nu
se găsesc simultan pe sol

Săritura

= are două faze: ambele picioare sunt pe sol sau în aer

45 46
2008, Davidovits, Physics in Biology and Medicine 2008, Davidovits, Physics in Biology and Medicine

Postura corpului uman

Postură
= menținerea în echilibru a corpului într-o
anumită poziție
(ex: ortostatică)
Elemente de statică umană

Plan orizontal
= împarte corpul în două
jumătăți de greutate egală

47 48
2007, D. Knudson, Fundamentals of Biomechanics

8
 Centrul de greutate al corpului uman Baza (poligonul) de susținere
= un trapez ce rezultă prin unirea punctelor de sprijin pe sol

Poziţia CG
• la intersecţia planului vertical cu cel orizontal şi cel sagital = suprafața poligonală obținută prin unirea punctelor extreme de contact ale
corpului cu suprafața pe care se sprijină
• se modifică în permanenţă (şi în timpul mişcărilor respiratorii)
49 50
2008, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală 2007, D. Knudson, Fundamentals of Biomechanics

Echilibrul corpului în poziţie verticală (1) Echilibrul corpului în poziţie verticală (2)
In mod normal:
• echilibru stabil Coloana normală Cifoza Coloana normală Lordoza

In situaţii patologice:
• scolioza
• cifoza, lordoza
• piciorul plat

Ex: echilibrul capului este asigurat de

muşchii cefei – anulează greutatea capului
Exagerarea Exagerarea
curburii curburii
dorsale lombare

Piciorul plat

51 52
2008, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală 2008, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală

Echilibrul corpului în şedere (1) Echilibrul corpului în şedere (2)

• se referă doar la trunchi
(nu la întregul corp, membrele inferioare în repaus)

Echilibru instabil Echilibru instabil Echilibru stabil

Se mărește poligonul de bază Se mărește poligonul de bază
prin sprijin anterior prin sprijin posterior Scolioza
53 54
2008, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală 2008, D. Ionescu, J. Vinersan, Biofizică Medicală

9
 Echilibrul corpului în poziţie culcată Pârghii osoase (1)
• cel mai stabil
– CG poziţia cea mai joasă
– aria de susţinere cea mai
mare

Forță
Forță

Rezistență

Rezistență

55 56
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

Pârghii osoase (2)

Echilibru Forță Deplasare

Locomoția
Forță
Forță
Forță

Rezistență
Rezistență Rezistență

57 58
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

Aparatul locomotor – funcții

Sistem osos Sistem muscular

• Deplasare, puncte de inserței • Deplasarea organismului

ale mușchilor

• Susținere pentru întreg

• Stabilizarea poziției corpului Sistemul osos
organismul
• Depozit pentru diverse
• Protecție pentru organele vitale substanțe (glicogen)

• Producere de celule sanguine • Produce căldură

• Depozit de calciu și alte Aparatul locomotor:

minerale • menținerea posturii
• deplasarea în spațiu
Funcție mecanică 59 60

10
 Oase lungi – structură și funcții Țesutul osos compact

Rezistență la tensiuni puternice:

• Întindere Țesutul osos compact:
• Compresie 1. Sistem haversian (osteon) = unități cilindrice coaxiale
• Încovoiere Canalul Havers
• Torsiune (răsucire) Lamele osoase – conțin osteoplaste cu osteocite
2. Sisteme interhaversiene = arcuri de lamele osoase aflate între
sistemele haversiene
61 62
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

Articulațiile – articulația sinovială

Musculatura striată

Articulația sinovială:
1. Suprafețe de articulare
2. Cartilaj articular
3. Capsula articulară
ext - membrana fibroasă
int - membrana sinovială
4. Lichidul sinovial
63 64
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

Tipuri de fibre musculare Mușchiul striat

Fibra musculară:

1. sarcolemă
2. sarcoplasmă: miofibrile, RS, mt
3. nucleu: polinucleată

lb. gr. sarx, -kos

= carne, mușchi

Musculatura striată: 40% din masa corpului

Musculatura netedă și cardiacă: 10% din masa corpului

65 66
2008, Gyton and Hall, Medical Physiology

11
 Sarcomerul:
Fibra musculară striată unitatea morfofuncțională a miofibrilei
a b

a. Miofibrile cu filamente de actină și miozină; se observă mitocondrii printre

miofibrile
b. Reticulul sarcoplasmatic în spațiile extracelulare printre miofibrile

Medical Phyisiology, Guyton, 2006 (From Fawcett DW: The Cell. Philadelphia:
WB Saunders, 1981.)

67 68
2008, Gyton and Hall, Medical Physiology Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

Sarcomerul Filamentele subțiri

2,2 μm

Aparatul contractil:
Filamente subțiri = 50 Å
Filamente groase = 100 Å • Actina globulară (G-actina), 42 kDa – 2 lanțuri torsionate, 150-200
molecule = F-actina (actina fibrilară)
• Tropomiozina, 70 kDa
• Troponina, 50 kDa (3 proteine)

69 70
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

Filamentele groase Rețele de canalicule

1. Canalicule longitudinale
(cisternele reticulului
sarcoplasmatic)
• Rezervoare pt ionii de calciu
• Sunt în contact cu miofibrilele
• Se dilată la nivelul liniei Z =
cisterne terminale
• Străbat întreaga sarcoplasmă

• Miozină, 500 kDa, 300-400 molecule 2. Canalicule transversale

(canalicule T)
• Alcătuire: • Se deschid la suprafața
– Meromiozină ușoară (reg. fibrilară) celulelor printr-un por
• În vecinătatea liniei Z
– Meromiozină grea (reg. globulară)
• Activitate ATPazică
• Formează punțile miozinice transversale

71 72
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens 2008, Gyton and Hall, Medical Physiology

12
 Etapele contracției musculare
Mușchiul relaxat (în repaus)
--
Contracția musculară 1. Excitația fibrei musculare
2. Cuplajul excitație – contracție
3. Contracția propriu-zisă a fibrei musculare
--
Relaxarea fibrei musculare

73 74

Excitația fibrei musculare Cuplajul excitație – contracție

[Ca2+] = 0,1 mM [Ca2+] = 10 mM

75 76
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

Contracția (1) Contracția (2)

Contracția implică:

– Eliberarea de energie chimică necesară contracției

– Fenomenele mecanice ce conduc la producerea de forță

(scurtarea fibrei musculare)

77 78
Principles of human anatomy, 2012, G. Tortora and M. Nielsens

13
 Contracția (3)
In lipsa ATP (după moarte) = legătura actomiozinică devine permanentă
79
= rigor mortis
Manifestări mecanice ale contracției
81
Tipuri de contracții (2)
Contracție tetanică
= stimularea repetitivă, cu o anumită
frecvență, peste valoarea prag 
contracțiile individuale fuzionează
într-o contracție unică
Alungirea mușchiului
= dacă forța exterioară e mai mare
decât forța pe care o poate dezvolta
mușchiul, acesta se alungește
(cu toate că se contractă activ)
Secusă
= stimularea mușchiului cu un
impuls unic
83
2008, Gyton and Hall, Medical Physiology
Relaxarea fibrei musculare
• Se închid canalele de Ca2+ din cisternele RS
• Se reface concentrația de Ca2+ din cisternele RS
• Troponina își reia conformația
• Tropomiozina maschează locurile de legare pentru miozină
Atât contracția cât și menținerea stării de repaus necesită energie.
Mecanismele de refacere a rezervei de ATP:
• Glicoliză anaerobă
• Fosforilare oxidativă
• Reacția creatinkinazei
film
• Reacția miokinazei
80
Tipuri de contracții (1)
Contracție izotonică Contracție izometrică
= mușchiul se contractă = în timpul contracției lungimea
contra unei forțe exterioare mușchiului nu se modifică, dar
constante crește tensiunea la nivelul
acestuia
(ex: ridicarea unei greutăți) (ex: contracția posturală)
82
2008, Gyton and Hall, Medical Physiology
Relația forță – lungime
Fibră musculară individuală
Contracția maximă la o lungime a sarcomerului de 2.0 – 2.2 µm
84
2008, Gyton and Hall, Medical Physiology
14
 Căldura degajată de mușchi
Atât în repaus cât și în contracție mușchiul degajă căldură

Manifestări termice ale contracției

Curs Biofizică, Prof. univ. dr. Constanța Ganea

Căldura degajată de mușchi:

Q1 – căldura de repaus
Q2 – căldura de contracție
Q3 – căldura de scurtare a mușchiului
Q4 – căldura de relaxare (după încetarea stimulării mușchiului)
Q5 – căldura de restabilire (în urma reacțiilor chimice de regenerare a ATP)
85 86

15