istoria mai multor medalii Nobel a fost una aventuroasă: dizolvate în acid pentru ca naziştii să nu

pună mâna pe ele, scoase la licitaţie, confiscate de autorităţi sau pur şi simplu pierdute.
Prezentăm mai jos câteva dintre uimitoarele poveşti care au avut ca protagoniste râvnitele
medalii Nobel.

Dizolvate în acid
Atunci când naziştii au invadat Danemarca, în aprilie 1940, cercetătorii de la Institutul pentru
fizică teoretică Niels Bohr s-au întrebat unde ar putea ascunde medaliile primite de doi laureaţi
germani ai premiului Nobel pentru fizică, Max von Laue (1914) şi James Frank (1925), care erau
păstrate acolo pentru siguranţă, potrivit standardmedia.co.ke.

În imperiul lui Hitler era aproape o ofensă capitală să scoţi aur din ţară, iar numele lui Laue era
gravat pe medalie, deci, dacă ar fi fost descoperită, consecinţele pentru fizician ar fi fost drastice,
a povestit chimistul maghiar George de Hevesy, care lucra la institut, într-un eseu autobiografic
publicat în 1962, scrie Mediafax.
După ce a fost convins să nu le îngroape undeva, pentru că tot ar fi putut fi descoperite, acesta
le-a dizolvat apă regală (un agent oxidant foarte puternic utilizat pentru dizolvarea aurului şi a
platinei), iar recipientul l-a păstrat în laboratorul lui. După război, în 1950, De Hevesy - laureat al
premiului Nobel pentru chimie în 1943 - a transformat aurul lichid în precipitat şi l-a dat Fundaţiei
Nobel pentru ca aceasta să refacă medaliile, care le-au fost înmânate din nou celor doi fizicieni în
1952.

Pe de altă parte, scriitorul norvegian Knut Hamsun i-a oferit medalia sa aferentă premiului Nobel
pentru literatură primit în 1920 ministrului propagandei naziste Joseph Goebbels, în 1943. În
1947, Hamsun a fost condamnat pentru înaltă trădare şi şi-a petrecut restul vieţii în instituţii
pentru boli mintale. Medalia sa s-a pierdut.

Scoase la licitaţii
Medalia aferentă premiului Nobel pentru pace primit de francezul Aristide Briand în 1926 a fost
vândută la licitaţie pentru suma modestă de 12.200 de euro, în 2008.

Şase ani mai târziu, biologul american James Watson, care a câştigat premiul Nobel în 1962,
pentru contribuţia la descoperirea structurii ADN, şi care a făcut nişte declaraţii controversate
despre africani, şi-a vândut medalia pentru 4,1 milioane de dolari. Cumpărătorul, miliardarul rus
Alişer Usmanov, i-a returnat medalia.