Sunteți pe pagina 1din 10

CAIET DE SARCINI

NR. 2

LUCRARI DE TERASAMENTE

PROIECT NR. 03 / 2019

,,SISTEMATIZARE PE VERTICALĂ DC83, DC61A ȘI ZONA ARĂNEȘ ÎN COM. CONOP,


JUDEȚUL ARAD”
CUPRINS

1. OBIECT........................................................................................................................................3
2. DOMENIU DE APLICARE.........................................................................................................3
3. REFERINȚE.................................................................................................................................3
4. TERMINOLOGIE ȘI1 ABREVIERI...........................................................................................3
4.1.Definiții...................................................................................................................................3
4.2Abrevieri..................................................................................................................................3
5. RESPONSABILITAȚI.................................................................................................................3
6. PROCEDURĂ..............................................................................................................................4
6.1.Pichetajul lucărilor..................................................................................................................6
6.2.Mișcarea pământului..............................................................................................................7
6.3.Gropi de împrumut și depozite...............................................................................................6
7. CRITERII DE ACCEPTARE.......................................................................................................6
8. ASPECTE SPECIFICE................................................................................................................8
8.1. Aspecte de mediu...................................................................................................................8
8.2. Aspecte/riscuri SSM..............................................................................................................9
9. INREGISTRARI........................................................................................................................10
1. OBIECT
Caietul de sarcini prezent are ca scop precizarea acţiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor,
uneltelor şi materialelor necesare pentru executarea lucrărilor de terasamente la drumuri, în
conformitate cu cerinţele de calitate prevăzute.

2. DOMENIU DE APLICARE
Caietul de sarcini prezent se va utiliza la execuţia lucrărilor de de terasamente la drumuri.

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
- Proiect de execuţie;
- Caiet de sarcini;
- SR EN 4032/1-2001 – Lucrări de drumuri.Terminologie;
- STAS 2914 -1984 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de
calitate;
- C56/1985 „Normative pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii”.

4. TERMINOLOGIE ȘI ABREVIERI

4.1. Definiții
Terenul de fundare reprezintă zona situată la suprafața scoarței terestre în care datorită
execuției construcției au loc schimbări fată de situația anterioară și în care se resimte efectul acțiunilor
construcției.
Rambleu - Lucrare de terasament executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar
construcției unui drum, cale ferată, dig, etc.
Debleu - Săpătură executată sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui
drum, a unei căi ferate sau construirii unui canal deschis.

4.2. Abrevieri
PE – proiect de execuție
CS – caiet de sarcini
RTE – Responsabil tehnic cu execuția

5. RESPONSABILITAȚI
Șef șantier:
 Asigură buna organizare a procesului de producție;
 Asigură executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile proiectului de
execuție, a prescripțiilor tehnice și a procedurilor tehnice de execuție;
 Oprește executarea necorespunzătoare a lucrărilor și ia măsuri de remediere.

Șeful punctului de lucru:


 Organizează locul de muncă, creând condițiile necesare executării lucrărilor;
 Urmărește și verifică calitatea lucrărilor executate de echipa de lucru;
 Prelucrează cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri;
 Efectuează și gestionează înregistrările calității pe faze de execuție.

Responsabil CTC
 Controlul exigent și sistematic al calității lucrărilor pe faze de execuție și de
aprecierea corectă a importanței neconformităților constatate în corelare cu
prevederile normelor tehnice;
 Informarea operativă a Project managerului privind deficiențele de ordin calitativ
constatate, în vederea dispunerii de măsuri;
 Elaborarea și supunere spre aprobare programul de control lunar întocmit;
 Participă la verificarea calității lucrărilor la principalele faze de execuție care prin
natural lor sunt determinante pentru asigurarea calității și semnează procesele
verbale de atestare a calității;
 Verifică utilizarea numai a materialelor și echipamentelor pentru care s-au emis
documente de certificare a calității în conformitate cu reglementările în vigoare;
 Verifică aplicarea “Legii nr.10 privind calitatea în construcții” de către cei
implicați în realizarea lucrărilor;
 Informează în scris conducerea asupra asupra aspectelor privind respectarea
tehnologiilor sau necesității întreprinderii de acțiuni corective sau preventive;
 Verificarea calității remedierilor executate;
 Verificarea îndeplinirii de către cei nominalizați a prevederilor “ Planului calității”
adoptat de unitate;
 Înștiințează operativ conducerea unității și în maxim 24 de ore inspecțiile
teritoriale ale Inspectoratului de stat în construcții (sub semnătura conducătorului
unității) de producerea unor accidente tehnice.

Responsabil Tehnic cu execuția


- Verifică execuția lucrărilor în condițiile respectării documentaţiei tehnice de
execuţie şi a procedurilor de lucru;
- Admite execuţia lucrărilor numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialişti atestaţi;
- Verifică şi avizează documentele şi înregistrările întocmite pe parcursul realizării
acestora.

6. PROCEDURĂ
6.1. Lucrări pregătitoare
6.1.1. Asigurarea resurselor necesare
 Utilaje pentru execuţia lucrărilor: excavatoare, buldozere, autobasculante,
autogreder, încărcător frontal, freză, cisternă pentru apă, vibrator lis şi pe pneuri;
 Unelte: târnăcop, lopată;
 Personal calificat şi instruit.
6.1.2. Asigurarea documentației de lucru necesare
 Proiect de execuţie, specificaţii tehnice;
 Proceduri tehnice de execuţie, planuri de inspecţii şi încercări;
 Formulare pentru înregistrări.
6.1.3. Gropi de împrumut şi depozite de pământ
Căutarea posibilelor gropi de împrumut se face de către şeful de şantier. Prin laborator se vor
verifica următoarele caracteristici:
- clasificarea şi identificarea pământurilor;
- densitatea în stare uscată;
- granulozitatea;
- limite de plasticitate;
- coeficient de neuniformitate;
- caracteristici de compactare;
- umflare liberă;
- sensibilitate la îngheţ-dezgheţ;
- umiditatea.
Se va solicita aprobarea de către consultanţă, cu cel puţin 8 zile înainte de începerea utilizării
unei gropi de împrumut sau a unei halde propuse prin înaintarea următoarelor documente:
 un raport asupra calităţii solului;
 acordul proprietarului terenului pentru folosirea respectivului teren asupra gropilor de
împrumut şi a haldelor.
În timpul exploatării gropilor de împrumut, se vor respecta următoarele reguli:
 vârful taluzului va fi la maximum 10 m de marginea ariei drumului,
 groapa de împrumut poate continua taluzul unei excavaţii, caz în care fundul gropii de
împrumut trebuie nivelat astfel încât să se asigure îndepărtarea apei de ploaie, iar
taluzurile trebuie realizate (profilate) cu grijă şi protejate;
 gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decît nivelul proiectat al drumului, în profil de
debleu, sau sub nivelul şanţului de scurgere pentru apă, pe ramblee;
 în albiile majore ale râurilor gropile de împrumut vor fi plasate în aval de drum, cu
lăţimea malului de cel puţin 4 m de la baza taluzului drumului şi de la groapa de
împrumut;
 fundul gropii de împrumut va avea o pantă transversală de 1-3% în afară şi o pantă
descendentă care să asigure colectarea, scurgerea şi evacuare a apei;
 pantele gropilor de împrumut plasate de-a lungul drumului, vor avea o înclinare de 2/3.
Dacă între baza taluzului drumului şi latura gropii nu există nici un reper, înclinarea
taluzului va fi de 1/3.
Materialul în exces pot fi depozitate după cum urmează:
 halde legate de rambleu, prin compactare, nivelare şi finisare taluz, în conformitate cu
prevederile referitoare la taluzuri;
 haldele de pe secţiunile cu excavaţii vor fi la cel puţin 10 m distanţă de latura taluzului
secţiunii existente sau nou excavate a drumului şi în afara liniei cursului de apă.
În ambele cazuri, este necesar acordul pentru ocuparea terenului şi se vor respecta cerinţele.
Localizarea haldelor nu trebuie să cauzeze formarea troienelor de zăpadă pe drum.
Se vor lua măsuri care să asigure că gropile de împrumut şi haldele nu compromit stabilitatea
terasamentelor existente în masă naturală şi nu cauzează transportarea lor de ape.
Gropile de împrumut şi haldele vor fi aduse la starea iniţială prin acoperirea cu pământ vegetal.

6.1.4. Pichetajul lucărilor


Pichetajul axei traseului se realizează prin materializarea pe teren a tuturor punctelor
importante ale traseului, prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne legate de reperi
amplasaţi înafara amprizei drumului. Picheţii complementari vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de
reperii folosiţi iniţial.
Materializarea prin ţăruşi şi şabloane, odată cu definitivarea pichetajului a:
 Înălţimii rambleelor sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;
 Punctelor de intersecţii ale taluzelor cu terenul natural ( ampriza);
 Înclinarea taluzelor.
 Identificarea tuturor instalaţiilor subterane şi aeriene aflate în ampriza lucrărilor, cu
ocazia efectuării pichetajului, în vederea mutării sau protejării acestora.

6.1.5. Pregătirea zonei de lucru


 Se vor executa următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:
 Defrişarea şi tăierea copacilor şi extragerea rădăcinilor;
 Curăţirea terenului de crengi, frunze, iarbă şi buruieni;
 Decaparea şi depozitarea pământului vegetal de pe întreaga suprafaţă a amprizei
drumului şi a gropilor de împrumut;
 Asanarea terenului;
 Demolarea construcţiilor existente când este cazul;
 Depozitarea pământului improprii în depozite definitive, cu excepţia pământului vegetal
care va fi depozitat provizoriu în vederea reutilizării;
 Executarea, când este cazul a lucrărilor de colectare şi drenare a apei din ampriza
drumului.

6.2. Materiale utilizate la executarea lucrărilor de terasamente


Materialele utilizate la execuţia terasamentelor la drumuri se clasifică conform STAS 2914-84
şi sunt prezentate în anexa 2. Pentru fiecare sursă de pământ se efectuează încercările prevăzute în
anexa 1 de către un laborator autorizat. Pământurile clasificate ca „rele” (4e,d) sau „foarte rele” (4f )
se vor înlocui sau se vor stabiliza pe toată lăţimea platformei (casetei) la o adâncime de minim 20 cm,
pentru pământurile „rele” şi la o adâncime de 50 cm pentru pământurile „foarte rele”. Aceste măsuri
trebuie de asemenea luate când solurile existente la nivelul patului drumului sunt argiloase sau
prăfoase şi umiditatea lor relativă este mai mare de 0,55. Umidiatea relativă este raportul între
umiditatea naturală W şi limita superioară de plasticitate WL.
Este interzisă utilizarea la lucrările de terasamente a solului organic, a noroiului, a nămolului, a
turbei sau solului vegetal, sol cu consistenţă mică. Este interzisă introducerea bucăţilor îngheţate sau
materialelor organice în putrefacţie (iarbă, frunze, rădăcini, crengi etc.).

6.3. Executarea debleelor


Recepţionarea trasării şi pichetării lucrărilor.
Atacarea frontală a săpăturilor, pe întreaga lăţime şi taluzarea pe măsura avansării, urmând
pantele taluzelor proiectate.
În cazul în care terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu prezintă calităţile prescrise ,
consultanţa va da soluţiile de execuţie pentru continuarea lucrărilor.
Panta taluzelor depinde de natura terenului. În anexa 3 sunt prezentate înclinările taluzelor la
deblee pentru adâncimi de maxim 12 m, funcţie de natura pământurilor existente în debleu.
Taluzurile se curăţă de pietre sau bulgări de pământ care nu sunt aderente sau încorporate în
teren.
Dacă suprafaţa solului devine instabilă (fisuri, curgeri pe pante), pentru a evita posibilele
accidente, se vor opri lucrările şi se vor face imediat demersurile necesare pentru a o stabiliza,
înştiinţându-l pe Consultant în acelaşi timp.
Debleele în soluri moi la nivelul platformei se va compacta până la o adâncime de 30 cm la
100% grad de compactare Proctor normal.
În cazul în care debleele afectează utilităţile existente (apă, gaze, abur, energie electrică) care
rămân în funcţiune, se vor lua măsuri pentru a le proteja împotriva deteriorării. Dacă existenţa acestor
instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect şi au apărut accidental în timpul lucrărilor, se vor:
 opri lucrările;
 convoca Proiectantul şi Consultanţa pentru a dispune.
Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi a taluzelor sub lata de 3 m sunt:
Toleranțe admise
Profilul
Roci necompacte Roci compacte
Platformă cu strat de formă ±3 ±5
Platformă fără strat de formă ±5 ±10
Taluzuri de debleu neacoperit ±10 Variabil funcție de natura rocii

Verificarea cotelor şi dimensiunilor săpăturii se realizează prin măsurători topo.


Se va verifica prin probe de laborator gradul de compactare a terenului de fundare.
Se va recepţiona terenul de fundare , pentru a obţine avizul de continuare a lucrărilor.

6.4. Executarea rambleelor


Construcţia rambleelor constă în:
 pregătirea fundaţiei, prin compactare,
 urmată de transportul, descărcarea, împrăştierea, udarea sau uscarea (dacă este cazul);
 nivelarea şi compactarea pământului în rambleu.

Pentru a determina grosimea maximă a stratului de pământ de aşternut şi compactat şi un


număr minim de treceri al echipamentului, se vor executa secţiuni de încercare de 50 m lungime
minimă pentru fiecare tip de sol. Testarea se face pentru a stabili, pe şantier, în condiţii curente de
execuţie, componenţa echipamentul de compactare, performanţele cerute pentru a obţine gradul de
compactare prevăzut în specificaţiile tehnice. Testul va determina de asemenea dacă grosimea
prevăzută în proiect va fi executată în unul sau mai multe straturi, amplasarea echipamentului de
împrăştiere pentru a obţine grosimea elementară necesară şi o suprafaţare corectă. Compactarea de
încercare pe secţiuni de încercare vor fi efectuate în prezenţa Consultantului care va superviza
compactarea prin teste de laborator şi de şantier.
Rambleul constând în agregate naturale granulare (blocuri mici de piatră, grohotiş, refuz de
carieră, pietriş, etc.) se va executa cu materiale de dimensiuni în scădere în partea de sus, pentru a
evita deplasarea materialelor din straturile superioare şi din structură. În caz de rambleuri mai mari de
3 m, se pot folosi blocuri de piatră sau beton.

7. CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de
execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost
încheiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE
8.1. Aspecte de mediu
Materialele ce se vor utiliza pentru lucrarile de constructii nu implica un risc major de poluare
a solului. Cel mai important aspect este reprezentat de cantitatile de pamant ce vor fi prelucrate. Pe de-
o parte, vor exista materiale de umplutura care vor proveni din cariere sau din gropi de imprumut.
Astfel, posibilul dezechilibru produs (fenomene de eroziune profunda, modificari ale nivelelor locale
ale apei subterane si apelor de suprafata) este transferat din zona prezentului studiu la sursele de
materiale. Pe de alta parte, deseurile rezultate din sortarea materialelor sapate vor trebui depozitate. O
alta problema ar putea fi deplasarea echipamentelor mecanizate, care includ rezervoare foarte mari
pentru motorina, si care necesita intretinere periodica.
Factorii poluanti care ar putea aparea in timpul executiei lucrarilor sunt:
 Pierderi de produse petroliere spalate de apa de ploaie. Acest tip de poluare ar putea aparea
accidental in zona de intretinere.
 Crearea unor spatii locale de depozitare a deseurilor de materiale. Aceste deseuri de
materiale provin de pe santierul de constructii.
 Praful (pulberi in suspensie) rezultat din activitatea si traficul de santier;
 Poluantii specifici gazelor de evacuare – echipamente, vehicule;
 Zgomot cu transmitere directa prin aer sau zgomot primar.
 Zgomot cu transmitere prin pamant sau aer secundar si vibratii cu transmitere prin pamant
(transmitere prin pamant si structuri).
Masuri ameliorative
Adoptarea tuturor masurilor organizatorice necesare asigurarii protectiei mediului:
 Colectarea si evacuarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri (deseuri lichide,
gunoi menajer, deseuri tehnologice);
 Amplasarea corecta si sigura a tuturor rezervoarelor de combustibil;
 Depozitarea corespunzatoare a tuturor materialelor si deseurilor rezultate;
 Zone adecvate desemnate special pentru intretinerea echipamentelor;
 Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a lubrifiantilor de ardere.
 Pe timp de noapte si seara, dupa ora 19.00, este recomandabil sa se evite activitatile de
constructie.
 Se recomanda ca, in cazul in care activitatile de constructii cauzeaza un nivel mare de
zgomot local si temporar, mai ales pe timp de noapte si in weekend-uri, locuitorii din zona
sa fie informati in prealabil.
In timpul executiei lucrarilor de constructii, se vor efectua, acolo unde este necesar, investigatii
ale nivelului de poluare a solului in zonele de intretinere sau pe santier (daca are loc vreun incident) cu
produse petroliere (balast amestecat cu sol si combustibil sau derivati). Se vor preleva probe si se vor
efectua analize chimice de laborator. In functie de rezultatele acestor analize, se va determina daca
solul poate fi reutilizat in combinatie cu material nou la amenajarea drumurilor tehnologice sau, dupa
caz, va fi depozitat in gropi ecologice sau decontaminat. Se pot aplica metode moderne de
decontaminare “in situ”, folosind substante naturale, netoxice.

8.2. Aspecte/riscuri SSM


In timpul executiei se va acorda atentie urmatoarelor aspecte referitoare la sanatate si
securitate:
 Operatorii vor pastra distante sigure de la marginile taluzurilor;
 Investigarea necesitatii suportului la partile laterale;
 Evacuarea materialelor in zonele desemnate;
 Inspectia noilor utilaje pe santier (licente, certificate);
 Inspectia zilnica a utilajelor pe santier, inainte de utilizare;
 Instructajul de protectia muncii al personalului;
 Inspectia suportului si a partilor laterale ale excavatiilor;
 Muncitorii vor purta:
 casca de protecție;
 bocanci;
 imbracaminte de protectie.
 Informarea autoritatilor locale;
 Intocmirea unui plan de deplasare (plan de deviere, etc);
 Instructajul de protectia muncii al personalului;
 Inspectii regulate ale semnalizarilor;
 Supravegherea executiei lucrarilor;
 Se va evita iesirea in afara zonei de lucru;
 Zona de lucru (si suprafata drumului) vor fi mentinute curate;
 Personalul desemnat va fi utilizat pentru amenajarile rutiere. Se vor utiliza conuri,
fanioane si semnale luminoase;
 Daca este necesar, se va utiliza un vehicul de avertizare;
Echipamentele electro-mecanice trebuie sa fie prevazute cu:
 Scaun protejat al operatorului;
 Centura de siguranta la scaunul operatorului;
 Stingator de incendiu si trusa de prim ajutor;
 Alarma de marsarier, indicatoare si oglinzi;
 Utilajul ar trebui intretinut conform specificatiilor producatorului si reparat imediat, in caz
de defectare;
 Se va asigura o distanta sigura de liniile aeriene;
 Activitatile nu vor afecta terte parti.
Operatorul:
 va confirma dispozitivele de operare si va verifica semnalele de avertizare, inainte de
prima utilizare;
 va verifica utilajul si va mentine geamurile si oglinzile curate;
 va utiliza intotdeauna centura de siguranta;
 se va asigura ca nici un coleg de munca nu este in pericol;
 va evita sa deplaseze utilajul in zone care nu sunt desemnate in acest scop;
 va respecta regulamentele de protectia muncii de pe santier;
 va parca utilajul intr-un loc sigur, desemnat in acest scop;
 va opri motorul, va inchide utilajul si va pastra cheia.

ACTIUNI INTERZISE
 deplasarea in pante abrupte;
 operarea utilajului in afara scaunului operatorului;
 transportul personalului;
 presiune a rotilor diferita de cea adecvata;
 consumul de alcool si droguri.
La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 MONITORUL


Legea securităţii şi sănătăţii în munca
OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006


HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006
oct.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006
santierele temporare sau mobile Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

9. ÎNREGISTRĂRI
 Proces verbal de recepţie calitativă (Anexa 1);
 Proces verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (Anexa 2).

PROIECTANT, ÎNTOCMIT,
S.C. VIADUCT S.R.L. ING. RADU NECULAE