3

COMENZI DE DESENARE A ENTITĂŢILOR

Cu toate că AutoCAD este alcătuit dintr-un pachet de programe deosebit de complexe,

entităţile fundamentale cu care el operează sunt create de câteva comenzi. Majoritatea acestor
comenzi cer utilizatorului o serie de date care sunt necesare execuţiei comenzii: coordonate de
puncte, valori de unghiuri, distanţe, valori de parametri. Modurile de introducere a acestor date
sunt descrise în capitolul 1.
Acest capitol îşi propune prezentarea comenzilor AutoCAD folosite pentru desenarea în
două dimensiuni a acestor entităţi.

Comanda LINE
Cu ajutorul acestei comenzi desenăm entitatea de bază din AutoCAD, segmentul de
dreaptă. Pentru furnizarea punctelor de capăt ale segmentului se poate utiliza oricare dintre
metodele disponibile pentru introducerea punctelor. Specificarera punctelor se poate face
utilizând coordonate 2D sau 3D, ori o combinaţie a lor. Dacă se introduce un punct în 2D,
AutoCAD utilizează elevaţia curentă pentru componenta Z a punctului. Un exemplu de utilizare a
comenzii LINE este prezentat în continuare:

Command: line
From point: 50,75 (primul punct al segmentului de dreaptă )
To point: 175,158 (al doillea punct al segmentului de dreaptă)
To point 245,112 (al treilea punct al segmentului de dreaptă)
To point: enter

Fig.3.1. Exemplu de utilizare a comenzii LINE.

Se observă din exemplul dat că cererea "To point" se repetă. Dacă se doreşte trasarea unor
segmente de dreaptă înlănţuite, la prompt-ul “To point” se răspunde în continuare cu coordonatele
altor puncte. Anularea ultimului segment de dreaptă desenat se face introducând u la prompt-ul
“To point”. Dacă am desenat cel puţin două segmente de dreaptă, tastând c (close) la prompt-ul
“To point”, se va închide secvenţa de segmente de dreaptă prin unirea cu o linie a sfârşitului
ultimului segment definit cu punctul specificat la începutul comenzii LINE. Dacă se răspunde cu
“Space” sau “Enter” procesul de trasare al segmentului este încheiat.
Dacă la cererea “From point:” se răspunde cu “Space” sau “Enter”, atunci punctul de
început al segmentului de dreaptă se consideră în punctul final al celei mai recente entităţi de tip
Arc sau Line trasate. În cazul în care cea mai recentă entitate este un arc, sfârşitul acestuia
defineşte punctul de plecare şi direcţia noului segment, astfel încât AutoCAD cere numai lungimea
acestuia (Length of line:), segmentul de dreaptă fiind desenat tangent la arc şi în continuarea
acestuia; după aceea comanda LINE continuă în mod obişnuit cu cererea “To point:”.
Când se foloseşte localizarea punctelor cu ajutorul mouse-ului, o linie indicatoare
ajutătoare este asociată cursorului. Aceasta va ajuta la vizualizarea poziţiei segmentului ce
urmează a fi desenat.

Comanda POINT
 Această comandă asigură localizarea şi marcarea unui punct în desen. Este acceptată de
orice metodă de indicare a poziţiei punctului: modurile de lucru “Object snap”, coordonate
absolute sau coordonate relative. Exemplu: - 20
-
Command:point
Point: 27,55

Modul în care apare punctul desenat este determinat de variabilele de sistem PDMODE şi
PDSIZE. Variabila PDMODE determină forma simbolurilor pentru reprezentarea punctelor iar
variabila PDSIZE controlează mărimea acestor simboluri.. AutoCAD oferă 20 de setări diferite în
ceea ce priveşte aspectul punctelor.
Pentru a selecta un nou stil de puncte se poate utiliza caseta de dialog “Point Style” care
este afişată pe ecran cu ajutorul comenzii DDPTYPE.

Comanda CIRCLE
Această comandă este folosită pentru trasarea unui cerc utilizând una din următoarele 5
metode, în funcţie de elementele care se specifică:
1. Centrul şi raza cercului.
2. Centrul şi diametrul cercului.
3. Două puncte diametral opuse.
4. Trei puncte.
5. Două puncte în care cercul să fie tangent la diferite entităţi şi raza cercului.

Formatul comenzii este următorul:

Command:circle
3P/2P/TTR/ <Center point>: se selectează o opţiune; dacă se introduc coordonatele
unui punct acestea sunt atribuite, implicit, centrului cercului
Răspunsurile pentru cele 5 modalităţi de desenare a cercurilor în AutoCAD sunt:
· Centru-Rază
Command:circle
3P/2P/TTR/ <Center point>: 78,132 ( Coordonatele centrului
cercului )
Diameter/ <Radius>: 35 (Raza cercului)
Exemplu în fig.3.2.a.
· Centru-Diametru.
Command:circle
3P/2P/TTR/ <Center point>: se indică coordonatele centrului
cercului
Diameter/ <Radius>: d
Diameter: 55
· 2P (Două puncte).
Command:circle
3P/2P/TTR/ <Center point>:2P
First point on diameter: se dau coordonatele primului punct
Second point on diameter: se dau coordonatele celui de-al doilea
punct
· 3P (Trei puncte).
Command:circle
3P/2P/TTR/ <Center point>:3P
First point: 186,167 (Coordonatele primului punct)
Second point:155,130 (Coordonatele celui de al doilea punct)
Third point:200,100 (Coordonatele celui de al treilea punct)
 Exemplu în fig.3.2.b.
· TTR (Tangentă - Tangentă- Rază).
Command:circle
3P/2P/TTR/ <Center point>:TTR - 21 -
Enter Tangent spec: se selectează prima entitate de tangenţă
Enter second Tangent spec: se selectează a doua entitate de
tangenţă
Radius: 30
Exemplu în fig.3.2.c.

Fig.3.2. Cercuri desenate cu comanda CIRCLE.

Comanda ARC
Comanda ARC serveşte la trasarea arcelor de cerc, fiind una din cele mai complicate
comenzi de desenare AutoCAD. În funcţie de elementele care pot determina un arc de cerc există
opt metode diferite de desenare, folosite după situaţiile concrete în care se solicită trasări de arce.
Pentru trasarea unui arc de cerc se pot specifica:
1. Trei puncte ale arcului (SSE);
2. Punctul de început, punctul de sfârşit, raza ( SER) ;
3. Punctul de început, punctul de sfârşit, direcţia de plecare (SED);
4. Punctul de început, punctul de sfârşit, mărimea unghiului ( SEA);
5. Punctul de început, centrul, punctul de sfârşit (SCE);
6. Punctul de început, centrul, lungimea coardei (SCL);
7. Punctul de început, centrul, mărimea unghiului (SCA);
8. Continuarea unui segment sau arc desenat anterior.

În această listă, "centrul" se referă la centrul cercului din care face parte arcul. La sfârşitul
fiecărei metode s-a menţionat şi o denumire prescurtată a acesteia ( de exemplu SSE de la Start-
Second-End), aşa cum le găsim în meniurile ecran şi pull-down.
Modul implicit este "Trei puncte ale arcului", care este similar metodei "3P" din
specificarea cercului. Metoda a opta dă posibilitatea continuării unui segment sau arc anterior
desenat (ultimul) cu un nou arc răspuzând cu enter la prompt-ul principal (primul) al comenzii
ARC. AutoCAD cere ultimul punct al arcului de trasat. Metoda este folosită pentru racordări.
Unele elemente ale arcului pot fi date şi în altă ordine decât cea din lista de mai sus,
rezultând încă trei variante de desenare (de exemplu se dau centrul, punctul de început şi mărimea
unghiului).
Celelalte metode de specificare sunt precizate prin tipărirea unei litere urmată de “Space”
sau “Enter”, după care va apărea un nou mesaj.
Se impun câteva precizări:
· La fiecare opţiune se poate răspunde cu o literă; cea dată cu majusculă în cadrul
opţiunii;
· La opţiunile încadrate cu paranteze ascuţite < > se răspunde introducând un punct pe
una din căile cunoscute;
· "Direction from start point" înseamnă direcţia unghiulară măsurată în sens
trigonometric de la punctul de start al cercului;
· "Included angle" înseamnă unghiul inclus între laturile (radiale) care mărginesc
unghiul;
· "Length of chord" înseamnă lungimea coardei;
 În continuare se prezintă exemple de desenare a unui arc de cerc după cele 8 metode.

¨ Trei puncte ale arcului (fig.3.3.a):

Command:arc
Center/<Start point>:108,125
Center/End/<Second point>:100,148 - 22 -
End point:125,180

¨ Punctul de început, punctul de sfârşit, raza (fig.3.3.b):

Command:arc
Center/<Start point>:188,126
Center/End/<Second point>: E
End point:205,178
Angle/Direction/Radius/<Center point>: R
Radius: 65
¨ Punctul de început, punctul de sfârşit, direcţia de plecare (fig.3.3.c):
Command:arc
Center/<Start point>:340,216
Center/End/<Second point>: E
End point:281,245
Angle/Direction/Radius/<Center point>:D
Direction from start point: 55

Fig.3.3. Arce de cerc desenate cu comanda ARC.

¨ Punctul de început, punctul de sfârşit, mărimea unghiului:

Command:arc
Center/<Start point>:se specifică punctul de început
Center/End/<Second point>: E
End point:se specifică punctul final
Angle/Direction/Radius/<Center point>: A
Included angle: se sepecifică mărimea unghiului

¨ Punctul de început, centrul, punctul de sfârşit (fig.3.3.d):

Command:arc
Center/<Start point>:56,142
Center/End/<Second point>:c
Center:90,140
Angle/Length of chord/<End point>: 112,166

¨ Punctul de început, centrul, lungimea coardei (fig.3.3.e):

Command:arc
Center/<Start point>:270,128
Center/End/<Second point>:c
Center:230,139
 Angle/Length of chord/<End point>:L
Length of chord: 75

¨ Punctul de început, centrul, mărimea unghiului (fig.3.3.f ):

Command:arc
Center/<Start point>:288,123 -
23 -
Center/End/<Second point>:c
Center:307,154
Angle/Length of chord/<End point>:A
Included angle:280

¨ Continuarea unui segment sau arc desenate anterior:

Command:arc
Center/<Start point>: enter
End point: se specifică punctul final al arcului
Comanda TRACE
De multe ori segmentele de dreaptă pot avea o anumită grosime. În AutoCAD astfel de
grosimi variabile se numesc "urme". Urmele sunt corpuri solide umplute numai dacă modul “Fill”
este ON.
Comanda TRACE permite desenarea unei linii cu grosime constantă definită de utilizator.
Este o comandă similară comenzii LINE. Fiecare segment al liniei frânte formate cu comanda
TRACE, este independent, aşa cum sunt şi liniile care se trasează cu comanda LINE. Formatul
comenzii este următorul:

Command:trace
Trace width <current>: se specifică grosimea liniei
From point: se dau coordonatele primului punct
To point: se specifică al doilea punct etc
To point:enter

Pentru specificarea grosimii valoarea se poate introduce direct sau se pot selecta două
puncte şi AutoCAD-ul este lăsat să măsoare distanţa dintre ele. Grosimea celei mai recent trasate
urme este considerată implicită şi este recunoscută de AutoCAD dacă se dă un răspuns nul la
cererea de grosime.

Comanda PLINE
Cu ajutorul comenzii PLINE se poate desena o succesiune de segmente şi arce tratate de
AutoCAD ca o singură entitate numită "polyline" (polilinie 2D). Se poate utiliza orice tip de linie:
linie continuă, linie punct, linie întreruptă etc. Comanda PLINE poate înlocui comenzile LINE,
SOLID şi TRACE.
Asupra poliliniilor pot fi efectuate diferite operaţii de editare: inserare, deplasare, ştergere,
închiderea şi deschiderea poliliniei.
După introducerea comenzii PLINE, AutoCAD cere să se precizeze punctul de plecare în
desenarea poliliniei şi grosimea segmentului care va fi desenat. Această grosime va fi utilizată în
trasarea tuturor segmentelor poliliniei până la o nouă selecţie. Formatul comenzii este următorul:
Command:pline
From point: se indică un punct
Current line-width is (implicit:); este precizată grosimea curentă a liniei
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: se alege o opţiune
unde:
· Arc - comută comanda LINE în modul ARC, rezultând un alt set de opţiuni:
Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/ Undo/ Width/
<Endpoint of arc>:
unde : - Angle permite specificarea unghiului inclus;
 - Center permite specificarea explicită a centrului cercului din care face parte
arcul;
- Close determină închiderea poliliniei cu un segment de arc;
- Direction permite specificarea explicită a unei direcţii de start pentru arc;
- Line determină comutarea poliliniei în modul LINE;
- Radius permite specificarea razei cercului;
- Second pt permite specificarea arcului prin trei puncte;
-
24 -
- Specificarea unui punct are ca efect trasarea arcului tangent la segmentul
precedent al poliliniei şi cu punctul final în punctul respectiv.
· Close - închide polilinia cu un segment de la punctul curent la primul punct al poliliniei
curente. Această opţiune se va selecta după ce s-au trasat cel puţin două elemente
ale poliliniei.
· Halfwwidth - permite specificarea semilăţimii unui element "polylinie" (jumătate din
lăţimea totală).
· Length - permite desenarea unui segment cu aceeaşi înclinare ca cel anterior
specificându-se doar lungimea.
· Undo - şterge ultimul element (arc, segment) revenind la poziţia anterioară.
· Width - precizează lăţimea următorului element. Vor fi cerute lăţimile pentru ambele
capete, pe rând. Se poate opta pentru o lăţime unică. Dacă nu se schimbă va fi
valabilă şi pentru elementele şi chiar poliliniile următoare.
· Indicarea unui punct are ca efect interpretarea acestuia ca punct final al unui segment
de dreaptă.

În continuare se prezintă un exemplu de editare a unei polilinii. Presupunem că dorim să

desenăm un segment cu lungimea de 75 unităţi de desenare sub un unghi de 60 grade, continuat
cu un arc de cerc cu raza de 65 u.d. şi apoi cu un alt segment care are lungimea de 80 u.d. .
Conturul rezultat este închis cu opţiunea Close. Grosimea poliliniei va fi de 0.5 unităţi de
desenare. Metoda “Rază, punct de sfârşit” de desenare a arcului este aplicată în maniera
următoare:
Command:pline
From point: 90,80
Current line-width is (1.0000)
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:W
Starting width <1.0000>:0.5
Ending width <0.500>:enter Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of
line>:@75<60 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:A
Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/ Undo/
Width/<Endpoint of arc>:R
Radius:65
Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/ Undo/
Width/<Endpoint of arc>:@60<320
Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/ Undo/
Width/<Endpoint of arc>:L
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:L
Lenhth of line:80
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:C

Conturul rezultat în urma aplicării secvenţei de mai sus este prezentat în fig. 3.4.
 Fig 3.4. Contur desenat cu ajutorul comenzii PLINE

Comanda POLYGON
Această comandă permite construcţia poligoanelor regulate (2D), cu maximum 1024 laturi.
Pentru a desena un poligon trebuie specificat AutoCAD-ului numărul de laturi şi raza unui cerc în
care poligonul va fi înscris sau circumscris. O altă metodă pentru desenarea poligoanelor constă în
specificarea lungimii unei laturi prin indicarea celor două puncte de capăt ale ei. AutoCAD
creează poligonul dintr-o polilinie de grosime zero. Formatul comenzii este următorul:
- 25 -
Command:polygon
Number of sides <implicit>: se specifică numărul de laturi al poligonului
Edge/ <Center of polygon>:se alege o opţiune
unde:
· Center of polygon - se indică un punct care reprezintă punctul central al poligonului.
Pe ecran vor apărea următoarele prompt-uri:
Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C) <implicit>: (Inscris în cerc/
Circumscris cercului ) se alege o opţiune
Radius of circle:se specifică raza cercului
· Edge - permite specificarea unei laturi a poligonului. AutoCAD va afişa următoarele
prompt-uri:
First endpoint of edge:se indică primul punct al laturii
Second endpoint of edge:se indică al doilea punct al laturii

Fig.3.5. Reprezentarea unui hexagon şi a unui octogon.

În continuare sunt prezentate două exemple: reprezentarea unui hexagon înscris în cerc
(fig.3.5.a - cercul nu va fi reprezentat) şi a unui octogon prin indicarea mărimii laturii (fig.3.5.b).

Command:polygon
Number of sides <implicit>:6
Edge/ <Center of polygon>:170,145
Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C) <implicit>: I
Radius of circle:30

Command:polygon
Number of sides <implicit>:8
Edge/ <Center of polygon>:E
First endpoint of edge:300,175
Second endpoint of edge:280,165

Comanda DONUT (DOUGHNUT)

La generarea unui desen poate să apară necesitatea trasării cercurilor cu diferite lăţimi.
Polilinia permite trasarea de arce cu care am putea compune cercuri, dar nu este întotdeauna
comod. Se poate folosi în acest scop comanda DONUT care include în desen un cerc (inel)
umplut, cu centrul în punctul specificat. În ultimul caz AutoCAD formulează cereri repetate
(“Center of doughnut:) pentru poziţionarea centrului, existând astfel posibilitatea desenării mai
multor cercuri (cu acelaşi diametru) la o singură apelare a comenzii. Pentru terminarea comenzii
se introduce un răspuns nul. Umplerea inelelor se realizează dacă modul “Fill” este ON. Formatul
comenzii este următorul:

Command:donut
Inside diameter <implicit>: se introduce diametrul interior al inelului
Outside diameter <implicit>: se introduce diametrul exterior al inelului
Center of doughnut: se introduce centrul inelului
Center of doughnut: enter - 26
-
De exemplu se presupune că se doreşte desenarea unui cerc cu centrul în punctele de
coordonate (70,145), cu diametrul de f 48 unităţi de desenare şi grosimea liniei de o unitate de
desenare (fig.3.6.a). În acest scop se poate folosi secvenţa următoare:

Command:donut
Inside diameter <implicit>:46
Outside diameter <implicit>:48
Center of doughnut:70,145
Center of doughnut: enter

Fig.3.6. Exemple de utilizare a comenzii DONUT.

Similar, pentru un cerc umplut complet (un disc), cu centrul în punctul de coordonate
(150,145) şi diametrul de f 54 unităţi de desenare (fig.3.6.b), se poate folosi secvenţa:

Command:donut
Inside diameter <implicit>:0
Outside diameter <implicit>:54
Center of doughnut:150,145
Center of doughnut: enter

Comanda ELLIPSE
Comanda ELLIPSE permite construcţia elipselor şi a cercurilor izometrice. Rezultă o
polilinie închisă de grosime zero formată dintr-o succesiune de mici segmente de arc. Elipsele pot
fi construite prin următoarele metode:

· Prin specificarea uneia dintre axe şi a excentricităţii (fig3.7.a):

Command:ellipse
<Axis endpoint 1>/Center: se specifică un punct P1 al axei
Axis endpoint 2: se specifică punctul P2 al axei
<Other axis distance>/Rotation: se alege o opţiune
Exemplu:
Command:ellipse
<Axis endpoint 1>/Center:83,145
Axis endpoint 2: 195,145
 <Other axis distance>/Rotation:30

Fig.3.7. Exemple de utilizare a comenzii ELLIPSE. - 27 -

Dacă se răspunde cu “Rotation”, la cererea “<Other axis distance>/Rotation:” prima axă
specificată se consideră axa mare şi AutoCAD-ul cere:
Rotation around major axis: se dă un unghi în grade
Axa mare este acum tratată drept diametrul unui cerc care se va roti în jurul acestui
diametru. AutoCAD desenează elipsa obţinută prin proiecţia acestui cerc rotitor în planul de
desenare. Se pot introduce unghiuri între 0 şi 89,4 grade.

· Prin specificarea centrului elipsei, punctul final al unei axe şi lungimea celeilalte
semiaxe (fig3.7.b):

Command:ellipse
<Axis endpoint 1>/Center:c
Center of ellipse : se specifică centrul elipsei
Axis endpoint: se specifică un punct pentru definirea uneia dintre axe
<Other axis distance>/Rotation: se alege o opţiune (punctul final al celei de a doua axe
sau unghiul de rotaţie al unui cerc în jurul axei definite).
Exemplu:
Command:ellipse
<Axis endpoint 1>/Center:c
Center of ellipse : 264,145
Axis endpoint: @42,0
<Other axis distance>/Rotation: 22
Analog primei metode, se poate specifica elipsa şi prin rotirea unui cerc în jurul primei axe
răspuzând cu “Rotation” la ultima cerere.
Cercurile izometrice se pot construi numai dacă se setează stilul ISOMETRIC în modul
SNAP. Prima cerere a comenzii ELLIPSE va fi:
<Axis endpoint 1>/Center/Isocircle:
Dacă se răspunde cu “Isocircle” AutoCAD-ul permite desenarea unui cerc în planul
isometric de desenare curent selectat prin comenzile ISOPLANE sau SETVAR. În continuare
AutoCAD cere centrul şi raza (sau diametrul) cercului.

Comanda SOLID
Această comandă permite construcţia suprafeţelor compacte 2D , triunghiulare sau
dreptunghiulare. Pentru început se introduc punctul de început şi punctul de sfârşit ale primei
laturi. În continuare se introduc două puncte care reprezintă extremităţile următoarei laturii sau un
singur punct şi ENTER pentru specificarea unei suprafeţe triunghiulare.
Comanda permite construcţia mai multor suprafeţe patrulatere adiacente, considerându-se
implicit că vârfurile 3 şi 4 ale conturului patrulater definesc prima latură a următorului patrulater.
Formatul comenzii este următorul:

Command:solid
First point:
 Second point:
Third point:
Fourth point:enter (în cazul suprafeţelor triunghiulare)
Third point: enter (pentru a încheia comanda)

Pentru a obţine o suprafată solidă patrulateră, trebuie să selectăm punctele astfel încât
primul şi cel de-al treilea punct să se afle pe aceeaşi muchie. Dacă se indică punctele în sens
trigonometric sau orar se obţine o suprafaţă de forma unui papion.
Suprafeţele construite cu ajutorul comenzii SOLID sunt umplute numai dacă modul FILL
este activ. - 28
-
Următoarea secvenţă desenează două suprafeţe adiacente: un pătrat şi un triunghi (fig.3.8):
Command:solid
First point:110,145
Second point:135,70
Third point:210,160
Fourth point:215,62
Third point:295,112
Fourth point:enter
Third point: enter

Fig.3.8. Suprafeţe neumplute desenate cu comanda SOLID.

Comanda SKETCH
Comanda SKETCH permite realizarea schiţelor (desenare cu “mâna liberă”) cu ajutorul
unui mouse sau digitizor pe un pad. Un exemplu de utilizare este reprezentarea rupturilor în
diferite piese. Comanda solicită precizarea unui pas de înregistrare şi aproximează mişcarea liberă
a cursorului prin segmente de linie sau polilinie cu lungimea egală cu acest pas. Modul de
desenare SKETCH are performanţe numai cu tipul de linie continuă (continuous). Formatul
comenzii este următorul:

Command: sketch
Record increment <implicit>: se specifică pasul de înregistrare
Sketch. Pen eXit Quit Record Erase Connect.
unde:
· Pen - permite coborârea sau ridicarea “creionului” de pe hârtie; când creionul este
ridicat cursorul poate fi deplasat pe ecran fără ca desenul să fie modificat.
· eXit - asigură salvarea desenului realizat şi ieşirea din comanda SKETCH.
· Quit - permite ieşirea din modul SKETCH, fără salvarea desenului realizat.
· Record - determină salvarea desenului realizat fără ieşirea din modul SKETCH.
· Erase - şterge segmentele desenate prin mişcarea suprapusă a cursorului.
 · Connect - conectează noi segmente la sfârşitul ultimului segment desenat; cu creionul
ridicat, se poziţionează creionul în apropierea ultimului segment şi se tastează
C.
· Opţiunea punct (.) desenează o linie dreaptă între ultimul punct desenat şi poziţia
curentă a cursorului
· Sketch nu este o opţiune, ci indică faptul că se lucrează în modul SKETCH.
Pentru ca segmentele rezultate să fie concatenate într-o polilinie, variabila de sistem
SKPOLY se va seta pe 1.
În continuare se prezintă un exemplu de utilizare a comenzii SKETCH şi anume se
realizează ruptura în arborele din fig.3.9.

Command:skpoly - 29
-
New value for SKPOLY <0>:1
Command: sketch
Record increment <0.1>:0.2
Sketch. Pen eXit Quit Record Erase Connect. P en <Pen down> după poziţionarea
cursorului în punctul P1 s-a tastat Pen; apare mesajul <Pen down> (creion coborât). Se
deplasează cursorul până în punctul P2 şi se tastează din nou Pen urmat de Exit sau direct Exit.
Pe ecran apare mesajul următor:
1 polyline with 57 edges recorded (o polilinie cu 57 segmente)

Fig.3.9. Exemplu de utilizare a comenzii SKETCH.

Modurile ORTHO, SNAP şi TABLET afectează în diferite feluri modul de desenare

SKETCH. Când modul SNAP este activ (ON) toate coordonatele primite de la digitizor (sau
mouse) sunt înregistrate înainte de a fi testate de SKETCH pentru existenţa în afara
incrementului. Nici un punct selectat de incrementul de înregistrare nu poate fi mai mic decât
valoarea Snap, astfel încât mişcarea minimă a cursorului este valoarea Snap.
Când modul ORTHO este activ, comanda SKETCH desenează numai segmentele
orizontale şi verticale. Dacă se execută o mişcare diagonală a cursorului între două puncte, se duc
segmente perpendiculare care vor trece prin acestea.

Comanda TEXT
Comanda TEXT permite inserarea în desen a unei entităţi de tip text. Trebuie furnizate
modul de aliniere, stilul, înălţimea, orientarea şi conţinutul textului. Formatul comenzii este:

Command: text
Justify/Style/ <Start point>: se specifică o opţiune
unde:
· Start point - este opţiunea implicită şi punctul introdus reprezintă punctul de început
al textului; deci textul este aliniat la stânga, desenat cu stilul curent şi cu înălţimea
specificată de utilizator
· Justify - permite specificarea uneia dintre cele 14 opţiuni de poziţionare a textului:
 Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR:
* Align - aliniază textul între două puncte cu ajustarea înălţimii astfel încât să se
păstreze proporţionalitatea caracterelor definită de stilul curent
* Fit - potriveşte textul între două puncte, păstrându-se înălţimea specificată.
* Center - centrează textul pe orizontală faţă de un punct specificat
* Middle - centrează textul atât pe verticală cât şi pe orizontală faţă de un punct
* Right - aliniază textul la dreapta faţă de un punct
* TL - consideră punctul de inserare a textului în stânga sus
* TC - consideră punctul de inserare a textului în centru sus
* TR - consideră punctul de inserare a textului în dreapta sus
* ML - centrează textul pe verticală şi îl aliniază la stânga
* MC - centrează textul atât pe verticală, cât şi pe orizontală - 30
-
* MR - centrează textul pe verticală şi îl aliniază la dreapta
* BL - consideră punctul de inserare al textului în stânga jos
* BC - consideră punctul de inserare al textului în centru jos
* BR - consideră punctul de inserare al textului în dreapta jos
* Style - cere un nou stil de text, după care retipăreşte cererea "Start point". Cu această
opţiune se poate alege un nou stil de text dacă acesta este deja încărcat în desen cu
ajutorul comenzii STYLE sau din caseta de dialog “Select Text Font”.

Un răspuns nul la prompt-ul “Justify/Style/ <Start point>:” determină AutoCAD-ul să

formuleze imediat cererea "Text:", textul respectiv fiind plasat în continuarea celui mai recent
tipărit, preluând de la acesta stratul de desenare, culoarea, înălţimea, stilul şi orientarea.
Există posibilitatea integrării în text a unor caractere speciale; acestea se specifică cu
ajutorul unor coduri pentru activare şi anume:
* %%o - activează/dezactivează trasarea unei linii deasupra textului
* %%u - activează/dezactivează sublinierea textului
* %%d - se afişează simbolul pentru grad °
* %%p - se afişează simbolul ±
* %%c - se afişează simbolul de diametru f
* %%% - se afişează simbolul %
* %%nnn - se afişează caracterul al cărui cod ASCII este nnn.

Modificarea stilului unui text, ulterior introducerii acestuia, se poate face cu ajutorul
comenzii CHANGE, care se va prezenta la capitolul referitor la proprietăţile obiectelor desenate.
Un exemplu de utilizare a comenzii TEXT este prezentat în continuare. Ne propunem să
scriem textul “PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR”, cu înălţimea caracterelor de 10
unităţi de desenare şi cu stilul ITALIC TRIPLEX (fig.3.10). Mai întâi se alege stilul textului
utilizând caseta de dialog “Select Text Font” (fig.3.11) sau comanda STYLE. Succesiunea
comenzilor este următoarea:

Command:style
Text style name (or?) <STANDARD>:italict
New style
Font file <txt>: italict
Height <0.0000>:10
Width factor <1.0000>: enter
Obliquing angle <0.0000>: enter
Backwards? <N>:enter
Upside-down? <N>:enter
Vertical? <N>:enter
ITALIC is now the current text style.
 Command: text
Justify/Style/ <Start point>: J
Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR:F
First text line point: 30,100
Second text line point: 350,100
Text: PROIECTAREA ASISTATA DE CALCULATOR

Fig.3.10. Text scris cu ajutorul comenzii TEXT.

- 31
-
Comanda DTEXT
Comanda DTEXT asigură aceleaşi facilităţi ca şi comanda TEXT, cu deosebirea că la
introducerea textului ca răspuns la promt-ul “Text:” acesta se afişează în zona grafică pe măsura
introducerii lui. De asemenea, se pot introduce mai multe linii de text printr-o singură apelare a
comenzii. Comanda are următorul format:

Command: dtext
Justify/Style/ <Start point>: se specifică o opţiune

Succesiunea de prompt-uri este aceeaşi cu cea de la comanda TEXT, cu diferenţa că

prompt-ul “Text:” se repetă până la furnizarea unui răspuns nul.
La afişarea prompt-ului “Text:” comanda determină apariţia unui cursor de tip casetă în
punctul de început al textului, de înălţime egală cu valoarea specificată pentru înălţimea textului.
Indiferent de modul de aliniere specificat de utilizator, textul afişat este aliniat la stânga
faţă de punctul de început; la încheierea comenzii DTEXT textul introdus este şters de pe ecran,
se efectuează o regenerare şi se reafişează textul cu alinierea precizată de utilizator.

Comanda STYLE
Comanda STYLE poate fi folosită pentru crearea sau modificarea caracteristicilor stilului
de text, pentru listarea stilului curent, sau pentru selectarea unui anumit stil drept curent. De
asemenea, această comandă este folosită pentru a încărca fontul unui text în desen sau pentru a
crea noi fonturi.
Un stil de text se constituie din: nume de stil, nume de font, înălţime de caractere, factor de
lăţime, unghi de înclinare, scriere inversată longitudinal, scriere inversată vertical şi scriere
verticală. Stilul de text trebuie să posede un nume, pentru a putea să coexiste simultan în acelaşi
desen mai multe stiluri predefinite, dintre care, la un moment dat, să ne putem alege unul curent.
Fontul unui text exprimă caracteristicile de bază ale fiecărui caracter. Numele fontului este
de fapt numele fişierului asociat (cu extensia .SHX sau PFB) care trebuie să existe pe disc.
Apelarea comenzii STYLE determină afişarea următoarei secvenţe de prompt-uri:

Command: style
Text style name (or ?) <implicit >:se specifică numele stilului de reprezentare a
textelor
New style.
Font file <implicit>: nume de fişier ce conţine definiţia fontului (cu extensia .SHX).
Dacă variabila de sistem FILEDIA=1, pe ecran se afişează o casetă de dialog care
conţine lista tuturor font-urilor dintre care îl vom selecta pe cel dorit.
Height <implicit>: înălţimea textului
 Width factor <implicit>: factor de scalare
Obliquing angle <implicit>: unghiul de înclinare a caracterelor (relativ la 90 grade)
Backwards? <Y/N>: Y pentru oglindirea textului faţă de verticală; N pentru
reprezentarea normală a textului.
Upside-down?<Y/N>: Y pentru oglindirea textului faţă de orizontală; N pentru
reprezentarea normală a textului.
Vertical? <Y/N): Y pentru dispunerea verticală a textului; N pentru dispunerea orizontală
a textului.
(nume) is now the current text style.

Răspunsul cu "?" la prima cerere determină AutoCAD-ul să listeze stilul de text definit
curent. Pentru a crea un nou stil sau pentru a modifica unul existent, se răspunde cu numele
stilului dorit. La crearea unui desen nou AutoCAD foloseşte implicit stilul STANDARD (fontul
TXT).
Toate cererile au valorile implicite afişate între paranteze ascuţite; apăsarea tastei SPACE
sau a tastei ENTER, determină folosirea acestor valori.
-
32 -
Răspunsul la cererea "Font file" nu trebuie să conţină extensia fişierului; ea este implicită
".SHX". Este corectă folosirea aceluiaşi fişier de formă de mai multe stiluri de text.
Cererea "Vertical?" apare numai în cazul în care forma selectată suportă orientare dublă.
Cu excepţia fişierului de formă asociat, şi orientării textului (orizontal sau vertical), se pot
modifica parametrii unui stil existent fără a afecta entităţile de tip text existente; schimbările vor fi
aplicate numai asupra entităţilor create cu noul stil.

Fig.3.11. Caseta de dialog “Select Text Font”.

Pentru a obţine lista cu numele stilurilor de text existente în fişierul AutoCAD-ului şi
exemple pentru fiecare dintre ele în vederea selectării rapide, se afişează caseta de dialog “Select
Text Font” (fig.3.11) cu ajutorul meniului pul-down selectând Draw-Text-Set Style.
Pentru a alege stilul de text dorit se marchează numele lui în rubrica cu numele acestora
sau se face “click” pe icon-ul corespunzător şi apoi se apasă butonul OK din casetă. Utilizând
butoanele Previous şi Next pot fi afişate în casetă şi alte stiluri de text.
În continuare se dă un exemplu cum poate fi creat un nou stil de text. Dialogul este
următorul:
Command:style
Text style name (or?) <STANDARD>:SIMPAC
New style
Font file <txt>:simplex
Height <0.0000>:7
 Width factor <1.0000>:0.8
Obliquing angle <0.0000>:15
Backwards? <N>:enter
Upside-down? <N>:enter
Vertical? <N>:enter

Acest stil de text poate fi folosit oriunde în desenul tehnic, şi este bazat pe fontul
"SIMPLEX", este "ITALIC" şi are înălţimea caracterelor de 7 unităţi de desenare. S-a ales un
factor de lăţime subunitar (0.8), pentru a-l face mai dens.

-
33 -