646.9 y UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE /. Pace A “NICOLAE TESTEMITANU” is y Le CATEDRA DERMATOVENEROLOGIE / eae > og Mircea BETIU a Gheorghe MUSET Nina FIODOROVA -DERMATOVEN EROLOGIA IN TESTE AlepMaropenepoiorua B TecTax | -) ae a Editiaali-a/ 3.) { | ( ee) Visyanne Bropoe | ou ea \ Chisinau 20070616.5:616.97(679)= 135. | B.50 Aprobat de Consiliul metodic central al Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu din Republica Moldova, procesul verbal nr.7 din 20.05.04 Autori: Beriu Mircea, doctor in stiinte medicale, conferenjiar universitar, ‘Muset Gheorghe, doctor habilitat in stiinte medicale, profesor universitar, Om emerit; Fiodorova Nina, asistent universitar Recenzenfi: Gugulan Leonid, doctor in stiinte medicale, conferentiar universitar; Morcov Grigore, doctor in stiinfe medicale, conferentiar universitar Tlepeson a pyccinii sank: @edoposa Huna Muxaioena, accucresr Kaieapst Jeparoneneponoran Culegerea de teste este adresat& studentilor, rezidentilor, dermatologilor incep&tori, precum $i medicilor de familie, acoperind in fond capitolele programului universitar de instruire in domeniul dermatovenerologiei. Lucrarea este conceputi in calitate de asistenf’ didactic& de inifiere in pregatirea catre examenul testat de promovare la dermatovenerologie, precum si de admitere in rezidentiat COopunk Tecros BKMO'AeT BCE pasnensI y4eOHOl MporpaMMEl NO AepMaToBeHepos1OTMM, AOA Me;MIMHCKOrO YHMBEpCHTeTA H MIpeMHAsHA4eH MLA CTYEHTOB, PeSHMeHTOR, HAYHHAIOULAX ppaveli-nepmaroseneposoros, a TaKxe cemelimbix Bpaveli, Tecrsi MoryT McrlomsoBarLca B KaeCTBe MCXOMHOTO MeTOAHYECKOrO MaTepHaTa JIA NORTOTOBKH K 2K3aMeHY CTYMEHTAMH, & ‘Takxe [18 Bpaveli NpH NOCTyTIeHHH B pesHMeHTypy To AepMaToBeHEpoMOrHH. Redactor: Lidia Cassa. Corector: Nicolae Batranu Machetare computerizata: Deserierea CIP a Camerei Nationale a Cartit Dermatovenerologia in teste = Jlepumtovcneponors & tectax. Editia a Ia / ‘Mircea Botiu, Gheorghe Muget, Nina Fiodorova: Universitatea de Stat de Medicin& si Farmacie Nicolae Testemita din Rep. Moldova, Catedra Dermatovenerologie. - Ch. Tipografi ,rivon”. 2007. ~ 240 p. ISBN 978-9975-9679-4-5 500.x 616.5:616.97(679)=135.1=161.1 751291 Tniversina tea de Stat u¢ | “edna Farmocie © Tipografia Ericon”,2007 “Nicolae Testemijanus Fil WL oom Betiu si altii, 2007CUPRINS Anatomia, histologia si fiziologia pielii Aspecte de histopatologie si fiziopatologie cutanatd..... Diagnosticul dermatologi Tratamentul dermatologic. Piodermitele.. Micozele cutaneo-mucoase.............++ Epizoonozele (scabia, pediculozele).........+.e-+---eeeee Dermatozele alergice. Virozele cutanate... Afectiunile buloase....... Pere Eritemul polimorf, sindromul Stevens-Johnson. Afectiunile micobacteriene..... Toxidermiile, sindromul Lyell. Dermatozele profesionale... Psoriazisul. Lichenul plan. Bolile esutului conjunctiv.... - Manifestarile cutanate in insuficienta venoasa cronica........ Genodermatozele. Tumorile cutanate maligne. Porfiria cutanata tardiva, Vascullitele......ssesssssteeseeseeee Pitiriazisul rozat Gibert. Rovaceea.. Sindromul seboreic. Acneea vulgara. Alopecia areata. Vitiligo, Sifilisul Gonoreea. Trichomoniaza... Infectiile urogenitale cu Chlamydia si Mycoplasma Infectia HIV.. Cheia testelor. 13 14 24 28 33 44 47 34 58 62 63 67 69 69 18 80 82 85 89 91 94 95 96 100 101 4 120 122 124 235COJEPXKAHHE Anatomia, HCTONOTHS H HBHONOTHS KOKI... 127 Taromopdosorivieckne HaMeHeHnia B KO. 134 Ocosnote npanunnst anarHocTHKH GoneaHeli KoKH, 138 Octosibie mpuHusinit sevenns saGoneRanHit Kom 144 Tinonepaiires 147 TpuGkoasie saGonesanun KoxkH. 152 ‘DnwsooHOsH (NecoTKA, NeaNKynes) 162 Aamepruueckie jepwato3t.. 164 Bupycute sa6onenanns Koa. 170 Byainesiinie epmavosis. = 174 Muorosopstas 9kccyaTHBHias 9pHTeMa.. 177 ‘TyGepxy.nes Koren. Slenpa, 179 Toxcnaepmnn.. z 182 Hposbecchonansisre uepmaroaut. 183 Tleopnas. Kpacnii naocknit smal . 184 Bones coeannirrensioli tkaNn, - 189 Tlopaxenme —KoxH =p XpoHHYecKOH © Bewto3Holi 194 segocrarouocri. Hacaieacraennbie xepmaro3st... 195 BaoKayecrRennbie aGonenaHHs KOH. 198 Tosa Koxnas nopdupus. 201 Anaepruveckie sackyauTh. 203 Posopstit amuraii Gibert..... 205 POsaUEa....sessseeeeeeees er 206 CeGopes. Byasrapsbie yrput... 207 Kpyrosnanioe o6nsicenne. 209 Buruanro..... 210 Cupuane.. 2u Tonopes. . 224 Tpuxomontas... . 229 Heronopeiinsie saGonenanx, Movenonogoro tpakra, oGyeonaenne 230 Chlamydia n Mycoplasma. Bus-unexus Orera.... 232 235POORPy MOAPPr moam>ye MOORES mMOOPPF roOR>Y mOOR>A ANATOMIA, HISTOLOGIA SI FIZIOLOGIA CUTANATA Provenienta embriogenetica a pieliiz Exclusiv din ectoderm Exclusiv din mezoderm Exclusiv din endoderm Ectoderm si mezoderm Mezoderm si endoderm Din ectoderm se formeazi: Dermul si anexele cutanate Epidermul si anexele cutanate Hipodermul si anexele cutanate Exclusiv anexele cutanate Epidermul, dermul, hipodermul si anexele cutanate Din mezoderm se formeazi: Exclusiv cpidermul Exclusiv dermul Exclusiv hipodermul Epidermul si dermut Dermul si hipodermul Din endoderm se formeaz: Epidermul Dermul Hipodermul Anexele cutanate Nici unul din cele mentionate Originea embriogeneticd a melanocitelor: Ectoderm de acoperire Neuroectoderm Mezoderm Endoderm Nici unul din cele mentionate Succesiunea corecta a straturilor epidermului (incepind cu membrana bazala): Stratul lucid Stratul bazal Stratul_granulos Stratul spinos Stratul comos Numirul de randuri celulare ce formeazi stratul bazal: 1 23 5-10 10-15 15-208. Corneocitele sunt celule nucleate: A. Da B. Nu Celule rezidente in epiderm: Keratinocite Melanocite Fibroblasti Celule Langerhans Celule Merkel mon@>ye 0. Dendrocitele epidermului: Keratinocitele Melanocitele Celulele Langerhans Celulele Merkel Mastocitele monw> . Cota prezentei epidermice a melanocitelor: 1-2% 5-6% 10-12% 20-30% 40-50% mOOR> 12. Cota prezentei epidermice a celulelor Langerhans A. 1-2% B. 3-8% C. 10-15% D. 20-25% E. 40-50% 13. Functia principala a keratinocitelor stratului bazal: A. — Senzitiva B. Melanogeneza C.— Exeretoare D. — Germinativa E. — Secretoare 14, Realizeaza legaturile intercelulare in stratul bazal al epidermului: A. Fibrele de colagen B. _ Fibrele elastice C.— Desmozomii D. — Fibrele reticulare E. — Hemidesmozomii 15. Nu se incadreazi in keratogeneza: A, Eleidina B. Tirozina C. — Hialina D. — Keratohialina E, Tonofilamentele16, A. B. C D. E. moop> S mMIOP> mOOR> mOO@> POORPN 22. mOOD> 23. A, 8. 0. Nu se incadreazii in melanogenezi: Tirozina Dihidroxifenilalanina Acidul arahidonic Dopa-chinona Hidro-chinona Funetia celulelor Langerhans: Senzitiva Imunologi Excretoare Melanogenezi Keratogenezi Stratul granulos lipseste pe: Mucoase Palme si plante Semimucoase Patul unghial Corticala firului de par ‘Numarul de randuri celulare ce constituie in mod normal stratul granulos: 1 23 46 7-10 10-14 Prezenta topografica a stratului lucid: Fay Bulb pilar Palme si plante Patul unghial Mucoase Stratul conjunctum reprezinta: Parte a stratului comos, compacta, aderenta stratului granulos sau lucid Parte a stratului comos, superficial, realizeaza descuamarea fiziologic& Parte a stratului granulos Parte a stratului spinos Parte a dermului Stratul disjunctum reprezinta: Parte a stratului cornos, compacta, aderent& stratului granulos sau lucid Parte a stratului comos, superficiald, realizeaz& descuamarea fiziologicad Parte a stratului granulos Parte a stratului spinos Parte a dermului Prezenta topografica maximald a stratului cornos: MucoaseG mo 4. mOOD> mONP>P 26. MOORP>N moow> SPR 29. A B. 30. moap> Faya Pleoape Palme si plante Regiunea interscapulard |. Membrana bazala reprezinta: Jonetiunea dintre derm si hipoderm Jonctiunea dintre epiderm si derm Jonctiunea dintre epiderm si hipoderm Jonctiunea dintre hipoderm si fesuturile subiacente Jonctiunea epdermica intercelulara . Structura membranei bazale nu include: Hemidesmozomi Desmozomi Lamina lucida Lamina densa Fibre de ancora Constituengii membranei bazale la microscopul electroni Membrana plasmatica Lamina lucida Lamina di Lamina reticularis Lamina papilaris . Vascularizarea epidermului include: Doua rejele de vase sanguine (superficiala si profunda) O retea superficial de vase sanguine O refea profunda de vase sanguine O refea arcada vasculara ‘Nu este vascularizat . In epiderm keratina are un continut crescut de cistina gi sulf: Corect Incoreet . Corticala firului de par si unghii are un con{inut redus de cistina si sulf: Corect Incorect ). Stimuleaza cresterea indicelui mitotic al keratinocitelor: Estrogenii Acetilcolina Prostaglandina F Adrenalina Proctaglandina E . Straturile anatomice ale dermului Papilar Granular Reticularaa MOOR>Y MONEY MOOR>S PORES monp>Ee Ss MDOmPeZ w> S A Spinos Comos Constituentii histologici ai dermului: Substanta fundamentala Keratinozomi (granule lamelare Odland) Sistem fibrilar Sistem celular . Sistemul celular normal al dermului nu include: Fibroblasti Histiocite Melanocite Fibrocite Mastocite . Sistemul fibrilar al dermului nu include: Substanta fundamentala Fibre de colagen Fibre elastice Fibre de reticulina (argirofile) Tonofibrile . Substantele sintetizate in mod normal de fibroblasti: Colagen Elastina Hialina Mucina Mucopolizaharide Acizii aminafi predominanti in fibrele de colagen: Glicina Hidroxiprotina Prolina Valina Leicina . Fibrele elastice difera de cele de colagen prin confinutul mult mai redus de hidroxiprolina: Corect Incorect . Anexele cutanate nu includ: Glande sebacee Glande sudoripare Vase si nervi cutanati Unghii Fire de par . Tipul secretiei glandelor sudoripare apocrine: Merocrin.moOw>s moow moamps moowrs MOOM>E MOODES mMoOUPS 4 48. a Holocrin Holomerocrin Toate cele mentionate Nici unul din cele mentionate Tipul de secrefie a glandelor sudoripare ecrine: Meroerin Holocrin Holomerocrin Toate cele mentionate Nici unul din cele mentionate Tipul de secretie a glandelor sebacee: Merocrin Holocrin Holomerocrin Toate cele mentionate Nici unul din cele mentionate Ariile cutanate lipsite de glande sudoripare apocrine Axile Regiunea genital si perigenitala Regiunea perinala Regiunea mamelonului Palme si plante . Ariile cutanate lipsite de glande sebacee: Frunte Scalp Torace Palme si plante Barbie . Ariile cutanate lipsite de glande sudoripare: Palme $i plante Glandul penian Versantul mucos al preputului Labiile mici Regiunea pubian& Categoriile de par: Lanugo Imago Velus Peri intermediari Peri definitivi (terminali) Tipul predominant de melanin& si culoarea pirului respectiva: . Eumelanina A. Rosie . Feomelanina B. Castanie Tricosiderina C. Galben-rogcat49. 50. 51 MOOU>Y Bry wry D>Y monw>y monery pre 10 Definitiile corespunzatoare ale ciclului pilar: Anagen ‘A. Reducerea activititii piloformatoare Catagen B. Dezvoltarea activa pilara Telogen C. Repaus pilar complet Melanina se dezvolta din tirozina: Corect Incorect Chalona epidermica reprima mitozele bazale: Corect Incorect Stimuleaza epidermopoieza: Androgenii Corticosteroizii Hormonii tiroidieni Extractele de timus Vitamina D Inhib& melanogeneza Cortizonul Hormonii tiroidieni Prolactina Aldosteronul Estrogenii si androgenii Stimuleaz& pigmentogeneza: Vit. C, BI Hidrochinona Cuprul Arsenicul Radiatiile ionizante si cele termice Secretia sebacee este inhibata de estrogeni Corect Incorect Androgenii stimuleaza pilogeneza la nivelul partii paroase a capului Corect Incorect Androgenii inhiba pilogeneza la nivelul barbii si tranchiului: Corect Incorect Limfocitele nu se gasesc in mod normal la nivelul epidermului Corect Incorect Funcfiile epidermice specifice (proprii numai epidermului) Keratogenezimoow e 2, moam> 3 3, moom> 64, A B c. D. E 65. A B. c D. E 66. A. B. Cc D. E. 67. A B. 68, moow> Melanogenez& Termoreglare Plasticitate Neurovascular Functiile dermice specifice (proprii numai dermului): Rezisten{a (tensiune cutanata) Elasticitate Plasticitate Keratogeneza Melanogenez& Manifestirile histologice de imbatranire a pielii ingrosarea epidermului Subjierea fibrelor de colagen Subjierea fibrelor elastice ScAderea epidermopoiezei Diminuarea rejelei vasculare Aparatul secretor al pielii Glande sebacee Glande Mebomius Glande Tyson si Montgomery Glande Littre Glande sudoripare Constituentii normali ai sudorii Uree Acid lactic Colesterol Apa NaCl Constituentii normali ai sebumului Trigliceride Acizii grasi liberi Glucide Colesterol Scualen Filmul hidrolipidic cutanat are un pH bazic: Corect Incorect Structurile anatomice responsabile de senzatiile tactile si presiune (mecanoreceptie) Corpusculi Krauze Corpusculi Ruffini Corpusculi Meissner Discuri gi celule Merkel Corpusculi Pacini u69. Structurile anatomice cutanate responsabile de senzatiile termice A. Corpusculi Meissner B. — Corpusculi Ruffini C. — Corpusculi Krause D. _ Discuri si celule Merkel E. Corpusculi Pacini ASPECTE DE HISTOPATOLOGIE $I FIZIOPATOLOGIE CUTANATA Termenii si definitiile histopatologice corespunzitoare: 70, Acantozi A. Ingrosare marcata a stratului cornos 71, Acantoliza B. Keratinizare incomplet& 72, Spongiozit C. Alterare a coeziunii intercelulare epidermice 73. Hiperkeratoza D. ingrosare a stratului_ spinos 74, Parakeratozi E. Distensie patologicd a spafiilor intercelulare cu edem intercelular Termenii si definitiile histopatologice corespunz&toare: 75. Degenerescenta hidropicd A. Ingrosare patologic& a stratului granulos 76. Cariorexis B. Aparitie a unui material omogen, eozinofil, strilucitor in dermul superficial 77. Granulom C. Dezintegrare a nucleelor celulare 78. Hipergranuloza D. Vacuolizare a celulelor stratului bazal 79. Degenerescenta hialina E, Inflamatie cronic’ cu aglomerari in special de limfocite, macrofage, celule gigante Langerhans Procesele de histopatologie epidermic&: Hiperkeratozi Infiltrate inflamatorii acute si cronice ‘Acantolizi Acantozi Papilomatozit MOOW>S ey Procesele de histopatologie dermicé: Inflamatie granulomatoas& Diskeratozi Papilomatoza Spongiozi Hipergranulozi moawp Histopatologia acantozei: ingrosare a stratului spinos Keratinizare incompleta cu pastrarea nucleelor in celulele cornoase Alterare a coeziunii intercelulare epidermice ingrosare marcati a stratului cornos Edem intercelular (spinos/granulos) mMoUOW>e . Histopatologia acantolizei Ingrosare a stratului spinos Keratinizare incomplet& cu pistrarea nucleelor in celulele comoase Alterare a coeziunii intercelulare epidermice ingrosare marcati a stratului cornos pomsE. 84 S MOAwW>S MONU>S MOOB>S MOTHER MOOwER o> Edem intercelular (spinos/granulos) Hiperkeratoza ortokeratozica reprezint& cresterea numarului de celule comoase incomplet maturate Corect Incorect Hiperkeratoza parakeratozica reprezinta cresterea numérului de celule cornoase normal maturate Corect Incorect DIAGNOSTICUL DERMATOLOGIC Leziunile elementare primare Macula Papula Eroziune Pustula Urtica Leziunile elementare primare: Nodul Tubercul Exulceratie Bula Vezicula Leziunile elementare primare Lichenificare Pustula, Fisura, Crusté Urtica Leziunile elementare primare infiltrative: Vezicula Papula Nodul Urtica Bula Leziunile elementare primare exudative: Macula Untied Tubercul Bula Pustula Leziunile elementare primare cavitare’ Pustul Vezicula 3BCc. Bula D. — Urtica E. Papula 92. Leziunile elementare secundare: A Fisura B. Ulceratie C. Purpuri D, — Telengiectazie E. Lichenificare 93. Leziunile elementare secundare: A. Papuld B. Pustulé Cc Eroziune D Crusta E. Scuama 94. Leziunile elementare secundare: A. Nodozitate B. Vegetatie c Cicatrice D. —Excoriatie E. Tubercul Leziunile elementare primare si definitiile corespunztoare: 95. Macula A. Proeminen{a cutanata de consistent solid localizata in epiderm si dermul superficial 96. Papula B. Leziune necavitara, exudativa, proeminenté, edem circumscris al stratului papilar al dermului 97. Pustula C. O arie circumscris& de tegument cu coloratia modificata 98. Urtica D. O leziune proeminenta , circumscrisa, cavitara, plina de continut purulent Leziunile elementare primare $i definijiile corespunzatoare: 99. Vezicula A. O formatiune infiltrativa, proeminenta, sediul in hipoderm, poate ulcera, lasand cicatrici 100. Nodozitate B. O leziune proeminenté, cavitard, cu confinut sero- citrin, localizata intraepidermic 101. Tubercul C. O leziune elementar4, infiltrativa, circumscrisa, proeminenté, sediul in dermul profund, poate ulcera, lasdnd cicatrici 102, Bula D. O leziune proeminenti, cavitara, cu confinut sero- citrin, localizata intra- si sub-epidermal Leziunile elementare secundare si definitiile corespunzatoare: 103. Maculisecundaré A. Depozite pe suprafata piclii rezultate din uscarea unor serozititi existente 104, Scuama B. Lipsa de substanfa cu traiect liniar, produsi prin grataj 105. Crust C. Discromia suprafetei lezionale in urma evolutiei leziunilor precedente 4106. 107 108, 109. 110. UL. 112, 113 m va bo = vo » m 115. m oo 116. Fisuri D. Depozite de celule comoase exfoliate Excoriafie E. Pierdere de substanta liniard, datorata pierderii elasticitagii cutanate Leziunile elementare secundare gi definitiile corespunzatoare: Eroziune ‘A. Repararea unei pierderi de substanfa prin fesut conjunctiv de neoformatie, fara glande si fire de par Ulceratie B. Excrescente papilomatoase grupate Cicatrice . ingrosarea limitaté a unei zone de tegument constand in accentuarea desenului cutanat Lichenificare D. O pierdere de substanfa, care afecteazA atat epidermul cat si dermul, producandu-se cicatrici Vegetatie E. O pierdere de substanfa superficial ce intereseaz& epidermul Definitia urtici Elevatie palpabilé circumscris’, proeminenti, avand caracter infiltrativ, localizata la nivelul epidermului sau dermului superficial Leziune necavitaré, exudativa, proeminenti, ce reprezinté un edem circumseris al stratului papilar al dermului Modificare circumscris& a culorii si texturii pielii, lipsind modificarea reliefului cutanat Leziune cavitar’, superficial sau profund’, proeminent&, circumscrisa, cu confinut purulent ‘Acumulare vizibili de fluide intra- sau subepidermice, confinut seros sau sero- hemoragic, dimensiunea mai mare de 1 em Definitia bulei: Elevatie palpabilé circumscrisé, proeminent’, avand caracter infiltrativ, localizaté la nivelul epidermului sau dermului superficial Leziune necavitari, exudativa, proeminenté, ce reprezint& un edem circumscris al stratului papilar al dermului Modificare circumscrisa a culorii si texturii pieli, lipsind modificarea reliefului cutanat Leziune cavitar’, superficiala sau profundi, proeminenta, circumseris’, cu conginut purulent ‘Acumulare vizibilé de fluide intra- sau subepidermice, confinut seros sau sero- hemoragic, dimensiunea mai mare de 1 cm Definitia maculei Elevatie palpabila circumscrisé, proeminenti, avand caracter infiltrativ, localizata la nivelul epidermului sau dermului superficial Leziune necavitara, exudativa, proeminent, ce reprezinté un edem circumscris al stratului papilar al dermului Modificare circumseris& a culorii si texturii pielii, lipsind modificarea reliefului cutanat Leziune cavitar’, superficiala sau profunda, proeminent’, circumscrisé, cu confinut purulent ‘Acumulare vizibilé de fluide intra- sau subepidermice, confinut seros sau sero- hemoragic, dimensiunea mai mare de 1 cm Definitia papulei Elevatie palpabila circumscrisi, proeminenti, avand caracter infiltrativ, localizata la nivelul epidermului sau dermului superficial Leziune necavitar’, exudativa, proeminenti, ce reprezinté un edem circumseris al stratului papilar al dermului 1sva 117. vo 118, 119. yo 2 m 120. 16 Modificare circumscrisé a culorii si texturii pielii, lipsind modificarea reliefului cutanat Leziune cavitara, superficial’ sau profunda, proeminent&, circumscrisi, cu continut purulent Acumulare vizibila de fluide intra- sau subepidermice, confinut seros sau sero- hemoragic, dimensiunea mai mare de | cm Definitia pustulei Elevafie palpabilé circumscrisi, proeminenta, avand caracter infiltrativ, localizata la nivelul epidermului sau dermului superficial Leziune necavitara, exudativa, proeminenti, ce reprezint’& un edem circumscris al stratului papilar al dermului Modificare citcumscrisa a culorii si texturii peli lipsind modificarea reliefului cutanat Leziune cavitara, superficial sau profunda, proeminenta, circumscrisa, cu continut purulent Acumulare vizibila de fluide intra- sau subepidermice, conjinut seros sau sero- hemoragic, dimensiunea mai mare de | em Definitia veziculei Leziune infiltrativa, necavitara, proeminenta, ce reprezinta un infiltrat dermic profund, cu evolutic, de obicei, spre ulceratie si cicatrici Leziune cavitara proeminenti cu continut fluid clar, dimensiuni mai mici de 1 cm, localizata exclusiv in epiderm Leziune infiltrativa ferma, palpabila, bine delimital hipoderm Leziune cavitar& proeminent& cu continut fluid, dimensiuni mai mari de 1 em, localizata epidermal si/sau subepidermal Nici una din cele menfionate cu sediul in dermul profund si/sau Definitia nodozitatii (nodus) Leziune infiltrativa, necavitara, proeminent’, ce reprezinta un infiltrat dermic profund, cu evolutie, de obicei, spre ulcerafie si cicatrici Leziune cavitara proeminenta cu continut fluid clar, dimensiuni mai mici de 1 cm, localizata exclusiv in epiderm Leziune infiltrativa ferma, palpabild, bine delimitatd, cu sediul in dermul profund si/sau hipoderm Leziune cavitaré proeminenté cu confinut fluid, dimensiuni mai mari de 1 cm, localizata epidermal si/sau subepidermal Nici una din cele menfionate Definitia bulei Leziune infiltrativa, necavitara, proeminenté, ce reprezinta un infiltrat dermic profund, cu evolutie, de obicei, spre ulceratie si cicatrict Leziune cavitar’ proeminenta cu confinut fluid clar, dimensiuni mai mici de 1 om, localizata exclusiv in epiderm Leziune infiltrativa ferma, palpabila, bine delimitata, cu sediul in dermul profund gi/sau hipoderm Leziune cavitari proeminenté cu confinut flui localizata epidermal si/sau subepidermal Nici una din cele mentionate , dimensiuni mai mari de 1 cm,12] S MUOR>S MoOMES MOOP>S Sep H FO F R a 8 3 8 mMoOD> MOODS 128. Definitia tuberculului: Leziune infiltrativa, necavitara, proeminenta, ce reprezinta un infiltrat dermic profund, cu evolutie, de obicei, spre ulceratie si cicatrici Leziune cavitard proeminenta cu continut fluid clar, dimensiuni mai mici de 1 om, localizata exclusiv in epiderm Leziune infiltrativa ferma, palpabil4, bine delimitat’, cu sediul in dermul profund si/sau hipoderm Leziune cavitari proeminenté cu continut fluid, dimensiuni mai mari de 1 cm, localizata epidermal si/sau subepidermal Nici una din cele mengionate Eritrodermia este o afectare selectiva si partiala a tegumentelor: Corect Incorect Definitia maculei secundare’ Produs al uscarii unui secret sau exudat la suprafata pielii Pierdere de substanfa liniard, produsa prin grataj Modificari de coloratie cutanata produse in rezultatul evolufiei leziunilor precedente Agregate de celule comnoase exfoliate Pierdere de substanta cutanati liniard, consecint& de carenta a elasticit i pielii Definitia excoriatiei: Produs al uscarii unui secret fluid sau exudat la suprafata pielii Pierdere de substanf& liniara, produsa prin grataj ; Modificari de coloratie cutanat& produse in rezultatul evolutiei leziunilor precedente Agregate de celule cornoase exfoliate Pierdere de substanta cutanati liniard, consecinja de carenta a elasticitatii pielii Definitia crustei: Produs al uscdrii unui secret fluid sau exudat la suprafata pielii Pierdere de substanfa liniara, produsa prin grataj ‘Modificari de coloratie cutanata produse in rezultatul evolutiei leziunilor precedente Agregate de celule comoase exfoliate Pierdere de substan{a cutanati liniard, consecintd de carenté a elasticitati pielii Definigia fisurii Produs al uscérii unui secret fluid sau exudat la suprafafa pielii Pierdere de substanfi liniara, produsé prin grataj Modificari de coloratie cutanaté produse in rezultatul evolutiei leziunilor precedente Agregate de celule comoase exfoliate Pierdere de substanfa cutanati liniard, consecingé de carenté a clasticitatii piel Definitia scuamei: Produs al uscdrii unui secret fluid sau exudat la suprafata pielii Pierdere de substanfi liniara, produs& prin grataj Modificiri de coloratie cutanat& produse in rezultatul evolutiei leziunilor precedente Agregate de celule comoase exfoliate Pierdere de substanfa cutanati liniard, consecint& de caren a elasticitafii piel Definitia ulceratiei: Sechela cutanata rezultatA prin substituirea zonei afectate cu tesut fibros 791291 Universitatea de Stat de ‘Medicina gl Farmacie Nicolae Testemitanu» Biblioteca Stiintficd Med Le ell 7m Dp Ams mo aD 8 mh 0 AM>s mm 9 ADEs m 9 OPS 8 = s 2 ow> Excrescente papilomatoase grupate ingrosarea epidermului (uneori si a dermului) cu accentuarea cadrilajului normal al pielii Leziune cu pierdere de substan, a carei adancime nu depaseste membrana bazala si se vindec& fara cicatrici Leziune cu pierdere de substanfé, a carei adancime depaseste membrana bazala si se vindecd, de obicei, cu cicatrici Definitia eroziunii Sechel& cutanata rezultata prin substituirea zonei afectate cu fesut fibros Excrescenfe papilomatoase grupate ingrosarea epidermului (uneori si a dermului) cu accentuarea cadrilajului normal al pielii Leziune cu pierdere de substanfé, a carei adancime nu depageste membrana bazali si se vindec& fara cicatrici Leziune cu pierdere de substan, a carei adancime depaseste membrana bazala si se vindec&, de obicei, cu cicatrici Definitia cicatric Sechel& cutanata rezultata prin substituirea zonei afectate cu tesut fibros Excrescente papilomatoase grupate ingrosarea epidermului (uneori si a dermului) cu accentuarea cadrilajului normal al pielii Leziune cu pierdere de substanta, a carei adancime nu depaseste membrana bazala si se vindec& fara cicatrici Leziune cu pierdere de substanté, a carei adancime depaseste membrana bazala si se vindeca, de obicei, cu cicatrici Definitia lichenificarii: Sechela cutanati rezultata prin substituirea zonei afectate cu jesut fibros Excrescenfe papilomatoase grupate ingrosarea epidermului (uneori si a dermului) cu accentuarea cadrilajului normal al pielii Leziune cu pierdere de substan{a, a carei adéncime nu depaseste membrana bazala si se vindec fara cicatrici Leziune cu pierdere de substanf’, a carei adancime depaseste membrana bazala si se vindec8, de obicei, cu cicatrici Definiia vegetatici: Sechel& cutanata rezultata prin substituirea zonei afectate cu jesut fibros Excrescenje papilomatoase grupate ingrosarea epidermului (uneori si a dermului) cu accentuarea cadrilajului normal al pielii Leziune cu pierdere de substanf4, a carei adancime nu depiseste membrana bazala si se vindecd fara cicatrici Leziune cu pierdere de substanfi, a carei adancime depiseste membrana bazala si se vindecd, de obicei, cu cicatrici Dermatozele cu leziuni primare de macule: Vitiligo Pemfigus Vasculite alergiceSs moemes mo a & mooOp>Po mooD> BS PPS 2 Ss moow> S mooupe 3 MOODS = o> x Thtioz& vulgar Pitiriazis versicolor Dermatozele cu eventuale eritrodermii in evolutia clinica: Psoriazis Sifilis Limfom cu celule T Ihtioza vulgar Toxidermii post-medicamentoase Dermatozele cu leziuni primare de papule: Eritem nodos Psoriazis, Eritrasma, Lichen plan Verucd vulgara Dermatozele cu leziuni primare de pustule Vegetatii veneriene Sicozis vulgar Pitiriazis rozat Gibert Acnee vulgara Sicozis tricofitic Pustulele pot fi sterile (fara flora microbiana): Corect Incorect Dermatozele cu leziuni primare de tubercule Eritem polimorf Lupus vulgar Lupus eritematos Lepra Sifilis Dermatozele cu leziuni primare de nodozi Eritem nodos Purpura Henoch-Schonlein Tricofitie antropofilé Lepr Sifilis terfiar Dermatozele cu leziuni primare de vezicule: Rozacee Eczema Herpes simplex Pitiriazis rozat Gibert Dermatiti herpetiforma Duhring Dermatozele cu leziuni primare de bule: Sindrom Stevens-Johnson Psoriazis 19MUOU>T MOOWE es MUOMH>E MOOSE MOO & & z & 8 mMoOmPEE, mMOOUD>s a a MOODS: 8 Sindrom Lyell Pemfigus vulgar Porfirie cutanata tardiva Dermatozele cu leziuni primare de placi urticariene (urtici): Dermatita de contact (urzica) Epidermoliza buloasi ‘Angioedem Quincke Dermografism in parasimpaticotonie Lupus eritematos discoidal Dermatozele manifestand si placi urticariene Toxidermie Psoriazis Lupus eritematos de sistem Dermatita herpetiforma Duhring Mastocitoza Dermatozele caracterizate prin cresterea periferica i confluarea leziunilor: Sifilis Psoriazis Lupus vulgar Sindromul Lyell Sindromul Stevens-Johnson Dermatozele caracterizate prin gruparea leziunilor: Sifilis secundar in primul epizod Sifilis secundar in recidive Herpes Zoster Dermatita herpetiforma Duhring Pemfigus vulgar Dermatoza cu distributie dermatomala: Porfirie cutanati tardiva Eczema Sifilis secundar Herpes Zoster Scabie Dermatozele caracterizate prin distributia lineard a leziunilor: Herpes zoster Sclerodermia Nevii cutanagi Lupus eritematos Lichen plan Dermatozele cu leziuni situate in “cocarda”: Eritem polimorf Microsporia Favus Sifilis Acneea vulgara5 MUONS MUOwES MUOUE>S MOOw>G MUOBE>Z MOOwEE a z 8 8 2 3 & moow> 156 Dermatozele cu leziuni de tip serpiginos: Urticaria Sifilis terjiar Neurodermita Porfiria cutanata tardiva Rozacea Dermatoza cu leziuni grupate in “perechi” Pediculoza Sclerodermie Scabie Rozacee Psoriazis, Dermatozele cu leziuni monomorfe: Dermatita herpetiforma Duhring Psoriazis vulgar Eritem polimort Arteriolita alergica Ruiter Vitiligo Leziunile monomorfe nu sunt caracteristice pentru Urticarie Veruci vulgare Lichen plan Dermatité atopicd Eczema microbiand Dermatozele cu polimorfism veridic: Dermatita herpetiforma Duhring Vitiligo Eczema Psoriazis pustulos Lichen plan Leziunile veridic polimorfe nu sunt caracteristice pentru: Eritem exudativ Rozacee Pemfigus vulgar Pitiriazis versicolor Eczema Dermatozele-cu reactia izomorficé Kobner pozitiva Pemfigus vulgar Sclerodermie Psoriazis Scabie Lichen plan Obiectiveaza pruritul: Fisura aMOOMP> MOOS > mMoOw>s mooD S B 4 moOU>S 8 a MOOD Ulceratia Eroziunea Excoriatia Semnul Auspitz, Pruritul nu este caracteristic pentru: Psoriazis Prurigo Sclerodermie Micozis fungoid Dermatita atopicd a adultului Pruritul este caracteristic pentru Pititiazis rozat Jibert Eczema microbiana Eczema varicoas& Lichen plan T-limfom Afectiunile cu interesare comuna a comisurii bucale (perles, cheilité angulara): Candidoza Streptodermie Stafilodermie Herpes simplex tabial Herpes Zoster Afectiunile cu interesare comuna a mucoaselor: Ihtioza vulgar’ Sindrom Stevens-Johnson Pemfigus seboreic Lichen plan Psoriazis Afectiunile cu interesare predominant& a suprafetelor extensorii ale extremitafilor: Lupus vulgar Psoriazis Ihtioza vulgar Rozacee Eritem polimorf Afectiunile cu interesare predominanta a pliurilor: Ihtioza vulgara Ihtioza congenital Dermatita atopic Porfiria cutanata tardiva Pemfigus vegetant Afectiunile cu interesare unghial comuna: Microsporie Tricofifie cronica Pitiriazis versicolor Lichen planmoow>e POOB> se MOOB>, MOOMhs MOOBE Ee m & 3 & 3 S moamp wPS Ss Psoriazis Afectiunile cu alopecti non-cicatriciale Microsporie Sclerodermie Kerion Celsi Seboree Sifilis secundar Alopeciile cicatriciale Areata Lupica Favici Sifilitica Androgenic Afectiunile cu secrefie cutanata glandular redus&: Ihtioza Sclerodermie Seboree Dermatita atopic Micoze Afectiunile cu eritrodermizare comuna: Sifilis Psoriazis Eczema Sindrom Lyell Sindrom Stevens-Johnson TRATAMENTUL DERMATOLOGIC Citostaticele de uz dermatologic: Prospidina Metotrexat Metoxalen Indometacina Ciclofosfan Antimicoticele de uz dermatologic: Amfotericina B Ciclosporina A Astemizol Ketoconazol Grizeofulvina Ketoconazolul are un efect hepatotoxic: Corect Incorect 23MUOwPS MOOP>S MONEhS MOORES BOOBS moOmrS BPS MOOBES 2 Ketoconazolul posed o actiune antiandrogen minora: Corect Incorect Medicafia topicd antimicrobiand: Bacitracin& : Mupirocina Terbinafina, Zidovuding Polimixina Medicajia antivirala de uz dermatologic: Valaciclovir Vancomicina Aciclovir ‘Aceclidina Acitretin Antipaludicele de sintez& de uz dermatologic: Clothexidina Clorochina Hidroxiclorochina Hidroxizina Diaminodifenilsulfond Reactiile adverse la utilizarea antipaludecelor de sinteza: Fotosensibilizare Retinopatie Toxidermii lichenoide Prurit generalizat Anemie hemoliticd si agranulocitoz’ Medicatia topic& antiinflamatoare nesteroi Piroxicam Meloxicam Indomet Indigo-carmini Acid salicilic Medicatia antinflamatoare cu dermatocorticoizi Triamconolon Betametazona Itraconazol Clobetazol Mebendazol Reactiile adverse la utilizarea dermatocorticoizilor: Hipotricoz’, Atrofie cutanati Suprainfectare bacteriana i micotic& Inhibarea functiei suprarenalelor HiperpigmentatieMUOPPg MOOP>e MOOMP RE MUOEh, MOORS BOODPRR FPS & DODD Pe fata este preferabila utilizarea pomezilor cu dermatocorticoizi de potenta inalta: Corect Incorect Dermatocorticoizii cu activitate antiinflamatorie puternica si foarte puternica: Clobetazol propionat Betametazona dipropionat Hidrocortizon acetat Mometazona furoat Triamcinolon Dermatocorticoizii cu activitate antiinflamatoare modesté $i moderati: Prednisolon acetat Diflucortolona valerat Fluticazona propionat Betametazona dipropionat ‘Dexametazond Retinoizii aromatici — derivati ai vitaminei: proum Retinoizii sintetici de uz dermatologic: Tretinoin Etretinat Acitretin Izotretinoin Tzoniazid Reaotiile adverse la utilizarea sistemic& a retinoizilor sintetici Teratogenitate Hipersecretie a glandelor sudoripare si sebacee Hipertricoza Hipertensiune intracraniand Perturbairi hepatice si lipidice Antihistaminicele de uz dermatologic: Tiosulfat de sodiu Clemastina Clorura de calciu Loratadina Cetirizina Hiposensibilizantele de uz dermatologic Budesonida Gluconat de calciu Hexaclorciclohexan Tiosulfat de sodiu 25m MOND>S MONE>S MUOR>s mUOw>S mMoowEs < 8 s 8 8 mMoOOREs 8 MONB>S 26 Ciclopirox Imunostimulatoarele de uz dermatologic Levodopa Levamisol Astemizol Isoprinosina Interferonii Medicajia topica antiparazitara Todura de potasiu Sulful precipitat Cloramfenicol Crotamiton Hexaclorciclohexan Medi Rivanol Sulfat de zine Cignolin Tanin Podofilina ia astringenta si antiseptic’ in comprese umede Medicatia topica cu colorangi anilinici: Nitrat de argint Albastru de metil Violet de gentiana Fuesina bazic& Tinctura de iod Medicajia keratolitic& topica: Acid salicilic Acidul paraminobenzoic Rezorcina Ureea Acid lactic Medicatia topic reductoare (keratoplastica) Oleum cadini Oleum zinci Ihtiol Gudron de huila Cignolin Medicatia topica fotoprotectoare: Oxipsoralen Acid paraminobenzoic Acid tricloracetic Bromhidrat de chinind Antipirina194. 195. 196. 197. 198, S 8 moowes moow>y 3 MOOD>R MOOB>R moOmEE Ow>re 7 = Formele farmacologice si defini ile corespunzatoare: Paste A. Amestecuri de substante lichide in care se introduc diverse substante active solubile sau insolubile sub forma de suspensii Creme B, Un amestec in parti egale de pudre gi grasimi cu efect protector, sicativ si calmant Lofiuni C. Topice de consistent’ moale bazate pe excipienti grasi Pudre D. Amestecuri de grasimi hidrofile cu apa sau solutii apoase cu efect emolient, calmant si racoritor Pomezi E. Un amestec de excipienti pulverulenti cu efect absorbant, sicativ si protector PIODERMITELE Flora normala a tegumentului: Staphylococcus epidermidis Micrococcaceae Difteroizii Corynebacterium acnes Pseudomonas aeruginosa Agentii cauzali in piodermite Staphylococcus aureus Streptococcus pyogenes Pseudomonas aeruginosa Proteus vulgaris Trichophyton violaceum Maladia cauzata de germeni piogeni Pemfigus vulgar Psoriasis Porfirie cutanata tardiva Sicoza vulgara Sicoza parazitara Forma foliculara de piodermita: Impetigo contagios Tilbury-Fox Impetigo Bockhardt Intertrigo Erizipel Ectima Forma nefoliculara de piodermita: Impetigo Bockhardt Furuncul antracoid Furuncul Impetigo contagios Tilbury-Fox Sicozis vulgar Piodermita cu etiologie primara stafilococica: Ectima Eritrasma Erizipel 27R MoO PR MOON a = a moow> Erizipeloid Furuncul Piodermita cu etiologie primara streptococica: Furuncul antracoid Sicozis vulgar Foliculita superficial Erizipel Hidrosadenita Piodermitele si nivelul corespunzator de afectare primara Impetigo contagios A. Epidermul superficial in pliuri Intertrigo B. Epidermul superficial Celulits C. Foliculul pilos Impetigo Bockhardt D. Dermul Erizipel E. Hipodermul Definitia foliculitei Maladie supurativa, cronicé, granulomatoasd, se intalneste la imunodeprimati Inflamatie supurativa subacuti sau cronic, afecteaz& foliculul pilos in totalitate Inflamatie foliculara profunda, subacuti, a barbii si mustetii, survenind la barbatul adult Afectiune inflamatorie recurenta a glandelor sudoripare apocrine Infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necrozai Definitia sicozei vulgara Maladie supurativa, cronica, granulomatoasd, se intalneste la imunodeprimati Inflamatie supurativa subacuta sau cronica, afecteaza foliculul pilos in totalitate Inflamatie foliculara profunda, subacuta, a barbii si mustetii survenind la barbatul adult Afectiune inflamatorie recurent& a glandelor sudoripare apocrine Infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroza Definitia furunculului Maladie supurativa, cronic’, granulomatoasé, se intalneste la imunodeprimati Inflamajie supurativa subacuta sau cronica, afecteaza foliculul pilos in totalitate Inflamatie folicular& profundi, subacuta, a barbii si mustefii survenind la barbatul adult Afectiune inflamatorie recurenta a glandelor sudoripare apocrine Infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroz’ Definitia botriomicomului: Maladie supurativa, cronica, granulomatoasa, se intalneste la imunodeprimagi Inflamatie supurativa subacuta sau cronica, afecteaza foliculul pilos in totalitate Inflamatie folicular’ profunda, subacuti, a barbii si mustetii survenind la barbatul adult ‘Afectiune inflamatorie recurent’ a glandelor sudoripare apocrine Infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroza Definijia hidrosadenitei: Maladie supurativa, cronica, granulomatoasa, se intalneste la imunodeprimati Inflamafie supurativa subacuta sau cronica, afecteaz& foliculul pilos in totalitate Inflamatie foliculara profunda, subacuta, a barbii si mustefii survenind la barbatul adult Afectiune inflamatorie recurenti a glandelor sudoripare apocrine Infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroza216. 219. moO 220. w> 222. Definitia impetigo-ului contagios Infectie streptococica la nivelul comisurilor bucale Infectie piogenica profunda a pielii, caracterizata prin formarea de ulcerafii acoperite cu cruste presate aderente Infectie bacteriana a dermului si fesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate Infectie cutanata superficial buloasa (flicten) Inflamatie cu exudatie, crustificare gi fisuri in profunzimea pliurilor Definitia cheilitei angulare: Infectie streptococic’ la nivelul comisurilor bucale Infectie piogenicd profunda a pielii, caracterizati prin formarea de ulceratii acoperite cu cruste presate aderente Infecfie bacteriana a dermului si fesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate Infectie cutanat superficiala buloasa (flicten’) Inflamatie cu exudatie, crustificare gi fisuri in profunzimea pliurilor Definitia ectimei Infectie streptococica la nivelul comisurilor bucale Infectie piogenica profunda a piclii, caracterizati prin formarea de ulcerafii acoperite cu cruste presate aderente Infectie bacteriana a dermului si tesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate Infectie cutanatd superficiala buloasa (flictena) Inflamatie cu exudatie, crustificare si fisuri in profunzimea pliurilor Definitia erizipelului Infectie streptococica la nivelul comisurilor bucale Infectie piogenica profunda a pielii, caracterizati prin formarea de ulcerafii acoperite cu cruste presate aderente Infecjie bacteriana a dermului si tesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate Infectie cutanata superficiala buloasa (flictena) Inflamatie cu exudatie, crustificare gi fisuri in profunzimea pliurilor Definitia intertrigo-ului Infectie streptococica la nivelul comisurilor bucale Infectie piogenica profunda a pielii, caracterizati prin formarea de ulcerafii_acoperite cu cruste presate aderente Infectie bacteriana a dermului si {esutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate Infectie cutanata superficial buloas’ (flictend) Inflamatie cu exudatie, crustificare si fisuri in profunzimea pliurilor Furunculul antracoid este o forma diseminata de afectare a mai multor foliculi pilo- sebacei Corect Incorect Agentul cauzal primar in erizipel Staphylococcus epidermidis 29moow MONDE & mMOOW>N MOODPN & MoOw>N 3 MOODER & OOP>R POORER Staphylococcus aureus ‘Streptococcus, grup A Pseudomonas aeruginosa Erysipelotrix insidiosa Piodermitele nefoliculare Impetigo Bockhardt Furuncul antracoid Impetigo contagios Tilbury-Fox Impetigo bulos Intertrigo streptococic Piodermitele foliculare: Impetigo contagios Tilbury-Fox Impetigo bulos Sicoza vulgara Ectima Furunculul Stafilocociile pielii glabre. Impetigo Pemfigus epidemic al nou-nascutilor Pemfigus vulgar Eritrodermia Ritter von Rittersheim Eritrodermia Brocq Piodermitele nefoliculare: Impetigo contagios Tilbury-Fox Impetigo bulos Sicozis vulgar Ectima streptococica Furuncul Agentii cauzali primari in piodermitele foliculare: Staphylococcus aureus Streptococcus pyogenes Staphylococcus epidermidis Streptococcus viridans Staphylococcus albus Piodermitele streptococice: Furuncul antracoid Sicozé vulgar’ Impetigo contagios Erizipel Ectima in stafilodermii: Imunoterapia speci Anatoxina stafilococica Autovaccin Vaccin antistafilococic polivalent Piroterapiem 3 mMoOm>yN moOm>E 8 MOODS E MOOU>R MOOP>N myow>y g & MoOwrDy Autohemoterapie Imunoterapia nespecifica in stafilodermiile cronice: Vaccin antistafilococic polivalent Piroterapie Autohemoterapie Preparate imunomodulatoare Autovaccin Antibioticele de uz topic eficace in piodermite: Polimixina Mupirocina Bacitracina Loratadina Terbinafina Algoritmul de tratament local in stadiul de infiltratie al furuncului: Crioterapie Keratoplastice Curenti de inalta freeventa Dermatocorticoizi Comprese umede reci Algoritmul de tratament local la deschiderea furuncului: Solutii hipertonice Solutii dezinfectante Curenji de inalta frecventa Dermatocorticoizi Masaj Algoritmul de tratament local in sicozis vulgar: Antimicotice Antibiotice Dermatocorticoizi Coloranti anilinici Keratoplastice Agentii cauzali in piodermite Staphylococcus aureus Streptococcus pyogenes Pseudomonas aeruginosa Trichophyton violaceum Borrelia burgdorferi Factorii favorizanti in initierea piodermitelor: Focare cronice de infectie Igiend defectuoasa Diabet zaharat Malnutritie Psoriazis 313 moowEE moUOUEN S mMUODDN mMoOODPY eo Bee Hoes m Pe 32 Dermatozele complicate frecvent cu piodermite secundare: Scabia Pediculoza Dermatita atopic& Psoriasisul Pemfigusul vulgar Agentul cauzal major in impetigo-ul contagios: Streptococcus pyogenes Escherichia coli Staphylococcus aureus Proteus vulagris Pseudomonas aeruginosa Investigatiile informative in furunculozét Imunograma Antibiograma Examenul histopatologic Coprograma Glucoza sangelui MICOZELE CUTANEO-MUCOASE Keratomicozele: Rubromicoz& Pitiriazis versicolor Epidermofitie Microsporie Favus. Formele clinice de dermatofitii: Tinea capitis Tinea barbae Tinea versicolor Tinea cruris Tinea pedis Manifestarile clinice sugestive pentru tricofitia infiltrativ-purulent’ Macule inflamatorii cu descuamatie furfuracee, fara afectarea parului Placi alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu. contur policiclic discret, paral rupt la 0-2 mm de la emergent Placi alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafafa scuamoasi, fenomene inflamatorii variabile, parul rupt la 5-8 mm de la emergent& Leziuni inflamatorii cu evolutie centrifuga, acoperite cu scuame galbene in forma de farfurie avand un miros neplacut comparat cu cel al urinei de soareci Focare infiltrativ-purulente, cu eliminarea firelor de par, care afecteaza ariile paroase a scalpului si barbii Tricofitia infiltrativ-purulenta a scalpului nu se complica cu alopecie cicatriciala: Corect Incorect244. wo moO 245. o> MUAD>e mo p 49, a> 9 Manifestarile clinice sugestive pentru microsporia antropofila a scalpului 1-2 focare mari, delimitate, eritemato-scuamoase, cu hiperkeratoz& pronuntata, perii in focar rupji uniform la 5-8 mm de la emergenta, se extrag usor, avand un mangon alb la teacd Leriuni inflamatorii cu evolutie centrifuga, acoperite cu scuame galbene in forma de farfurie, avand un miros neplacut, comparat cu cel de urina de soareci Focare multiple de dimensiuni mici, contur discret, dispuse frecvent la periferia parti piloase a capului. Peri rupti partial si neuniform la 5-8 mm de la emergent Focare infiltrativ-purulente, care afecteaza ariile paroase a scalpului si barbii Placi alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, parul rupt la 0-2 mm de la emergenga Manifestirile clinice sugestive pentru favusul scalpului Macule neinflamatorii, cu descuamatie furfuracee, fara afectarea parului Placi alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, parul rupt la 0-2 mm de la emergent Plici alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaja scuamoasi, fenomene inflamatorii variabile, parul rupt la 5-8mm de la emergenfi Leziuni inflamatorii cu evolutie centrifuga, acoperite cu scuame galbene in forma de farfurie, avand un miros neplacut, comparat cu cel al urinei de soareci Focare infiltrativ-purulente, care afecteazi ariile paroase ale scalpului si barbii Favusul scalpului netratat nu evolueaza spre o alopecie cicatriciala Corect Incorect Manifestarile clinice sugestive pentru Tinea cruris (epidermofiia inghinala) Suprafete buloase, erodate, cu margini neclare, senzatii de arsur& Suprafeje eritematoase pe trunchi cu contur policiclic constant si descuamare abundenta Placi eritematoase policiclice, delimitate, pruriginoase, contur elevat si crestere periferic& Suprafete eritemato-pustuloase in ariile piloase, dureroase Placi eritematoase cu epidermul detagat, albicioas, strict localizate in pliuri Fungii cu artrospori ectotrix “megasporon* Trichophyton gypseum Trichophyton violaceum Trichophyton verrucosum Trichophyton tonsurans Pityrosporum ovale Manifestarile clinice sugestive pentru pitiriazisul versicolor: Macule neinflamatorii, cu descuamare furfuracee, de culoare pal-roza, cafenie sau alba Focare infiltrativ-purulente Placi alopetice rotunde, bine delimitate, cu suprafaja scuamoasa, cu fenomene inflamatorii variabile Leziuni inflamatorii cu evolutie centrifuga pe suprafata cirora se aflé scuame galbene, in forma de farfurie Leziuni dishidrozice la nivelul palmelor si plantelor 33OU>R MUAM>P MOOZ>R MoAwEP PY ™ 59 9 @ >R mMoAwEyp wrP a 3 a 2 3 8 2 3 Proba Baltzer in pitiriazisul versicolor este negativa: Corect Incorect Agentul patogen al microsporiei antropofile: Microsporum lanosum Microsporum gypseum Microsporum ferrugineum Microsporum canis Microsporum supgypseum Manifestirile clinice sugestive pentru microsporia zooantropofilé 1-2 focare mari, bine delimitate, eritemato-scuamoase, cu o hiperkeratozi pronunfati Perii sunt rupfi uniform, la 5-8 mm de la emergent Leziuni inflamatorii cu evolutie centrifuga, acoperite cu scuame galbene in forma de farfurie, avand un miros neplicut, comparat cu cel de urina de soareci Focare multiple de dimensiuni mici, contur discret, dispuse frecvent la periferia pari piloase a capului. Peri rupti partial si neuniform la 3-8 mm de la emergenji Focare infiltrativ-purulente, cu eliminarea firelor de par, care afecteaza ariile paroase a scalpului si barbii Placi alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, parul rupt la 0-2 mm de la emergent Microsporia scalpului de regula nu evolueaz& spre o alopecie cicatricial: Corect Incorect Agentul patogen al epidermofifiei plantare: Microsporum audoini Trichophyton tonsurans Trichophyton mentagrophytes var. interdigitale Epidermophyton floccosum Trichophyton verrucosum Agentul patogen al rubromicozei Trichophyton tonsurans Trichophyton verrucosum Trichophyton purpureum Trichophyton schoenleinii Trichophyton gypseum Fungii cu artrospori ectotrix “microides”: Trichophyton gypseum Trichophyton violaceum Trichophyton verrucosum Trichophyton tonsurans Pityrosporum orbiculare Levurozele: Tricofitie Candidoza Pitiriazis versicolormoO w>R mMoUOw>Y 3 P>y mon = s MOO@>R MOOBPR MOAB g £ moowry Eritrasma Criptococoza Tintele biologice ale levurilor. Piclea Mucoasa Unghiile Organele interne Firele de par Manifestitile clinice sugestive pentnu tricofitia superficiala a scalpului Macule neinflamatorii, cu descuamatie furfuracee, faré afectarea parului Placi alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, parul rupt la 0-2 mm de la emergent Placi alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaja scuamoasi, fenomene inflamatorii variabile, parul rupt la 5-8 mm de la emergent Leziuni inflamatorii cu evolufie centrifuga, acoperite cu scuame galbene in forma de farfurie avand un miros neplacut comparat cu cel al urinei de soareci Focare infiltrativ-purulente, care afecteaza ariile paroase a scalpului si barbii Tricofiia uscati de regulé evolueaza spre o alopecie cicatricial Corect Incorect Agentul patogen al microsporiei zooantropofile: Microsporum audoini Microsporum ferrugineum Microsporum canis Microsporum supgypseum Microsporum gypseum Agentul patogen al favusului Trichophyton mentagrophytes Trichophyton tonsurans Trichophyton schoenleinii Trichophyton verrucosum idermophyton floccosum Agentul patogen comun pentru Tinea cruris Microsporum audoini Trichophyton tonsurans Trichophyton gypseum Epidermophyton floccosum Trichophyton verrucosum Expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis: Focar de alopecie cu piele intact’ Focar de alopecie prin ruperea firelor de pir cu piele eritematoasa si scuamoasé Focar de alopecie cu cicatrici hipertrofice Focar infiltrativ-purulent pseudotumoral, eliminarea perilor si puroiului la presiune Focare de alopecie in “luminiguri” 35mMOOWPR MOORE R MOOD>R 3 MOND >R B Ss MOOR>R 3 MOOMPN PPR MOOBPS & Agentii patogeni ai tricofitiei infiltrativ-purulente: Trichophyton rubrum ‘Trichophyton verrucosum Trichophyton tonsurans Trichophyton violaceum Trichophyton gypseum Pseudomicozele: Candidoza Rubromicoza Pitiriazisul versicolor Actinomicoza Eritrasma Agentii patogeni in tricofitia uscaté (superficial): Trichophyton gypseum Trichophyton verrucosum Trichophyton tonsuran Trichophyton schoenlei Trichophyton violaceum Microscopia caracteristica pentru pilomicozele dermatofitice: Celule levurice Cock Artrospori Miceli Pseudomicetii Microscopia caracteristicd pentru dermatofitiile palmo-plantare Micelii scurte Miceli lungi Pseudomicelii Celule levurice Spori Tintele de afectare tipic’ in tricofitia infiltrativ-purulenta: Palmele Plantele Ariile barbii si mustafii Scalpul Patul unghial Tintele de afectare tipicd in microsporie Partea piloas& a capului Plantele Palmele Pielea glabra Unghiile Tintele de afectare tipica in epidermofitia plantar’: Unghiile plantare I si V Toate unghiilemoa FOOUSY MOOBPY MIOB>Y POOB>Y BSOB>Y MOORES S MOOW>SN Spatiile interdigitale plantare I si lV Toate spatiile interdigitale Bolta plantara Testele informative in diagnosticul pozitiv de candidoza: Lampa Wood Medi de cultura Microscopie Biopsie Testul Baltzer Mediul comun de proba in identificarea fungilor prin culturi: Celular McCoy Lowenstein-Jensen Sabouraud PPLO Leventhal Antimicoticele sistemice eficace in dermatofitii: ‘Natamacina Grizeofulvina Astemizol Ketoconazol Nistatina Topicele antimicotice: Clobetazol Clotrimazol Ketoconazol Polimixina Terbinafina Sursele esentiale de infectare in tricofitia infiltrativ-purulenta: Persoana bolnava Bovine Pisici Caini Rozitoare Fungi antropofili Microsporum ferrugineum Trichophyton schoenleinii Microsporum canis Trichophyton rubrum Trichophyton verrucosum Fungi zooantropofili: Trichophyton violaceum Epidermophyton floccosum Trichophyton verrucosum Microsporum canis Trichophyton gypseum 37& moowPpe POODPR MOOw>R MOOMPR MOADPN & mOORPE & MOOD>D » >B s Tintele de afectare in dermatofit Mucoasele Semimucoasele Pielea Unghiile Parul Fungi dermato Microsporum canis Trichophyton verrucosum Sporotrix schenckii rosporum ovale Trichophyton purpureum Materialul biologic de rutina in diagnosticul de laborator al dermatofitiilor: Eliminarile urogenitale Sputa Firele de par Unghiile Scuamele Metodele diagnostice informative in dermatofiti: Examinare in lampa Wood Microscopie Medi de culturé Citodiagnostic Tzanck Diascopie Fungii endotrix: Trichophyton gypseum Trichophyton violaceum Trichophyton verrucosum Trichophyton tonsurans Trichophyton schoenleinii Fungi ectotrix: Microsporum spp. Trichophyton gypseum Trichophyton schoenleinii Trichophyton tonsurans Trichophyton verrucosum Micozele profunde: Micetom Cromomicozé Candidoza Sporoticozi Micozis fungoid Agentii patogeni in pitiriazisul versicolor: Candida albicansmoow Bg PUOmPy MOOR>Z mooePy MUOWPR MOOMPR moawPre = yoOrPry Pityrosporum ovale Pityrosporum orbiculare Corynebacterium minutissimum Malassezia furfur Metodele diagnostice informative in pitiriazis versicolor Microscopie Medi de cultura Lampa Wood Proba cu iod Diascopie Tintele de afectare tipica in tricofitia uscata (superficial) Scalp Plante Palme Unghii Pielea glabra Sursele esentiale de infectare in microsporia zooantropofila: Copilul bolnav Bovine Pisici Caini Rozatoare Formele clinice in epidermofitia plantara: Verucoasé Eritemato-scuamoasi Intertriginoasi Pustuloasé Dishidrozica Micozele cutanate cu fluorescent pozitiva in examenul cu lampa Wood Microsporie Tricofitie Candidozi Pitiriazis versicolor Favus Tintele de afectare tipic& in rubromicoza: Exclusiv unghiile plantare I si V Toate unghiil Exclusiv spatiile interdigitale plantare I si IV Toate spatiile interdigitale Ariile laterale si dorsale ale plantelor Microscopia caracteristicd in candidoz& Micelii (hife) Pseudo-micelii (pseudo-hife) Artrospori endotrix Artrospori ectotrix 39m MOOW>R MONB>Y MONB>R MoowP>R 8 8 8 & MOODS 8 moom>E 40 mUOWPE Celule levurice inmugurite Formele clinice de candidoz& cutanata: Stomatita Intertrigo Afectarea palmelor si plantelor Balanopostit’ si vulvovaginita Paronihie Formele clinice de candidoza a mucoaselor: Paronihie Balanopostita si vulvovaginita Perles Margaritarel Intertrigo Semnele clinice de candidoz&: Focare hipopigmentate, la periferie fundal hiperpigmentat Focare erodate, macerate, la periferie cu epiderm detasat Depuneri albicioase, cazeoase, initial ugor detasabile Depuneri membranoase, hemoragice, initial fixe Focare-fiice adiacente Topicele eficace in tratamentul candidozei: Cotrimoxazol Ketoconazol Clotrimazol Clobetazol Albastru de metilen Preparatele de uz general eficace in tratamentul candidozei Grizeofulvina Nistating 1-2 min UA/zi Fluconazol Ketoconazol Itraconazol Micozele din grupul dermatofitiilor: Eritrasma Microsporie Tricofitie Rubromicozi Favus Formele clinice ale rubromicozei Plantara Palmo-plantara Generalizata Unghiala Scalpuluimooppe MOOD>R MoOODrR MOOw>Y & & MOOR>Y & moop>ye 308. 309. 310. 3il 312 313, Sursele esentiale de infectare in dermatofitii: Bolnavi Pisici Caini Bovine Insecte Investigatiile informative in diagnosticul tricofitiei supurative Examen microscopic insamantari pe medii de cultura Examen cu lampa Wood Aprecierea fenomenului “faguri de miere” Teste cutanate Antimicoticele sistemice eficace in pitiriazis versicolor: Grizeofulvina Ketoconazol Itraconazol Nistatina 1-2 mln UA/zi Fluconazol Doza zilnicd de grizeofulvina eficace in pilomicoze dermatofitice (mg/kg): 10-14 Algoritmul curativ topic in Tinea capitis. Keratolitice Tinctura de iod Dermatocorticoizi Antimicotice Keratoplastice Concentratia de KOH pentru realizarea microscopiei directe a dermatofitilor: 0,5% 2% 5% 10% 20-40% Micozele $i fluorescenta corespunzitoare la examinare cu lampa Wood. Microsporia zooantropofila A. Rosu-coral Microsporia antropofilé B. Galben-verzuie Pitiriazis versicolor C. Verde-pali Erirasma D. Lipseste Trichofitie E. Verde-vie Specia dominant de candida in patologia dermatologica Candida krusei Candida stelatoidea 41we moompY mone>e moo a a zB MOOD>Y monm>: % moaeD> 319. moaAD> 320. A B Candida tropicalis Candida albicans Candida glabrata Candida albicans nu este un saprofit exclusiv pentru Cavitatea bucala Tubul digestiv Uretra si vezica urinara Vagin Pielea sanatoasa Factorii de teren pentru candidozi Diabetul zaharat Contraceptia oral Tetraciclinele sistemice Hipotermia Graviditatea Debutul tipic al onixisului candidozic: Baza unghiei Marginile laterale ale unghiei Marginile anterioare ale unghiei Patul unghial Articulatia interfalangiand distal Afectarea comisurii labiale (perlesul) este caracteristic’ pentru: Rozacee Candidoza Sifilis Streptoderii Lupus vulgar Secrejia vaginal tipicd in vulvovaginita candidozicd: Mucoasa Purulentd Branzoasa Spumoasi Hemoragi Pulsurile saptamanale suficiente in puls-terapie cu itraconazol pentru Tinea unguium plantara: WRU in puls-terapia cu itraconazol pentru Tinea unguium palmara sunt necesare 3 pulsuri stptimanale Corect Incorect321 moore monDD> 8 MONEY 324, MoOw>y MOAD>e moOD> & & 8 mMoop> Semnele clinice distincte ale sicozisului parazitar (vs. cel vulgar) Infiltratie mai pronunjata Infiltratie mai discret Evolutie acuta Evolutie recidivanta. ‘ Margine bine delimitata Topicele antimicotice Clobetazol Clotrimazol Betametazona Terbinafina Naftifina Derivatii imidazolici antimicotici: Metronidazol Clotrimazol Ketoconazol Bifonazol Ciclopiroxolamina Numarul rezultatelor micologice negative necesare pentru controlul vindecarii in pilomicoze awe Nu se apreciaza Termenul inifierii controlului de vindecare micologica in pilomicoze 1 siptamana 2 saptimani 3 s&ptamani 4 siptamani 6 saptamani SCABIA, PEDICULOZA Leziunile patognomonice pentru scabie Vezicula perlata Urtica Scuama Pustula Santul acarian Complicatiile freevente in scabie Eczematizare Piodermizare Vitiligo Alopecie Hipertricoza ryMOODr>RS MONEY 3 8 8 moOw>y MOORE Y moomPe 8 mIow>y & moaAery wre 44 Vectorii de transmitere a scabiei umane: Bolnavi Obiecte personale si de anturaj ale bolnavului Tantari Muste Soareci Sursele de infectare in pediculoza: Animale domestice ‘Animale casnice Animale silbatice Persoane bolnave prin contact direct Persoane bolnave prin contact indirect Sugestive in diagnosticul pediculozei pielii capului Depistarea parazitilor adulti pe scalp Prezenfa oualor parazitului (lindeni) Teste cutanate Biopsie cutanata Leziuni de impetigo pe scalp Caile de infectare in scabie: Sexuala Direct de contact Indirecta de contact ‘Aerogena Alimentara Zonele de afectare preferentiala in scabie la adult Fata si gat Spatiile interdegetale ale mainilor Abdomen’ Palme si plante Fese si coapse Semnele clinice sugestive pentru scabie: Papule plate ombilicate Santul acarian gi vezicule perlate Prurit sever cu exarcerbare nocturna, Prurit cu exarcerbare la rece Semnu! Hardi Particularititile clinice ale scabiei la copii Afectarea mucoaselor ‘Afectarea faciala Afectarea palmo-plantara Prurit discret sau absent Impetiginizare frecventa Semnele clinice sugestive pentru ftiriaza pubiana: Depistarea parazitilor adulti si ou’ Prurit intensExcoriatii, uneori impetiginizate Vezicule perlate grupate Macule caerulee Topicele eficiente in tratamentul scabiei Crotamiton Benzoil peroxid Benzoat de benzil Sulf precipitat Lindan Topicele antiscabiene si concentratiile corespunzatoare pentru adulti Sulf precipitat A. 20% Benzoat de benzil B. 60% Lindan C. 6% Tiosulfat de sodiu D. 20-33% HCI E.1% Topicele antiscabiene si concentrajiile corespunzitoare pentru copii sub 10 ani: Sulf precipitat A. Contraindicat Benzoat de benzil B. 10% Lindan C.3% Tiosulfat de sodiu D. 30% HCI E, 10-15% Formele clinice de pediculoza Scalpului Palmo-plantara Corpului Pubiana Genitala Originea agentilor patogeni ai pediculozelor: Arahnide Bacterii Insecte Virusi Fungi Agentii patogeni ai pediculozelor: Pediculus humanus capitis Phtirius pubis Sarcoptes hominis Pediculus humanus corporis Larva migrans Complicatiile comune in pediculoza pielii capului: Piodermite secundare Alopecie in focare Descuamarea scalpului Pete hiperpigmentate pe frunte Pitiriazis alb 4s51 moAw>e MOOw> 8 MUOUEY g mooery a = mOOwD> 356 moomry moomD> 3 & Semnele clinice sugestive pentru pediculoza pielii capului Depistarea parazitilor adulti pe scalp Depistarea lindenilor Prurit Impetiginizare secundara. Macule cerulee Optiuni curative eficace si sigure in pediculoza pielii capului Gaz lampant + ulei vegetal 3:1 Lindan 1% in pudra sau lotiune Permetrina sau malathion Benzoil peroxid Cotrimaxazol oral Algoritmul curativ rational in pediculoza corporala Benzoat de benzil Benzoil peroxid Antihistaminice Anestezice Prelucrarea sanitaré a vesmintelor Algoritmul curativ in ftiriaza pubian’: Raderea pilozit&tii pubiene Benzoat de benzil Benzoil peroxid Benzil penicilin& Lindan Preparatele optionale in tratamentul scabiei: Hexaclorciclohexan Benzpiren Benzoat de benzil Sulf Sulfone DERMATOZELE ALERGICE Reactiile de hipersensibilizare (Gell si Coombs) carcteristice pentru eczema alergica de contact: Tip! Tip Tip III Tip IV Toate cele mentionate Semnul histopatologic caracteristic pentru eczema acuta: Acantoza Spongioza Parakeratoza Hiperkeratoz& Acantolizi58. MoOD>e mooD> 3 3 moowpy mooppy 8 nhoOw>y B>y wry a z mMoOAD>yY Antiinflamatorul nesteroidian preferential in tratamentul dermatitei atopice: Meflochina Metoxsalen Meloxicam Clobetazol Mebendazol Manifestarile clinice sugestive pentru eczema subacutt Lichenificare Veziculatie discret Placarde eritematoase acoperite de cruste Zemuire pronuntata Escaladare rapida a stadiilor evolutive Declansatorii non-imunologici ai urticariilor: Aspirina Co-trimoxazol Alcaloizi (morfina, codeina) Substante radiologice de contrast Reactiile de hipersensibilizare (Gell si Coombs) implicate in patogenia urticariei TipI Tip Tip I TipIV Absente (reactii non-imunologice) Mecanismele de realizare a urticariilor imunologice IgE dependent IgA dependent IgG dependent IgM dependent Complement dependent Concentratia scizuta de AMPc faciliteaza eliberarea mediatorilor in urticarii Corect Incorect Concentratia crescuta de GMPc nu faciliteaza eliberarea mediatorilor in urticarii Corect Incorect Urticariile prin reactii de sensibilizare tip III (Gell si Coombs). Alimentara Colinergica Vasculitica (boala serului) in boli autoimune Facticiala (dermografism) 47>Y MOOMSY PEY BEY MOOB>Y MOOT>E MOOFHZ MOOM>sS MOORES BE 3 8 = 3 S B g g Semnele clinice sugestive pentru urticaria acuta Prurit constant si generalizat Urtice Persistenfa eruptiilor timp de 48 ore Pusee repetate zilnic pe parcursul a cel mult 4-6 siptimani Testul pozitiv cu metacolina Semnele distinctive ale leziunilor in angioedemul Quincke: Sunt foarte pruriginoase Sunt nedpresibile Au limite imprecise Nu au tendinfa de recurenta in aceleasi regiuni Se mentin mai mult de 24 ore Dermografismul tipic in urticarie: Lipseste Alb Rosu Mixt Nici unul din cele mentionate Testele utile in diagnosticul urticariei Dieta de excludere/reintroducere Biopsie cutanat’ Teste cutanate prin scarificare Radioalergosorbent test (RAST) Teste la frictionare, gheaf’, caldura, efort, lumina ‘Semnele clinice sugestive pentru dermatita (eczema) de contact simpla (ortoergica) Aparitia leziunilor in rezultatul sensibilizarii Aparitia leziunilor in exclusivitate pe locul actiunii iritantului Cresterea periferica a leziunilor Lipsa tendinjei de diseminare a leziunilor Disparitia leziunilor dupa incetarea acjiunii iritantului Dermatita de contact simpli (ortoergica) este provocata de alergeni Corect Incorect Dermatita de contact alergicd apare la prima expunere la alergen: Corect Incorect Iritanfii frecvent implicati in dermatita de contact simpla (ortoergica): Urzica Acizi si baze concentrate Polen Nichel Apa fierbinte Alergenii frecvent implicati in dermatita de contact alergica Neomicina, benzocain&moORryY MOOmMEY MONPSy POOF 3 3 a 2 moow> s MOOD popry Acizi si baze concentrate Nichel, crom, cobalt Parafenilendiamina ‘Urzica Semnele sugestive pentru dermatita (eczema) de contact alergica: Aparitia leziunilor la prima expunere la alergen Sensibilizarea de tip intarziat Sensibilizarea de tip imediat Tendinta leziunilor spre diseminare si crestere periferica Aparitia leziunilor in exclusivitate pe locul actiunii iritantului Leziunile distinctive pentru eczema acuta: Descuamare ichenificare Eritem Veziculatie Edem si zemuire Leziunile distinctive pentru eczema cronii Placarde infiltrate pruriginoase, bine delimitate Veziculatie Zemuire Lichenificare Descuamare Semnele histopatologice sugestive pentru eczema cronica: Acantoza Spongioz Infiltrat limfocitar perivascular Hiperkeratoza gi parakeratoza Acantoliza Optiunile utile de tratament local in eczema cronicd lichenificata: Comprese umede cu solutii dezinfectante Suspenzii uleioase si paste moi Pomezi cu dermatocorticoizi Pomezi cu keratoplastice, keratolitice si reductoare slabe Metoda pansamentelor ocluzive Optiunile utile de tratament local in eczema acuta zemuinda: Pomezi cu dermatocorticoizi si keratoplastice Comprese umede cu solutii dezinfectante Coloranti anilinici Metoda pansamentelor ocluzive Spray-uri cu dermatocorticoizi Optiunile utile curative in urticaria acuta: Antihistaminice gi hiposensibilizante Antibiotice Corticosteroizi Vitamine grup B 49m MUOU>Z MOOU>Z MUOT>Y Bry MoowEy & & g 8 8 Ss moow>y & MUOUD>Y ore 3 Diuretice Algoritmul medicamentos in angioedemul Quincke al laringelui a-adrenoblocatori Antihistaminice gi diuretice Corticosteroizi iv. Adrenalin& iv Perfuzii hidrosaline masive Antibioticele sunt absolut necesare in tratamentul eczemei microbiene: Corect Incorect Semnele clinice sugestive pentru dermatita atopic’ la adulti Prurit intens Asociere cu febra de fan Afectare preponderent facial Dermografism rosu Lichenificare pronuntat in pliuri Testele alergologice cutanate in vivo: Epicutan (patch test) Prin scarificare (scratch test) Cutireactia (prick test) Rozetelor (imunocitoaderenta) Intradermoreactia Optiunile utile de tratament sistemic in eczema acuti Infuzii hidrosaline masive Citostatice Corticosteroizi Hiposensibilizante si antihistaminice Diuretice Semnele sugestive pentru dermatita atopica: Antecedente personale sau familiale de atopie Eczema si prurit Limfocite Th2 hiporeactive Interferon-gama seric crescut IgE serice crescute Criteriile diagnostice minore in dermatita atopic’: Seboree Pliul Dennie-Morgan Plasa Wickham Keratoza pilara Xerozi Dermatita atopica este o maladie: Constitutional’ Cu transmitere autosomal dominant& Cu evolutie cronicd recidivanta.g moop>y mo 2 8 MOOW>S MOOD 8 MOONE 394, MOOp>e MOOR> S & mMoam>y Cu hiperproducere de IgA Asociata frecvent cu astm bronsic, conjunctivita si rinita alergica Complicatiile caracteristice ale dermatitei atopice: Infectii cutanate piogene Infectii cutanate fungice Eczema herpeticum Eczema vaccinatum Seboree Optiunile utile de tratament sistemic in dermatita atopica: Regim igieno-dietetic Antihistaminice PUVA-terapie Cure prelungite de corticosteroizi Enterosorbenti Optiunile utile de tratament topic in dermatita atopic’ Dermatocorticoizi Gudroane Solufii alcoolice si sApunuri alciline Benzoat de benzil Tacrolimus si Pimecrolimus Semnele sugestive pentru complexul atopic: Eczema Astm bronsic Rinitd alergica Vasculit’ alergicd Conjunctivita alergica Reaciile de hipersensibilizare (Gell si Coombs) implicate in patogenia dermatitei atopice Tip Tip Tip UI Tip IV Absente (reacfii non-imunologice) Perturbarile imuno-biochimice sugestive pentru dermatita atopic: Micsorarea IgE serice Expansiunea limfocitelor Th2 secretoare de IL-4 si IL-5 Cresterea limfocitelor Th! secretoare de interferon-gama Micsorarea IgA secretorii Sciderea de AMPciclic intracelular Stadiile evolutive in functie de varsta ale dermatitei atopice: Sugarului si copilului mic Copilului si adolescentului Adultului Senila Paraneoplazic& 31399. ers Ps MOORS MOBS moOw> mMOOUES z 405, 406. 32 Datele sugestive pentru dermatita atopic’ a sugarului si copilului mic: Debut la nastere Aspect de eczema lichenificata Eritem, edem, veziculatie si zemuire Localizare preponderent& pe obraji, menton, frunte Anamneza heredo-colaterala pozitiva ‘Nu este posibila remiterea spontana a dermatitei atopice a sugarului i copilului mic: Corect Incorect Datele sugestive pentru dermatita atopic a copilului si adolescentului Aspect de eczema acut Predominanta lichenificarii in zonele flexoare Afectare preponderent faciala Prurit accentuat Xeroza Datele sugestive pentru dermatita atopica a adultului Aspect de eczema lichenificati Dermografism rogu Localizare preponderent flexoare si laterocervicala Aspect de neurodermita circumscrisi Prurit intens Criteriile diagnostice majore in dermatita atopic& Eczema cu evolutie cronica si recidivanta Prurit Antecedente personale sau familiale de atopie Xerozi Pitiriazis alb al fejei in tratamentul dermatitei atopice sunt de preferat dermatocorticoizii cei mai potenti: Corect Incorect Neurodermita circumscrisa poate fi o manifestare particulara de dermatita atopic’: Corect Incorect Succesiunea corecti a stadiilor evolutive in eczema Veziculatie Crustificare Eritematoasd Descuamare Zemuire Stadiile evolutive ale eczemei si tratamentul local corespunzator: Stadiul de zemuire A. Dermatocorticoizi, preferential in creme Stadiul de crustificare B. Dermatocorticoizi/keratoplastice, preferential in pomezi407. 408. MOOUFA MOOM>S MONS MOOGHR MOOMHS 3 8 a Ss 3 mMoOmDSe 5 ope Stadiul de descuamare C. Suspensii uleioase cu coloranti anilinici, paste moi Stadiul de lichenificare _ D. Comprese umede cu solufii dezinfectante, spray-uri cu dermatocorticoizi VIROZELE CUTANATE Originea agentului patogen in molluscum contagiosum: Bacterie Fung Virus Protozoar Moluse Optiunile utile de tratament local in herpes simplex: Coloranfi anilinici Fluocinolon Aciclovir Clotrimazol Tetraciclin& Schimbirile histopatologice in veruca vulgard Acantoliz Acantozi Papilomatozi Hiperkeratoz’ Spongioza Optiunile utile de tratament sistemic in herpes simplex Grizeofulvina Prednisolon Aciclovir Foscarmet Doxiciclina Constituentii virusilor dermatofili ADN si ARN ADN sau ARN Capsida invelis protido-lipidic Ribozomi Semnele clinice sugestive pentru veruca vulgara: Prurit accentuat Evolutie lent asimptomatica Localizarea preponderenti pe fata Papule neinflamatoare Limfoadenopatie regionala Familia taxonomic pentru veruca vulgara: Herpesviridae Papovaviridae 33Cc. D. E. 416. 417. 418 419. 420, BOOP>S moomrs = 23, MOOP>FR MOODY x 25, vamp 24, Poxviridae Parvoviridae Hepadnaviridae Papilomavirusurile umane si tabloul clinic corespunzator: Veruca vulgara A, Papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor, regiunea cefalica, fata Veruca plantaré B. Formatiuni papuloase vegetante de consistenta moale, frecvent macerate, cu localizare ano-genitala Veruca plana C. Formatiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii localizate mai ales in regiunea cefalica, periorificial, regiunea barbii Veruci filiformi _D. Papule rotund-ovalare bine circumscrise, suprafata keratozica, de culoarea pielii sau gri-cenusie, localizate freevent pe dosul mainilor/degetelor, subiectiv asimptomatice Condilom acuminat E. Papule keratozice plate, inconjurate de un inel comos, de culoarea pielii, localizate pe zonele de presiune Diagnosticul paraclinic informativ pentru papilomavirusurile umane Examenul bacteriologic Examenul microscopic Examenul histopatologic Tehnici biochimice de analiza moleculari Reactia de hemaglutinare Arealul de cantonare si propagare a virusului varicelo-zosterian. Cornurile anterioare medulare Nodulii limfatici regionali Dermatomul de afectare Nervii senzitivi Ganglionii senzitivi cranieni sau rahidieni Semnele histopatologice sugestive pentru zona zoster: Spongiozi Degenerescenta balonizat’ (hidropica) Acantolizi degenerativa Acantoza Granuloza Optiunile curative utile in molluscum contagiosum Crioterapie cu azot fluid Tetracicline sistemice Antivirale sistemice Chiuretare si electrocoagulare Exprimarea confinutului si prelucrarea cu antiseptice iodate Semnele clinice sugestive pentru zona zoster: Leziuni asimptomatice subiectiv Prurit generalizat Placi eritematoase cu vezicule grupate Distributie dermatomalaMOOD>s MOOU>R om 8 & moOBDS 8 mMOOU>ESs 3 MOODS MOOD>S 8 moam>ESs ‘Simptom Nicolsky — pozitiv Dermatovirozele Veruca vulgara Zona zoster Condiloame acuminate Condiloame late Molluscum contagiosum Semnele clinice sugestive pentru herpes simplex: Senzafii de arsurd in zona afectata Vezicule grupate si eroziuni policiclice Localizéri muco-cutanate Nevralgii postherpetice Recurente frecvente Afectiunile incadrate in papilomavirusurile umane Condiloame late Condiloame acuminate Nodulii mulgatorilor Molluscum contagiosum Veruca Afectiunile incadrate in infectii cu poxvirusuri Varicela Variola Veruca Molluscum contagiosum Nodulii mulgitorilor Optiunile curative utile in papilomavirusurile umane Acid tricloracetic Podofilina si podofilotoxin’ Aciclovir ‘ - Datele sugestive pentru molluscum contagiosum: Lipsa senzatiilor subiective Papule perlate emisferice ombilicate, de culoarea tegumentului Papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu specific Exprimarea continutului albicios, griuncios, format din celule epidermice afectate Incidenta inalta la copii gi la imunodeprimati Modalitatile de contaminare in molluscum contagiosum: Contact direct habitual Contact indirect Contact sexual Autoinoculare Hemotransfuzii 35MOOD>H MOODP BPR MOOS a a & moors MOORES S moOmES s moOOwPE a Complicatiile eventuale in zona zoster: Piodermie secundar& Nevralgie postherpetica Cicatrici hipertrofice si cheloide Varicela Hipoacuzie si complicatii oculare Zona zoster evolueazi cu recurente frecvente: Coreet Incorect Optiunile curative utile in zona zoster: Repaus Antivirale Analgetice Dermatocorticoizi Antiseptice topice Optiunile curative utile in nevralgia post-herpeticé: Antibiotice Analgetice Anticonvulsivante Corticosteroizi Anestezice locale Investigatiile informative in diagnosticul herpes simplex: Citodiagnostic Culturi acelulare Imunofluorescen{a direct Microscopie electronic Serologie pentru primo-infectie Expresia clinica a primo-infectiei in cazul zonei zoster: Herpes simplex Vaccina Variola Varicela Hepatita B Nu este comun pentru zona zoster: Nevralgie dermatomala preenuptiva Vezicule grupate pe un fundal eritematos Topografie unilateral Nevralgie postherpetica Contagiozitate sporitd si recidive frecvente Factorii declansatori pentru zona zoster: Corticoterapia sistemic’ Terapia cu citostatice Administrarea gamma-globulinelor Neoplaziile maligne Hipertensiunea arterial445. moOw> a Moore 3S moOwre a Doza nictemerala eficienta de aciclovir in zona zoster: 100mg x 1/zi 200mg x 2/zi 400mg x 3/zi 600mg x 4/zi 800mg x 5/zi Herpes simplex virus tip 1 se transmite, de regula, prin contact sexual Coreet Incorect Doza nictemerala eficienta de aciclovir in primo-infectia cu herpes simplex: 100mg x 2/zi 200mg x 2/zi 200mg x 3/zi 200mg x 4/zi 200mg x 5/zi Dermatovirozele cu transmitere sexuald: Condiloame acuminate Herpes simplex Molluscum contagiosum Herpes Zoster Hepatita viral A DERMATOZELE BULOASE Depozitele dermice de imunoglobuline relevante pentru dermatita herpetiforma Duhring: IgM IgG IgE IgA IgD Leziunea primar tipic pentru pemfigusul vulgar: Eritem Vezicula perlata Bula Urtica Pustula Originea dermatitei herpetiforme Duhring: Bacteriana Autoimund/toxico-alergic& Virotica Fungica Protozoica Provenienta celulelor acantolitice Tzanck in pemfigusul vulgar: Strat comos 37moow s MoODPE 0, mMOOD>S MOOU>S 8 Moors moomEs = MoOU>S poppe Strat spinos Strat bazal Derma Melanocite Relevanta histopatologica a semnului Nicolsky in pemfigusul vulgar: Parakeratozi Acantozi Spongiozi Acantoliza Granulozi Sediul clivajului (de formare a bulelor) in dermatita herpetiforma During: Stratul cornos Stratul granulos Membrana bazala si varful papilelor dermice Stratul spinos Stratul reticular al dermei Originea pemfigusului vulgar: Bacteriana Virotica Fungica Infectioast-alergica ‘Autoimund Depozitele epidermice de imunoglobiline relevante pentru pemfigusul vulgar: IgA IgG IgM IgE IgD Semnele clinice sugestive pentru pemfigusurile autoimune: Auspitz. Nicolsky Baltzer Asboe-Hansen Wickham Metodele de efectuare a testului Iadassohn in dermatita herpetiforma Duhring: Administrarea topicd ocluziva a ung. KI 50% Badijonarea superficial cu T-rae lodi 3% Administrarea solufiei de KI 3% per os Vitro-presiune Sonda-presiune Tratamentul de intretinere in pemfigusul autoimun: Prednisolon 20-40mg/zi timp de 1-3 luni Prednisolon 20-40mg/zi timp de 3-6 luni Prednisolon 20-40mg/zi timp de 6-12 luni Prednisolon 20-40mg/zi timp de minimum 5 anim a Moore MoOOU>e MOOB>R MONEE S a 3 MOODES MOOUPE 8 moaD>e Preparate de Kaliu, Calciu, antacide, anabolice, vitamine Maladiile buloase cu clivaj (de formare a bulelor) suprabazal (in stratul spinos): Pemfigus foliaceu Pemfigus vulgar Pemfigus vegetant Pemfigoid bulos Pemfigus seboreic Maladiile buloase cu clivaj (de formare a bulelor) subcomeal (in stratul granulos) Pemfigus vulgar Pemfigus foliaceu Pemfigus vegetant Pemfigus seboreic Pemfigoid bulos Leziunile sugestive pentru dermatita herpetiforma Dubring: Vezicule si bule tensionate Placi eritemato-urticariene Papule Tuberculi Nodozitati Opfiunile curative utile in dermatita herpetiforma Dubring: Antimalarice de sinteza Sulfone, sulfanilamide si corticoizi Excluderea halogenilor Antiinflamatoare nesteroidiene Regim alimentar fara gluten Anamnez sugestiva pentru dermatita herpetiforma Duhring: Enteropatie Sensibilizare la polen Sensibilizare la gluten Agravare determinata de halogeni Agravare determinati de alcaline Reperele diferentiale ale pemfigusului foliaceu (vs. vulgar): Severitate mai pronunjat& Clivaj acantolitic mai superficial Scuame-cruste pluristratificate Respectarea mucoaselor Pronostic mai nefavorabil Reperele diferentiale ale pemfigusului vegetant (vs. vulgar): Localizare preponderentd in pliuti Clivaj acantoltic (de formare a bulelor) in stratul granulos Leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce si pustule Evolutie mai severd Aparitie la indivizi cu o bund reactivitate imuna 593, moompe z moawpe MOOW>S s moOuPs 3 moa wpe 468. Optiunile tratamentului de atac in pemfigusul autoimun: Antibioterapie prelungita Prednisolon in doze medii (40-60mg/zi) Prednisolon in doze mari (pana la 3mg/kg/zi) Citostatice Plasmaferezi Testele informative in pemfigusul autoimun: Medii de cultura Citodiagnostic Tzanck Lampa Wood Imunofluorescenta directa si indirect Examen histopatologic Testele informative in dermatita herpetiforma Duhring: Eozinofilie in bule si singe Prezenfa imunofluorescentei granulare de IgA in varful papilelor dermice Prezenta imunofluorescenfei de IgG in stratul malpigian al epidermutui Semn Jadassohn — pozitiv Semn Nicolsky ~ pozitiv Semnele clinice sugestive pentru dermatita herpetiforma Duhring: Prurit intens Eruptii monomorfe Eruptii polimorfe Gruparea leziunilor Eritem adiacent eruptiilor Medicamentele contraindicate in dermatita herpetiforma Duhring Cotrimoxazol Dermatocorticoizi fluorinati Todurd de potasiu Bromuri sedative Clorura de calciu Evolutia dermatitei herpetiforme Dubring la vérstnici sugereazi un proces paraneoplazic A B. 469. A B. ¢. D. E. 470. A. B. 60 Corect Incorect Formele clinice ale pemfigusului autoimun: Vulgar Neonatorum Vegetant Foliaceu Seboreic ‘Afectarea mucoaselor este caracteristic’ pentru dermatita herpetiforma Dubring: Corect IncorectmoOe>Es s mMOODPES BPR moOMPs MOORS MOODS MOOBRS pops Tintele antigenice ale autoanticorpilor in pemfigusurile autoimune: Desmogleina I Desmogleina III Placoglobulina Centromer Nucleu Spectrul anticorpilor circulangi in dermatita herpetiforma Dubring: Antidesmozomali Antigliadin& Antireticulina Anti-topoizomeraza Antiendomisium ERITEM POLIMORF Mecanismele fiziopatologice comune implicate in patogenia eritemului polimorf: Infectios-alergic Autoimun Toxico-alergic Tumoral Dismetabolic Formele clinice ale eritemului polimorf minor: Tuberculoast Eritemato-papuloasi Nodoas& Veziculo-buloast Lichenoida Semele clinice sugestive pentru eritemul polimorf minor: Debut acut Eruptii eritemato-papuloase si/sau veziculo-buloase cu localizare preponderent acral’ Bule flasce ce apar pe pielea aparent intact& Evolutie spre vindecare spontana Caracter si recurente sezoniere Semnele clinice sugestive pentru eritemul polimorf major: Prodrom febril accentuat posibila afectare respiratorie sau renal Afectare erozivo-buloasé marcata a mucoaselor si progresiva a pielii Afectare a peste 50% de suprafet cutanaté Evolutie spre vindecare spontand Afectarea mucoaselor este obligatorie in eritemul polimorf major: Corect Incorect Aspectele de leziuni tipice in eritemul polimorf Serpiginos Anular Herpetiform in tinta (in cocarda) 61m 3 MOOU>S MOOU>R moowrs 8 s 8 moore wpe MOOU>S & : & moOmpS a PS & Herpes iris Cauza principala a recurentelor in eritemul polimorf minor: Streptocociile Stafilocociile Micozele Medicamentele Herpesul simplex Opiunile curative utile in eritemul polimorf minor: Antiinflamatoare nesteroidiene Antibiotice Hiposensibilizante Antihistaminice Corticoizi sistemic in doze mari Sindromul ce reprezinti eritemul polimorf major: Lyell Senear-Usher Reiter Stevens-Johnson Raynaud Optiunile curative utile in eritemul polimorf major: Reechilibrare hidroelectrolitica Sulfonamide Barbiturice Corticoterapie in doze mari Detoxicare Eritemul polimorf minor evolueazi spre vindecare spontana: Corect Incorect LEPRA. TUBERCULOZA CUTANATA Agentul patogen al leprei Bacilul Koch Bacilul Hansen Bacilul Calmette-Guerin Borrelia Burgdorpheri Haemophylus Ducreyi Leziunea elementara tipicd pentru lupusul vulgar: Papula Macula Pustula, Tubercul Nodozitate Localizarea tipic’ a scrofulodermei FataMOAD>S Moow>s mone B s MOOM>S MONPPS monwESe s 2 8 S muOuES voprs Palme si plante Regiunea cervico-submaxilara Partea anterioara a gambelor Regiunea sacral Localizarea tipicd a lupusului vulgar: Regiunea hipogastric Regiunea sacral Gambe Fata si gat Regiunea extensorie a membrelor Leziunea elementara tipica pentru eritemul indurat Basin: Papula Tubercul Nodozitate Bula Urtica Leziunea-elementara tipicd pentru scrofuloderma: Macula Papula Bula Tubercul Nodozitate Semnele clinice pozitive in lupusul vulgar: Asboe-Hansen Pospelov Jadasson “Jeleului de mar” Nicolsky Nu sunt utile in tratamentul tuberculozei cutanate Rifampicina Penicilina Toniazida Etambutolul Difenildiaminsulfona Formele polare ale leprei: Tuberculoid’ “Borderline”-tuberculoi “Borderline” “Borderline”-lepromatoasi Lepromatoasa ry Optiunile curative utile in reactiile leproase de tip I: Suspendarea terapiei specifice si imobilizare Majorarea dozelor curative Corticoterapie generala adecvata Chinetoterapie 63m mMoOBrs 8 495, m™ 9OD>e wD moap>e 8 MoOuRS 8 MOOD>S 8 8 mooppy 501 o> 64 Citostatice Optiunile curative utile in reactiile leproase de tip II Suspendarea terapiei specifice si imobilizare Majorarea dozelor curative Administrarea talidomidei Chinetoterapie Citostatice in lupusul vulgar consistenja leziunilor este dur Corect Incorect Manifestarile clinice sugestive pentru lepra lepromatoasa: Debut cu pete discrete cu cresterea periferica si evolutie spre formarea nodozitatilor Contagiozitate sporita Contagiozitate diminuata sau absent& Localizarea frecvent’ a nodozitatilor pe fata, urechi, frunte, partile extensorii ale membrelor Respectarea visceral Semnele clinice caracteristice pentru lepra tuberculoida: Leziuni unice sau in numar mic dispuse asimetric Pete hipopigmentate sau eritematoase cu margini bine delimitate Hipostezie (anestezia) tactila, dolord si calorica a eruptiilor Contagiozitate sporita Atingeri masive viscerale i ale oaselor Testele diagnostice informative in lepra: Examen microscopic Examen histopatologic Teste ou pilocarpina si histamina Test cu lepromina insamantari pe medii de cultura Formele clinice ale tuberculozei cutanate tipice: Ulceroase (sancru) De tip tubercul (lupus) Gomoase (scrofuloderma) Tuberculide Hiperplazice (verucoasa) Formele clinice ale tuberculozei cutanate atipice (tuberculide) Micropapuloase (lichen scrofulosorum) Papuloase (acnitis, foliclis) De tip tubercul (lupus) Ulceroase (Pautrier) Hipodermice (eritem indurat Bazin) Reactia cu lepromin& in lepra lepromatoasa este intens pozi Corect Incorect502, _inlepra lepromatoasé afectarea senzitiva debuteaz’ cu perturbari ale receptiei tactile: A. Corect B. — Incorect 503. in lepra lepromatoasi eruptiile cutanate sunt precedate de afectarea neurologick senzitiva A. Corect B. _ incorect 504. Pentru lepra lepromatoasé nu este caracteristica afectarea organelor interne: A. Corect. B. _ Incorect 505, Semnele clinice sugestive pentru lepra nedeterminat’: A Macule unice depigmentate, dispuse asimetric B. Leziuni bine delimitate Cc. Afectare neurologica senzitiva pronuntata D. _ Evolutie posibila spre formele polare E. _ Hipertrofie si induratie ale nervelor periferici 506. Reactia la lepromina este negativa in lepra tuberculoida: Corect B Incorect 507. Preparatele antileprozice A. Dapsona B. _ Rifampicina C. Penicilina D. Tetraciclina E. — Clofazimina Durata tratamentului in lepra lepromatoasa: 1 luna 3 luni 6 luni lan 2ani moore 2 3 3 Durata tratamentului in lepra tuberculoida: luna 3 luni 6 luni lan 2ani moom>rpy Ss Durata monitoriz&rii post-terapeutice in lepra lepromatoasa: Jan 2ani 3 ani 4ani Sani moow> 652 MOOP>S MOPS e MDOw>4 MOODS mooDEe a a z a B = moow> o moom> Durata monitorizirii post-terapeutice in lepra tuberculoida: Tan 2 ani 3 ani 4ani 5 ani Agentul patogen al tuberculozei cutanate: Bacilul Hansen Bacilul Calmette-Guerin Borrelia Burgdorpheri Bacilul Koch Haemophylus Duereyi Modalitatile de infectare in tuberculoza cutanati: Dintr-o surs& exogeni Dintr-o sursi endogeni Prin autoinoculare Transfuzional Pe cale sexuala Formele clinice de infectare exogena in tuberculoza cutanata: Lupus vulgar Scrofuloderma Tuberculoza cutanaté verucoasi Sancru tuberculos Lichen scrofulosorum Formele clinice de infectare endogena in tuberculoza cutanat&: Tuberculoza miliara acuta Tuberculoza verucoasi Saneru tuberculos Lupus vulgar Scrofuloderma Testele de laborator informative pentru tuberculoza cutanaté: Examen microscopit insamantari pe medii de cultltura Examen histopatologic Reactia Mitsuda Inocularea produsului patologic la cobai TOXIDERMILE, SINDROMUL LYELL Forma clinica comuni de toxicodermie medicamentoasé la sulfanilamide: Acnee Unticarie Eritrodermie Eritem fix Veziculatie18, moom> o> Wry MOOmr>y mMoow>y & = mMOOD>y Sindromul de toxicodermie major’: Stevens-Johnson Senear-Usher Lyell Graham-Little-Lassueur Melkersson-Rosenthal Factorul alimentar declangeaza frecvent epidermonecroli:a toxica: Corect Incorect Leziunea elementaré esentiala in epidermonecroliza toxica’ Vezicula Pustula, Urtica Papuld Bula Aparitia leziunilor in sindromul Lyell este de regula precedata de febra Corect Incorect Eritrodermizarea este caracteristica pentru sindromul Lyell: Corect Incorect Procesul histopatologic caracteristic pentru sindromul Lyell: Acantoliza autoimuna Acantoliza toxica Acantozi Hiperkeratozi Hipergranolozi Sediul comun al debutului leziunilor in sindromul Lyell: Mucoase Partile distale ale membrelor Fata si cutia toracica. Scalp Partile de extensie ale membrelor in sindromul Lyell semnele Nicolsky si Asboe-Hansen sunt negative Corect Incorect Optiunile curative utile in toxicodermiile postmedicamentoase: Hiposensibilizare nespecifica Hiposensibilizare specifica Diuretice Purgative Enterosorbenti 67527. A B Cc. D. E. MOOw>Yy MoaB>y mooOw>y 531. 532. 533. 534, 535. yo moowry s moOm> Optiunile curative utile in sindromul Lyell Citostatice Corticosteroizi in doze mari cu pastrarea ulterioara a dozei de sustinere Reechilibrare hidroelectrolitica Detoxicare adecvata Corticosteroizi in doze medii pe durate scurte DERMATOZELE PROFESIONALE Dermatozele profesionale provocate de factori chimici Erizipeloid Rosenbach Scabie cerealiera Dermatitiveczema de Acnee (foliculit) olei Melanodermie toxic ntact alergica Dermatozele profesionale provocate de factori fi Calozitii si clavusuri Nodulii mulg&torilor Dermatita actinicd Eritem pernio Antrax Dermatozele profesionale provocate de factori biotici ‘Acnee (foliculita) cloric& Erizipeloid Rosenbach Sicozis parazitar Antrax Nodulii mulgatorilor Dermatoze profesionale si tratamentul corespunzator: Nodulii mulgatorilor A. Antifungice Sicozis parazitar B. Antibiotice Erizipeloid Rosenbach C. Antivirale Dermatita de contact D. Detoxicare Melanodermie E. Dermatocorticoizi PSORIAZIS. LICHEN PLAN Durata medie de realizare a reactiei Kobner in psoriazis Cateva ore 24 ore 13 zile 7-9 zile 20-30 zile Testul clinic sugestiv pentru lichenul plan Nicolsky Jadasson Baltzer Wickham Rumpell-Leede-Koncealovsky& mMOOB>Y 3s mMoUOwryY MIOWEY & MUAD>YE MoOOR>y s MoOD>yY MOOMPEy z > Anomalia fiziopatologica esentiala responsabila de leziunile psoriazice: Distrugerea puntilor intercelulare Degenerescenta colagenului Hiperproliferarea keratinocitelor Fragilitatea cutanata Dereglarea vasculara Semnele clinice sugestive pentru psoriazisul pustulos Barber: Leziuni eritemato-papulo-pustuloase simetrice palmo-plantare Eritrodermie cu aparitia numeroaselor pustule pe suprafaja Alterari de stare generala si homeostaz& Leziunile respect’ de obicei degetele Evolutie cu pusee si exitus in faza acuta netratata Leziunea elementara principala in psoriazis Tubercul Papul Nodozitate Urtica Bula Mecanismul actiunii curative ale razelor UV in psoriazis: Inhibifia sintezei de ADN celular Sc&derea mitozelor keratinocitare Efect imunostimulator asupra limfocitelor T Efect imunostimulator asupra limfocitelor B Efect imunosupresor asupra celulelor Langerhans Testul clinic sugestiv pentru psoriazis: Nicolsky Jadasson Auspitz, ‘Thompson Baltzer Datele clinice caracteristice pentru stadiul de stagnare al psoriazisului: Fenomen Kébner — negativ indlbirea central a leziunilor Cresterea periferica si confluarea leziunilor Aparitia leziunilor noi Scuamele acopera toat’ suprafata papulelor Formele clinice ale psoriazisului pustulos: Palmo-plantar Barber Generalizati Barber Palmo-plantara Zumbusch Generalizati Zumbusch Toate cele mentionate Optiunile curative topice utile in stadiul de avansare al psoriazisului: Ung. Arievici 69moomsy, moow a moompy s MOOM>Y MOOD>Y MOOR>Y : "3s S & MOODS Y poumpy 3 8 Ung, Whitefield Uree 10-20% Acid salicilic 1-2% Dermatocorticoizi Factorii declansatori de aparitie a leziunilor psoriazice: Litiu si beta-blocante Keratolitice concentrate Traumatisme cutanate repetate Citostatice Dermatocorticoizi Factorii de eritrodermizare psoriazica secundar’: Corticoizi sistemici Citostatice sistemice Antimalarice si struri de aur Dermatocorticoizi Utilizarea intempestiva si/sau exagerata a tratamentului topic Optiunile terapiei cu retinoizi in psoriazis: Retinol acetat Azatioprina Acitretin Ciproteron acetat Tocoferol acetat Semnele clinice sugestive pentru psoriazis in stadiul de avansare: Fenomen Kébner — pozitiv inalbirea centrala a leziunilor Cresterea periferica si confluarea leziunilor Aparitia leziunilor noi Scuamele acopera toat& suprafata papulelor Semnele histopatologice epidermice sugestive pentru psoriazisul vulgar Acantoliza Acantozit Hiperkeratoza proliferativa Papilomatoza Parakeratozi Optiunile utile de tratament sistemic in lichenul plan Corticoterapie in doze de atac si in cure indelungate Antihistaminice si sedative Metronidazol Antimalarice de sinteza (in caz de evolutie cronica) Vitamine din grupul A,C,B Topografia preferential’ a leziunilor in psoriazisul vulgar: Scalp Mucoase Fefele de flexie ale articulatiilor mari Fejele de extensie ale articulajiilor marim mMoOmEYy zg moOmEy OY DPY MOOeEPY MOOBEY MONEY zB 3 & 8 moore s Regiunea lombo-sacrati Semnele clinice sugestive pentru lichenul plan: Prurit intens Leziune papuloasa, proeminenta, hiperkeratozic&, asimetrica Leziune papuloasi, poligonala, ombilicata, cu fajete stralucitoare, de culoare violacee Leziune maculoas& descuamativa, de culoare roz-rosie, bine delimitat’ Atingeri ale mucoasei bucale Topografia preferentiala a leziunilor in lichenul plan: Fata Palme si plante Faja anterioara a antebrafelor, gambelor, articulatiei pumnului Mucoasa bucal Regiunea lombara Semnele histopatologice sugestive pentru lichenul plan: Hiperkeratoz& cu parakeratoz’ Hipergranuloza Infiltrat limfo-histiocitar dispus “in banda” in dermul superior Degenerescenté hidropic& a stratului bazal al epidermului ‘Acantoza neregulata cu aspect “dinti de ferestr’u” Semele clinice sugestive de afectare unghiala in lichenul plan Pterigium unghial Striatii longitudinale Depresiuni punctiforme Hiperkeratoz& subunghiala Melanonichia longitudinal’ Semnele clinice sugestive pentru psoriazisul pustulos Zumbusch: Leziuni eritemato-papulo-pustuloase simetrice palmo-plantare Eritrodermie cu aparitia numeroaselor pustule pe suprafaf’ Alterari de stare generala si homeostaz4 Hipocalcemie, hipoalbunemie, VSH crescut Evolutie cu pusee si exitus in faza acut& netratatt Pustula spongiforma Kogoj-Lapier in psoriazul pustulos este constituit din monocite: Corect Incorect Pustula Kogoj-Lapier in psoriazul pustulos nu este sterild Corect Incorect Variantele clinice ale lichenului plan: Verucoasi Atrofica Foliculara Veziculo-buloasi Numulara 1Wry MOORE MOOM>Y MOUODPE MOOBHY MOOBHR MOOT SR 2 a & a z 8 8 s MUOUEY Formele clinice ale psoriazisului vulgar: Punctata Gutata Numulara in placarde Eritrodermica Semnele clinice sugestive pentru psoriazisul artropatic Afectarea articulafiilor interfalangiene distale si proximale Spondilit’ si sacroileita Prezentii de factor reumatoid in singe Reactia Vaaler-Rouse gi latex-testul — negative Distructie articular anarhica si hiperproliferare osoasa Optiunile curative utile pentru psoriazis vulgar in stadiul de avansare: Detoxicare Metilxantine (papaverind, teofilin’, etc.) Antihistaminice si hiposensibilizante Raze UVB eritematoase Citostatice Citostaticele uzuale administrate in psoriazis: Metotrexat Ciprofloxacina Ciproteron Ciclosporina Ciclofosfamida Optiunile curative utile pentru psoriazisul vulgar in stadiul stagnare/regresiune: Antipaludice de sintezi Piroterapie Corticosteroizi sistemici PUVA-terapie Bai curative Optiunile topice utile in tratamentul psoriazisului vulgar in stadiul stagnare/regresiune: Keratolitice si keratoplastice Cignolin Calcipotriol Lindan Permetrina Tumoverul keratinocitelor in psoriazis este diminuat: Corect incorect Semnele clinice sugestive pentru psoriazisul vulgar: Pata de spermantet Pelicula terminala Auspitz Wickham Kébner169, wpe moow> Ss MOOD>Y 8 MUOU>Y MoODPY mMoOwDSY MOOW>Y OB>Yy S Ss Proliferarea celulelor stratului bazal in psoriazis este conditionata de: Cresterea chalonelor epidermale Cresterea GMPc si reducerea AMPc Scaderea confinutului de poliamine in leziunile psoriazice Cresterei activitatii fosfolipazei C si a calmodulinei Acumularea excesiva a LTB4 si 12HETE Activarea limfocitelor Th1 faciliteaza proliferarea keratinocitara in psoriazis: Corect Incorect Citokinele limfocitelor T ce stimuleaza hiperproliferarea keratinocitara in psoriazis: IFN-gama TNF-alfa IL-2 IL-4 IL-5 Citokinele keratinocitelor activate ce menfin hiperproliferarea celulard in psoriazis IL-1 1L-4 IL-6 IL-8 TGF-alfa Semnele histopatologice dermice sugestive pentru psoriazisul vulgar: Microabscese Munro Microabscese Potrier Granulom infectios Infiltrat inflamator perivascular Papilomatozi Confinutul celular al microabsceselor Munro: Limfocite Plasmocite Histiocite Neutrofile Eozinofile Formele grave (exudative) de psoriazis: Vulgar Artropatica Eritrodermic& Pustuloasa Seboreicd Succesiunea etapelor de obtinere a triadei psoriazice de grata} Auspitz Pata de spermantet Pelicula terminal B& 77. MOOU>Z MOAM>4 MOAwW>Y mMoUOUD s g 3 x moOw>y i mMOOEEYy mMoOm>Yy 4 Semnele clinice sugestive pentru onicodistrofia psoriazica. Depresiuni punctiforme Onicoliza Sant transversal (li Pterigium unghial Hiperkeratoz4 subunghiala ia Beau) Semele clinice sugestive pentru eritrodermia psoriazici Alterarea stirii generale, febrilitate Limfadenopatie si prurit intens Aspect numular al leziunilor Modificari ungiale severe si alopecie difuz Tegumente eritematoase, scuamoase, infiltrate, uneori exudative Sediul pustulelor in psoriazis: Hipoderm Derm profund Derm papilar Epiderm Toate cele mentionate Fotosensibilizatorii pentru efectuarea PUVA-terapiei in psoriazis: 5-methoxipsoralen 8-methoxipsoralen Acid paraaminobenzoic Clorochina Acid nicotinic Lungimea de und& UVB pentru fototerapie in psoriazis: 210-230 nm 240-280 nm 290-320 nm 320-400 nm 410-450 nm Lungimea de und’ UVA pentru PUVA-terapie in psoriazis: 210-230 nm 240-280 nm 290-320 nm 320-400 nm 410-450 nm LUPUS ERITEMATOS. SCLERODERMIA Originea celulei lupice: Limfocit Polimorfonuclear Monocit Eozinofil Bazofilmoam>y g MoOOO>yY MOAw>e moowry g & s moow>y & moobEy 90, moom> wry Antipaludicul de sinteza utilizat in tratamentul lupusului eritematos cronic: Hidrocortizona Hidroxizina Hidroximetilnicotinamida Hidroxocobalamina Hidroxiclorochina Semnele clinice sugestive pentru lupusul eritematos cronic discoidal Nicolsky Besnier-Mescersky Asboe-Hansen Dopuri keratozice Pospelov Formele clinice ale sclerodermiei Circumscrisa Eritrodermic& Intertriginoasa Numulara_ Difuza Factorii umorali de inducere a celulelor lupice: Mediatorii mastocitului Histamina eozinofilului Autoanticorpii antinucleari Autoanticorpii anticitoplasmatici Fractiile complementului Investigatiile informative in diagnosticul lupusului eritematos cronic discoidal: Depistarea celulor lupice circulante Examen histopatologic Aprecierea complementului seric Imunofluorescenta direct Imunoflurescenta indirect Optiunile utile de tratament local in lupusul eritematos cronic: Psoraleni Dermatocorticoizi Tetracicline Fotoprotectori Coloranti anilinici Semnele clinice complementare in lupusul eritematos cronic discoidal Deregliri de pigmentatie (hipo- si hiperpigmentari) Excoriafii Infiltratie Telangiectazii Lichenificare Localizarea preponderenta a leziunilor in lupusul eritematos cronic discoidal: Fai Dosul mainilor 8MoOU>e moo mMOOmEY & MOODDY moODEY & myamry Ss MoOOwPY 2 moomry 8 Pliurile mari Scalp Regiunea decolteului Semnele clinice cardinale (principale) in lupusul eritematos cronic discoidal: Infiltratie Placi eritematoase Telangiectazii Hiperkeratoza foliculara (punctata) Atrofie Semnele histopatologice sugestive pentru sclerodermia circumscris& Anexe gi folicule cutanate hipertrofiate Acantozi Omogenizarea fascicolelor colagene Subtierea epidermului Subtierea peretilor vasculari Optiunile sistemice utile in tratamentul sclerodermiei circumserise: Corticosteroizi — in faza de atrofie Antibiotice ~ in faza de edem inflamator gi induratie Vit E,B6,PP Agenfi antifibrozanti Vasodilatatoare periferice Factorii de inducere sau intrefinere a leziunilor de lupus eritematos: Medicamente Infectie bacteriana Infectie viral Expunere la soare, vant, frig Sensibilizare la gluten Semnele histopatologice caracteristice pentru lupusul eritematos cronic discoidal Parakeratoza Hiperkeratoza cu dopuri keratozice foliculare Hipergranulozi Degenerescenfa hidropica a celulelor stratului bazal Infiltrate inflamatorii limfocitare perivasculare in derm Datele de laborator sugestive pentru lupusul eritematos de sistem VSH acceleraté Anemie Leucocito- si trombocitopenie Hipogamaglobulinemie Cresterea complementului seric total Formele clinice ale lupusul eritematos cronic: Discoidal Exudativ Diseminat Profund Eritem centrifug Biett599, _Formele clinice ale sclerodermiei circumscrise \ A. in placi B. Liniara Cc Discoidala D. — Gutata (boala petelor albe) E. — Inelara 600, Semnele clinice sugestive pentru lupusul eritematos cronic diseminat A. Leziuni cu hiperkeratoza pronuntata B. Leziuni bine delimitate Cc Leziuni cu dimensiuni mici D. Afectare concomitenta a fetei, scalpului, decolteului, dosului mainilor E. _— Afectarea concomitenta a articulatiilor 601. _Testele paraclinice informative in diagnosticul lupusului eritematos de sistem: A Analiza general a sangelui si la celule LE B. __Imuno-fluorescenta indirect C. Examen histopatologic D. — Citodiagnostic Tzanck E Determinarea dozei eritematoase minime 602, Originea patogenetica a lupusului eritematos: A. __ Dismetabolica B. _Infectioasa C.— Neoplazica D. Autoimuna: E. Toxico-alergica 603, Eruptiile pe scalp in lupusul eritematos cronic discoidal se complicé cu alopecie cicatriciala: A. Corect B. _ Incorect 604, Semnele clinice sugestive pentru eritemul centrifug Biett: A Hiperkeratoza foliculara marcaté B. Atrofie rezultanta C. _Localizare preponderenta pe fata D. _ Distribufie asimetricd BE Eritem cu raspandire adiacenta fara senzatii subiective 605. Semnele clinice sugestive pentru lupusul eritematos cronic profund: A. Cicatrizare inestetica B. _ Infiltrate si nodozitati subcutane Cc. Ulcerare frecventa D. Asociere cu forme discoide E. Localizare submaxilara si cervicala 606. Cea mai frecvent& manifestare sistemica a lupusui eritematos de sistem: A Articulara. B. Renala Cc. Pulmonara 1D. E. Cardiovasculari Neurologic’ 607. Cel mai important factor de afectare in prognosticul nefavorabil al lupusului 2 s moowD> a moOw> 2 Ss wp MOOe>S moowD> MUIODED eritematos de sistem: Pulmonar Cardiovascular Gastrointestinal Renal Articular & Cea mai frecvent& cauzi a mortalititii in lupusul eritematos de sistem: Corticoterapia Insuficienfa renal Miopatia Poliserozita Agranulocitoza 3 Optiunile utile de tratament sistemic in lupusul eritematos de sistem: Antimalarice de sintez& Citostatice Fototerapie artificial cu UVB Corticosteroizi Grizeofulvina Tintele autoanticorpilor in lupusul eritematos de sistem: ‘Nucleu Plakoglobina Originea patogenetica a sclerodermiei Dismetabolica Infectioasa Neoplazica Autoimund Toxico-alergic& Borelioza poate si condifioneze unele cazuri de sclerodermie circumscrisa: Corect Incorect 3. Mecanismele patogenetice de producere a fibrozei in sclerodermie: Afectare vasculara prin obliterare Afectare nervoasa prin excitare ‘Afectarea tesutului conjunctiv lax Cresterea limfocitelor T helper Inhibarea fibroblastelor 614. — Stadiile evolutive ale sclerodermiei in placi: PapuloasiB. Edematoasa C.— Indurativa D. — Atrofica E. — Telangiectazic& Stadiile sclerodermiei circumscrise in placi si expresia clinic& corespunzatoare: 615. Stadiul I A. Induratie 616. Stadiul II B, Atrofie 617. Stadiul C. Edem inflamator 618, {in stadiul de atrofie a sclerodermiei circumscrise in placi este prezent haloul violaceu periferic: A. Corect B. _Incoreet 619. _Sclerodermia liniara se intélneste mai des la maturi: A. Corect B. __Incoreet 620. Sindromul de hemiatrofie faciala in cadrul sclerodermiei liniare: A. Reiter B CREST C. Parry-Romberg D. Lyell E, — Stevens-Johnson 621. Optiunile utile de tratament local in sclerodermia circumscrisa: A. Demmatocorticoizi —in stadiul de atrofie B. _ Antibiotice — in stadiul de atrofie C. — 5-Fluoruracil D. Jonizari cu hialuronidaza E. Heparin’ MANIFESTARILE CUTANATE iN INSUFICIENTA VENOASA CRONICA 622. _Semnele clinice sugestive pentru flebedem A. Debuteaza tardiv B, _ Este cianotic, dur, dureros C. Este alb, moale, indolor D. _Localizare pe 1/3 inferioara a coapsei E. Se accentueazi la cdldura si ortostatism 623, Factorii de aparitie si de intretinere pentru eczema de staz&: A. Colonizare bacteriand B. — Colonizare cu Pityrosporum ovale C. Contact cu secretiile ulcerului D. _ Sensibilizare la topicele aplicate E. Flux sanguin diminuat la nivelul membrelor inferioare 624. Constituenti esentiali in mecanismul de instalare a ulcerului venos: A. Insuficienta venelor superficiale B. _Insuficienfa venelor profunde 79moo MOAD> Se & 626. MOOmD> 3 027. MoODp ae 629, wp 8 mMoowEg MOOODD 8 yours Insuficienta venelor comunicante Insuficienta venulelor dermale Insuficienta arteriolelor dermale Optiunile curative utile in insuficienta venoasa cronica: Clinostatism prelungit Ortostatism prelungit Contentie clastica Scleroterapie Venotonice Optiunile terapeutice utile in ulcerul venos de gamba: Antibiotice Venotonice Corticoterapie de durata Diuretice Aspirina Opfiunile utile de tratament local in ulcerul venos de gamba: Dezinfectare cu antiseptice Debridare cu iruxol wularea granularii cu nitrat de argint 25% Stimularea epitelizarii si cicatrizérii cu zinc hialuronat 0,2% Tratament chirurgical (grefare, scleroterapie, stripping) Sindromul algic este mai exprimat in ulcerele venoase vs. cele arteriale: Corect Incorect in ulcerul venos de gamba durerea dispare la clinostatism: Corect Incorect Cea mai frecventi cauza de aparitie a ulcerului membrelor inferioare: Insuficienga arterial Insuficienta circulatorie cronic& venoasa Neuropatia diabetic Infectiile mixte cutanate ale gambelor Neoplaziile distructive Manifestarile cutanate ale insuficienfei venoase cronice Limfedem acut Dermatita ocra si purpurica Eczema de stazi Dermohipodermita varicoasa Ulcer venos Mecanismele de aparitie a dermatitei ocre si purpurice varicoase Extravazarea eritrocitelor Extravazarea leucocitelor Acumulare de Cu si Zn Acumulare de hemosiderinaMOOD>Q DHQ wg & a 2 3 MOOS 3 MOODRD MoODEg & 3S moODPg 5 VOMPre Melanogeneza inflamatorie Dermohipodermita varicoasa este un proces de dermoscleroza: Corect Incorect Dermohipodermita varicoasa se manifesta dup’ instalarea ulcerului venos de gamba: Corect Incorect Manifestirile clinice caracteristice pentru ulcerul venos de gamba: Margini neregulate Sindrom algic pronunjat Disparitia durerilor in ortostatism Eczematizare adiacenta frecventa Contaminare frecventi cu strepto-stafilococi Metodele clinice de investigare a functiei venoase in insuficienga venoasa cronic& Palparea si masurarea circumferinfei gambelor Percutia gi testul tusei Testul Perthes Testul Tredelenburg [-II Testul Rumpell-Leede-Koncealovsky Metodele paraclinice de investigare a functiei venoase in insuficienta venoasi cronica Flebografie Ultrasonografie Doppler Pletismografie Pulsometrie Capilaroscopie GENODERMATOZELE Originea nozologic& a epidermolizei buloase: Dismetabolica Neuroendocrin& Ereditaré Infectioas& Neoplazic& Sediul cutanat al clivajului (formarea bulelor) in epidermoliza buloasé simpla: Hipoderm Dermul reticular Dermut papilar Membrana bazala Epiderm Originea nozologica a ichtiozei Infectioas& Neuroendocrin& Dismetabolica Ereditara 81E. 641 MOOUDD 644, moomp moomD moODD> a es MOORE MOOW>PS mMoowD> 8 5 Alergica Sediul cutanat al clivajului (formarea bulelor) in epidermoliza buloas& distrofica polidisplastica Hipoderm Dermul reticular Dermul papilar Membrana bazala Epiderm Localizarea de electie ale leziunilor in ichtioza vulgar& Marele pliuri Scalp Organe genitale Suprafete extensorii ale membrelor Trunchi (mai pronunfat in regiunea sacral) Semnele clinice sugestive pentru epidermoliza buloasa simpla: Aparitia bulelor in zonele supuse traumatismului Aparitia cicatricilor reziduale Prezenfa miliumului Simptom Nicolsky — negativ Absenja modificarilor dentare, ale unghiilor si parului Semnele clinice sugestive pentru epidermoliza buloasé distrofic’ hiperplastica (jonctionala): ‘Aparitia bulelor tensionate spontane si traumatice Afectarea mucoaselor Absenta miliumului Absenta modificarilor dentare, ale unghiilor si parului Prezenja cicatricilor reziduale, inclusiv celor cheloide Formele clinice ale epidermolizei buloase Simpla Vulgar Distrofica hiperplastica (jonctionala) Distrofica polidisplastica Congenitala Semnele clinice sugestive pentru epidermoliza buloasa distrofica polidisplastic& Bule exclusiv traumatice Afectarea mucoaselor Anomalii dentare si unghiale Cicatrici deformante, milium, mutilatii Semn Nicolsky - negativ Optiunile curative utile in ichtioza vulgara: Citostatice Vitamina A Acitretin Keratolitice EmolienteMOAD>D S a MOONEE 3 MOOD no MOAUre £ moODEg 655. Formele clinice ale ichtiozei vulgare: Eritrodermica Simpl& Saurian’ Histrix Xeroderma Optiunile curative utile in epidermoliza buloas’: Keratolitice Ciclosporina si retinoizi aromatici Vitaminoterapie E,A,B,C,PP Corticoterapie Inhibitor ai colagenazei Formele clinice de ichtioz’: Vulgara Distrofica Lincata de sex Lamelara Eritrodermie ihtioziforma Modul de genotransmitere in ichtioza vulgara: Autosomal recesiv Autosomal dominant X-lincat Y-lincat Nu este determinat Debutul de varsté comun in ichtioza vulgara: La nastere La 1-3 luni La 1-4 ani La 5-10 ani La 10-14 ani Manifestirile clinice caracteristice ale ichtiozei vulgare Afectarea pliurilor Xeroza cutanat& Leziuni hiperkeratozice Leziuni eritematoase Leziuni buloase Modul de genotransmitere in eritrodermia ichtioziforma: Autosomal recesiv Autosomal dominant X-lincat Y-lincat Nu este determinat Formele ichtiozei vulgare si expresiile clinice corespunzatoare Xeroderma A. Placi cornoase dure si aderente, brazdate de fisuri adanci 8B656. & S MoOOmE>Ps moow> 2 8 MOODRD Q & 8 moom> MOOW>D z Ore mOOD> gs Ihtioz’ simpli B. Piele uscat& cu descuamafie furfuracee Thtiozi sauriani. © C. Mase comoase in forma de spini sau tepi cu aspect verucos Thtioz’ hystrix D. Scuame mici lamelare fixate de pielea uscatd, aspri,ingrosat’ Histopatologia sugestiva pentru ichtioza vulgar’: Hiperkeratozi proliferativa Hiperkeratoz& de retentie Granulozi Defect de sintez4 a keratohialinei Doputi cheratozice foliculare Modul de genotransmitere in epidermoliza buloasa simpla: Autosomal recesiv Autosomal dominant X-lincat Y-lincat ‘Nu este determinat Procedeele diagnostice uzuale in epidermoliza buloasé: Microscopie Bacteriologie Examen histopatologic Diagnostic antenatal (stabilirea nivelului seric crescut de a-fetoproteina la mama) Anamneza ereditard pozitiva TUMORILE NATE MALIGNE Localizarea de electie a sarcomului Kaposi (forma endemic’) Fafa Scalp Trunchi Parle proximale ale membrelor Extremitatile distale ale membrelor Geneza angioreticulozei Kaposi Dismetabolic& Neuroendocrina Toxico-alergicd Neoplazic& Ereditara Geneza micozisului fungoid: Fungica Dismetabolic& Neuroendocrina Toxico-alergica Neoplazica Substratul histologic de dezvoltare a sarcomului Kaposi: Tesut adipos Tesut muscular Tesut nervosMOAD>D 8 moampa SORES Endoteliu vascular Vase limfatice Semnele clinice sugestive pentru bazaliom: Noduli indurafi translucizi Margine perlate a ulceratiilor Metastaze precoce in ganglionii limfatici regionali Metastaze precoce la distant’ Telangectazii Tumorile maligne cutanate Spinaliom Bazaliom Keratoacantom Melanom Papilom Bazaliomul nu este o tumoare epiteliala (cancer). Corect Incorect Spinaliomul este un sarcom: Corect Incorect Substratul de dezvoltare a cancerelor cutanate este tesutul epitelial: Corect Incorect Substratul histologic de dezvoltare a bazaliomului Membrana bazala Celule germinative Celule spinoase Celule granuloase Celule cornoase Formele clinice de bazaliom Nodulara Plan-cicatricialé Ulcus rodens. Sclerodermiforma Metastazica Localizarea de electie a bazaliomului: Mucoase Semimucoase Membre inferioare Partea superoara a fetei si scalpul Palme si plante Cea mai sigura metoda de tratament al bazaliomului Administrare de citostatice 85MOOM>S MOOWEA MYUOWH>R MGOBH>QA MOOB>Q Moow>a moow 8 3 2 3 3s a : VODs Cauterizare chimica Criodistructie Radioterapie Excizie chirurgicala Formele clinice de spinaliom: Nodular-ulceraté Ulcero-vegetanta Ulcerat endofitica (cancroidul) Plan-cicatriciala Epithelioma cunniculatum Semnele clinice sugestive pentru spinaliom: Leziune eritemato-papulo-scuamoasé infiltrat& si indurata Suprafata neregulata, prezenta vegetatiilor verucoase Ulceratii progresive, persistente, crateriforme Metastazare precoce regionala si la distant Metastazare tardiva Localizarea de electie a spinaliomului: Mucoase gi semimucoase orale si genitale Fafa Dosul mainilor Palme si plante Trunchiul acoperit Optiunile curative utile in spinaliom Excizie chirurgicala Distructie locala prin chiuretare si electrocauterizare Radioterapie Chimioterapie cu citostatice UVB Metoda diagnostica de certitudine pentru spinaliom: Citodiagnostic Examen histopatologic Examen radiologic Examen bacteriologic Diagnostic serologic Histopatologia sugestiva pentru T-limfom: Infiltrat limfocitar in dermul papilar Celule atipice “fungoide” Microabscese Munro in epiderm Microabscese Pautrier in epiderm Absenta epidermotropismului Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, forma clasica: Afectare preponderenti a femeilor Pete eritematoase care dispar la vitropresiune Distributie la extremitati Tumori ulcerate si hemoragicem moowDe MOOD>ED & OB>D MOOM>D BFQ BHPQ MONBHD & s & gi D>D S 690. Extindere lent Datele sugestive pentru T-limfom, forma Alibert-Bazin Erup{ii polimorfe progrediente eritemato-papulo-tumorale Debut tumoral Prurit intens Eritrodermizare precoce Adenopatie generalizata tardiva. Histopatologia sugestiva pentru sarcomul Kaposi: Proliferate si extravazate perivasculare Depuneri de hemosiderina Granuloame infectioase Focare angiomatoase (multiple vase neoformate) Focare fibroblastice (fibroblasti tineri multipli) Optiunile curative utile in sarcomul Kaposi Citostatice Interferoni Vitaminoterapie Corticoterapie sistemica Stimulatori biogeni in T-limfom infiltratul limfocitar este epidermotrop: Corect Incorect Epidermotropismul este tipic pentru B-limfoame: Corect Incorect Formele clinico-evolutive ale T-limforului Clasic& Alibert-Bazin Epidemica Kaposi Tumoral de debut Vidall-Brocq Eritrodermic& Hallopeau-Besnier Micotica fungoida Succesiunea stadiilor evolutive in T-limfom, forma Alibert-Bazin: Tumorala Eritematoasi Infiltrativa Eritrodermizarea este sugestiva pentru T-limfom, forma Vidall-Brocq: Corect Incorect Debutul tumoral este sugestiv pentru T-limfom, forma Vidall-Brocg: Corect Incorect 87BPS MOUOMPS wg & & 8 — MIOWDSD moO PS MOODED 8 MOOD>sD z mOOwES Forma Hallopeau-Besnier a T-limfomului este o forma eritrodermica a maladiei Corect Incorect Sindromul leucemic al limfomului T cutanat Graham-Little-Lassueur Sezary Lyell Stevens-Johnson Raynaud Prezenta microabsceselor Munro in epiderm este sugestiva pentru T-limfom Corect Incorect Profilul celular al microabsceselor Pautrier in micozisul fungoid: Neutrofile Eozinofile Limfocite Eritrocite Monocite Optiunile terapeutice utile in T-limfom Chimioterapie sistemic& Prednisolon Stimulangi biogeni Vitaminoterapie PUVA-terapie PORFIRIA CUTANATA TARDIVA Mecanismul patogenetic esential in porfiria cutanata tardiva: Toxicoalergic Enzimodeficitar Neoplazic Autoimun Infectios Nivelul deficitului enzimatic in porfiria cutanata tardiva: Porfobilinogen sintetaza Uroporfirinogen sintetaza Uroporfirinogen decarboxilaza Coproporfirinogen oxidaza Protoporfirinogen oxidaza Factorii declansatori ai porfiriei cutanate tardive: Alcool si hidrocarburi policiclice polihalogenate Androgeni Estrogeni Fier, plumb, arsen, staniu Virusi hepatici8 MOOp> gs MIOBP RZ MUCUS moom>s Hpe Moos MOOW>S & mMoOwU>s? Formele dobandite si mostenite de porfirie cutanatd tardiva: Sporadica Familiala cu transmitere autosomal recesiva Familiald cu transmitere autosomal dominant Familiala cu transmitere X-lincaté Familiald cu transmitere Y-lincata Nivelul deficitului enzimatic esential in porfiria cutanat tardiva dobandita Porfobilinogen sintetaza Uroporfirinogen sintetaza Coproporfirinogen oxidaza Uroporfirinogen decarboxilaza hepatic’ Uroporfirinogen decarboxilaza eritrocitar’ Enzimodeficiente posibile in porfiria cutanata tardiva mostenita: Porfobilinogen sintetaza Uroporfirinogen sintetaza Coproporfirinogen oxidaza Uroporfirinogen decarboxilaza hepatica Uropofirinogen decarboxilaza eritrocitara Succesiunea etapelor patogenice in porfiria cutanaté tardiva: Deversarea enzimelor lizozomale in {esuturi Acumularea uroporfirinelor in piele Inflamatie cutanata pe ariile descopeite Stres oxidativ mebranar la fotoexpunere Defect enzimatic al sintezei hemului Semnele clinice sugestive pentru porfiria cutanata tardiv dobandita: Debut in copilarie Eritem gi bule pe zonele fotoexpuse Discromii, cicatrici atrofice si milium Epidermofragilitate pronuntati (eroziuni la traumatisme minore) Hipotricozi faciala Hipertricoza faciald nu este caracteristic’ pentru porfiria cutanaté tardiva: Corect Incorect Testele utile pentru diagnosticul pozitiv al porfiriei cutanate tardive: Examen histopatologic si imunofluorescenta direct’ Citodiagnostic Tzanck si eozinofilia Analiza urinei si fluorescenta la lampa Wood Investigafii ale functiilor hepatice Sideremie Fluorescen{a urinei in porfiria cutanata tardiva: Galben-verzuie Verde Maro Rosu-coral Absent 89(07. A. B. Cc. D. E. 708. A. B. 709. Modificarile patologice urinare in porfiria cutanati tardiva: Cresterea uroporfirinelor Cresterea acidului 6-amino levulinic Cresterea porfobilinogenului Urina hipercroma Absenta fluorescentei in lampa Wood Sideremia si hemocromatoza sunt caracteristice pentru porfiria cutanata tardiva: Corect Incorect Diabetul zaharat si sciderea toleranfei la glucoz nu sunt caracteristice pentru porfiria cutanata tardiva: => 2 10. moOOW> moO MOOM> 2 mMOODD a i Z B poOmEs 8 Corect Incorect Optiunile terapeutice utile in porfiria cutanata tardiva: PUVA-terapie Flebotomie si sangerare Preparate din fier Desferioxamina Antipaludice de sintezi Nu este de recomandat in porfiria cutanaté tardiva: Fotoprotectie Fotoexpunere Alcool Contraceptive Preparate din fier ‘VASCULARITELE ALERGICE Leziunea esentiala pentru eritemul nodos: Bula Papula Urtica Nodozitate Tubercul Mecanismul patogenetic esential in vasculite: Endocrin Ereditar Imuno-alergic Neoplazic Neurogen Tipul comun al reactiilor de hipersensibilizare (Gell si Coombs) in vasculite: TipI Tip I Tip I Tip IVm 2 MOOT>Y MOOM>A MOAD>EHr = gS a a MOOMr>2 MOOD> 8 MoOw>y mMoOOU>A © Nici unul din cele menfionate Localizarea de electie a leziunilor in eritemul nodos: Fai Suprafaya posterioari a gambelor Suprafafa anterioara a gambelor Palme si plante Trunchi Localizarea de electie a leziunilor in purpura Schonlein-Henoch: Suprafafa de flexie ale extremititilor Suprafata de extensie ale extremitatilor Scalp Fata Palme si plante Esenta patologic& a eritemului nodos: Angioneurozi Angiopatie Angioorganopatie Neoplazie vasculara Nici unul din cele menionate Tinta principala de afectare in vasculita alergicd Gougerot-Ruiter: Capilare Arteriole si venule postcapilare Arterii Aorta Nici unul din cele mentionate Testul clinic de apreciere a fragilitatii capilarelor in purpura Schonlein-Henoch Baltzer Wickham Jadasson Rumpell-Leede-Koncealovsky Auspitz Localizarea electiva ale leziunilor in arteriolita Gougerot-Ruiter: Fata Palme si plante Mucoase Membre superioare Membre inferioare Caracteristicele comune ale leziunilor in sindromul vasculitic Gougerot-Ruiter: Monomorfe Polimorfe evolutive (false) Polimorfe veridice Simetrice Asimetrice 12 122. Brg Brg MOO MOOPPR MOOWH>y MOP Ry moOwP 8 8 & a 8 8 8 mOOURA 92 Optiunile terapeutice utile in eritemul nodos: Comprese umede reci Antibiotice Antiinflamatoare streoidiene si nesteroidiene Hiposensibilizante si antihistaminice Todura de potasiu Localizarea primar a procesului patologic in eritemul nodos: Epiderm Dermul papilar Dermul reticular Hipoderm Viscere Cel mai important constituent imunologic de iniiere a vasculitelor: Neutrofile Limfocite Comlexe imune circulante Complement Imunoglobuline Tipurile de vasculite conform infiltratului inflamator perivascular: Leucocitoclazice Macrofagale Granulomatoase Limfocitare Hipercomplementice Tipul reactiei de hipersensibilizare (Gell si Coombs) in vasculita urticariana: TipI Tip Il Tip Ill Tip IV Nici unul din cele mentionate Vasculita urticariand asociazi o hipocomplementemie Corect Incorect Purpura Schonlein-Henoch nu este 0 vasculita superficiala: Corect Incorect Optiunile terapeutice utile in purpura Schonlein-Henoch: Chinetoterapie Corticoterapie sistemica in doze medi Ortostatism prelungit Aspirina sau sulfone Antihistaminicemoopry e 8 moap>g 8 moowea mMOOW>S Pa g era & moaow>rg 737. A B. 738 A PITIRIAZISUL ROZAT GIBERT Leziunea primara in pitiriazisul rozat Gibert: Urtica Pustula Macula Nodozitate Bula Optiunile utile de tratament local in pitiriazisul rozat Gibert: Keratolitice Tinctura de iod Dermatocorticoizi Bai cu sapunuri alcaline Solutie Castellani Localizarea electiva ale leziunilor in pitiriazis rozat Gibert: Fata Antebrate si gambe Palme si plante Dosul mainilor si picioarelor ‘Trunchi Manifestarile clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert Placa heraldica eritemato-scuamoasa la debut Leziuni rozeolice sau papuloase scuamoase, ce apar concomitent cu placa heraldica, Leziuni rozeolice sau papuloase scuamose, ce apar peste cateva zile dupa debut Suprafata neregulaté cu descuamatie furfuracee Suprafata neteda, lipsit4 de scuame, lucioas& Pitiriazisul rozat Gibert este o afectiune cu evolutie autolimitata: Corect Incorect Proba Baltzer in pitiriazisul rozat Gibert este negativa: Corect Incorect Reperele diagnostice diferentiale ale leziunilor in pitiriazisul rozat Gibert: Palidare centrala Periferie scumoasa usor reliefata Prurit Proba Wickham - pozitiva Proba Baltzer — pozitiva Leziunile in pitiriazisul rozat Gibert sunt dispuse cu axul lung paralel liniilor cutanate Langer: Corect Incorect Enuptia in pitiriazisul rozat Gibert se vindecd spontan, de obicei in: Cateva zile 93e>yp mooD S Ppp 5 mUOw>R MOOMPR moOD>P & mMOODPD moow>peZ 4 1 s&ptiman’ 3-8 stiptimani 5-6 luni Nu se vindecd spontan Recurentele freevente sunt tipice pentru pitiriazisul rozat Gibert: Corect Incorect Corticoterapia sistemica este prima optiune in tratamentul pitiriazisului rozat Gibert: Corect, Incorect ROZACEEA Localizarea de electie a leziunilor in rozacee: Torace Palme gi plante Suprafete flexorii ale membrelor Fata Scalp Acarianul frecvent implicat in dezvoltarea rozaceei Sarcoptes scabiei Pyemotes ventricosus Trombicula splendens Demodex folliculorum Alladermanyssus sanguineus Factorii incriminati in declangarea rozaceei. ‘Anomalii funcfionale ale vascularizafiei cutanate Tulburari digestive Disfuncfii endocrine Aplicare indelungata a dermatocorticoizilor pe fafa Fotoprotectie Succesiunea corecta a stadiilor in rozacee: Papulos Fibro-telangiectazic (rinofima) Congestiv (eritem tranzitor) Pustulos Eritemato-telangiectazic (cuperozic) Reperele de diagnostic diferenfial in rozacee: Debut in varsta precoce Este mai frecventa la femei Prezenta comedoanelor multiple Afectarea zonelor acrale (convexe) ale fetei Fundal lezional eritematos si telangiectazic746. MOOD>P O> 4 & ere MOOwPE MOODS $s moore 8 moOD>> moors? Rinofima este o manifestare clinica de debut in rozacee: Corect Incorect Optiunile curative utile in rozacee, Fotoexpunere Bai fierbinii Crioterapie Piroterapie Keratoplastice Antibioticele utile in tratamentul sistemic al rozaceei: Tetracicline Cefalosporine Macrolide Peniciline Sulfanilamide Dermatocorticoizii sunt factori iatrogeni de provocare a rozaceei Corect Tncorect Contraindicat in rozacee: Mesele fierbinti si picante Consumul de alcool Derivatii nicotinici Dermatocorticoizii Metronidazolul SINDROMUL SEBOREIC. ACNEEA VULGARA Leziunile primare neinflamatorii in acneea vulgara’ Papule Pustule Noduli si chisturi Microcomedoane Comedoane deschise si inchise Leziunile inflamatorii in acneea vulgar’ Microcomedoane Comedoane deschise si inchise Papule si pustule Noduli si chisturi Macule hiperpigmentate, cicatrici Leziunile postinflamatorii in acneea vulgara: Macule hiperpigmentate Comedoane deschise si inchise Papule si pustule Noduli si chisturi Cicatrici, atrofie maculara 95MUOU>D MUNM>Z MOOS SD MUN> DR MUOU>D mMoawegD s s & Ss & a mMoamEs Pres & = Leziunile de debut in cadrul acneei vulgare’ Papule Pustule Noduli Comedoane Chisturi Bacteriile anaerobe implicate in producerea leziunilor de acnee vulgar’ Staphylococcus spp. Streptococcus spp. Acinetobacter spp. Propionbacterium spp Pityrosporum spp. Bacteriile aerobe implicate frecvent in producerea leziunilor de acnee vulgar’: Escherichia coli Staphyloccus epidermidis Streptococcus pyogenes Corynebacterium minutissimum Propionbacterium acnes Ariile elective de afectare seboreic’: Extremita{i Fatii gi scalp Fese Abdomen Torace Dermatozele cu un context patogenetic interesand terenul seboreic: Acnee vulgar Eczema cu sensibilizare la Streptococcus spp. Eczema cu sensibilizare la Pityrosporum spp. Alopecie areaté Alopecia androgenetica Utile in tratamentul acneei vulgare: Tetracicline si macrolide Isotretinoin $i tretinoin Estron gi estradiol Progesteron gi testosteron Ciproteron acetat si cipromadinon acetat Factorii patogenetici esenfiali implicati in declansarea acneei vulgare: Endocrin Alergic Bacterian Folicular obstructiv Inflamator Optiunile utile de tratament local in rozacee: Peniciline Metronidazolmoo MOODS moow>D Dermatocorticoizi Keratoplastice Creme ecran fotoprotectoare 2. Antiandrogenul util in tratamentul acneei vulgare Cicloferona Ciprofibrat Ciproheptadin& Ciproteron acetat Ciprofloxacin’ Preparatele cu acjiune sebosupresiva in sindromul seboreic: ‘Testosteron acetat Ciproteron acetat Etinilestradiol Isotretinoin Spironolacton 764. Retinoidul de sintez special conceput pentru tratamentul sitemic al formelor grave de moOW>R MONMH>D MINOD> mouamEs eps acnee vulgaré: Acitretin Etretinat Isotretinoin Tretinoin Retinol Medicamentele utile pentru reducerea obstructiei foliculare in acneea vulgar’: Acid salicilic Acid nalidixic Acid azelaic Acid retinoic Acid mefenamic & Preparatele cu efect anti-Propionbacterium acnes in tratamentul acneei vulgare: Peniciline Tetracicline Macrolide Metronidazol Peroxidul de benzoil ALOPECIA AREATA 7. Modificarile cutanate sugestive pentru alopecia areata: Descuamare Crustificare Eritem persistent pronuntat Papule si vezicule Piele intact Modificarile pilare sugestive pentru alopecia areata: Rupere Miros fetidw> mPa 4 MoOm>y moowsy 3 3 <_ mMoNw>y Structur’ nodulara Cadere sau extragere liberd Subtiere la baz cu aspect “semne de exclamatie” Mecanismul patogenetic esential in alopecia areata: Dismetabolic Autoimun Psiho-emotional Endocrin Neuro-vegetativ Stadiile de pilogeneza si durata evolutiva corespunzatoare: Stadiu anagen A.3-4 luni Stadiu catagen B. 2-4 ani Stadiu telogen C. 1-3 saptimani Formele clinice ale peladei: in placi (areata) Totala Universal Ofiazica in “luminisuri” Structura parului este schimbata in alopecia areati Corect Incorect Pruritul este de obicei absent in alopecia areata: Corect Incorect Corelatiile morbide in alopecia areata: Disfunctii tiroidiene Modificari unghiale Atingeri oculare Cicatrizare capilara Focare infectioase Optiunile utile de tratament sistemic in alopecia areath: Corticosteroizi Adrenalina si noradrenalina Vitamine, aminoacizi si microelemente Estrogeni Antiandrogeni Optiunile utile de tratament local in alopecia areati: PUVA-terapie Alergenoterapie de contact (dinitroclorbenzenul, dibutilesterul acidului squaric) Dermatocorticoizi Iritanti nespecifici (cignolina, tinctura capsici) Adrenomimetice783 785. 786. 787. 788. 789, MOOU>a weg 2 8 Bra Ss VITILIGO, Leziunea primara in vitiligo: Papula Urtica Macula Vezicula Nodozitate Caracteristica maculei in vitiligo: Hiperpigmentata secundara Hipopigmentata secundard Hipopigmentata primara congenital Hipopigmentata primara dobandita, Vasculara: Tipurile de vitiligo si expresiile fiziopatologice corespunzAtoare: Dopa-negativ A. Melanocitele sunt normale la numér dar hipofuntionale Dopa-pozitiv, tip IB. Melanocite sunt reduse la numar dar functionale Dopa-pozitiv, tip IC. Melanocitele sunt absente Pronosticul de vindecare este favorabil pentru vitiligo-ul dopa-negativ: Corect Incorect Dermatozele discromice si aspectele clinice corespunzAtoare: Vitiligo ‘A. Macule descuamative, neregulate, albe-pal sau brune-deschise, cu localizare frecvent facial Leucomelanodermia sifiliticd B. Macule albe, net delimitate, forme diferite si dimensiuni variabile, asimptomatice Pitiriazis versicolor C. Refele hiperpigmentate in ochiurile carora tegumentul este hipopigmentat® Pitiriazis rozat Gibert D. Macule de la galben la brun cu un eritem gi descuamare discreta, frecvent hipopigmentate Pitiriazis simplex E. Macula eritemato-scuamoasa urmata de unele similare mai mici, acoperite de scuame fine Proba Baltzer in vitiligo este pozitiva Corect Incorect Mecanismul patogenetic esential in vitiligo: Proliferativ Vascular Autoimun Fotosenzitiv Infectios Pentru vitiligo este caracteristicd afectarea palmo-plantara: Corect Incorect 99meg g moOmrg MOODS & moaeEg 8 mooppa muappg 8 yO wPpg Vitiligo de obicei nu este insojit de o simptomatica subiectiva: Corect Incorect Optiunile curative utile in vitiligo: PUVA-terapie Radioterapie Dermatocorticoizi Alergenoterapie de contact si iritanti nespecifici Vitamine si microelemente SIFILISUL Durata medie a perioadei de incubatie in sifilis: 1-2 saptamani 3-4 siptimani 5-7 siptamani 8-9 sAptimani 3-4 luni Cazurile de micsorare a perioadei de incubatie in sifilis Maladii infectioase intercurente Sancru dur bipolar Sancru dur multiply Antibioterapie pe parcursul perioadei de incubatie Contacte sexuale repetate cu sursa de infectare Tipul imunitagii in sifilis: Congenital Dobandita stabila (sterila) Dobandita infectioasé (nesterila) Toate cele mentionate ‘Nu se manifesta ‘Momentul aparitiei adenopatiei regionale in sifilisul primar: Precede sancrul dur Concomitent cu sancrul dur La 2-3 zile de la constituirea sancrului La 7-10 zile de la constituirea sancrului La 2-3 siptimani de la constituirea sancrului Expresia clinica a rozeolei sifilitice: Leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme si plante Macule vasculare, 1-1,5 cm diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, dispar la vitropresiune Macule hemoragice cu aspect de purpura palpabila Leziuni pustuloase localizate pe partile laterale ale trunchiului, avand un infiltrat subiacent Vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate in proiectia nervilor intercostali Sediul histologic incipient de formare a sifilidelor papuloase: Epidermul subcormealmoae moOmEs 8 MOOD>S 803 moOOE> 04. mooOD> MOOUrS e 06. vom> m 807. ODD Epidermul suprabazal Dermul papilar Dermul reticular Hipoderm Localizarea de electie a ectimei sifilitice: Palme gi plante Fath Regiunea perianal Gambe Organe genitale externe Perioada de constituire a leucomelanodermiei sifilitice: Primara Secundara, pe parcursul primului episod Secundara, pe parcursul recidivelor Latent Tertiara Leziunea primar pentru goma sifilitic’: Pustulit Tubercul Papula Ulcer Nodozitate Localizarea de electie a pemfigusului sifilitic congenital Scalp ; Palme i plante Trunchi Membre Mucoase Expresia clinica a sifilidei infiltrative Hochzinger in sifilisul congenital precoce Leziuni eritemato-papuloase difuze ale trunchiului cu descuamare furfuracee Leziuni papuloase palmo-plantare circumscrise, dureroase, cu tending’ spre confluent Leziuni eritemato-papuloase periorificiale difuze, cu fisuri lsand cicatrici radiare Leziuni eritemato-scuamoase pe scalp, cu ruperea parului la nivelul pielii Leziuni eritrodermice, insofite de frison, febra si descuamare pronuntat& Expresia clinic a dintilor Hutchinson in sifilisul congenital tardiv: Distrofie a caninilor superiori, devenind asemanatori cu o dalta Distrofie a incisivilor inferiori mediani, devenind asemanatori cu o surubelnifa Distrofie a incisivilor superiori laterali, bombati si ingustati proximal Distrofie a incisivilor superiori mediani, implantati oblic, ingustati distal, cu o incizuré ocluzala Distrofie a caninilor, devenind asemanatori cu dinjii de stivca Expresia clinica a semnului Carabelli in sifilisul congenital tardiv Mezinul mainii infantil Tubercul adaugator la primul molar al maxilarului superior Diastema incisivilor superiori 101MOOW>R MOOW>S MONDE MooOwpH a 8 = Ss B D> 102 Hipertrofia extremitaii sternale a claviculei Cicatrici radiare periorificiale Tipul reactiei Bordet-Wasserman: Imobilizare Hemaglutinare directa Hemaglutinare indirecta Fixare a complementului Enzimatica Indicajiile de instituire a tratamentului preventiv antisifilitic: Pentru copii nascuti de mame bolnave Pentru persoanele sanatoase avand un istoric de 3-5 luni de la ultimul contact sexual cu bolnavii de sifilis Pentru persoanele cu sifilis latent Pentru persoanele s&ndtoase avand un istoric de cel mult 2 luni de la ultimul contact sexual cu bolnavii de sifilis Pentru gravidele care s-au tratat anterior pentru sifilis si se afla la evidenta clinico- serologica ino-terapiei in tratamentul preventiv al sifilisului 21 zile 28 zile 56 zile Durata obisnuiti a sifilisului primar (in saptimani) 1-2 3-4 6-8 9-10 11-12 Nofiunea de suprainfectie in sifilis: Infectare cu un numar enorm de treponeme Un nou sifilis primar O noua infectie cu treponeme cu manifestari respective evolutici sifilisului curent Sancre dure cangrenoase Maladii intercurente asociate sifilisului Nofiunea de reactie Jarish-Herxheimer in sifilis: Proba negativa la penicilina Proba pozitiva la penicilina Disparitia leziunilor dupa prima injectie de penicilina Febra, frison, dureri musculare dupa 1 injectie de penicilina Febra, frison, dureri musculare la 7-10 zile de penicilino-terapie Localizarea de electie a rozeolei sifilitice: Fati Gat Trunchimo 15, moaw> COMPS MOOWPR DEe Ey gS a m ~ moow> wre 8 DOES Organe genitale Palme si plante Leziunea primara ce reprezinta condiloamele late luetice: Macula Bula Nodozitate Tubercul Papula Condiloamele late sunt tipice pentru sifilisul primar: Corect Incorect Expresia clinica a simptomului Pincus in sifilis: Afonie insofitd de papule erozive pe limb& Alopecie in luminiguri si papule palmare Alopecie in regiunea sprancenelor, genelor, barbiei Atrofia pielii in regiunile alopecice Macule hipopigmentate in regiunea lateroposterioara a gatului Expresia clinica a leucomelanodermiei sifilitice: Infiltrate papuloase pe organele genitale Papule erozive pe mucoase Macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gat, trunchi si fosa axilara Macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gat, trunchi si fosa axilara, Macule hipopigmentate pe torace, discret scuamoase, pozitive in proba Baltzer Expresia clinico-serologicd a sifilisului latent: Leziuni eritemato-papuloase specifice, reactii serologice pozitive Leziuni eritemato-papuloase specifice, reactii serologice slab-pozitive sau suspecte Afectare specifica exclusiv viscerala si cefalo-rahidiana, reactii serologice pozitive Absent totala a manifestitrilor specifice active, reactii serologice pozitive ‘Absenfa totala a manifestirilor specifice active, reactii serologice negative Expresia clinica a pemfigusului sifilitic 1a sugari Bule palmo-plantare cu confinut sero-purulent pe fond infiltrativ Bule si vezicule grupate, pruriginoase, situate pe regiunile axilare, inghinale gi laterale ale gatului, anamnezi familial& pozitiva Bule flasce diseminate pe fundal eritematos, febra, aspect de copil op&rit, pozitive in simptomul Nicolsky Bule flasce pe zonele de traumatism, vindecare fara cicatrici, anamneza familiala pozitiva Bule si vezicule la fotoexpunere, febra, plici urticariene, cicatrici varioliforme, anamnezi familial’ pozitiva Cicatricile radiare peribucale Robinson-Fournier (Parrot) stigmatizeaza sifilisul Primar Secundar Terjiar Congenital precoce 1038 POOP> SZ MOOm> Re moOwr Re m MOAW>S $ & MOADDe Congenital tardiv Expresia clinic& a simptomului Avsitidiisky in sifilisul congenital Deget mic scurtat Tubercul adaugitor la I molar al maxilarului superior Incisivii mediani superior’ distantati Hipertrofierea extremititii sternale a claviculei Frunte olimpiana Expresia clinica a simptomului Gochet in sifilisul congenital. Pseudoparalizie Nas in sa Incisivii mediani superiori distantati Bose frontale proeminente Cicatrici radiare peribucale Caz de apreciere cantitativa in reactia Wasserman (reactia Boas) RW negativa RW 1+ RW 2+ RW 3+ RW 4+ Antibioticul de prima linie in tratamentul sifilisului Tetraciclina Eritromicina Rifampicina Penicilina Ciprofloxacina Specii de treponeme patogene la om ‘Treponema genitalis Treponema bejel ‘Treponema pallidum Treponema carateum Treponema microdentium Treponematozele semnalate la om si agentii cauzali corespunzAtori Sifilis venerian A. Treponema bejel Pinta B. Treponema pertenue Pianul (framboesia) C. Treponema pallidum Sifilis endemic nevenerian D. Treponema carateum Frecventa diviziunii la Treponema pallidum 6-8 ore 10-12 ore 15-20 ore 30-33 ore 40-50 ore Durata medie a sifilisului secundar: 6-8 saptimaniDry wre moow zg a MUODER MOODPS MOUOM>R MOOS 2 3 a mMOOU>S Ore s s 2-3 luni 6-12 luni 2-3 ani 20-30 ani Reinfectia sifilitica nu este posibila in cadrul unui sifilis latent recent: Corect Incorect Reinfectia sifilitica nu presupune evolutia unui nou sifilis primar. Corect Incorect Perioada sifilisului caracteristic& pentru sifilidele papuloase: Primara seronegativa Primara seropozitiva Secundara Latenté Tertiara Expresia clinic& a semnului de guleras Biett in sifilis: Eritem adiacent papulei Papule cu aspect de iris (tras la tint) Papule pe fond purpuric Detasare scuamoasi spre periferia papulei Scuame aderente in centrul si elevate la periferia papulei Perioada sifilisului caracteristicd pentru alopecia sifilitica. Primara seronegativa Secundara, primul episod Secundara, recidive Latenta Terfiard Expresia histopatologica a sifilidelor tuberculoase: Microabscese epidermale cu neutrofili Microbscese epidermale cu limfocite Infiltrate perivasculare eozinofilice Granulom Fibrom Esenta nozologica a sifilisului congenital Ereditara, Dismetabolica Infectioasa Autoimuna Neoplazica, Forma clinica a sifilisului caracteristic& pentru infiltratia papuloasi Hohsinger: Primara Secundar’i Terjiara 105D. E. 841 MOODS eS MOOM>S MOOMPS MONM>S Moow>e mMoow> a & 8 2 47. pomp 2 a Congenital precoce Congenitala tardiva Natura incapacitafii functionale a membrelor in pseudoparalizia Parrot din sifilisul congenital Spinala Algica Dismetabolica Osteoproliferativa Ereditara Expresia clinica a semnului Dubois-Ghissar in sifilisul congenital Deget mic scurtat Polidactilie Impotenta functionala a membrelor superioare si inferioare Craniu fesier Disfonie Datele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul latent tardiv: Sifilide diseminate cutanate Anamnez sexual neinformativa Durata maladiei sub un an Nivel de reagine - inalt Nivel de imobilizine ~ inalt Unitaile de masurare a reactiei de imobilizare a treponemelor: Plusuri Densitate optica Unititi conventionale Unitai absolute Procente Doza-priza de benzilpenicilina in tratamentul sifilisului la maturi (UA): 50 000/100 000 200 000/300 000 500 000/1 000 000 2.000 000/2 400 000 3.000 000/4 000 000 Doza-priza de benzatin benzilpenicilin’ in tratamentul sifilisului la maturi (UA) 500 000 . 1 000 000 1 400 000 2.000 000 2.400 000 Doza-curs de benzatin benzilpenicilina in tratamentul preventiv al sifilisului la maturi (A) 600 000 1 200 000 2.400 000 4 800 000mMoOR>e 849. 9 600 000 Doza-curs de benzatin benzilpenicilina in tratamentul sifilisului primar la maturi (UA) 600 000 1 200 000 2 100 000 4800 000 9 600 000 Doza-curs de benzatin benzilpenicilina in tratamentul sifilisului secundar la maturi (UA): MOOU>PSe MoOw>e moow> 8 2 3 MOOW> e MOO D>e 854. 855. 856. 857. 858. 859. 6 000 000/1 200 000 1 800 000/2 100 000 4 800 000/7 200 000 9 600 000/12 000 000 14 400 000/16 800 000 Doza-curs de benzatin benzilpenicilina in tratamentul sifilisului latent recent la maturi: 6 000 000/1 200 000 1 800 000/2 100 000 4 800 000/7 200 000 9 600 000/12 000 000 14 400 000/16 800 000 Formele de clasificare evolutiva a sifilisului primar: Latent Sero-negativ Sero-pozitiv Recent Tardiv Manifestirile clinice sugestive pentru anghina eritematoas& sifilitica: Asimptomatica subiectiva Semne generale pronuntate (febra, frisoane, fatigabilitate) Leziuni eritematoase bine conturate Papule erozive Voce nazonatii si disfonie Manifestarile clinice sugestive pentru tuberculul luetic: Leziuni dure, asimetrice, tending la extindere periferica Cicatrici “imperfecte” cu tuberculi de recidiva Semn de vitropresiune “marmelada de mere” — pozitiv Chenar cu perle epiteliomatoase Anestezie termica local Tipul testelor serologice in sifilis si abrevierile corespunzitoare De imobilizare a treponemelor. A. TPHA. De fixare a complementului B. ELISA De imunofluorescenta C. VDRL, RPR, MRP (MRS) De floculare D. FTA, FTA-abs De hemaglutinare E. TPI (RIT) Imunoenzimatice F, Bordet-Wasserman, Kolmer 1072 60. moow> moOmPres 2. MOOD >S MOO EeR 2 64. moOwD> »D. % 566, moOD> 108 563. Reactiile serologice nespecifice (potential fals-pozitive) in sifilis: TPI Bordet-Wasserman, Kolmer FTA, FTA-abs VDRL, RPR, MRP (MRS) TPHA Testele treponemice in sifilis: TPHA ELISA FTA, FTA-abs VDRL, RPR, MRP (MRS) TPI (RIT) Formele clinice tipice de sancru dur luetic: Eroziune Fisura Excoriatie Scuama Ulcerajie Leziunile caracteristice pentru sifilisul terfiar: Papula Tubercul Urtica Nodozitate Vezicula Investigatiile paraclinice de rutina in sifilis: insamantiri pe medii de cultura Teste serologice Teste alergologice Microscopie in cmp intunecat Microscopie in coloratia Gram Opjiunile terapeutice suficiente in formele recente de sifilis (primar, secundar, latent nd ~ 7 zile nd — 14 zile Benzilpenicilina — 28 zile Benzatin benzilpenicilina - 2-3 doze siptimanale Benzatin benzilpenicilina ~ 4-5 doze siptimanale Sifilidele pustuloase profunde: Impetigoide Variceliforme Acneiforme Ectimatoase Rupioidera 67, MOODS Re mMooBEe moO Apps moom> 3 3 a MOOUSS 8 MYODDS wpe s 2 Ups Datele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul latent recent: Alopecie si leucomelanodermie luetic’ Asimptomatica obiectiva Durata maladiei sub 2 ani Nivel de reagine -inalt Nivel de imobilizine - inalt Indicatiile de instituire a tratamentului profilactic antisifilitic: Pentru copii ndscuti de mame bolnave Pentru persoanele cu sifilis latent Pentru persoanele san&toase avand un istoric de cel mult 2 luni de la ultimul contact sexual cu bolnavul de sifilis Pentru persoanele de contact menajer (nesexual) al bolnavului de sifilis Pentru gravidele care s-au tratat anterior pentru sifilis si se afla la evidenja clinico- serologic& Manifestarile cutanate sugestive pentru sancrul dur luetic: Leziune eroziv-ulceroas& cu contur neregulat Leziune cu baza indurata Leziune acoperita de o secrejie clara Leziune dureroas& Leziune eroziv-ulceroasa cu sangerare freeventit Localizarea de electie a condiloamelor late Pliurile mari Suprafeje de extensie ale membrelor Regiunea perianal Regiunea perigenitala Palme si plante Formele morfologice de Treponema pallidum: Diplococica Sponulati Spiralatai Chist-forma L-forma Manifestarile clinice sugestive pentru sancrul-amigdalita sifilitic: Leziuni eroziv-ulceroase Afectare unilaterala Margini precise Durere la deglutitie Adenopatie regional Rozeola Jueticd este pozitiva in proba Baltzer: Corect Incoreet Manifestirile cutanate sugestive pentru sifilisul secundar Plici eritemaoase extinse Leziuni papuloase si pustuloase Leziuni de sancru dur 109wpe mo a a MOOmPS 3 MOOD» 3 MOOD ES preg moose s S 3 BoOmEe Leziuni gomoase Alopecie si leucomelanodermie Sifilisul primar este initial sero-negativ: Corect Incorect Metoda de rutina pentru confirmarea sifilisului primar seronegativ: Serologic’ ins&mangari pe medii de culturd Microscopie in cmp intunecat icroscopie in colorafia Gram Teste alergologice Manifestirile clinice sugestive pentru sifilisul primar: Anghina eritematoasd Sancru dur Papule erozive Adenopatie regionala Limfangita specifica Formele atipice de sancru dur: Eritem indurativ Edem indurativ Panariciu Amigdalita Fagedenism Expresia clinic& sugestiva pentru ectima sifilitica Eroziune acoperiti de crust& seroast Papul& eroziva acoperité cu depuneri fibrinoase Ulceratie acoperiti de crust masiva, presata in piele (denivelata) Ulcerajie acoperit& de crust& stratificata conica (supranivelata) Sancru dur ulceros in cazul rupiei sifilitice durata maladiei se estimeaza la cel putin 1 an: Corect Incorect Sifilidele sugestive pentru un sifilis malign: Rozeole multiple Papule miliare Papule lenticulare Papule hipertrofice Rupii si ectime Varietitile clinice de alopecie sifilitic’: in tuminisuri Difuzi Seboreica Areati Ofiazic&83, Semnele clinice de certitudine sugestive pentru sifilisul congenital tardiv: Cheratita ‘Nas in sa Labirintita Anomalii a incisivilor mediani superiori Anomalii a molarilor I superiori myuomp 884. Triada Hutchinson nu include semnele clinice de certitudine pentru sifilisul congenital tardiv: A Corect B. __Incorect 885. Datele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul terfiar: A Gome si tuberculi B. _ Rozeole si papule multiple Cc. Afectare visceral, osteo-articulara, neurologica D. Nivel de reagine —inalt E. Nivel de imobilizine — inalt 886. Sancrul cangrenos luetic este o complicatie la asocierea florei anaerobe: A. Coreet B. _Incorect 887. Semnele clinice sugestive pentru o adenopatie sifilitica A. Consistenfa moale B. Tending de ramolire C. — Mobilitate si neaderenta D. _Indolora E. — Poliganglionar& 888. Localizarea de electie a leucomelanodermiei luetice: A. Gatul lateral si posterior B. Flancuri Cc. Fafa D. Aria genitala E. Palme si plante 889. Expresia clinica sugestiva pentru rozeola sifilitica: A. Macule vasculare neinflamatorii (telangiectazii) B. — Macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 mm. C. — Macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm D. — Macule hemoragice E. — Macule discromice 890. _Ariile elective de localizare a rozeolei luetice: A Fata B. _ Ariile genitale C. Palme si plante D. — Pliurile mari E. Trunchi si flancuri m1OPPS MOOP>Z moO >e mooBEe g 8 8 s mo 895 MOOR>e MONe>E wD 8 8 w>e 3 12 Datele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul secundar: Adenopatie regional unilateral Sifilide floride Sifilom florid Alopecie si leucomelanodermie Nivel de imobilizine ~ inalt Complicatiile sancrului dur la barbati Balanita si balanopostita Fimoza si parafimoza, Edemul indurativ Sancru cangrenos Sancru amigdalita Varietatile clinice ale sifilidelor papuloase: Miliare Lenticulare ‘Numulare Condiloame acuminate Condiloame late Scenariile evolutive intemeiate in infectia sifilitica la gravide: Avort spontan Nastere prematurd a fatului mort sau in termen a copilului neviabil Nastere prematura sau in termen a copilului cu leziuni perinatale, ulterior cu sifilis precoce si tardiv Nastere in termen a copilului aparent sndtos, ulterior cu sifilis latent Nastere in termen a copilului sAnatos, pentru care nu este indicat tratamentul profilactic Notificarea (informarea) partenerului sexual al bolnavului cu sifilis nu este obligatorie managementul infectiei sifilitice: Corect Incorect, Modialitafile posibile de transmitere a sifilisului Contact direct (sexual, nesexual) Contact indirect Transfuzional Transplacentar Ereditar Semnele clinice sugestive pentru sifilisul secundar de recidiva: Sancru dur Adenopatie regional unilateral Rozeole multiple si simetrice Condiloame late Alopecie si leucomelanodermie Sifilidele papuloase pe mucoase nu sunt de regulé erozive Corect Incorect899. Conditiile de realizare a perioadelor latente in sifilis A. Crestere a reactivitaii specifice B. — Scddere a reactivitatii specifice C. _ Anergie serologica (fenomenul de prozona) D. Crestere a imunitatii specifice E. Scadere a imunitatii specifice 900. Semele clinice sugestive pentru sifilisul congenital la sugari A. Osteocondrita si osteoperiostita B. — Coriza specifica C.— Sanerul dur D. _ Pemfigusul palmo-plantar E. _ Sifilida infiltrativa difuzi Hohsinger 901. Durata evidentei clinico-serologice la pacientii imunocompetenti dupa un tratament adecvat pentru sifilis (uni): A 1 B. 23 C612 D. 18-24 E. Nu este necesara 902. Dinamica de scidere de 4 ori a titrului testelor non-treponemice la finele evidenfei clinico-serologice denota eficacitatea adecvata a tratamentului in formele recente de sifilis: A Corect, B. _Incorect 903. Treponema pallidum nu dezvolta rezistent& pentru peniciline: A. Corect B. Incorect GONOREEA 904, Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram-pozitiva: A. Corect B. Incorect 905. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie anaeroba A. Corect B. _ Incorect Corect 906. Neisseria gonorrhoeae este un diplococ: A. B. _ Incorect 907. Depistarea diplococilor Gram-negativi situati extracelular este patognomonica pentru infectia gonococica: A Corect B. Incorect 43.mOOB>s moOmPEs Ss MOAP>S MONDMFS MUnDPS 5B =I moore = 3 mMoUADPreS wpe 14 s Rolul patogenetic al pililor de pe suprafata gonococului Micsoreaz aderenta gonococului la epiteliu Favorizeaza fagocitoza de citre neutrofili si celule antigen-prezentatoare Intervin in transferul de metaboliti si de material genetic (plasmide) Produc hemaglutinarea leucocitelor si hematiilor Sunt antigenici si induc raspunsul imun Formele atipice de supravetuire ale gonococului B-forma A-forma L-forma Sferoplast Diplococ Formele clinico-evolutive ale gonoreei Primara Cronica Secundara Terfiar’ Acuta Manifestarile clinice-comune pentru prostatita gonococica cronica Prostatoree Semne de uretrita totala Mirirea inegal& a lobulilor prostatei Palparea santului median al prostatei Dureri moderate Tintele eventuale de afectare primara in infectia gonococic’ la barbati Uretra Rect Conjunctiva Amigdale Piele Varietatile clinice de gonoree descendenta la femei Endometrita Pelvioperitonita Bartholinita Vulvovaginita Cistita Varietatile clinice de gonoree ascendenta la femei: Adnexita Vestibuliti Vulvita Pielonefrita Cistita Metoda de referinta in diagnosticul paraclinic al gonoreei Microscopie Culturi pe medi selectiveMOOD>PS MONw>S Mone>o mon © ae 3 a MOADD>S 8 MOORS S MOODS 8 MOOW>S Serologie Teste cutanate Biopsie Mediile selective pentru identificarea gonococului in cultura Muller-Hinton Feinberg-Whittington Sabouraud ‘Thayer-Martin Lowenstein Incubatia medie in gonoree: 6-12 ore 15-24 ore 25 zile 7-10 zile 21-30 zile Optiunea imunoterapiei specifice in tratamentul gonoreei: Pirogenal Levamisol Isoprinosin: Gonovaccina, Anatoxina stafilococica Proba de diagnostic topografic in uretrita gonococica la barbati Baltzer Wickham Thompson Auspitz Tzanck Proba urinei cu 2 pahare in uretrita gonococic& acut’ anterioara la barbati: I portie ~ transparent 1 portie — tulbure II portie — transparent II portie — tulbure II portie ~ hemoragie terminal Metodele de rutina de diagnostic microscopic direct pe frotiuri colorate in gonoree: Romanovsky-Giemsa Gram Ziehl-Nielsen Albastru de metilen in camp intunecat Formele topografice pentru uretrita gonococic’ la barbati: Exterioara Anterioara Diseminata Interioar& Total 1s8 MUOMP Rs moomrg MOO> ys & MOADES 927. Complicafiile locale (uretrale) in uretrita gonococica cronic& la barbati. Tysonite Littreite Skenite Bartholinite Morganite Tintele comune de afectare primar in gonoreea urogenitala la femei: Vulva Vagin Col uterin Endometriu Uretr’ Tintele comune de afectare primar in gonoreea extragenital’ Faringe si amigdale Piele Rect Ochi Buze Epiteliul susceptibil la afectare primara in infectia gonococica Pavimentos (scuamos) pluristratificat Pavimentos (scuamos) unistratificat Cilindric Cubic Toate cele mentionate Momentul oportun pentru efectuarea testelor de control al vindecarii pentru gonoree la barbati: moOmD 928. 1-2 zile 3-10 zile 2-3 luni 3-4 luni ‘Nu se efectueazi Momentul oportun pentru efectuarea testelor de control al vindecrii pentru gonoree la femei moomD> mMOAwPES 116 1-2zile 3-10 zile La2 cicluri menstruale dupa I control La 4 cicluri menstruale dupa I controt Nu se efectueaz Semnele clinice sugestive pentru uretrita gonococica acuta anterioara la barbati Secrefie uretrala alb-glbuie, spumoas’ (aerata), fluida si fetida Secretie abundenté uretrala, purulent’, galben-verzuie, densi Dureri si usturime in special spre sfarsitul micfiunii Mictiuni frecvente, imperioase, insofite de tenesme vezicale Tumefierea si congestionarea fosei naviculare si a meatuluiS$ moors MOOw>Y 8 MOOP>Y myomrs & MIOD>Ys moOODPPS 3s mMONP>ys w>s S Caile de transmitere in gonoree: Transplacentara Intranatala Direct (sexual) Indirect (menajera) Aerogena Formele clinico-morfologice de prostatiti gonococica: Infiltrativa Catarala, Folicularé Granular’ Parenchimatoasi Formele clinico-evolutive de prostatité gonococica: Recent Acuta Fulminanta Torpida Cronica Semnele clinice sugestive pentru uretrita gonococica acuta totala la barbati: Secretie uretralé abundenti, alb-galbuie, spumoasi (aerat4), fluida si fetida Dureri si usturime in special la debutul mictiunii Mictiuni frecvente, imperioase, insotite de tenesme vezicale Hematurie terminala Erectii dureroase, frecvente, hemospermie Complicatiile peniene ale uretritei gonococice la barbati Balanita Balanopostita Prostati Fimozi Parafimozi Formele clinico-endoscopice de uretrita gonococic& cronica la barbati: Infiltrativa Descuamativa Granular Glandulara Torpida Metodele oportune ale diagnosticului de laborator in gonoree Examen microscopic prin frotiuri colorate Culturi pe medi selective Serodiagnostic Teste cutanate Examen histopatologic Complicatiile loco-regionale ale uretritei gonococice la barbati Epididimo-funiculitd Orbit’ 17moom>pys moo S muomps 941, 942. 943 944, MOOw>eS a wre w>e mMmoaw>e % 3S a S vowpe 18. Balanopostita Littreite si morganite Prostatita Complicate la distanta in infectia gonococica urogenitala la barbati Artritd Endocardita Perihepatita Prostatita Epididimita Formele de gonoree extragenitala: Oftalmita Pelvioperitonita Prostatita Faringita Rectita Specificarea metodelor de reactivare (provocare) in gonoree: Biologica A. Instilatii/badijonari uretrale cu nitrat de argint, protargol, etc. Alimentara B, Examinare dupa menstruatii Mecanic’ —_C. Bujii uretrale, uretroscopie Chimica D. Gonovaccin Fiziologica__ E, Bere, produse sarate si picante Optiunile terapeutice suficiente in gonoreea acutl: Antibiotice Vaccin gonococic Imunostimulatori Vitamine Tratament local Optiunile terapeutice utile in gonoreea cronica: Antibiotice Vaccin gonococic Imunostimulatori: Citostatice Tratament local ‘Tratamentul local nu este necesar in gonoreea acuta: Corect Incorect Nu exist antibiotice pentru care Neisseria gonorrhoeae dezvolta rezisten{a: Corect Incorect Antibiotice folosite pentru tratamentul “minut” (eficiente in doz unica) in gonoree: Ceftriaxona Ofloxacina Doxiciclina Penicilina3 monowre 951 MOOR>O MOOD>S MOOUPS w> z 3 moowpe moore Spectinomicina Preparatele antibacteriene eficiente in tratamentul gonoreei: Metronidazol Co-trimoxazol Clotrimazol Ciprofloxacina Azitromicina Purtitorii asimptomatici principali ai infectiei gonococice sunt barbafii Corect Incorect Tintele de afectare primara in gonoree la fetite Uretra Endometriu Vulva Col uterin Vagin TRICHOMONIAZA Originea agentului cauzal al trichomoniazei Bacterie Virus Protozoar Fung Capusi Perioada de incubatie medie in trichomoniaza (in zile): 1-2 3-5 7-10 20-30 35-60 Agentul cauzal al trichomoniazei urogenitale Trichomonas hominis Trichomonas tenax Trichomonas vaginalis Haemophilus vaginalis Gardnerella vaginalis pH-ul optim pentru viabilitatea agentului cauzal al trichomoniazei 1,222. 7 49-15 7,6-8,6 9958. MOOBPS MOORS Wp s s mUOBPrS MOORS 8 mMoOD>ye g moOOwre 120 Apa distilaté distruge instantaneu agentul cauzal al trichomoniazei Corect Incorect Agentul cauzal al trichomoniazei are tropism pentru epiteliul cilindric: Corect Incorect Medicamentele eficace in tratamentul sistemic al trichomoniazet Clotrimazol Metronidazol Mebendazol Tinidazol Ornidazol Medicamentele eficace in tratamentul local al trichomoniazei Anuzol Astemizol Metronidazol Clotrimazol Apa distilata Tintele comune de afectare primara in trichomoniaza la femei Vagin Col uterin Uretr’a Glande Bartholin si Skene Vulva ‘Tintele comune de afectare primara in trichomoniaza la barbati Uretra Gland penian Preput Rect Toate cele mentionate Semnele clinice comune de trichomoniaza la barbai Secretie uretrala densi purulenta abundent& Secretie uretrala redusé clara Congestie si edem al meatului Senzafie de arsura gi discomfort la mictiune Eroziuni dureroase ale glandului si preputului Semele clinice comune de trichomoniaza la femei: Arsuri vaginale Leucoree densi, galben-verzuie Leucoree fluid’, spumoasa, alb-gilbuie Miros fetid al scurgerilor genitale Eritem si edem al vulvei965, moop> 966 moow> wre 3 2 68, moaw> Opfiunile terapeutice utile in afectiunile urogenitale mixte acute (gonoree + trichomoniaza) Doxiciclina Pirogenal Vaccin polivalent antigonococic Metronidazol Tratament local cu antiseptice Optiunile terapeutice utile in afectiunile urogenitale mixte (gonoree + trichomoniaza + candidoza) la femei Metronidazol sistemic Doxiciclina sistemic Fluconazol sistemic Mebendazol sistemic Clotrimazol topic Tratamentul gonoreei trebuie si anticipeze tratamentul trichomoniazei: Corect Incorect INFECTIILE UROGENITALE CU CHLAMYDIA SI MYCOPLASMA Afectiunile date de Chlamydia: Trahom Granulom venerian Limfogranulomatoz veneriand Fririaza Psitacoza si ornitoz 9. Durata medie a perioadei de incubatie pentru uretrita chlamydiana (zile): Manifestirile clinice comune ale infectiei genitale cu chlamydii la femei Vulvovaginita Uretrita Cervicita Boala inflamatorie pelvian& Endometrit’ Manifestirile clinice comune ale infectiei genitale cu chlamydii la barbati Boala inflamatorie pelvian& Perihepatita Uretrita Prostatita Epididimita 972. Metodele de laborator informative in diagnosticul chlamydiozei urogenitale: Reactii de amplificare nucleica si de polimerizare in lant (NAA si PCR) 121g moo mMoaw>s MOORP>Q MONDE 3 Ss 4 2 mMOODPY Pps 3 12 Culturi pe medii artificiale (acelulare) Culturi pe medii celulare Imunofluorescenta directa si indirect (DFA si IFA) Testul imunoenzimatic (ELISA) Antibioticele eficiente in tratamentul chlamydiozei: Ofloxacina Peniciling Spectinomicina Doxiciclina Azitromicina Terenul genetic predispus pentru dezvoltarea sindromului Reiter: HLA-DR2 HLA-DR4 HLA-B8 HLA-B27 HLA-A Semnele clinice majore in sindromul Reiter: Conjunctivita Arita, Adenopatie inghinal Uretrits Labirintita Semnele clinice minore in sindromul Reiter: Alopecie Leziuni erozive ale mucoasei bucale Leziuni erozive genitale Distrofii unghiale Optiunile terapeutice utile in sindromul Reiter: Peniciline si cefalosporine Tetracicline si macrolide Antiinflamatoare nesteroidiene Corticosteroizi Citostatice Speciile de mycoplasme implicate in infectiile urogenitale: Mycoplasma orale Mycoplasma hominis Mycoplasma genitalium ‘Mycoplasma salivarium Ureaplasma urealyticum Mycoplasmele, in general, sunt microorganisme saprofite, fiind potential patogene: Corect IncorectmMoOB>Fe MONM>Z MOOB>Y Moow>y MOOB>S Bre & & g & & 2 s mooprg org s Mycoplasmele pot fi izolate numai pe medii celulare de cultura: Corect Incorect Optiunile antibioterapiei eficiente in infectiile urogenitale cu mycoplasme: Peniciline Cefalosporine Tetracicline Macrolide Chinolone HIV-INFECTIA Originea virusului HIV: Papovavirus Herpesvirus Parvovirus Paramyxovirus Retrovirus Constiuentii biochimici ai virusului HIV ADN ARN Proteine Glicoproteine Lipide Tintele de afectare celulara ale virusului HIV: Macrofage Celule Langerhans Limfocite T helper Limfocite T citotoxice Monocite Receptorul specific de afinitate celulara a virusului HIV: CD2+ cD4+ cD8+ CD19+ cp28+ Caile de transmitere a virusului HIV: Raporturi sexuale Prin instrumente, seringe si ace nesterile Transfuzii de sange infectat Transplacentar sau prin lapte matem Infepaturi de insecte Mediile biologice ce contribuie cu certitudine la transmiterea virusului HIV: Saliva Sange Lacrimi 123,MOOw>S mo & S P>g MOND>y 8 MOOB>S MONEE mUOR>ES 8 94, mMoOw> ers 124 Sperma Secrefia colului uterin Durata perioadei de incubatie in infectia HIV: 1-2 siptamani 3-12 siptimani 4-6 luni 8-10 luni 12-24 luni Esenfa seroconversiei sidatice (HIV/SIDA) Sc&derea limfocitelor T4 Raport limfocite T4/T8 — 1:1 Pozitivarea proteinelor p24 sidatice Pozitivarea anticorpilor anti-HIV Negativarea anticorpilor anti-HIV Manifestarile cutanate in primoinfectia sidatica (HIV/SIDA) nu sunt specifice: Corect Incorect Cea mai frecventa manifestare cutanata asociata infectiei HIV/SIDA: Dermatiti exfoliativa Dermatita seboreici Dermatita de contact Dermatit’ atopic Dermatita herpetiforma Duhring Manifestarile clinice ale primoinfectiei HIV (sindrom retroviral acut) Sarcom Kaposi Sindrom pseudogripal sau pseudomononucleozic Limfadenopatie persistent generalizata Candidoza esofagiand, bronsica, pulmonar& Enuptie rujeoliforma Manifestirile clinice sugestive pentru pre-SIDA: Stomatite persitente si recidivante cu Candida albicans Herpes zoster generalizat (simetric) Herpes simplex extins cu evolutie prelungita Sarcom Kaposi Leucoplazie orala (lingual) paroasa (viloas’) Manifestirile clinice sugestive pentru SIDA manifesta: Candidoza esofagiana, traheobronsica si pulmonara Candidoza orofaringiana Criptococozi diseminat& Tuberculoza pulmonar’/extrapulmonara Sarcom Kaposi Neoplazia vasculara sugestiva pentru SIDA: Spinaliom Bazaliom998. moow> 8 99, moom> Ss moowrs 8 8 & 8 moog> 997. A. B Nodul € D. E Sarcom Kaposi T-limfom B-limfor 96. Datele clinico-anamnestice sugestive pentru sarcomul Kaposi epidemic Sex feminin Heterosexualitate Debut la varste precoce Localizarea leziunilor pe fafa, trunchi, mucoase Evolutie agresiva Leziunile sugestive pentru sarcomul Kaposi Pustula Bula Macula Urtica Testele de laborator pentru stabilirea, confirmarea si monitorizarea infectiei HIV/SIDA\ Citodiagnostic Tzanck Culturd acelulara ELISA PCR Western-Blot Anomaliile imunologice specifice pentru infectia HIV/SIDA: Deficit selectiv al limfocitelor T8 Sciderea raportului T4/T8 sub 1,3-1 Diminuarea sau absen{a hipersensibilititii cutanate tardive Cresterea secretiei spontane de imunoglobuline de catre limfocitele B Cresteri la nivelul interferonilor Categoriile de chimioterapice antiretrovirale in tratamentul infectiei HIV/SIDA: Inhibitori nucleozidici ai revers-transcriptazei Inhibitori nucleotidici ai revers-transcriptazei Inhibitori nenucleozidici ai revers-transcriptazei Inhibitori ai lipazei Inhibitori ai proteazei Antiretrovirale specifice in tratamentul infectiei HIV/SIDA. Aciclovir Foscamet Indinavir Zidovudina Nevirapin& 125