Area Instalatiilor Elect Rome Can Ice Navale

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
MODULUL:
EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTROMECANICE
NAVALE
DOMENIU: ELECTROMECANIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: ELECTROMECANIC NAVE
Martie 2009
2 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
AUTOR:
Prof. FILIPOVICI FLORENTINA, gr.didactic I, Colegiul Tehnic de Marină
„Al. I. Cuza”, Constanţa
CONSULTANŢĂ:
ANDREEA CRĂCIUN, Expert MECI-CNDIPT/UIP
CARMEN RĂILEANU,Inspector de specialitate, Expert curriculum, CNDIPT

CUPRINS
Pag.
1. Introducere…………………………………………………………………………......4
2. Competenţe specifice modulului de practică.................................................6
3. Informaţii despre specificul agenţilor economici...........................................7
4. Modalitatea de organizare a practicii..............................................................8
5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate
şi securitatea muncii........................................................................................9
6. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii
 Jurnal/ caiet de practică al elevului .....................................................11
 Fişe de observaţie.................................................................................13
 Fişe de lucru..........................................................................................17
 Studii de caz..........................................................................................24
 Proiect/miniproiect................................................................................27
 Portofoliu de practică...........................................................................30
7. Organizarea evaluării......................................................................................32
8. Anexe...............................................................................................................38
9. Bibliografie.......................................................................................................44

1. INTRODUCERE
Modulul Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale trebuie să ofere elevilor

cunoştinţe şi abilităţi practice privind tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi pregătirea
pentru integrarea la locul de muncă.
În cadrul modulului a fost agregată unitatea de competenţa tehnică specializată
“Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale” cu unităţile de competenţa pentru abilităţi
cheie “ Lucrul în echipă ” şi”Igiena şi securitatea muncii”
Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Este necesar ca strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica să le ofere elevilor
posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi
deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare,
fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.
Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un caracter

activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
1. Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin:

 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
2. Diferenţierea deprinderilor elevilor, prin:
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg şi a verificării prin îndrumător.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode
specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe
integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de
programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de

învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi
pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a
evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică,
alcătuit din fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă.
Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea, fişe individuale de observaţie în
care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice
care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau
maistru pentru această activitate.
Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.
De asemenea, profesorul/maistrul instructor poate avea pentru fiecare elev o fişă individuală
de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în
cadrul fiecărei teme.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din
SPP - uri, iar ca metode de evaluare se recomandă:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 În elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic va trebui să ţină seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei:
-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
-elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
-elevii au stiluri diferite de învăţare;
-elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare;
-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele
noi şi pentru ordonarea lor.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită
de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate.

2. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ
În cadrul modulului a fost agregată unitatea de competenţa tehnică specializată

“Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale” cu unităţile de competenţa pentru abilităţi
cheie “ Lucrul în echipă ” şi”Igiena şi securitatea muncii”
 Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă,

prevenirea şi stingerea incendiilor.
 Actionează asupra instalaţiilor electromecanice navale
 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor
 Comandă instalaţiile electromecanice navale
 Supraveghează instalaţiile navale automatizate
 Pune în funcţiune maşinile electrice la bordul navelor
 Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
 Pune in paralel generatoare electrice navale.
 Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă
 Montează transformatoare în instalaţiile electrice navale
 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

3. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
1. Descrierea activităţilor derulate de agentul aconomic cu care unitatea şcolară a

încheiat convenţia cadru pentru calificarea electromecanic nave.
 Activităţile agentului economic se desfăşoară în domeniul construcţiilor
navale şi/sau reparaţiilor instalaţiilor electrice şi mecanice ale navelor.
2. Agentul economic îşi desfăşoară activitatea în cadrul Platformei portuare.
3. Elevii pot efectua practica în
 secţia de reparaţii şi la bordul navelor aflate în reparaţii
 secţiile de montare a echipamentelor mecanice şi electrice pe nave aflate în
construcţie
4. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate
 Angajatorul se obligă :
1) Să asigure elevului pregătirea profesională practică, în meseria de
electromecanic nave, în condiţiile solicitate de şcoală, conform
programei şcolare, precum şi echipamentul individual de protecţie ;
2) Să efectueze lunar plata bursei, la data de 15 a lunii următoare ;
3) Să asigure elevului beneficiar loc de muncă, corespunzător pregătirii,
după absolvirea şcolii
 Obligaţiile elevului :
1) Să urmeze cursurile şcolii până la absolvire
2) După absolvirea şcolii, elevul se obligă să semneze contract individual de
muncă cu angajatorul pentru o perioadă de minim 3 (trei) ani.
3) Pe perioada practicii elevul trebuie să respecte prevederile Regulamentului
şcolii, Regulamentul Intern al societăţii, Normele de protecţia muncii şi PSI ale
angajatorului.
4) În cazul în care elevul încalcă prevederile prevăzute la pct. 1), 2) sau 3),
precum şi în cazul în care ar fi concediat în perioada stabilită la pct 2 pentru
motive care ţin de persoana sa, elevul va restitui cheltuielile efectuate de
angajator pentru pregătirea lui profesională. Suma se va calcula proporţional cu
timpul rămas nelucrat din cei trei ani după absolvire.

5) În cazul în care, după finalizarea studiilor, elevul solicită angajarea, iar
angajatorul eliberează o adeverinţă prin care încunoştiinţează elevul că nu are
locuri de muncă disponibile, elevul se poate angaja la altă societate şi este
exonerat de plata costurilor şcolarizării.
6) Dacă după absolvire, elevul îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ la zi,
începerea derulării contractului se va decala cu o perioadă corespunzătoare.
4. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate
fragmenta la sfârşitul celor două semestre conform orarului şcolar.
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea /
consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.

5.RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE
SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
În timpul stagiului de practică elevul trebuie să respecte:

 normele de securitate şi sănătate în muncă specifice instalaţiilor electrice şi
norme de sănătate şi securitate specifice navelor
 norme interne de protecţia muncii ale locului de muncă
 regulamentul de ordine interioară al agentului economic
.
Elevii ar trebui să cunoască o parte dintre prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la
securitatea şi sănătatea în muncă, generale şi specific naval:
 Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006
 Hotarârea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă la bordul navelor de pescuit
 Hotarârea nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor
 Ordonanţă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 republicată, privind
transportul naval
 Evaluarea riscurilor la care sunt supuşi în timpul efectuării stagiului de practică
Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, conducătorii unităţilor
economice sunt singurii responsabili de sănătatea şi securitatea salariaţilor, ei se află în
centrul activităţii de prevenire a riscurilor şi asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. Au
obligaţia legală de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea salariaţilor.
Obligativitatea evaluării riscurilor profesionale în ţara noastră decurge din legislaţia
actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea
şi sănătatea în muncă. Astfel, Legea 319/2006, în capitolul III "Obligaţiile angajatorilor" care
transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE/1989 prevede:
 art. 5 din Lege lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit
legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi
ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care
prestează activităţi casnice;

 art. 7 aliniatul 3 – Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile
prevăzute la alineatele 1 şi 2, pe baza următoarelor principii de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
 art. 7 aliniatul 4 - Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi,
ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul
are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau a preparatelor chimice utilizate şi la
amenajarea locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit.a) si dacă este necesar, măsurile de prevenire,
precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure
îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în
ansamblul activităţilor întreprinderii şi/ sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
 art. 12 aliniatul 1 Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în
muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;

6. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII
1. Jurnal/ caiet de practică al elevului
Jurnalul sau caietul de practică al elevului trebuie să cuprindă, conform planificării

maistrului instructor, date despre principalele teme pe care elevii le vor parcurge în perioada
de practică, o temă pe săptămână
Propuneri de teme :
 Instrucţiuni proprii, privind sănătatea şi securitatea muncii, specifice locului de
muncă unde îşi desfăşoară practica
 Instalaţii electromecanice navale
 Rolul blocurile funcţionale din structura sistemelor automate navale ( SAN).
 Supravegherea manevrelor pentru comanda instalaţiilor automatizate ale navei:
( pornire, oprire, reglare )
 Circuitele electrice din tablourile sinoptice navale.
 Motoare navale de curent continuu
 Exploatarea şi întreţinerea maşinii asincrone navale
 Efectuarea de măsurători pentru a verifica starea tehnică a transformatoarelor
(rigiditate dielectrica, curent scurtcircuit, curent de mers in gol )
Exemplu:
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: Exploatare instalaţiilor electromecanice navale
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

2.Fişe de observaţie
Exemple de fişe de observaţie
Fişă de observaţie 1
a caracteristicilor tehnice ale motoarele asincrone ale navei
1. Observaţi maşinile electrice de la bordul navei.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Care sunt Care sunt Care sunt parametrii Ce defecte pot apărea Ce verificări se pot face asupra
instalaţiile în principalele nominali ai motoarelor în funcţionarea motoarelor asincrone?
care tipuri de asincrone? motoarelor asincrone?
funcţionează motoare
motoare asincrone de
asincrone? pe navă?
Vinciuri de Motoare cu Putere nominală Pn în kW Motorul nu porneşte. Se verifică rezistenţa de izolaţie (2MΩ
încărcare rotor bobinat Tensiune nominală Un înV Motorul porneşte greu şi în stare caldă şi 5 MΩ în stare rece)
Vinciul de Motoare cu Turaţie nominală n în rpm la intrarea în sarcină Datorită mediului coroziv , specific
ancoră rotor în colivie Turaţia sincronă ns în rpm apare o scădere mare navelor, se verifică periodic
Vinciul de Motor cu rotor Randament μ % de turaţie. strângerea şuruburilor de fixare pe
legare în dublă Factor de putere cos F Motorul are turaţie postament, şuruburile capacelor
Pompe: de colivie Curent nominal In în A scăzută. rulmenţilor, contactele papucilor de
balast, de Cuplu maxim Mmax/Mn Motorul se cablu la borne.
incendiu, de Cuplu blocat Mp/Mn supraîncălzeşte. Se verifică punţile pentru stea sau
rezervă Moment de inerţie Pornirea motorului este triunghi.
Ventilatoare rotoric J kgm² însoţită de zgomot şi Se verifică integritatea bobinajului şi
Compresoare Moment de inerţie încălzire. legăturile bobinajului la borne
la încărcare J kgm² Se verifică sistemul de ventilaţie
Masă kg
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de

practică:................................................................................................. .............................................................................................. .........
....
a supravegherii instalaţiei navale de semnalizare şi avertizare de incendiu
1.Supuneţi atenţiei instalaţia de semnalizare şi avertizare de incendiu de la bordul navei pe care vă desfăşuraţi stagiul de
pregătire practică. Observaţi cu atenţie această instalaţie.
Care este tipul de Care sunt elementele În ce compartimente Unde sunt montate Care sunt condiţiile
instalaţie de instalaţiei de sunt montate avertizoarele suplimentare de avertizare
detectare de semnalizare şi detectoarele de manuale? din compartimentul
incendiu de la avertizare de incendiu? maşinilor?
bordul navei? incendiu?
Instalaţii de Elementele componente Puntea principală Puntea principală În sala maşinilor se impune
detectare bazate pe ale instalaţiei sunt: Sala maşinilor Sala maşinilor o semnalizare suplimentară
principiul termic.  linii de supraveghere Coridoare Coridoare în cazul folosirii bioxidului de
Anexa1  detectoare de Magaziile superioare carbon pentru stingerea
incendiu Magaziile inferioare incendiului
 avertizoare manuale Magazia de pe puntea Timp de 2 minute se
cu buton intermediară pupa semnalizează acustic şi
 aparatul central din Magazia de inventar optic manevra de lansare a
timonerie prova CO2.
 cheie de verificare a Magazia rezervă
fiecărei linii de Bucătărie
supraveghere Sala de mese
 sursă de curent Cabine
continuu
 relee
 lămpi de semnalizare
 sonerii

practică:................................................................................................. .............................................................................................. .........
....

a comenzii vinciului de ancoră cu comandă automată
1.Supuneţi atenţiei acţionarea electrică a vinciului de ancoră de la bordul navei pe care vă desfăşuraţi stagiul de pregătire
practică. Observaţi cu atenţie această instalaţie.
Notaţi componentele Care este Care sunt elementele Care este succesiunea operaţiilor de
vinciului de ancoră . tipul de schemei electrice de fundarisire a ancorei?
motor acţionare a vinciului de
folosit în ancoră?
acţionare?
Electromotor Motor Motor de acţionare -se pune în funcţiune vinciul şi se balansează
Frână cu panglică asincron Contactoare: de sens, de -se decuplează barbotina
Tambur de capăt pentru trifazat cu accelerare şi pentru -se desface boţul ancorei, se eliberează lanţul
manevră trei viteze comanda frânei ancorei din stopă şi boţ
Barbotină electromagnetice - pentru slăbirea frânelor vinciului, la manevra de
Reductor Frână filare a lanţului ancorei, se cuplează mai întâi
Acţionare manuală de Punte redresoare vinciul, se ridică apoi castaneta şi după aceea se
avarie Rezistenţe slăbesc frânele.
Cuplaj cu gheare Controler -după terminarea filării, ancora se pregăteşte
Anexa 2 Limitator de frână pentru fundarisit. Fundarisirea se face la comanda
Relee termice „Funda ancora”;
Releu maximal de curent -se slăbeşte frâna iar ancora trage lanţul din puţ,
Relee intermediare filându-se liber la apă. Dacă viteza de filare este
Releu de timp prea mare, periculoasă, aceasta se reglează din
Siguranţe fuzibile frână, prin frânare uşoară
-după ce s-a filat lungimea de lanţ necesară, se
boţează sau se strânge stopa lanţului pentru ca
acesta să nu exercite tracţiuni asupra maşinii de
forţă.
practică:................................................................................................. .............................................................................................. .........
....

a cuplării în paralel a generatoarelor de curent continuu
1. Observaţi cu atenţie instalaţia electrică de curent continuu de la bordul navei la bordul căreia vă desfăşuraţi stagiul de
pregătire practică
1. Care sunt mărimile nominale ale generatorelor de - putere nominală- Pn - W sau Kw
curent continuu? - tensiune nominală- Un- V
- tensiune de excitaţie- Uex- V
- curent nominal – In-A
- turaţie nominalăâ n- rot/min
2. Care sunt condiţiile cuplării în paralel a - turaţiile motoarelor de antrenare să fie egale n1=n2
generatoarelor de c.c.? - tensiunea celor două generatoare să fie egală
- să se respecte polaritatea celor două generatoare
(+) la (+)şi ( -) la (-)
3. Care sunt tipurile de generatoare folosite ? Generatoare de c.c. cu excitaţie mixtă
4. Care sunt etapele cuplării celui de-al doilea generator - se porneşte motorul diesel
de curent continuu? - se aduce motorul diesel la turaţie nominală variind debitul de
combustibil
-se modifică valoarea reostatului de excitaţie al generatorului 2 până
când E20 este egală cu tensiunea reţelei
- se verifică polaritatea generatorului 2 faţă de bare (Voltmetrul trebuie
să indice zero)
- dacă indicaţia voltmetrului este nulă, se închide intrerupătorul de
conectare a generatorului 2
5.Cum se realizează transferul de energie de la primul Se acţionează asupra reostatului de excitaţie al generatorului G2 în
generator la cel de-al doilea generator? sensul creşterii curentului de excitaţie Iex2.
Se acţionează asupra reostatului de excitaţie al generatorului G1 în
sensul scăderii curentului de excitaţie Iex 1.
6. Care este condiţia de funcţionare stabilă a Motoarele primare să-şi menţină turaţia nominală la diferite sarcini ale
generatoarelor de c.c. conectate în paralel? generatoarelor.

Regulatoarele de turaţie ale motoarelor primare trebuie să fie identice.

practică:................................................................................................. .............................................................................................. .........
....
Fişe de lucru
Exemple Fişe de lucru
Fişă de lucru 1
Explicarea terminologiei navale
1. Enumeraţi termenii navali pe care îi cunoaşteţi.

2. Notaţi, acolo unde este cazul, simbolurile pentru termenii găsiţi
3. Întocmiţi un minidicţionar cu termeni specifici navali
Atenţie! Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată
la orele de curs.
Data…………..Clasa……….Grupa ………..Elevul………………………………….
Minidicţionar
DENUMIRE SIMBOL DEFINITIE

Ancoră Dispozitiv de diferite forrme şi dimensiuni , de regulă din oţel, care, muşcând
fundul apei sau îngropându-se în el, imobilizează nava ori alt plutitor prin
intermediul unui lanţ sau cablu.
Babord Partea din stănga a unei nave privită de la pupa spre prova
Bigă Instalaţie de ridicare a greutăţilor
Catarg Arbore vertical sau uşor înclinat care susţine vergile, velatura, bigile, instalţiile
de semnalizare optică, antenele radio, etc.
Cârma Obiect comandat al sistemului automat de stabilizare a drumului navei
Cabestan Mecanism de punte care serveşte la virarea lanţului ancorei sau la virarea
parâmei. Poate fi acţionat elecric, cu aburi sau manual; are ax vertical
Comandă Suprastructură aşezată de regulă, pe castelul central, în care se află
timoneria, camera hărţilor, staţia radio, cabina de mare a comandantului,etc.
Dispozitiv de DA Parte componentă a SAN
automatizare
Echea cârmei Parte componentă a cârmei fixată de arborele cârmei
Gruie Mecanism de scoatere în afara bordului şi de coborâre în apa a bărcilor
Instalaţie IA Instalaţie tehnologică care împreună cu DA formează SAN
automatizată
Motor naval MN Orice motor Diesel lent în 2 timpi semirapid sau rapid in 4 timpi
Motor principal MP Destinat propulsiei navelor comerciale
Motor auxiliar MA Motor destinat serviciilor auxiliare pe nave
Pana de cârmă Element component al cârmei
Dispozitiv compus din două macarale prin care trece o parâmă denumită
Palanc
curent, având unul din capete liber(trăgător), iar celălalt fixat la o macara.
Serveşte la ridicarea greutăţilor, la întinderea parâmelor, etc
Post de comandă PC Amplasat în CM, sau în afara CM pentru comanda şi supravegherea MP
Post comanda PCT Situat în timonerie pentru comanda de la distanţă
timonerie
Post central PCC Situat într-o cameră special amenajată în CM
comanda
Post de comandă PCL Amplasat pe platforma mijlocie a MP
local
Prova Direcţia părţii dinainte a navei
Punte Platformă orizontală a corpului navei sau a unei suprastructuri
Pupa Direcţia părţii dinapoi a navei
Servomotor(motor Element de execuţie
comandat)
Sistem de comandă SC Mecanisme şi dispozitive ce asigură pornirea, oprirea inversarea sensului de
rotaţie
Sistem de reglare SRA Caracterizează reglările automate
automată
Sisteme de SCSP Realizează comanda , supravegherea si protecţia motorului naval
comandă,
supraveghere şi
protecţie
Sisteme auxiliare SAA Sistem de răcire, ungere,alimentare cu combustibil,a MP
aferente MP
Tanc Rezervor pentru lichide
Telegraf de maşini Transmite comenzi de modificare lină sau în salturi a turaţiei MP
Teugă Suprastructură la prova navei
Timona Realizează comanda maşinii de cârmă
Timonerie Încăpere în prova comenzii, cu vizibilitate bună,în care se află timona şi alte
aparate şi instalaţii de comandă ale navei
Tribord Bordul din dreapta planului diametral al navei privind de la pupa spre prova
Vinci Mecanism de punte- manual, cu vapori sau electric- cu ax orizontal, servind
la virarea ancorei, a manevrelor unei bigi, a curenţilor palancurilor gruilor de
ancoră
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:……………………………………………………………………………………………….

Fişă de lucru 2
Comanda instalaţiei de acţionare a unui ventilator

1. Identificaţi elementele din circuitul principal şi din circuitul secundar al instalaţiei de
acţionare a unui ventilator reversibil din compartimentul maşinilor
2. Verificaţi motorul asincron şi aparatele din instalaţia de comandă
3. Realizaţi comanda pornirii instalaţiei de acţionare a ventilatorului.
Atenţie! Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau
consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
Schemele electrice sunt în Anexa 3
Elementele componente ale instalaţiei electrice sunt

Q1- întrerupător automat
KM1, KM2- contactoare
F1- siguranţe fuzibile
F2- releu termic
U,V,W- bornele de alimentare motor de acţionare
S1- buton de oprire
S2, S3- butoane de pornire
H1, H2-lămpi de semnalizare
Etapele comenzii instalaţiei unui ventilator reversibil

Pornirea
 se acţionează butonul de pornire (ND) S2
 bobina contactorului KM1 este alimentată cu tensiune
 se închid contactele principale ale lui KM1 şi ca urmare, motorul porneşte
Oprirea ventilatorului se face acţionând butonul S1
Schimbarea sensului de rotaţie a motorului de acţionare a ventilatorului
 se acţionează butonul de pornire (ND) S3

 bobina contactorului KM2 este alimentată cu tensiune
 se închid contactele principale ale lui KM2 şi ca urmare, motorul porneşte
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:…………………………….

…………………………………………………………………………………..
Fişă de lucru 3
Identificarea grupei de conexiuni a transformatoarelor

1. Desenaţi schema electrică pentru verificarea grupei de conexiuni a unui transformator
2. Alegeţi aparatele necesare realizării circuitului electric.
3. Folosind metoda directă verificaţi grupa de conexiuni a unui transformator
Exemplu de măsurare a grupei de conexiuni

1. Schema electrică de măsurare a grupei de conexiuni prin metoda directă este în
Anexa 4
2. Cosfimetru(fazmetru) –φ şi R- reostat reglabil
3. Cosfimetrul se montează cu bobina de curent conectată la bornele înfăşurării
nealimentate (a-x) a transformatorului, iar bobina de tensiune conectată la bornele
înfăşurării alimentate cu tensiune redusă.
Reostatul R se reglează astfel încât prin fazmetru să circule un curent mic, mai mic de
5A.
Se recomandă folosirea unui cosfimetru cu patru cadrane şi cu diviziuni din 30 în 30 de
grade, notate de la 1 la 12, gradaţia indicată, reprezentând chiar grupa de conexiuni.
La determinarea grupei de conexiuni a transformatoarelor trifazate se efectuează cel
puţin două măsurări -pentru două perechi de borne de linie corespunzătoare.

Notă: Pe lângă această metodă se mai pot folosi şi alte metode de verificare a grupei de
conexiuni, şi anume: metoda compensării (metoda de punte), metoda celor două voltmetre
sau metoda alimentării în curent continuu
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:…………………………….

…………………………………………………………………………………..

Fişă de lucru 4
Blocurile funcţionale din structura Sistemelor Automate Navale(SAN)

1. Identificaţi amplasamentul pe navă a sistemului de supraveghere şi semnalizare a
motorului naval
2. Identificaţi elementele componente ale sistemului de semnalizare a temperaturii şi
presiunii a motorului naval(SSTP)
3. Verificaţi funcţionarea lămpilor de semnalizare, a soneriilor şi a hupelor identificate
Exemplu de SSPT pentru o navă comercială

1. SSTP- sistemul de supraveghere temperatură şi presiune transmite date în PCC(post
central de comandă), PCT(post de comandă din timonerie), CAREU, Post Ing.1, Post
Ing.2
2. Modulele SSPT sunt:
modulul de măsură cu limitare
modulul de valoare medie
modulul de abatere şi suprimare a semnalizării
modulul de cilindru şi de turbosuflantă
modulul de indicare
modulul de simulare şi comandă
modulul de semnal optic şi de semnal acusic
modulul de alarmă generală
modulul de grupare
modulul de distribuţie-alimentare
3. Verificarea folosind modulul de simulare şi comandă a funcţionării lămpilor şi soneriilor
Notă: SSPT a unei nave comerciale este în Anexa 5

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:………………………………….
……………………………………………………………………………………………

Studii de caz
Exemple Studii de caz
Studiu de caz 1
1. Încercaţi să completaţi, „ambarcaţiunea” desenată, cu termenii navali pe care îi

cunoaşteţi.
2. Identificaţi pe o navă, la agentul economic unde efectuaţi practica, elementele
componente definite mai sus.
3. Realizaţi un minidicţionar cu termeni marinăreşti.
1
2
3
4
5
6
Vertical
1.
Arbore vertical sau uşor înclinat care susţine vergile, velatura, bigile, instalaţiile de
semnalizare optică, antenele radio, etc.
Orizontal
1.
Direcţia părţii dinapoi a navei
Amplasat în compartimentul maşinii, sau în afara compartimentului maşinii pentru
comanda şi supravegherea motorului principal (3 cuvinte)
Direcţia părţii dinainte a navei
2.
Obiect comandat al sistemului automat de stabilizare a drumului navei
Platformă orizontală a corpului navei sau a unei suprastructuri
Încăpere în prova comenzii, cu vizibilitate bună,în care se află timona şi alte aparate şi
instalaţii de comandă ale navei
3.
Bordul din dreapta planului diametral al navei privind de la pupa spre prova
Orice motor Diesel lent în 2 timpi semirapid sau rapid in 4 timpi(MN)(2 cuvinte)
4.
Dispozitiv de diferite forme şi dimensiuni , de regulă din oţel, care, muşcând fundul apei
sau îngropându-se în el, imobilizează nava ori alt plutitor prin intermediul unui lanţ sau
cablu.
Mecanism de punte care serveşte la virarea lanţului ancorei sau la virarea parâmei.
Poate fi acţionat electric, cu aburi sau manual; are ax vertical
5.
Partea din stânga a unei nave privită de la pupa spre prova
Dispozitiv compus din două macarale prin care trece o parâmă denumită curent, având
unul din capete liber(trăgător), iar celălalt fixat la o macara. Serveşte la ridicarea
greutăţilor, la întinderea parâmelor, etc
6.
Mecanism de punte- manual, cu vapori sau electric- cu ax orizontal, servind la virarea
ancorei, a manevrelor unei bigi, a curenţilor palancurilor gruilor de ancoră
Suprastructură la prova navei
Notă Rezolvarea este în Anexa 6

Studiu de caz 2
1. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de pregătire practică la
agentul economic. Unde sunt montate aceste indicatoare?
3. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi
prezentaţi semnificaţia lor.
4. Ce alte spaţii ar mai trebui semnalizate şi cu ce fel de indicatoare?
Studiu de caz 3
Se consideră următoarea situaţie:

Pe o navă cu reţea de curent alternativ, datorită unui contact imperfect al unei
lămpi dintr-o cabină, se întrerupe alimentarea cu energie a instalaţiei de iluminat.
Analizaţi scenariul şi răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care sunt cauzele apariţiei situaţiei de urgenţă?
2. Ce acţiuni imediate trebuie întreprinse când survine situaţia de urgenţă?
3. Cine este răspunzător pentru pagubele provocate ca urmare a acestui incident?
4. Cum trebuie înregistrat incidentul?
5. Cui trebuie raportat oficial incidentul?
6. Cum pot fi prevenite situaţiile de defect din instalaţiile de iluminat ale navei?
Exemple proiect

Proiect 1
A. Numele si prenumele elevului:
B. Calificare: Electromecanic nave
C. Îndrumător de proiect:
D. Tema proiectului : Echiparea tablourilor sinoptice ale unei nave cu elemente electrice şi
electronice de semnalizare şi avertizare
E. Contextul de realizare : în timpul stagiului de instruire practică aferent acestui modul,
monitorizarea fiind realizată de maistrul instructor
F. Sarcini:
1. Explică etapele şi metoda planificării proiectului
2. Scrie o propunere tehnică pentru un tablou sinoptic de semnalizare şi avertizare din
compartimentul maşinii, punţi sau timonerie
3. Planifică proiectul de echipare a tablourilor de semnalizare pentru o navă
4. Realizează schema circuitului de semnalizare.
5. Efectuează lucrări în circuitele de semnalizare
6. Evaluează proiectul
G. Etape:
 documentare
 întocmire documentaţie specifică proiectului
 întocmire proiect
 evaluare finală
H. Resurse
 scheme electrice ale tablourilor sinoptice
 fişe de documentare
 fişe tehnologice
 fişe de lucru
 manuale, tabele, standarde, cărţi tehnice
 scule , dispozitive, aparate de măsură şi control
I. Evaluare:
 autoevaluare pe parcurs
 evaluare finală
BIBLIOGRAFIE
Proiect 2
A. Numele si prenumele elevului:
B. Calificare: Electromecanic nave
C. Îndrumător de proiect:
D. Tema proiectului : Monitorizarea lucrărilor de reparaţii a circuitului de distribuţie a energiei
electrice spre consumatori a navei aflate la locul de instruire practică
E. Contextul de realizare : in timpul stagiului de instruire practică aferent acestui modul,
monitorizarea fiind realizată de maistrul instructor
F. Sarcini:
1. Identificaţi echipamente care urmează să fie reparate
2. Definiţi acţiunile de reparare relevante
3. Repartizaţi acţiunile de reparare
4. Pregătiţi programul de reparaţii
5. Consultaţi documentaţia de întreţinere şi reparaţii
6. Demaraţi acţiunile
7. Asiguraţi -vă că acţiunile au fost derulate în conformitate cu documentaţia tehnică şi
într-un mod adecvat
8. Completaţi documentele de evidenţă a lucrărilor de reparaţii
9. Aplicaţi normele de securitate şi sănătate în muncă specifice.
Notă : Proiectul se poate realiza individual sau pe grupe de elevi
G. Etape:
 documentare
 întocmire documentaţie specifică proiectului
 întocmire proiect
 evaluare finală
H. Resurse
 scheme electrice ale reţelelor de distribuţie
 fişe de documentare
 fişe tehnologice
 fişe de lucru
 manuale, tabele, standarde, cărţi tehnice

 scule , dispozitive, aparate de măsură şi control
I. Evaluare:
 autoevaluare pe parcurs
 evaluare finală
BIBLIOGRAFIE

Portofoliul de practică
Portofoliul îl ajută pe elev să se autoevalueze.

Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i
urmărească progresul la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de timp mai mare. La
începutul demersului educativ se realizează un diagnostic asupra necesităţilor elevului de
învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare.
Portofoliul cuprinde:
 sumarul;
 argumentaţia, care explică de ce este importantă fiecare lucrare inclusă în portofoliu şi
cum se corelează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la
subiectul respectiv;
 lucrările pe care le face elevul individual sau în grup :
 fişe de observaţie,
 fişe de lucru,
 studii de caz,
 proiecte/miniproiecte şi experimente,
 fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau
împreună cu colegii săi;
 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
 interviuri de evaluare;alte materiale care reflectă participarea elevului/ grupului la
derularea şi soluţionarea temei date;
 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza
intereselor şi a progreselor înregistrate;
 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau
ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii;
Portofoliul se compune din materiale obligatorii şi opţionale,selectate de elev şi/sau de
profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive.
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să includă
şi alte elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le
aprofundeze.
Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev posibilitatea de a lucra în ritm
propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de
autoevaluare. Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a învăţării,
prin directa implicare a participanţilor la activitate. Elevii reflectă continuu asupra a ceea ce
învaţă, existând o permanentă corelaţie cu obiectivele. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi
să sprijine căutările copiilor.
7.ORGANIZAREA EVALUĂRII

Evaluarea este un act de valorizare ce intervine în toate acţiunile umane; la nivel
educaţional ea nu mai este un act final al învăţării, ci se integrează organic în procesul de
învăţare, creând relaţii interactive şi circulare.Elevul, în timp ce învaţă, efectuează repetate
procese de valorizare şi de apreciere critică care-i servesc ca bază pentru luarea deciziilor
orientative în propria-i formare şi dezvoltare La nivelul procesului de învăţământ interesează
nu numai desfăşurarea evaluării didactice ci şi formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de
autoevaluare.
Evaluarea este o componentă a triadei instruire-predare-evaluare, având ca scop
cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, în vederea optimizarii ei, pe baza colectării,
organizării şi interpretării rezultatelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare.
Pe baza informaţiilor obţinute cu ajutorul evaluării curente se pot lua (se iau?) deciziile
privind parcursul pe care îl va urma elevul într-o anumită unitate de timp.Aceste informaţii ne
ajută totodată să urmărim progresul şcolar dar şi să identificăm dificultăţile în învăţare ale
elevului. Şi tot cu ajutorul lor putem alege cele mai potrivite metode de predare care să
permită atingerea obiectivelor, respectiv competenţelor stabilite de Standardul de pregătire
profesională specific Modulului de practică.
Evaluarea formativă se va realiza prin probe orale sau practice sau scrise.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din
SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:
 observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 investigaţia.
 autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 metoda exerciţiilor practice
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 fişe de observaţie şi fişe de lucru
 chestionarul
 fişe de autoevaluare
Cred că pentru a obţine rezultate cât mai bune la clasă este indicată folosirea de către
maistrul instructor a unor forme variate de metode de evaluare.

Să nu uităm, ca profesori, întrebările: ce şi de ce evaluăm?; cui foloseşte evaluarea?; pe
cine evaluăm?;când şi cum evaluăm?
Evaluarea sumativă se va realiza la sfârşitul perioadei de practică prin prezentarea de
către elevi a proiectelor sau miniproiectelor şi a portofoliului
Proiectul poate fi realizat individual sau în grup
Avantajele folosirii acestei metode:

 oferă şansa de a analiza în ce măsură elevul foloseşte adecvat cunoştinţele,
instrumentele, materialele disponibile în atingerea finalităţilor propuse;
 este o metodă alternativă de evaluare care scoate elevii şi cadrul didactic din rutina
zilnică;
 pune elevii în situaţia de a acţiona şi a rezolva sarcini în mod individual sau în grup,
autotestându-şi capacităţile cognitive, sociale şi practice;
Criteriile de apreciere pot fi negociate cu elevii.
Evaluarea proiectului presupune din partea profesorului multă atenţie. El trebuie să
asiste elevul/grupul de elevi pe durata derulării lui, consiliindu-i şi încurajându-i în demersurile
întreprinse astfel:
♦ să-i îndemne să reflecteze asupra activităţii, asupra achiziţiilor realizate(cunoştinţe,
aptitudini, atitudini, experienţe);
♦ să-şi autoevalueze activitatea şi progresul;
♦ să discute dificultăţile, aspectele care îi nemulţumesc sau pe care le consideră insuficient
realizate;
Profesorul poate să alcătuiască fişe de evaluare în care să consemneze în mod regulat
observaţii şi aprecieri asupra activităţii fiecărui elev/grup de lucru.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specificate. O competenţă se va evalua o singură dată.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Exemple itemi evaluare

Item I
Utilizând schema bloc a Sistemului de comandă automată(SCA) pentru motoare

principale cuplate cu elice cu pas reglabil tip Siemens din Anexa 7 identificaţi traseele pentru
comanda motorului principal din Postul central de comandă(PCC) şi din Postul de comandă
din timonerie.
Item II
În coloana A , sunt enumeraţi termeni specifici navali, iar în coloana B simbolul utilizat.
Realizaţi asocierile dintre elementele coloanei A şi simbolurile din coloana
Nr.crt A-termeni navali Nr.crt B-simbol
1 Motor naval a SAN
2 Motor principal b SCSP
3 Post de comandă c MA
4 Sistem automat naval d PCT
5 Sistem de reglare automată e PC
6 Sistem de comandă, f SRA
supraveghere şi protecţie
7. Motor auxiliar g MN
h MP
Item III
Folosind schema Sistemului automat naval(SAN) din Anexa 8 :
1. Specificaţi elementele componente ale
a) regulatorului automat
b) dispozitivului de automatizare
2. Indicaţi denumirile elementelor notate cu C, A, T, IA şi ale mărimilor Xi,ε,Xr, Xc
3. Precizaţi rolul elementelor notate cu C şi T
4. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c,d) şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau F, dacă apreciaţi că enunţul
este fals. Transformaţi enunţurile false în enunţuri adevărate.
a. Structura Sistemelor automate navale este determinată de scopul şi particularităţile
traductoarelor
b. Instalaţiile de automatizare navale se caracterizează prin diversitatea legăturilor
interne şi a parametrilor, număr mare de perturbaţii accidentale şi prin vitezele mari de
evoluţie a proceselor tranzitorii.

c. SAN la care fluxul informaţional se transmite pe cale directă cât şi pe cea de reacţie ,
se numeşte sistem în circuit închis.
d. Comanda şi reglarea debitului de combustibil injectat în cilindrii motorului principal al
unei nave se face numai prin sistem închis
Item IV
1. Semnalul la a cărui valoare trebuie să ajungă mărimea reglată se numeşte :
a. mărime de comandă
b. eroare
c. mărime de referinţă
d. mărime de execuţie
2. Termorezistenţele se realizează din:
a. materiale conductoare
b. materiale semiconductoare
c. materiale magnetice
d. materiale izolatoare.
3. Elementul de execuţie are rolul:
a. de a compara mărimea de reacţie cu mărimea de intrare
b. de a acţiona asupra instalaţiei tehnologice
c. de a da informaţii despre mărimea de ieşire
d. de a stabili mărimea de intrare a sistemului
Item V
Scrieţi, pe foaie, informaţia corectă care completează spaţiile libere
a) Termocuplurile sunt traductoare generatoare care transformă temperatura într-o .........
(1).........,
b) Elementul de execuţie pneumatic foloseşte ca agent motor … (2)… comprimat.
c) Performanţele unui traductor sunt cu atât mai ridicate cu cât ...........(3)............ este mai
mare.
d) Elementul de execuţie trebuie să aibă viteză de răspuns cât mai …(4)…
e) Instalaţia tehnologică este, în cazul general, un sistem supus unor acţiuni externe
numite….(5)…….şi acţiunii comenzii generate de regulator automat a cărui mărime de ieşire
este astfel reglată conform unui………(6)……...

f) Regulatoarele cu acţiune discretă prelucrează …..(7)……...
g) În funcţie de tipul mărimilor fizice de la intrarea şi ieşirea regulatoarelor automate , se
deosebesc RA electronice, ……(8)……sau pneumatice.
h) După modul de variaţie a mărimilor din sisteme, sistemele automate pot fi ……..(9)…... şi
discrete.
i) Perturbaţiile ….. ….(10)….modifică caracteristicile statice şi valorile parametrilor funcţionali
ai instalaţiei de automatizare
Rezolvare Itemi
I
PCT-MP :butoane –bloc logic-MP/telegraf-bloc logic-MP
PCC-MP:telegraf-comutator- bloc- logic-MP/

butoane-bloc logic-MP/potenţiometre-bloc logic-MP
II.
1-g
2-h
3-e
4-a
5-f
6-b
7-c
III.
1. a) Regulatorul automat = Comparator + Amplificator + Element de comandă
b) Dispozitivul de automatizare = Comparator + Amplificator + Element de comandă +
Element de execuţie +Traductor
2. C-comparator,
A-amplificator,
T-traductor,
IA - instalaţia de automatizare,
Xi-mărime de intrare,
ε- semnal de eroare,

Xr-semnal de reacţie,
Xc-semnal de comandă
3. Comparatorul compară programul de lucru(de referinţă) cu mărimea de ieşire obţinută prin
intermediul traductorului.
Traductorul realizează convertirea unei mărimi fizice-de obicei neelectrică-în mărime de altă
natură fizică-de obicei electrică- proporţională cu prima.
4.
a- F- Structura Sistemelor automate navale este determinată de scopul şi particularităţile
instalaţiei de automatizare
b- A,
c-A,
d-F- Comanda şi reglarea debitului de combustibil injectat în cilindrii motorului principal al
unei nave se face prin sistem închis sau prin sistem deschis
IV.
1- c-mărime de referinţă
2- a. materiale conductoare
3 -b - de a acţiona asupra instalaţiei tehnologice
V.
1-tensiune,2-aerul, 3-liniaritatea, 4-mare, 5-perturbaţii, 6-element de execuţie,7-impulsuri,8-
hidraulice,9- continue,10- exterioare
8. ANEXE
ANEXA 1
Instalaţie navală de semnalizare şi avertizare de incendiu

ANEXA 2
Schema cinematică a unui vinci de ancoră cu acţionare elecromecanică

1-electromotor
2-frână cu panglică
3-tambur de capăt pentru manevră
4-barbotină
5-reductor
6-acţionare manuală de avarie
7-cuplaj cu gheare
ANEXA 3
Pornirea directă a motorului asincron trifazat a unui ventilator cu schimbarea sensului

de rotaţie.

Schema de forţă.
Scheme de comandă.
Schimbarea sensului de rotaţie
a)cu oprire b) fără oprire
ANEXA 4

Măsurarea grupei de conexiuni a unui transformator prin metoda directă
T- transformator de măsurat
φ- cosfimetrul
R- reostat reglabil
ANEXA 5
Dispunerea elementelor componente ale Sistemului de supraveghere şi semnalizare de

temperatură şi presiunila bordul unei nave comerciale
STAC- sistem de transfer a alarmei şi comenzii

ANEXA 6
C
A
T
A
R
G
P U P A P O S T D E C O M A N D A P R O V A
C Â R M A P U N T E T I M O N E R I E
T R I B O R D M O T O R N A V A L
A N C O R A C A B E S T A N
B A B O R D P A L A N C
V I N C I T E U G A
ANEXA 7
Schema bloc a Sistemului de comandă automată (SCA) pentru motoare principale tip
Siemens
ANEXA 8
SAN

9.BIBLIOGRAFIE
1. SABINA HILOHI, DOINIŢA GHINEA, NĂSTASE BICHIR, 2002, Elemente de comandă

şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată- manual pentru clasele a Xi-
a şi a XII-a, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică
2. TITI TURCOIU, GHEORGHE CATRINESCU,1984, Comanda, supravegherea şi

protecţia motorului naval- Bucureşti,Editura Tehnică
3. ANTON BEJAN,MIHAI BUJENIŢĂ, 1979, Dicţionar de marină- Bucutreşti, Editura

Militară
4. DUMITRU CĂLĂULEANU, ŞTEFAN STAN, EMILIAN BANU, FĂNICĂ DRĂGAN, 1981,

instalaţii electrice la bordul navelor- Bucureşti,Editura Tehnică

5. PAUL BUTUŞINĂ, PETRE CHIŢU,1989, Navigaţie şi aparate de navigaţie-manual
pentru clasa a XI-a licee industriale cu profil de marină –Bucureşti,Editura Didactică şi
Pedagogică
6. DAN HERNEA, LILIAN GHINDĂ,1981,Maşini şi instalaţii electrice navale şi portuale-

manual pentru licee cu profil de marină, clasa a XI-a-Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică
7. DAN HERDEA, STELIAN POPESCU, LILIAN GHINDĂ, 1989, Sisteme de acţionări

navale- manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a cu profil de marină, Bucureşti, Editura
didactică şi pedagogică
www.edu.ro, www.regielive.ro
www.ship-tehnology.com


Area Instalatiilor Elect Rome Can Ice Navale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Area Instalatiilor Elect Rome Can Ice Navale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

2 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

CARMEN RĂILEANU,Inspector de specialitate, Expert curriculum, CNDIPT

3 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

2. Competenţe specifice modulului de practică.................................................6

3. Informaţii despre specificul agenţilor economici...........................................7

4. Modalitatea de organizare a practicii..............................................................8

5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate

6. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

 Jurnal/ caiet de practică al elevului .....................................................11

4 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Modulul Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale trebuie să ofere elevilor

Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un caracter

1. Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin:

5 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

6 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

În cadrul modulului a fost agregată unitatea de competenţa tehnică specializată

 Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă,

7 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

1. Descrierea activităţilor derulate de agentul aconomic cu care unitatea şcolară a

8 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

4. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

9 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

În timpul stagiului de practică elevul trebuie să respecte:

10 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

11 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

1. Jurnal/ caiet de practică al elevului

Jurnalul sau caietul de practică al elevului trebuie să cuprindă, conform planificării

12 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

13 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de

15 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

16 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

17 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de

Explicarea terminologiei navale

1. Enumeraţi termenii navali pe care îi cunoaşteţi.

DENUMIRE SIMBOL DEFINITIE

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:……………………………………………………………………………………………….

20 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Comanda instalaţiei de acţionare a unui ventilator

Elementele componente ale instalaţiei electrice sunt

Etapele comenzii instalaţiei unui ventilator reversibil

21 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:…………………………….

Identificarea grupei de conexiuni a transformatoarelor

Exemplu de măsurare a grupei de conexiuni

22 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:…………………………….

23 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Blocurile funcţionale din structura Sistemelor Automate Navale(SAN)

Exemplu de SSPT pentru o navă comercială

Notă: SSPT a unei nave comerciale este în Anexa 5

24 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

1. Încercaţi să completaţi, „ambarcaţiunea” desenată, cu termenii navali pe care îi

Notă Rezolvarea este în Anexa 6

26 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

1. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.