Dosarul nr.

3a-1415/2019 Judecătorul Rodica Berdilo

DECIZIE

08 octombrie 2019 mun.

Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău

În componență:
Președintele ședinței, judecătorul Vladislav Clima
Judecătorii Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi
Grefier Cupcic Luminița
examinând în ședință publică cererile de apel declarate de Partidul Politic
„Platforma Demnitate și Adevăr”, candidatul electoral Andrei Năstase, Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Consiliul Electoral de Circumscripție
Electorală municipală Chișinău nr. 1, succedat de Comisia Electorală Centrală împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018, emisă la cererea
Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu privire la
confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului
Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea mandatului
primarului ales în municipiul Chișinău, și prin care s-au invalidat alegerile locale ale
primarului general al municipiului Chișinău,-
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău,

constată:

La originea cauzei se află cererea Consiliului electoral al circumscripției electorale

municipale Chișinău nr. 1 privind confirmarea legalității alegerilor locale noi ale
primarului general al municipiului Chișinău, din data de 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie
2018 (turul II) și validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău, depusă la
Judecătoria Chișinău (sediul Centru) la 11 iunie 2018, în temeiul articolului 146 din
Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, dar și punctului 19 din
Instrucțiunea privind modul de împachetare, sigilare și transmitere a documentelor și
materialelor electorale de la alegerile locale aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3403 din 19 mai 2015.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018, nu s-a
confirmat legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al mun. Chișinău, din
data de 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II). S-a dispus transmiterea hotărârii
în 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi Consiliului electoral al
circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1.
La data de 20 iunie 2018, în interiorul termenului prevăzut de art. 74 alin. (6) Cod
electoral, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și Andrei Năstase au declarat
apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018, care a
fost suplimentat la data de 21 iunie 2018, prin care au solicitat admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie
admisă cererea Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr.
1.
La fel, la 20 iunie 2018, în interiorul termenului prevăzut de art. 74 alin. (6) Cod
electoral, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a declarat apel
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018, care a fost
suplimentat la data de 21 iunie 2018, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie constatat faptul
încălcării art. 52 alin. (3) și alin. (10) din Codul electoral.
La 20 iunie 2018, în interiorul termenului prevăzut de art. 74 alin. (6) Cod
electoral, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 a
declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018,
care a fost suplimentat la data de 21 iunie 2018, prin care a solicitat admiterea apelului,
casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care
cerințele înaintate de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale
Chișinău nr. 1 stipulate în demersul înaintat instanței de fond la data de 11 iunie 2018, cu
numărul de intrare 05-3-38436, să fie admise integral.
Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1 în
susținerea apelului declarat a indicat inter alia că, potrivit stării de fapt, în ziua de 03
iunie 2018, concurentul electoral Andrei Năstase a înregistrat live câteva filmulețe, în
cadrul cărora a îndemnat locuitorii mun. Chișinău să iasă la vot și să-și exercite dreptul de
vot, pentru ca mandatul viitorului primar să fie cât mai reprezentativ. Nici printr-o
afirmație nu s-a indicat pentru cine din concurenți să voteze.
Apelanții Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral
Andrei Năstase insistă că constatarea făcută de instanțele de judecată despre presupusa
agitație electorală în ziua alegerilor este sancționată de legislație în două modalități: prin
prisma art. 75 alin. (2) Cod Electoral, și prin prisma art. 52 Cod Contravențional, însă,
până la moment, nu există nici un act prin care Andrei Năstase ar fi fost sancționat pentru
acele pretinse abateri.
Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral Andrei
Năstase au mai indicat că nici una din normele legale citate nu stabilesc ca sancțiune
nevalidarea rezultatelor alegerilor, din care considerente apelanții consideră că instanța de
fond în mod eronat nu a validat mandatul primarului ales Andrei Năstase.
Referindu-se la concluzia instanței că în turul doi al alegerilor locale s-a atestat o
creștere a numărului de votanți ca rezultat al pretinsei agitații electorale din partea lui
Andrei Năstase, apelanții Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul
electoral Andrei Năstase au invocat că această trăsătură a fost caracteristică tuturor
alegerilor locale din mun. Chișinău, inclusiv din anii 2011 și din 2015. Făcând o analiză
comparativă cu alegerile ordinare ale primarului mun. Chișinău din anii 2011 și 2015,
contrapusă cu alegerile locale noi din 2018, apelanții au atestat o respectare a tendințelor
caracteristice tuturor acestor scrutine: prezența în turul doi este întotdeauna mai mare
decât în turul I; concurenții în toate scrutinele obțin un număr mai mare de voturi în turul
doi decât în turul 1.
Astfel, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral
Andrei Năstase insistă că concluzia instanței contravine practicilor electorale anterioare,
practici care au permis instanțelor de judecată să valideze alegerile locale ale primarului
general din mun. Chișinău în anii 2011 și 2015, același tratament urmând a fi aplicat, în
opinia apelanților și în privința scrutinului din 2018.
Apelanții Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral
Andrei Năstase atenționează că nici una din părți – participanți la judecarea cauzei, nu a
solicitat direct nevalidarea alegerilor, acțiunea instanței fiind una din oficiu, fără a fi pusă
în discuție de părți și fără să fi fost solicitată de vreo parte.
Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral Andrei
Năstase consideră că instanța de judecată, în lipsa unor contestații, nu a fost în drept să
depășească limitele solicitărilor formulate de părți, și astfel a judecat cauza în afara
procesului de judecată, dat fiind că alegațiile expuse în hotărâre nu au fost obiect de
examinare în ședința de judecată.
Apelanții insistă că nici o probă administrată la dosar și nici unul din argumentele
formulate de prima instanță nu demonstrează existența influenței asupra rezultatelor
alegerilor. Arată că concluzia referitoare la legalitatea alegerilor armonizează și cu
constatările Misiunii de observare ale asociației obștești Promo-Lex, expuse în Raportul
nr. 6 din 06 iunie 2018, unde expres s-a indicat că potrivit datelor finale Promo-Lex,
primar ales este Andrei Năstase cu 52,57% din voturi valabil exprimate. Or, în textul
raportului se face referire la unele încălcări comise pe perioada scrutinului, dar nici una
din aceste încălcări și nici ansamblul lor nu conduc la nevalidarea alegerilor.
Apelanții Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral
Andrei Năstase, mai indică că, este neîntemeiată concluzia instanței de fond cu referire la
aceea că efectuând în ziua alegerilor o astfel de agitație electorală, concurentul electoral a
încălcat prevederile acestui articol, determinând alegătorii să voteze un anumit concurent
electoral din cei doi, or, această concluzie nu se confirmă prin probatoriul administrat la
dosarul cauzei.
Mai indică că invocarea articolul 6 CEDO de către prima instanță în susținerea
soluției adoptate este una vădit neîntemeiată, așa cum în partea referitoare la prezentul
caz, articolul 6 CEDO se aplică doar în cazul drepturilor și obligațiilor cu caracter civil,
pe când, drepturile electorale nu fac parte din această categorie.
Apelanții Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral
Andrei Năstase susțin că nici oponenții apelanților, și nici instanța nu au demonstrat prin
probatoriu, că vreun concurent electoral ar fi exercitat presiuni asupra alegătorilor cu
scopul de a-i sili să participe la alegeri. Îndemnul adresat alegătorilor de a ieși la vot
nicidecum nu poate fi considerat ca o formă de presiune asupra lor.
Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral Andrei
Năstase afirmă că concluzii despre legalitatea alegerilor locale noi din municipiul
Chișinău au fost expuse și de reprezentanții mai multor ambasade străine și organizații
partenere, în special de șeful misiunii Delegației Uniunii Europene în Republica
Moldova, excelența sa dl. Peter Michalko, precum și de ambasadorul Statelor Unite ale
Americii, excelența sa, dl James Petit.
Concluzionează că nici un observator, nici o autoritate abilitată cu monitorizarea
procesului de alegeri și nici un concurent electoral nu au indicat asupra prezenței unor
încălcări ale legislației electorale care ar fi influențat rezultatele alegerilor, însă, doar
instanța de judecată, exclusiv în camera de consiliu, a dedus existența acestor pretinse
abateri, fără a avea abilitățile necesare, le-a evaluat și a indicat că ele sunt suficiente de a
nu confirma legalitatea alegerilor, soluție pe care o susține doar judecătorul fondului.
Apelantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în
susținerea apelului declarat a indicat că instanța de fond la soluționarea litigiului a depășit
atribuțiile legale, or, în susținerea concluziei că s-a efectuat agitație electorală au fost
menționate înscrisuri care nu au fost prezentate de părți, ci de judecătorul care a fost
recuzat.
Atenționează că instanța urma să țină cont de faptul că, agitația electorală
reprezintă anumite acțiuni din partea concurentului electoral, iar conform art. 72 alin. (1)
Cod Electoral, acțiunile/inacțiunile concurenților electorali se contestă în termen de 3 zile
în instanța de judecată, acțiune care nu a fost întreprinsă, prin urmare nefiind posibilă
prezentarea unei hotărâri judecătorești care ar stabili acest fapt.
Arată că examinarea ex oficio a acestei probleme de către instanța de validare
reprezintă o asumare a unor competențe neprevăzute de lege într-un mod imprevizibil. În
plus, aceasta presupune încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un recurs efectiv,
or, lui Ion Ceban i-a fost retras în principiu dreptul de a se apăra într-o procedură
litigioasă împotriva alegațiilor de pretinse acțiuni ilegale comise în ziua alegerilor și de a
contesta într-o procedură previzibilă o eventuală hotărâre judecătorească în acest sens.
Pretinsele acțiuni de agitație electorală a dl Ion Ceban nu-i sunt imputabile acestuia, ci
presei, iar acțiunile presei se contestă separat, Ion Ceban nu poate fi ținut responsabil de
acțiunile unor terțe persoane, acest fapt fiind stabilit în Codul electoral.
Apelantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” insistă că
aplicarea actului judecătoresc prin care s-a constatat agitația electorală a dl Andrei
Năstase în ziua alegerilor, pentru a statua că, și Ion Ceban a întreprins acțiuni de agitație
electorală în condiții similare, este neîntemeiată, or, în procedurile de judecată ce-l
vizează pe Andrei Năstase, s-a stabilit expres că acesta invita lumea să iasă la vot, pe de o
parte, iar pe de altă parte „să nu voteze cu candidatura lui Plahotniuc și Dodon”. Adică,
instanța a stabilit nu doar îndemnul general, dar îndemnul care îl exclude pe Ion Ceban,
or, în cadrul campaniei sale, Andrei Năstase a susținut că Ion Ceban este candidatura lui
Plahotniuc și Dodon.
Cu referire la încălcările admise în timpul campaniei electorale de către
concurentul electoral Andrei Năstase, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” a indicat că încălcarea legislației electorale se confirmă printr-un act
judecătoresc irevocabil, și faptul că încălcarea este una gravă și influențează un mare
număr de alegători a fost confirmat în instanța de judecată.
Atenționează că concurentul electoral Andrei Năstase a implicat persoane chiar în
ziua lansării sale oficiale, la 28 aprilie 2018, unde la întrunire au fost îndemnuri exprese
către alegători de la cetățeni români, dar și de la Joseph Daul, iar acest element nu a fost
examinat de nici o instanță de judecată.
În partea ce privește acțiunile întreprinse de dl Andrei Năstase în ziua celui de-al
doilea tur al alegerilor locale noi, consideră că instanța urma să cerceteze nemijlocit toate
înregistrările video la care au fost făcute trimiteri, conform art. 239 Cod de procedură
civilă. Astfel, instanței i s-au prezentat înscrisuri prin care s-a demonstrat susținerea
acordată candidatului Andrei Năstase de mai multe persoane notorii din străinătate, așa ca
Joseph Daul, Președintele Partidului Popular European; Emil Boc, politician român și
Primar al orașului Cluj Napoca; Cătălin Moroșan, cetățean român și campion la lupte
marțiale; Robert Sighiartău, deputat în Parlamentul României; Matei Adrian Dobrovie,
deputat în Parlamentul României; Iulia Scântei, senatorul din partea Partidului Național
Liberal; Dacian Cioloș, ex-prim-ministru al României, și Vlad Voiculesc, ex-ministrul
Sănătății din România.
Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” consideră că odată
ce au fost prezentate instanței asemenea probe, instanța urma să totalizeze acțiunile care
au avut loc și să constate dacă acestea au reprezentat încălcări ale art. 52 alin. (3) și (10)
din Codul Electoral sau nu, or, dreptul de a fi auzit, include nu doar posibilitatea de a
prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a
arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau
respinse.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 iunie 2018, s-au respins cererile de
apel declarate de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, concurentul electoral
Andrei Năstase, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” şi
Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 şi s-a menținut
hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2018, recursurile declarate
de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” şi candidatul electoral Andrei
Năstase, reprezentaţi de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, de către Consiliul
Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 şi de către Liudmila
Perederii, s-au considerat inadmisibile.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2019, s-a admis cererea
de revizuire declarată de Partidul Politic „Platforma DA” și Andrei Năstase, s-a casat
decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2019, emisă la cererea Consiliului electoral
al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu privire la confirmarea
legalității alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău din 20 mai
2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea mandatului primarului ales în
municipiul Chișinău, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău
în ordine de apel, conform apelurilor declarate de Partidul Politic „Platforma Demnitate
și Adevăr”, candidatul electoral Andrei Năstase, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova”, Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală municipală
Chișinău nr. 1 împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie
2018.
 Colegiul reiterează că, conform dispozițiilor art. 37 alin. (1), (2) Codul Electoral,
consiliile şi birourile electorale, constituite în condiţiile prezentului cod, îşi încetează
activitatea şi sînt dizolvate, prin hotărîrea acelui organ electoral care le-a constituit, de
îndată ce Comisia Electorală Centrală (consiliul electoral de circumscripţie respectiv) a
adus la cunoştinţă publică rezultatele finale. De regulă, consiliile electorale de
circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare încetează să mai activeze de
îndată ce acestea au prezentat documentele respective la Comisia Electorală Centrală şi,
după caz, în instanţa de judecată.
Din sensul normei legale citate mai sus derivă că, Consiliul electoral al
circumscripției electorale activează doar pe perioada alegerilor, iar odată cu înaintarea în
instanță a procedurii de validare a rezultatelor alegerilor își încetează activitatea.
Respectiv, ținând cont de faptul că, Comisia Electorală Centrală este organ electoral, în
competența căreia intră inclusiv și reprezentarea intereselor organelor electorale în
instanțele de judecată, Comisia Electorală Centrală a fost citată în calitate de succesor în
drepturi a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1.
În ședința de judecată, reprezentantul apelantului Partidul Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr”, citat în modul prevăzut de art. 239 alin. (2) Codul administrativ,
nu s-a prezentat, astfel că în temeiul aceleiași norme, s-a dispus judecarea cauzei în
absența participantului la proces. Fiindu-i comunicat termenul de judecare, participantul
nu a completat motivele apelului, dar nici nu a renunțat la el.
Apelantul Andrei Năstase nu s-a prezentat la proces. Citarea legală a fost
îndeplinită. În condițiile art. 239 alin. (2) Codul administrativ, s-a dispus judecarea în
absența acestuia având în vedere și faptul că starea de fapt și de drept este deductibilă din
lucrările dosarului. Potrivit procedurilor demarate până la admisibilitatea revizuirii,
apelantul Andrei Năstase în calitate sa de candidat la funcția de Primar general al mun.
Chișinău, nu a negat motivele apelului, le-a însușit, inclusiv toate demersurile și actele
preparatorii acceptării funcției pentru care a fost ales.
În ședința de judecată, reprezentantul apelantului Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”, citat în modul prevăzut de art. 239 alin. (2) Codul
administrativ, nu s-a prezentat, astfel că în temeiul aceleiași norme, s-a dispus judecarea
cauzei în absența participantului la proces. Fiindu-i comunicat termenul de judecare,
participantul nu a completat motivele apelului, dar nici nu a renunțat la el.
În ședința de judecată, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, ce a succedat
Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală municipală Chișinău nr. 1, citat în modul
prevăzut de art. 239 alin. (2) Codul administrativ, nu s-a prezentat, astfel că în temeiul
aceleiași norme, s-a dispus judecarea cauzei în absența participantului la proces. Fiindu-i
comunicat termenul de judecare, participantul nu a negat însușirea motivelor de apel
formulate de către succedat, nu le-a completat, dar nici nu a renunțat la ele.
Agentul Guvernamental nu s-a prezentat la proces. S-a referit asupra cererii nr.
59794/18, Năstase v. Republica Moldova, invitând instanța să se expună asupra apelurilor
în mod prioritar și în termene proxime.
Apreciind punctul de vedere al participanților, normele procesuale și starea de fapt
constatată în privința apelurilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
conchide că apelul este admisibil și întemeiat, impunându-se soluția de casare a hotărârii
contestate și adoptării unei noi hotărâri.
La 19 iulie 2018, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul administrativ,
act legislativ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 17 august 2018,
nr.309-320.
Potrivit art. 257 alin. (1) Codul administrativ, actul legislativ a intrat în vigoare la
01 aprilie 2019.
Conform art. 258 alin. (3) Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului
cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se
va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de
recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei enunțate, urmează că s-a optat pentru principiul aplicării
imediate a noilor reglementări procedurale, corespunzător și pentru procedurile de apel.
Prin urmare, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău îi revine obligația legală de a examina apelurile sub aspectul corespunderii
condițiile de admisibilitate în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul
administrativ, adică conform procedurii din noua reglementare, dar în condițiile
temeiurilor potrivite reglementărilor anterioare intrării lor vigoare.
În conformitate cu art. 240 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând cererea de
apel, instanța de apel adoptă una dintre următoarele decizii: c) casează integral hotărîrea
primei instanței și emite o nouă decizie.
Potrivit art. 219 alin.(1)-(4) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să
cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată
nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt.
Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.
Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau
poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.
Conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui proces
echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să
examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii şi să nu se limiteze
doar la însuşirea motivelor și concluziilor date de instanţa inferioară. (Hirro Balani c.
Spaniei, nr.18064/91 din 09.12.1994 §27; Georgiadis v. Greciei nr.21522/93 din
29.05.1997 §43).
 În conformitate cu dispozițiile art. 74 Cod electoral, instanța de judecată adoptă şi
pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale
Codului administrativ. Instanţa de judecată, examinând materialele cu privire la
confirmarea legalității alegerilor și validarea mandatelor, adoptă o hotărâre prin care
confirmă legalitatea alegerilor din circumscripţia electorală respectivă, validează
mandatele consilierilor şi primarilor aleşi, precum şi lista candidaţilor supleanţi. În cazul
în care instanţa de judecată a stabilit legalitatea alegerilor, însă în procesele verbale au
fost depistate greșeli de calcul, instanța, din oficiu sau la cererea părţilor procesului
judiciar, anulează, integral sau în parte, procesul-verbal şi exclude concurentul electoral
care a obţinut un număr mai mic de voturi valabil exprimate, înlocuindu-l cu alt
concurent electoral care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în şirul
descrescător. Instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în
circumscripția respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor
sau la totalizarea rezultatelor dacă aceste încălcări au influențat rezultatele alegerilor.
Hotărârea instanței de judecată este definitivă şi executorie din momentul pronunțării.
Împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la
pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la
pronunțare. Apelul şi recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului
în cauză.
Instanţa de apel constată din actele cauzei următoarea stare de fapt.
Actele cauzei atestă că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1446 din
12 martie 2018 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar
general al municipiului Chişinău, s-a luat act de vacanța mandatului de primar general al
municipiului Chișinău, și s-a stabilit pentru data de 20 mai 2018 desfășurarea alegerilor
locale noi pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău.
Se atestă, că la data de 20 mai 2018, au avut loc alegerile locale noi pentru funcția
de primar general al municipiului Chișinău.
Conform datelor incluse în procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor votării
întocmit de Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1, în
listele electorale de bază și în cele suplimentare au fost incluși 637849 alegători, la votare
au participat 225930 alegători sau 35,42 la sută, alegerile fiind valabile. Cele mai multe
voturi au acumulat candidații Ceban Ion din partea Partidului Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” (91575) și Năstase Andrei din partea Partidului
Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” (71803). Or, legalitatea procesului-verbal nu a
fost contestată în modul stabilit de lege, motiv din care instanța reține prezumția
legalității.
Având în vedere că nici unul din candidați nu a acumulat cel puțin jumătate din
voturile alegătorilor ce au participat la alegeri, prin hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 1662 din 23 mai 2018, s-a dispus organizarea celui de-al doilea tur de
scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în
primul tur: (1) Ceban Ion și (2) Andrei Năstase.
Astfel, Colegiul constată că, la data de 03 iunie 2018, a avut loc turul al doilea al
alegerilor locale noi pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău.
 Potrivit procesului-verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea
primarului general al municipiului Chișinău (turul II de scrutin din 03 iunie 2018),
întocmit la 04 iunie 2018, ora 12:00, primar a fost ales concurentul electoral din partea
Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Năstase Andrei, care a obținut 129
432 voturi, iar concurentul electoral Ceban Ion, a obținut 116 789 voturi, fiind clasat pe
poziția a II-a.
În urma centralizării rezultatelor votării, Consiliul electoral al circumscripției
electorale municipale Chișinău nr. 1 a constatat că cel mai mare număr de voturi în turul
al doilea de scrutin a fost înregistrat de concurentul electoral Andrei Năstase, motiv
pentru care acesta a fost declarat ales în calitate de primar general al municipiului
Chișinău.
Respectând spiritul și sensul legii, Consiliul electoral al circumscripției electorale
municipale Chișinău nr. 1 a promovat în instanță procedura cu privire la validarea
rezultatelor alegerilor locale noi din municipiul Chișinău, în esență solicitând confirmarea
legalității alegerilor locale ale primarului general al municipiului Chișinău, din data de 20
mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea mandatului primarului ales în
municipiul Chișinău.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
exercitând controlul judiciar de legalitate a rezultatelor alegerilor în temeiul prevederilor
art. 146 Cod Electoral în scopul confirmării legalității alegerilor și validări mandatului de
primar general al municipiului Chișinău constată că la 23 mai 2018 a fost întocmit
raportul Consiliului electoral al circumscripției electorale municipal Chișinău nr. 1
(alegeri locale noi din 20 mai 2018), potrivit cărui, acesta a fost constituit la 30 martie
2018, în componența a 9 membri; au fost confirmați reprezentanții cu drept de vot
consultativ ai concurenților electorali în Consiliul electoral; în perioada activității
Consiliului s-au întrunit în 29 ședințe, s-au adoptat 64 hotărâri; au fost depuse 13
contestații și/sau 12 cereri; în urma examinării acestora s-au adoptat 12 hotărâri din care 3
contestații admise integral, iar 9 respinse ca neîntemeiate; la 10 contestații s-a răspuns
prin scrisoare, 3 contestații fiind remise conform competenței; în urma examinării
rapoartelor birourilor electorale ale secțiilor de votare, în partea ce ține de examinarea
contestațiilor s-a constatat depunerea a 45 contestații, adoptate 24 hotărâri, din care 14
contestații admise integral, iar 11 respinse ca neîntemeiate, la 10 s-a răspuns prin scrisori,
6 au fost remise spre examinare după competență, 1 restituită.
Potrivit datelor incluse în procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor votării
întocmit de Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1, în
listele electorale de bază și în cele suplimentare au fost incluși 637849 alegători, la votare
au participat 225930 alegători sau 35,42 la sută, alegerile fiind valabile. Cele mai multe
voturi au acumulat candidații Ceban Ion din partea Partidului Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” (91575) și Năstase Andrei din partea Partidului
Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” (71803).
La 23 mai 2018, prin hotărârea nr. 1662, Comisia Electorală Centrală a constatat
că nici unul dintre candidați nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au
participat la alegeri, motiv pentru care a dispus organizarea celui de-al doilea tur de
scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în
primul tur: (1) Ceban Ion și (2) Andrei Năstase.
La 03 iunie 2018, a avut loc turul al doilea al alegerilor locale noi pentru funcția de
primar general al municipiului Chișinău.
Potrivit raportului Consiliului electoral al circumscripției electorale municipal
Chișinău nr. 1 (turul II – 03 iunie 2018), întocmit la 08 iunie 2018, au fost confirmați
reprezentanții cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali în Consiliul electoral,
Pavel Dumitru și Fomov Nicolae; în perioada activității consiliul s-a întrunit în 7 ședințe,
s-au adoptat 18 hotărâri; au fost depuse 4 contestații și/sau 5 cereri; în urma examinării
acestora s-au adoptat 7 hotărîri din care 1 contestație admisă integral, iar 6 respinse ca
neîntemeiate; la 1 contestație s-a răspuns prin scrisoare,; în urma examinării rapoartelor
birourilor electorale ale secțiilor de votare, în partea ce ține de examinarea contestațiilor
s-a constatat depunerea a 22 contestații, adoptate hotărîri și 1 opinie separată, asupra a 8
contestații din care 4 contestații admise integral, iar 4 respinse ca neîntemeiate, la 4
contestații s-a expediat răspuns prin scrisori, 2 au fost restituite.
Urmare a desfășurării turului doi de scrutin pentru alegerea primarului general al
municipiului Chișinău din 03 iunie 2018, vicepreședintele Consiliului Electoral al
Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr.1, la 11 iunie 2018, a înaintat un
demers în instanța de judecată, prin care solicită confirmarea legalității alegerilor locale
noi și validarea mandatului la funcția de primar General al municipiului Chișinău.
Potrivit art. 145 din Codul electoral, candidatul pentru funcția de primar se
consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale
alegătorilor care au participat la votare. În cazul în care nici un candidat nu întrunește mai
mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămâni se va
proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidați care au întrunit cel mai mare număr de
voturi în primul tur de scrutin. Acești doi candidați se înscriu în buletinele de vot în
ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulate în primul tur de scrutin. Dacă
mai mulți candidați au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de
circumscripție efectuează tragerea la sorți, consemnând faptul respectiv într-un proces-
verbal. La al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare
număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri. În caz de
paritate de voturi, se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de
voturi în primul tur de scrutin.
Conform dispozițiilor art. 146 din Codul electoral, consiliile electorale de
circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă procesele-
verbale cu privire la rezultatele alegerilor în judecătoriile de sector sau municipale
respective, iar cele de nivelul doi în judecătoriile unde sînt situate consiliile electorale de
circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliul electoral de
circumscripţie al municipiului Chişinău va prezenta actele respective în judecătoria
sectorului unde este situat consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău.
Instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor
electorale de circumscripţie, confirmă sau infirmă printr-o hotărîre legalitatea alegerilor
din fiecare circumscripție electorală şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare,
Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie respective, care
publică rezultatele definitive.
Articolul 148 din Codul Electoral stabilește că, alegerile sînt declarate nule dacă în
cadrul operațiilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat
rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor
nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrilor instanţelor de
judecată respective.
Iar conform art. 150 Codul Electoral, alegeri noi au loc: a) dacă consiliul a
demisionat, a fost dizolvat ori componenţa lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul
stabilit de Legea privind administraţia publică locală; b) dacă primarul a demisionat, a
fost revocat sau nu poate să-şi exercite funcţiile, inclusiv din cauza privării de dreptul la
ocuparea unor funcţii, stabilită prin hotărîre judecătorească definitivă; c) dacă şi după
votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul; d) dacă s-a efectuat reorganizarea
administrativ-teritorială şi în unităţile administrativ teritoriale nou-formate este necesară
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (consiliilor, primarilor). Dacă vacanţa
funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului,
alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează. În cazul apariţiei uneia dintre
circumstanţele menţionate la alin.(1), autoritatea administraţiei publice locale este
obligată să comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în termen de
cel mult 10 zile de la data apariţiei acestei circumstanţe. Data alegerilor noi se stabileşte
de către Comisia Electorală Centrală în termen de cel mult 30 de zile de la data
constatării circumstanţelor menţionate la alin.(1), cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua
alegerilor, cu condiţia că alegerile noi vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an,
primăvara şi toamna. Alegerile noi se desfăşoară în condiţiile prezentului cod.
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
reține că, hotărârile judecătorești definitive cu privire la constatarea legalității actelor și a
acțiunilor/inacțiunilor organelor electorale sau a acțiunilor concurenților electorali, în
conformitate cu prevederile art. 195 Cod Administrativ, art. 123 alin. 2 Codul de
procedură civilă, dispun de autoritate de lucru judecat.
Astfel, la soluționarea procedurii cu privire la validarea rezultatelor alegerilor
primarului general al municipiului Chișinău în cadrul scrutinului din 20 mai 2018 (turul
I) – 03 iunie 2018 (turul II), instanța de judecată, are obligați pozitivă desprinsă din
principiul legalității, asigurarea practică a căruia ține de esența actului justiție, de a pune
în aplicare efectele legale ale actului de justiției în cadrul procedurii de adoptarea unei
soluții judecătorești, în speță de confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea
mandatului de primar general al mun. Chișinău, instanța nu este competentă să se
pronunțe în privința pertinenței și concludentei probelor administrate în procesele
judiciare care au avut ca obiect examinarea legalității actelor și a acțiunilor organelor
electorale sau a acțiunilor concurenților electorali. Or, o trăsătură esențială a statului de
drept este subordonarea rigidă a tuturor, inclusiv a instituțiilor statale, normelor clare,
previzibile și prestabilite ale dreptului (HCC 7/2012 §31), principiu constituțional de la
aplicabilitatea căruia instanța de judecată nu constituie o excepție.
 Potrivit prevederilor stipulate la articolele 74 și 146 din Codul electoral instanța de
judecată în cadrul procedurii de exercitare a controlul judecătoresc având drept obiect
confirmarea legalității alegerilor și validarea mandatului, este investită cu competența
invalidării rezultatelor alegerilor doar în cazurile în care în procesul electoral, în ziua
alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influențat
rezultatele votării. Or, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (4) CPC, constituie
obiect al controlului judiciar de legalitate, impactul încălcările admise în procesul
electoral în măsura în care este susceptibil de a "influența" rezultatele votării. Or,
admiterea de încălcări în procesul electoral, nu constituie ipso jure temei de invalidare a
alegerilor.
Sub acest aspect, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău reiterează și jurisprudența constantă a Curții Constituționale dezvoltată
pe marginea validării rezultatelor alegerilor parlamentare / prezidențiale, în cadrul căreia
Curtea a menționat, că în timpul unei campanii electorale pot avea loc anumite încălcări,
dar valabilitatea alegerilor depinde de amploarea neregulilor, constatate de către
autoritățile statului.
În acest context, Curtea a reținut că: (1) anularea alegerilor poate să intervină
numai în cazul în care votarea şi constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu
orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai
frauda care este de natură să influențeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a
alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (HCC nr. 29 din 9
decembrie 2014, §§ 72-73).
Sub acest aspect, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat într-un
caz relevant că, pentru a anula rezultatele alegerilor într-o circumscripție electorală,
Curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în
realitate și, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de
grave pentru a influența rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă
stabilirea opiniei electoratului în această circumscripție (Kerimli și Alibeyli v.
Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38).
Astfel, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ constată că, în
conformitate cu prevederile legale menționate, instanța de judecată chemată să se
pronunțe asupra validării/ invalidării rezultatelor alegerilor locale noi, este competentă să
examineze respectarea procedurii de organizare şi de desfășurare a alegerilor primarului
general al municipiului Chișinău în cadrul scrutinului din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie
2018 (turul II), să confirme sau să infirme rezultatele acestora, precum și să valideze
mandatul Primarului ales. Or, confirmarea alegerilor și validarea mandatului, potrivit
prevederilor legale aplicabile speței, survine ipso jure în cazul în care nu s-au constat
încălcări cu impact decisiv la influența rezultatelor votării și atribuirea mandatului,
impactul decisiv al încălcării în raport cu rezultatele votării și atribuirea mandatelor,
constituind obiect al probațiunii judiciare în sensul deturnări prezumției legalității care
operează până la proba contrarie.
În conformitate cu dispozițiile art. 112 al Constituției Republicii Moldova,
autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în
orașe, sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi, care activează, în condițiile legii, ca
autorități administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe, modul de
alegere a acestora fiind stabilit de lege.
Potrivit art. 1 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, privind administrația
publică locală, primarul reprezintă autoritatea reprezentativă a populaţiei unităţii
administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat.
În esență, alegerile reprezintă un element al exercitării drepturilor fundamentale
ale omului şi mai ales a drepturilor civile şi politice. Alegerile echitabile reprezintă o
competiţie politică, care are loc într-un mediu caracterizat prin încredere, transparenţă şi
răspundere, şi care permite alegătorilor să facă o alegere conştientă între alternativele
politice distincte.
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ remarcă că un proces
electoral echitabil şi democratic presupune respectarea libertăţii de exprimare şi a
libertăţii presei, a libertăţii de asociere, de întrunire şi de circulaţie, aderarea la principiul
supremaţiei legii, dreptul de a înfiinţa partide politice şi de a candida la funcţii publice,
principiul nediscriminării şi asigurării drepturilor egale pentru toţi cetăţenii, dreptul de a
nu fi victima acţiunilor de intimidare, precum şi o serie de alte drepturi fundamentale ale
omului şi libertăţi, pe care statul este obligat să le apere şi să le promoveze.
În accepțiunea art. 14 al Codului Electoral, organele electorale se constituie din
Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripţie, birourile electorale
ale secţiilor de votare.
Articolul 74 din Codul Electoral, statuează că, alegătorii şi concurenţii electorali
pot contesta acţiunile /inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi
acţiunile/ inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată
trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului
al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la
vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către
organele electorale, respectîndu-se ierarhia acestora.
Astfel, din conținutul normelor legale citate mai sus rezultă că organele electorale
dispun de competență, în special cu privire la asigurarea dreptului la vot al cetățenilor,
modul de întocmire a listelor electorale, înregistrarea concurenților electorali, asigurarea
egalității tuturor concurenților electorali, monitorizarea adecvată a respectării regulilor de
desfășurare a campaniei electorale și a rezultatelor scrutinului electoral.
Deciziile organelor electorale și altor organe cu competențe în materie pot fi
contestate în instanțele de judecată în procedura contenciosului administrativ, astfel că
legalitatea actelor emanate de la aceste organe poate fi supusă controlului judecătoresc la
solicitarea părților interesate.
Totuși, se remarcă că, obiectivul fundamental al instanței de judecată la
confirmarea rezultatelor alegerilor locale, este acela de a evalua măsura în care procesul
electoral s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, or, în cursul unei campanii
electorale, sunt posibile anumite neregularități, dar valabilitatea alegerilor depinde de
dimensiunile și de amploarea acestora constatate, or cerința de nevalidare a alegerilor și
de anulare a acestora, urmează a fi motivată și însoțită de dovezi. Or, obiectul de control
judiciar al procesului electoral în sensul art. 146 din Codul Electoral, nu ține de
respectarea condițiilor de formă, dar de esența dreptului constituțional de vot și de a fi
ales, art. 38 din Constituție și valorilor democratice în calitatea sa de caracteristici
constituționale ale statului, art. 1 alin.3 din Constituție, motiv din care intervenția
instanței admisă de Codul Electoral, poate fi realizată doar în cazul în care dreptul
constituțional și valorile democratice sunt puse în pericol și anume în cazul în care
rezultatele votării sau atribuirea mandatului a fost "influențată" de ilegalități, în frauda
dreptului și valorilor protejate de Constituție, motiv din care Colegiul ajunge la concluzia
că intervenția instanței în procesul electoral în sensul neconfirmării legalității alegerilor și
validării mandatului, trebui justificată de scopul apărării drepturilor și valorilor
constituțională, asigurarea unui just echilibru dintre dintre drepturile restrânse și cele
apărate constituind o condiție sine qua non a admisibilității intervenției.
Exercitând procedura promovată în instanță de Consiliul electoral al
circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1, având în vedere materialele
prezentate de către Consiliu, hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești și poziția
participanților la proces asupra respectării legislației în cadrul alegerilor locale noi din 20
mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II), Colegiul Civil, comercial și de contencios
administrativ în continuare va examina dacă alegerile locale s-au desfășurat în
conformitate cu prevederile constituționale și va evalua dacă încălcările invocate de unii
participanți au influențat rezultatul final al acestora.
Analizând hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018,
legalitatea și temeinicia căreia constituie obiect de examinare în cadrul prezentului
proces, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ a reținut că, soluția
fondului de invalidare a rezultatelor alegerilor locale noi din 20 mai 2018 (turul I) – 03
iunie 2018 (turul II) a fost motivată prin aceea că, în ziua alegerilor, ambii concurenți
electorali, adică Ion Ceban și Andrei Năstase, au făcut agitație electorală care a influențat
rezultatele alegerilor.
Analizând înscrisurile cauzei referitoare la acest aspect, și anume admiterea
agitației electorale de către concurenții electorali în ziua tăcerii, la judecarea anterioară a
cauzei în ordine de apel, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ a stabilit
următoarele circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei.
Din textul procesului-verbal al ședinței de judecată, a poziției scrise a
participanților la proces și din conținutul hotărârii contestate, reiese că, la judecarea
fondului, reprezentantul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,
Nicolae Fomov a adus la cunoștință instanței că la soluționarea chestiunii privind
confirmarea legalității alegerilor locale și validarea mandatului primarului ales, urmează
să țină cont de încălcările admise de către Andrei Năstase în timpul scrutinului de vot, și
anume, că Andrei Năstase a efectuat agitație în ziua alegerilor la 03 iunie 2018, prin
intermediul publicațiilor video live pe pagina sa de Facebook din 03 iunie 2018, aceste
acțiuni fiind calificate, printr-o hotărâre devenită irevocabilă, drept agitație electorală în
ziua alegerilor electorale.
 În cursul judecării cauzei în ordine de apel, prin cererea de apel motivată și
concretizată, reprezentantul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, Nicolae Fomov a invocat că concurentul electoral Andrei Năstase a implicat
persoane străine chiar în ziua lansării sale oficiale, la 28 aprilie 2018, unde la întrunire au
fost îndemnuri exprese către alegători de la cetățeni români, dar și de la Joseph Daul, iar
acest element nu a fost examinat de nici o instanță de judecată.
La rândul său, reprezentantul concurentului electoral Andrei Năstase, din partea
Partidului Politic „Partidul Demnitate și Adevăr”, Dumitru Pavel a invocat precum că
decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, rămasă irevocabilă, prin care s-a decis
că acțiunile candidatului la funcția de primar al municipiului Chișinău, Năstase Andrei, se
califică ca agitație electorală în ziua alegerilor, nu reflectă impactul care a avut-o această
încălcare asupra rezultatelor alegerilor. Concurentul electoral Andrei Năstase și
reprezentantul concurentului electoral, Pavel Dumitru au considerat că îndemnul de a ieși
la vot, nu poate duce la nulitatea alegerilor.
În ședința de judecată a instanței de apel din 21 iunie 2018, Andrei Năstase și
avocatul Dumitru Pavel au relatat, că îndemnul la vot pe care l-a făcut Andrei Năstase
prin intermediul live video-urilor la data 03 iunie 2018, nu pot fi calificate ca agitație
electorală, din motivul că prin intermediul acestor "live video" nu s-a solicitat votarea
unui anumit candidat, ci doar s-a solicitat electoratului din circumscripția municipiului
Chișinău să iasă la vot în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin. Totodată, s-a menționat
că nu există nici o probă care să confirme că persoanele care au vizualizat aceste live
video-uri reprezintă electorat din municipiul Chișinău, cât și faptul că persoanele care au
vizualizat aceste materiale video l-au votat anume pe Andrei Năstase în cadrul turului II
al alegerilor locale noi a primarului general al municipiului Chișinău.
Având în vedere că, la judecarea anterioară a cauzei unul dintre concurenții
electorali a indicat la judecarea cauzei în fond că prin decizia Curții de Apel Chișinău din
12 iunie 2018, s-au constatat fapte care împiedică confirmarea legalității alegerilor locale
noi pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, iar concurentul electoral
care a fost sancționat pentru acest fapt și-a expus obiecțiile cu privire la aceste afirmații,
Colegiul civil urmează să se expună în principal asupra acestor aserțiuni ale
reprezentanților părților și să verifice dacă încălcările constatate sunt de natură să
influențeze rezultatele votării.
Astfel, se atestă că, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2018, a fost
admis apelul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, casată
hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 07 iunie 2018. S-a admis contestația în
materie electorală depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”. S-au calificat acțiunile candidatului la funcția de primar al mun. Chişinău,
Năstase Andrei, ca agitație electorală în ziua alegerilor. S-a stabilit faptul încălcării de
către candidatul la funcția de primar al mun. Chișinău, Andrei Năstase a art. 52 alin.(10)
din Codul electoral.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că „în toate adresările sale către
alegători, Andrei Năstase îi îndeamnă să se prezinte la vot şi să voteze pentru cine
consideră ei de cuviință, iar adresarea unui concurent electoral în ziua alegerilor, cu un
astfel de îndemn către alegători, reprezintă de fapt agitație electorală. În aparițiile sale pe
pagina sa de Facebook, Andrei Năstase iese cu aceleași lozinci pe care le-a utilizat în
campania electorală. Instanța a mai constatat că fără a numi numele concret al
contracandidatului său, Andrei Năstase îndeamnă alegătorii să nu voteze candidatura lui
Plahotniuc şi Dodon, iar în situația când în cursa electorală erau numai doi candidați, este
evident că alegătorii sunt orientați sa-l voteze anume pe dânsul”.
Această decizie a constituit res judecata pentru deciderea invalidării.
Concomitent, se reține că, prin încheierea Colegiului Civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, s-a admis
cererea de revizuire înaintată de Andrei Năstase împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 12 iunie 2018. S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018,
prin care a fost admis apelul declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova”, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 07 iunie
2018 în partea respingerii contestației în materie electorală a Partidului Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”, s-a admis contestația depusă de Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” către Andrei Năstase, intervenient
accesoriu Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală municipală Chișinău nr. 1
privind contestarea acțiunilor concurentului electoral şi în această parte s-a emis o nouă
hotărâre, prin care s-au calificat acțiunile candidatului la funcția de primar al mun.
Chișinău Andrei Năstase ca agitație electorală în ziua alegerilor, s-a stabilit faptul
încălcării de către candidatul la funcția de primar al mun. Chișinău Andrei Năstase a art.
52 alin. (1) din Codul Electoral, în rest hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)
din 07 iunie 2018 s-a menținut, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel
Chișinău în ordine de apel. S-a transmis dosarul președintelui Curții de Apel Chișinău,
pentru a fi redistribuită aleatoriu, pentru a fi examinată cauza civilă în ordine de apel.
În rezultatul rejudecării cauzei în ordine de apel, prin decizia Curții de Apel
Chișinău din 04 octombrie 2019, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)
din 07 iunie 2018, iar contestația în materie electorală înaintată de Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor” împotriva Partidului Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” şi
Andrei Năstase, intervenient accesoriu Consiliul Electoral de Circumscripţie Electorală
municipală Chişinău nr.1 privind contestarea acțiunilor concurenților electorali, a fost
declarată inadmisibilă. Instanța de apel a constatat că faptele date, urmau a fi constatate
primar de un alt organ jurisdicțional.
La data judecării apelului în prezenta cauză, decizia Curții de Apel Chișinău din 04
octombrie 2019 a devenit irevocabilă, nefiind contestată cu recurs.
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
mai reține că, la 24 iulie 2018 de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de
Poliției Centru, Railean Vitalie, a fost întocmit un proces verbal cu privire la contravenție
seria și nr. MAI03 845337 în baza art.52 Cod contravențional al Republicii Moldova, în
privinţa lui Andrei Năstase, pentru faptul că acesta, la data de 03 iunie 2018, în jurul
orelor 17:00-19:00, în mun. Chişinău, str. 31 august 1989 nr. 15, a comis fapta
contravențională manifestată prin faptul că în calitate de candidat la funcția de Primar
General al Municipiului Chişinău în timpul scrutinului electoral din 03 iunie 2018, a
postat înregistrări video pe rețeaua de socializare Facebook prin care se adresa către
alegători, care prin decizia irevocabilă din 15 iunie 2018 a Colegiului Civil, Comercial şi
Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie au fost calificate ca agitație
electorală.
Prin decizia agentului constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru,
Vitalie Railean, din aceeași dată, în temeiul art.52 Cod contravențional al Republicii
Moldova, Andrei Năstase a fost sancționat cu amendă în mărime de 24 unități
convenționale, ceea ce constituie suma de 1200 lei.
Nefiind de acord cu cele reflectate în procesul verbal cu privire la contravenţie şi
în decizia agentului constatator din 24 iulie 2018, emise în baza art.52 Cod
contravenţional al Republicii Moldova, la data de 03 august 2018, Andrei Năstase a
depus contestaţie, în baza art. 448 Cod contravenţional al Republicii Moldova, solicitând
admiterea contestaţiei, anularea procesului verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei
agentului constatator şi încetarea procesului contravenţional.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 mai 2019, a fost admisă
contestaţia depusă de Andrei Năstase împotriva procesului-verbal cu privire la
contravenţie Seria şi nr. MAI03 845337 şi deciziei agentului constatator din cadrul
Inspectoratul de Poliţie Centru, Railean Vitalie din 24 iulie 2018, prin care Andrei
Năstase a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 52 Cod
contravenţional al Republicii Moldova şi sancţionat cu amendă în mărime de 24 unităţi
convenţionale, ce constituie suma de 1200 lei, s-a anulat procesul verbal cu privire la
contravenţie seria şi nr. MAI03 845337 şi decizia agentului constatator din cadrul
Inspectoratul de Poliţie Centru, Railean Vitalie din 24 iulie 2018, prin care Andrei
Năstase a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 52 Cod
contravenţional al Republicii Moldova şi sancţionat cu amendă în mărime de 24 unităţi
convenţionale, ce constituie suma de 1200 lei din motivul ne consemnării datelor indicate
la art. 443 Cod contravenţional al Republicii Moldova și s-a încetat procesul
contravenţional în privinţa lui Andrei Năstase în baza art. 52 Cod contravenţional al
Republicii Moldova.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 19 august 2019, s-a
respins ca nefondat recursul declarat de către reprezentantul agentului constatator al
Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău, Vicol Mihaela, și
s-a menținut fără modificări hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 13 mai
2019.
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ enunță că, hotărârile
judecătorești indicate supra au o importanță majoră pentru soluționarea procedurii de
validare a rezultatelor alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului
Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea mandatului
primarului ales în municipiul Chișinău, așa cum, în cadrul proceselor conexe, instanțele
de judecată s-au expus referitor la acțiunile lui Andrei Năstase, care au fost calificate
drept agitație electorală de către instanța de fond.
Mai mult, relevanța hotărârilor judecătorești indicate supra asupra prezentului
proces, derivă și din dispozițiile art. 123 Codul de procedură civilă (care potrivit art. 195
din Codul Administrativ se aplică și în cazul procedurilor de contencios administrativ),
normă care stabilește inter alia, că o hotărâre judecătorească nu poate să contravină
soluțiilor judecătorești dictate în cauze conexe.
În această ordine de idei, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ
conchide asupra netemeiniciei soluției judecătorești de invalidare a rezultatelor alegerilor
locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03
iunie 2018 (turul II), or, soluția respectivă contravine unor hotărâri judecătorești
pronunțate în cauze conexe pe marginea faptelor reținute în motivarea soluției judiciare
contestate cu apel.
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ reține că, în cadrul
proceselor conexe la care s-a făcut referire anterior, instanțele de judecată s-au expus
asupra pretinselor acțiuni ilicite ale lui Andrei Năstase întreprinse în ziua alegerilor,
manifestate prin presupusa agitație electorală care ar fi influențat rezultatul alegerilor, și
cu putere de lucru judecat, s-a stabilit în mod irevocabil că, acțiunile lui Andrei Năstase
nu au fost dovedite în modul stabilit de lege ca fiind ilicite. Or, prezumția legalității, nu
poate fi deturnată în alt mod decât cel prescris de lege.
Potrivit jurisprudenţei CtEDO, preeminenţa dreptului este o „noţiune inerentă
ansamblului dispoziţiilor Convenţiei protejând inter alia şi dreptul la un proces echitabil
potrivit prevederilor stipulate la art. 6 §1 din Convenţie (Golder c. Regatul Unit §34). În
acest sens, condiţia „prevăzută de lege” este împlinită dacă prevederile legale sunt
formulate cu o suficientă precizie, pentru a permite persoanei de a-şi ordona
comportamentul şi de a prevedea la un nivel rezonabil consecinţele acţiunilor sale
determinate de anumite circumstanţe (hot. CtEDO, cauza Sunday Times v. UK no. 1, nr.
6538/74 din 26.04.1979, §49). Or, în speță, acuzațiile aduse lui Andrei Năstase de
încălcarea prevederilor Codului Electoral, reținute de instanța de fond drept temei de
neconfirmare a legalității alegerilor și invalidare a mandatului, nu au fost constate în
modul stabilit de lege.
Corespunzător, ținând cont de faptul că, printr-o hotărâre judecătorească
irevocabilă au fost descalificate faptele prezumate drept agitație electorală, inclusiv prin
altă soluție judecătorească irevocabilă, procesul-verbal cu privire la contravenție a fost
anulat, iar procesul contravențional intentat în privința lui Andrei Năstase - încetat,
Colegiul va desființa soluția fondului de invalidare a rezultatelor alegerilor locale noi ale
primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018
(turul II), motivată pe prezumția exercitării agitației electorale în ziua alegerilor.
Cu referire la aserțiunile apelantului Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” că concurentul electoral Andrei Năstase ar fi admis încălcări ale art.
52 alin. (3) din Codul Electoral, prin implicarea unor persoane străine chiar în ziua
lansării sale oficiale, Colegiul Civil, comercial și de Contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău reiterează următoarele.
Ab initio, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ ține să
menționeze că, în cadrul prezentului proces, nu pot fi formulate contestații asupra
acțiunilor concurenților electorali, instanțele investite cu prezenta procedură fiind
obligate să se expună doar asupra faptelor constatate anterior, în cadrul procedurilor de
contestare a acțiunilor concurenților electorali. Or, procedura de înaintare a acuzațiilor de
încălcare a prevederilor art. 52 alin. (3) din Codul Electoral, opuse în cadrul prezentei
proceduri de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu titlu
de temei al neconfirmării alegerilor și invalidarea mandatului de deputat, este neconformă
prevederilor legale aplicabile speței, motiv din care Partidul Politic „Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova” urmează să-și asume efectele legale ale acțiunilor sale în
conformitate cu prevederile art. 10 Cod Procedură Civilă.
Actele și înscrisurile dosarului denotă că, la 04 iunie 2018, Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a sesizat instanța de judecată competentă
cu examinarea unei contestații electorale, prin care a solicitat constatarea faptului
încălcării de către concurentul electoral Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”
a art. 52 alin. (3) din Codul electoral şi constatarea faptului încălcării de către concurentul
electoral Andrei Năstase a art. 52 alin. (3) din Codul electoral.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 06 iunie 2018, a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova” împotriva Partidului Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” şi
Andrei Năstase, intervenient accesoriu Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale
municipale Chișinău nr. l cu privire la constatarea faptului încălcării prevederilor Codului
electoral.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2018, s-a respins apelul declarat
de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” şi s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 06 iunie 2018.
Iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2018, s-a considerat
inadmisibil recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, prin intermediul avocatului Ilie Ceban împotriva deciziei Curţii de Apel
Chişinău din 13 iunie 2018.
Prin urmare, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău conchide ca fiind neîntemeiată constatarea faptului încălcării dispoziției
art. 52 alin. (3) Codul Electoral.
Colegiul atestă că, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, s-a stabilit cu
certitudine că acțiunile lui Andrei Năstase denunțate de Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” nu cad sub incidența normei art. 52 alin. (3) din
Codul Electoral, motive din care, în cadrul prezentului proces nu poate fi repusă în
discuție acuzațiile aduse lui Andrei Năstase de încălcare a Codului Electoral și/sau
reexaminate cerințele pe marginea cărora a fost pronunțată o soluție judiciară în cadrul
altui proces civil.
Respectiva concluzie a Colegiului se întemeiată și pe prevederile art. 123 alin. (2)
din Codul de procedură civilă, care statuează că, faptele stabilite printr-o hotărîre
judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluţionată anterior în instanţă de drept
comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă cauza şi nu
se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile
la care participă aceleaşi persoane.
 Colegiul reține că, prin soluția contestată, instanța de fond a constatat precum că și
cel de-al doilea candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, Ion Ceban
ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor, însă, această concluzie a instanței de fond
nu se confirmă prin înscrisurile cauzei. Or, faptul încălcării codului electoral și anume
agitație electorală în ziua alegerilor, urmează a fi constat în modul stabilit la art. 77 di
Codul Electoral.
Soluția fondului referitoare la aceste constatări s-a întemeiat pe faptul că,
concurentul electoral, Ion Ceban, în ziua alegerilor a îndemnat alegătorii să iasă la vot,
atât prin intermediul paginii sale „Facebook”, cât și prin intermediul mai multor mijloace
media, însă, aceste constatări ale fondului nu denotă că rezultatul alegerilor ar fi fost
influențat prin intermediul acestor îndemnuri.
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ atestă că, îndemnul lui Ion
Ceban către electorat, nu poate fi asimilat noțiunii de agitație electorală, așa cum, în
declarațiile sale / postările sale, Ion Ceban nu a îndemnat alegătorii din municipiul
Chișinău să-l voteze pe acesta, dar, a îndemnat alegătorii să iasă la vot pentru a-și
îndeplini datoria de cetățean al municipiului Chișinău.
Mai mult, se reține că, pretinsele încălcări admise de către Ion Ceban în ziua de 03
iunie 2018, nu au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în fond, iar
constatarea instanței cu referire la acest aspect este de natură să îngrădească dreptul
persoanei la apărare.
Anume din aceste considerente, Colegiul Civil, comercial și de contencios
administrativ a conchis asupra temeiniciei cererii de apel depuse de Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.
Sub acest aspect, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ
reiterează că, soluția fondului de invalidare a rezultatelor alegerilor locale noi ale
primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018
(turul II), a fost întemeiată în substanță pe decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie
2018, însă decizia respectivă, a fost casată ulterior în cadrul unei proceduri de revizuire,
iar contestația în materie electorală a fost declarată inadmisibilă, cu motivația că o atare
contestație nu ține de competența instanței de contencios administrativ.
Colegiul reține că apelantul Andrei Năstase, s-a adresat la 15/12/2018 Curții
Europene a Dreptului Omului cu o plângere privind încălcarea drepturilor cu ocazia
invalidării de către instanțele naționale a mandatului de primar general al mun. Chișinău,
în temeiul căreia Înalta Curte a iniția o procedură de constatarea a violării Convenției
Europene a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova, vizând pretinse încălcări a
unor drepturi garantate de Convenție. Cererea a fost comunicată Guvernului, motiv din
care Colegiul la examinarea prezentei cauze a solicitat opinia terțului atras Agentul
Guvernamental.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, interpretarea și
aplicarea prevederilor legale naționale trebuie exercitată în concordanță cu exigențele
unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO, asigurării unui just echilibru de
proporționalitate dintre dreptul la libertate de exprimare și dreptul constituțional de vot și
de a fi ales, inclusiv prin prisma art.38 din Constituție în coroborare cu prevederile
codului electoral.
Potrivit jurisprudenței constante a Curţii Constituţionale hotărârea nr.39 din 9 iulie
2001, pct.7, în Republica Moldova dreptul intern şi cel internaţional reprezintă un tot
întreg, jurisprudenţa CtEDO face parte din dreptul accesoriu la tratatul internaţional (soft
law), ea devenind parte integrantă a dreptului intern, motiv din care instanța de judecată
este în drept de a aplica jurisprudența CtEDO ca parte componentă a sistemului său de
drept.
Așa fiind, analizând în cumul înscrisurile probatorii administrate, raportate la
pertinența, concludența și admisibilitatea acestora, Colegiul Civil, comercial și de
contencios administrativ concluzionează că, în speță, nu au fost stabilite careva temeiuri
care ar duce la invalidarea rezultatelor alegerilor locale noi ale primarului general al
municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II), iar
argumentele expuse de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în
cererea de apel au un caracter declarativ și neîntemeiat, fiind combătute în totalitate prin
actele judecătorești la care s-a făcut referire anterior.
Având în vedere constatările și concluziile expuse supra, Colegiul Civil, comercial
și de contencios administrativ conchide că în procesul alegerilor locale ale primarului
general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II),
desfășurate în municipiul Chișinău şi la numărarea voturilor exprimate nu au fost comise
încălcări ale Codului electoral de natură să influenţeze rezultatele votării, iar observaţiile
expuse de concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” nu sunt de natură să determine o altă concluzie decât cea enunțată, iar
încălcările invocate de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,
aşa cum rezultă din probele prezentate, prezintă o serie de elemente secvenţiale, care nu
au format un fenomen cu vocaţia de a schimba voinţa alegătorilor, în sensul unei
modificări a atribuirii mandatelor.
Deci, întru exercitarea atribuţiilor care-i revin potrivit Codului Electoral, Colegiul
Civil, comercial și de contencios administrativ constată că, alegerile locale noi ale
primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018
(turul II), s-au desfășurat cu respectarea legislației în vigoare, iar Primarul General al
municipiului Chișinău a fost ales în mod legal, prin sufragiu universal, egal, direct, secret
şi liber exprimat.
Urmare a desfășurării la data de 20 mai 2018, a turului unu al alegerilor locale noi
ale primarului general al municipiului Chișinău, în cadrul căruia nu a fost posibilă
alegerea unui concurent electoral, în turul II au acces candidatul Partidului Politic
„Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, și candidatul Partidului Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ion Ceban.
Potrivit prevederilor art. 145 alin. (3) Cod Electoral, la al doilea tur de scrutin se
consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, indiferent de
numărul alegătorilor care au participat la alegeri. În caz de paritate de voturi, se consideră
ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.
 Conform datelor procesului verbal privind totalizarea rezultatelor votării la
alegerea primarului general al municipiului Chișinău, întocmit de Consiliul Electoral al
Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, se confirmă incontestabil că
concurentul electoral din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”,
Andrei Năstase a fost ales în funcția de Primar General al municipiului Chișinău.
Articolul 146 alin. (3) al Codului Electoral prevede că, concomitent cu
confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată respective validează mandatele
consilierilor şi primarilor aleşi, fapt ce se indică în hotărîre. Persoana aleasă concomitent
în funcţiile prevăzute la art.7 din Legea privind statutul alesului local prezintă instanţei de
judecată consimţămîntul său de a fi validată în una din aceste funcţii. Instanţele de
judecată confirmă, de asemenea, şi lista candidaţilor supleanţi.
Deci, ca rezultat al datelor procesului-verbal privind totalizarea rezultatelor votării
la alegerea primarului general al municipiului Chișinău, întocmit de Consiliul Electoral al
Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, în coroborare cu prevederile art.
146 alin.(3) Codul Electoral, primar general al municipiului Chișinău a fost ales Andrei
Năstase, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ urmând să valideze
mandatul Primarului General al municipiului Chișinău, ales în cadrul alegerilor locale noi
ale primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018
(turul II) – dl. Andrei Năstase, din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și
Adevăr”.
Corespunzător, luând în considerare starea de fapt și de drept constatată, se impune
soluția casării actului judecătoresc contestat, rejudecării cauzei și adoptării unei noi
hotărâri prin care cererea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale
Chișinău nr. 1 cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului
general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și
validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău, să fie admisă, cu validarea
mandatului primarului ales.
În conformitate cu prevederile art. 240 alin. (1) lit. c) Codul administrativ,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău, -

decide:

Se casează integral hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie

2018, emisă la cererea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale
Chișinău nr. 1 cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului
general al municipiului Chișinău urmare a scrutinului din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie
2018 (turul II) și validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău și prin care
s-au invalidat alegerile locale ale primarului general al municipiului Chișinău.
Se pronunță o nouă hotărâre prin care se admite cererea Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, succedat de Comisia Electorală
Centrală cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului general al
municipiului Chișinău urmare a scrutinului din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018
(turul II) și validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău.
 Se confirmă rezultatele alegerilor locale noi ale Primarului General al municipiului
Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II).
Se consideră ales în rezultatul alegerilor locale noi ale Primarului general al
municipiului Chișinău din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II), candidatul
Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” la funcția Primarului general al
municipiului Chișinău, Andrei Năstase).
Se validează mandatul Primarului general al municipiului Chișinău, Andrei
Năstase.
Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de una
zile de la pronunțare.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Vladislav Clima

Judecătorii Ecaterina Palanciuc

Ala Malîi