Dz, MARTIN EP. SELIGMAN este profesor de psitologie la Universitatea din Pennsylvania, director al Rejelei de Psihologie Pozitva gi fost pregdinte al American Psychological Associaton Printre cole 20 de ca pe care le-a sri, se mumata gi foarte apte ciatul volum Oprimismad se fou publicat de Béitura Humanitas OO EE MARTIN E.P, SELIGMAN Fericirea autentica Ghid practic de psihologie pozitiva pentru o viata implinita Traducere din engleza de CRISTINA POPA, HUMANITAS BUCURESTICcopera !ONUT BROSTIANU Deserta CIP Wibotc Nationale a Rais SELIGMAN, MARTIN EE Foren stentc: gid pac de poop posit entra «snips? Macnee, Ct Popa Bac Pop, Cin (ad) 1398 MARTIN ED. SELIGMAN, Ph.D. AUTHENTIC HAPPINESS: USING THE NEW POSITIVE PSYCHOLOGY TO REALIZE YOUR POTENTIAL FOR TASTING FULFILLMENT (© 2002 by Marin Seligman Allright eeserved (© HUMANITAS, 2007, pentru pezenta versie rominessct EDITURA HUMANITAS Pa Pes Lire 13701 Bucur, Romain ‘e521 1815 fn O37 1824 rrwhomantanso CComensi CARTE PRIN POSTA: td. c2/311 2539, (oe 02/319 9038, CR.GE. ~ CP 16, Bucur mal: pp humane Srnelibrilebumantarso Opinit despre Fericirea autentica {Un nou plan indetanet pentru a vi lua vista in mini sa des- coperifericirea de duati" le Fericirea autem este 0 carte savuroast gi pind de idei vie Joroase. Martin Seligman este autorul unué ghid practic, care fi sdrumi pe cittri si fac alogeri pote in vat” Caroline Myss, noses ci Sacred Contracts ‘Ese o reflecte personal, sini gi exttem de ptrunzatonre supra naturifericii, realizaté de unul dintee cei mai cteativ gi influent psiholog i timpuli nostra" Steven Pinker, autor volumuli The Language Instinct Martin Seligman este prineipalulreprezentant al noi mised a pasihologiei poztve, care se eoncentreaz8 asuprasindtiit mintale simu asupr afecfunilor minal. in aceasté carte extrem de utili, au ‘ori idetiticdacelecaracterstici ale oamenilor ere av 0 viziune pozitva si strategie flosite de acest, explicénd modal in care ute culiva gi experimentaferciea autentica gi alte stiri emotio- nale drite, pentru eit mai mult timp. Proesorul Seligman mi fice fv onimist pe dplin fect cnd mt nds vitor pi ologiei* Andrew Wei, medic 0 carte wimitoare,plint de injelepciune practic gi de sursle utente ale acesteia, Ce profunzime ainjelegeri Seligman ne con- firma liberates de opfiune,adoptind o perspectiv fascinant su ra vechilor gi noilr goli de gindire in psihologie. Aceasta carte ‘a ata la restabiirea Caracterlui ti." Dr. Stephen R. Covey, automa eit ‘Management inp Cam ne tbl o priors6 / oPm Prin folosire cereetiilorgingfice din domeniulpsitologeipo- zitive.. doctoral Seligman a elaborato abordare pentru a obyin fe- ricrea ¢ satsfactia veritable" The Cincioesi Enquirer Pericivea antentod este 0 carte ineligents, important 5 vgor ae ii” Boy & Soul Martin Seligman a porit intro misiane: cece dea ua pe ind nenumiratele descopert din nol domenia al pshologiet pocitve si 4e ale folosipentn a imbunaai starca de bine acititrilor si, din punet de vedere mint, moral spiritual. BI este unul dine fonda tori psibologii poziive, dar sun seitor creat, care constitsie wn mode! de insprafie pentru cela ind persoana pov pentremi- siunea pe cares ales-o. Un singur om ar fi putt serie Fericiwea ‘auentica, dat st mi ei care Deneficiaza de pe urma aceste ae." Robert Wright, sutra citi The Moral nina _Ferkrea tnt eo lets obligato pet dou ete on de persone peta toes intrest de una gen d re 2 ‘nig polit pose ma rofund, mal sala mak bine neds context hie 9 pet to elas op ‘Sobtinimas msn nv ere Aen care pe fea tat fn umane ot jngh aac il. eons ‘camp pet pent met ate spr nt tea a= Dsl ion, contra cei Now Discover Wr Songs Sct acest carte este ca cum a umbla cu capa in no- spi de posit n inp ce sta cupcioarle bine init In lmintlexcetiri inti, De Seligman ne oer uelelenece- Sars pentru ne explora ele mai remarcabil elit asl nt tn ti in bore teat se mplicim mai mul fn viata elo dria mane in comune ‘oan Olver Gola, aoa cit How Can We Keg from Sing: se nthe Pasiont Life , Marin Seligman est una dint cei ma original ginditor pe care -a dat domeniul sinjelorsovale in aoest sel. Fericirea cu- {enticd reprints o viziune fascinanta asupra une seri de cecetai revoliionare Est o carte important. Jonathan Kellemnan opt / 7 0 realizareimpresionan. Aceast cart va schimbapetspect- ‘8 eamenilorasupra sihologiei si modal in care ne pereepem pe 10 insine” "ward Gardne, Universitsten Haran, autor et Ieee Sram _Feviciea autenic este carte excelent, despre emoti vitae, Pozitive, Ea ne poate oferi muta fort in via, Martin Seligman, io Bier in domeniut emotilor pozitive, a seriso carte care va aves un impact real asupra multor persoane: ‘Kay Rede Jison, str iit Ae Unyuit Mind Reprezentndo perspec revolioar supa pilot: tea Feria aun a Seligman ese un gid pen com ‘amen unan fn scot at XX. Att amatois et opocagt din domenia vor f de pire e& acest carte ete dose be at jn remine, Renumin eanttatewighde texte de pecatate vo, Juma of uncte concrete pent evalatea prope dts fo wnt vse despre e sana seu adevra via Milly Csitrenaly, tel Flom The Pct of Oil Berens -Constitugia americana garanteza deep fa erie, dar tie pote in slbaticie, pe eae sale urmden, Sli, n sch (Cand invetigent, cand amuzan, ead ireveren(os si cind ptrunzs. {or el este un ghid perfec, car tie sa schimbe ving: $i pe as Pea atora.O trea lume, care tinjeste dupa fercie Va fbi ua aeeae sane Ackerman toate ah A Nuwar of the Senses Fericirea antentcd este oeare seis eu grate, eu fort ca in telignya, cu cud ineisiva gi — la fel de important ca blndete Seligman le oer cttorilor de toate categorie una dine putinele ‘igi autentice pentru dezvolae persona exstente pe pias" Georg Vain, iretcu programa Harvard Study of Adit Develipment star ci ey Me! Seligman ia cele mai bune 51 mai noi descopert ale psihoto sel se aplica cele: mai vechi itrhar fundamentale a oamenilrs Cum puter fi fericii? $i cum putem fi buni? Caren sa este revol- tionar,ialtoae cel mai important, estes foarte ull. Sut op. limist eu privte ft succes ci" Mary Piper, auton cit Reviving Opheliai dedic aceasta carte sopet mele, ‘Mandy McCarthy Seligman, care, prin dragoste et, mia oferit oa doua jumataea viet ‘mai ferciut si mai implinitt decd as i putt spera vreodatéTRANSCENDENTA Escher avea dropate, Oamenitcoboar $i totus se rida, ‘mina este tras de mana pe care 0 trage, ia femeta Is gasesteechilibrul ‘pe proprii sl umeri Fira tine si mine universule simp, condus cu regularitateaunel tnchisor. Galaxile se invdrt pe ratectori bine stabilt, stelle dispar lao ord precisa, orbl se indreaptd spre sud, iar maimuele intr ‘In cdiduri dupa program fi. Dar noi, cei pe care cosmasul-a format pentru un miliard de ani a sd ne potrivim acest Toe, nl stim ca esuat, ‘Cci no putem la alte forme, ‘Putem scoate bray prinie gratlt 4, asemtenea lui Escher ne putem trage in afar Stn timp ce balenele care e hrinese cu macrow sunt condamnate pe vecie sd rdmnd tn mare, noi ne edtarin pe valri si privim in jos din nor. Fragment din Marvin Levine, Look Down from Clouds, 1997,Fe | PREFATA Dé-A lungul ulimei jumatii de secol, psihologia a fost pre- ‘ocupata in exclusivtate de un singur subiect —bolile mintale ~ si a descureat dest de bine in acest domeniu. Acum psi- hhologii pot si masoare eu precizie conceptele, precum depre- sia, sehizofrenia $i alcoolismul, ambiguealtadata. Acum stim destul de multe despre modul in care apar aceste probleme de-a lungul vieti, despre genetica, biochimia gi cauzele lor psiho- logice. Cel mai important este c& am invafat cum sa amelio- ‘im aceste disfuncti. Dupa ultimele mele calcule!, paisprezece boli mintale grave din c@teva zeci puteau fi tratateefeeti (iar sdouit dntre ele chiar vindecate) cu ajutorul medicamentelor gi al anumitor forme de psihoterapie Dar acest progres a fost plat destul de scump. Se pare ct !ameliorarea stitilor care cauzeaza nefericirea in vith a deter- ‘minat seaderea interesului pentru consolidarea celor care fac a viaja SA merite sf trata Inst oamenii igi dorese mai mult ‘deat simpla corectare a slabiciunilor lo. Ii dorese sab viet pline de sens, si nu se agite ira rost pana la moatte. Proba. bil ca in noptile in care nu puteti dorm vit ntrebat, la fel ex mine, ce-ai putea face pentru avi sim ‘ce mai bine {in viafa, nu doar pentru a vi alina un pic starea de riu gia vi simi doar un strop ceva mai putin neferciti. Dac& sunteti 0 astfel de persoana, probabil ci agi fost derutai gi dezamagii de posibilitiile limitate de eare d& dovadi psihologia, Dar & sosit in sfarsit moment pentru elaborarea nei tinge ce ca- ‘us Unteleaga emotile pozitve, si consolideze forta $i vit ‘utea, 58 ofere indrumari pentru descoperinea a ceea ce Aristotel rumea ,viata buna,14 / PREEATA Asiguratea fericirii este pomeniti cu sfinfenie in Declara- {ia de Independent ca find un drept al tututor americanitor, jar grija cei se poart este lustrat de rafturile pline de cary de dezvoltare personal care se gisesc in orice libriie din Ame- rica, $i totus, dovezile sintifice para sugera c& este putin pro- babil ea gradul de fericire sa va poats fi modificat de un ajutor dat din exterior, Asta spune ca fiecare dintre noi avem wn in- terval fix de fericire, la fel cum avem gio greutate stabil, Age ‘cum lofi eei care fin cura de slbire se ingragd aproape intot- rmenta, colonoscopul find ginut nemigeat. Un colanoscop stationar face ca ultima minut si fie mai putin incomod de- cat ineaga proceduriantrioar, dar reprint, totus, un mi- rutin plus de diseonfort, Acest minut suplimentar presupune, desigur, suferngé mai mare dei cea suporati de pacieni supusi procedurit wzuale. Tow, din eauzafaptulai c8toel!® se terminé relat bine, amintirea rimasi de pe urma unui ase- ‘menea episod este mai placuta gi, surprinzatr, in comparajie a a EMOTILE POZITVE / 27 cu pesoaee care au fs supe procetui obit, set st ot dip eee te neue al Sebi de mul grit de deotrece ce pot ch pet edcaane alt pot ete arte apt cpr Ace {Vea va nai moll pent eae henna epee Ceimpuct areal nurs oust, Aur paola po shivtes een semulema mori fll sete Gi, bod in eaten ee calle Vinal pert lescot evident cate ve dane Renn Lug Witgenstan marl fo angovener, ‘or oofom turer wirlon fou ner Calon: net oblete cates de nl dpe va dt om Vtaaticiod gang Joe i nearest sabeul (el Sun simbet de ip Duchenne ave, Witgenn er Inlancle, rani, exe dcr a aes rr slr din jurul ui, dar gi mai aspru cu sine. In timpu orca semis targa din tere spropenemebnte dea Ca Bridge, lina in permanent Bonblaind desl de tae _ Wiens, Wiegerscn etn prior emis is bpm ale evi demonanert eh nts eri pe gore, Singr po pl de moun, vind li dat po Tropa cs la cee sen euch ui Spine ca fost minunat!" ~~ Sst rpariel aj putce! conecta look am- sink cxprenel" ch total vl eens vara rie var ren oe entnet post pe care dr. Mijoriatcaposoueloy cron lof ral opjun imag tar eft cee dea main, Nun iar een teninene postive lad nse nnd repent setinte portiv iu tn invent o malin deel xa Resim in: rogue cool, elit de senlinens, cumple, muon qlee ret example foarte be de uemenon arcs (Mu VE supra oa tel seme tl ale2B | FERIGIREA AUTENTICA Din cara convingeri ne puter baa pe rif penta asave pre de ect, bocrio, nedntare,conot ext, mu acest sentiments ve cuvin cu ums exit cal {lor vue penal existo mule de pesoare cre, Include avertflor peal dein, sut infometate en pune de ‘oor spiritual, Dees ne eaacer 5 emote poritve te Intex nict olepitur,aceses produc ut sentiment de Bo, O senzatedeinutentiate dela depres i pe mau ce nai in vars a evelaianimictoare eo ne vom Bs insea pn fa moarte ‘Don sentiment poztve tite ca umarea exerci ap- stnior vitor sunt etentces mu cele eatate dint aici, Arafat desprevaloares acest! ante i ul ttre ani imp in ear am predat curs de pibologie po- Zavala Universata din Pemoylvanin (Acestc au fost mat tai plicute ded aru de pstolgi a comporamental deviet pe care le-am rat aint, inp ds dovizec ea) ‘Studenfilor mei le povestesc'? despre Jon Haidt, un tandr pro- fesor lent de la Univeratea dn Vii, ere sa Inept carer arti sentimental de dergust ile oferea cameron cosa! pj. APS aot problema dengus ioral, observaind care erau reactiile celor ciirora li se ce- fea abies un oon degre car lo poms ole Sot puatodinioara de Adolf Mier Stl de tote acest exlo- Fa gate, ioeput si aut un sentiment opus ell de ee ust moral, sentiment pe caret mumeste elevre Had au marr despre react emotional produse ca urmare oma. nifestii tstturor una postive de pid ele pe ere le tem cind vedem oats prea ficind fait exraordnar de tumoash O sudenth de 18 ani de a Universiatea din Via pveset an episod tps de cevare Tntr-o noapte eu multa zapad, ne intorceam acasi dela azi lu Armatei Salvari, unde lucrez. Am trecut pe Kinga o fe- ‘meie bitrand care curita zApada din fafa casei, Unul dintre ee ewoTIRE POZmTVE / 29 bilieti a rugat pe sofer sil lase st coboare. Credeam ca voia, pur gi simplu, s& mearg’ acast peo scurtaturd, Dar end ham vazut rdicand lopata, e bine, am simi un nod in git si am inceput si pling. Voiam si le povestesc tuturor ce fi- ‘use. Am avut un sentiment de afectiune fag de el ‘Student dintuna din grupele mele se intrebau duct feri- cirea este produ mai curind de astfel de gesturi dec de dis- tractie: fn urma unei dispute aprinse, fiecare dntre noi ne-am asumat o sarcind pentru urmatorul cus: 8 ne implica intr-o activitate plicuta gi tn una filantropica, si si seriem despre ‘amibele. Rezultatele ne-au schimbat viata. Bucuria rimasa in urma activi ,placute™ (timpul peteeut cu prieteni, ummrirea unui film sau savurares unci inghetate cu sirop de ciocolat) nu re- prezenta nimic pe king’ efectele unui gest framos. Atunci cand actele noaste filantropice au fost spontane $i ne-au solicitat calititle personale, itreaga zi a fost mai plicuta. Una dintre studente a povestit despre nepotul ei, care i-a cerutajutorul fn rezolvarea unei probleme de aitmetica de clasa a treia, Dupa ce Ia meditat timp de o ord, studenta a fost uimita sa des pere ci ,.e-a lungul intregii ile am fost mai receptiva, mai delicati si lumea m-a plicut de obicei*. Exer- citarea bundvoin(ei este o recompensd morald, nu. plicere. Fiind o recompensa morata, apeleaz la capacitatea voastra de 8 acfionarint-yranumicr ocazie, dea accepia provocarea. Bu- nitatea nu este insogit de un flux de Sine stor de emotic poritivi, asemenea bucuriei; mai degrabi este caracterizati de lun angajament total, de pierderea constiinei de sine. Timpul se opreste. Unul dintre studentii de la Finanje a povestit cv nise la Universitatea din Pennsylvania CaS@ Tavete cum SA cis- lige mulfi bani pentru a fi feriet, dar acum era uimit si afle ‘ch fi plicea mai mult si-i ajute pe ceilali decat sisi cheltu- jase banii Ia cumparatui,30 / FERICIRER AUTENTICA Pentru a inelege starea de bine, agadar,trebuie si injele- gem care este rolul calitigilor gi virtuilor personale, aceasta find tema celei de-a doua pli a cir Atunci cind starea de bine provine din folosirea lor, viele noastre sunt pitrunse de autenticitate. Sentimentele sunt stir, tari de moment care mu ‘oglindese neaparat personaliteta, Trisatuile de caracter, spre deosebire de sentimente, sunt caracterstci fie negative, fe po- Zitive care se repet in timp gi in situatii diferite, iar calitaile Si virtfile sunt acele caracteristiei pozitive datorita cArora ai satisfac git simi recompensat. Trasiturile de caracter sunt trainice si prin exercitarea lor, sentimentele momentane de- vin mai probabile, Predisporitia negativa spre paranoia face ca staea momentand de gelozie 8 fe mai probabil, la fel cum datoriti simpului umorului, trisitura pozitiv, este mai probabil o singura dovadi de fericire momentana a pu- tut prezice durata viet lor. Oamenii optimisti au tendinjasi-si interpreteze necazurile ca fiind weedtoare, controlabile gi li- mitate la 0 anumitd situaje. Pe de alts parte, cei pesimigti con- sider e8 necazurile lor sunt permanente, cd saboteaza tot coea ce fac gi nu pot fi controlate. Pentru a vedea dac& optimisraul preziee longevitates, oamenii de sling de la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota, au ales 839 de paciengi care s-au inter- ‘nat consecutiv, pentru ingriiri medicale, acum patruzeci de ani (in mod normal, atunci ednd sunt internat, tofipaciengii Cli- nicii Mayo sunt supusi unui set de teste psihologice gi fzice, uunuldintre acestea avind menirea de verfica optimismul su- biectului) Dintre respectivii pacient, 200 murisera inainte de anu 2000, iar optimist trkiserd cu 19% mai mult, raportat la ddurata medie de viat, in comparatie cu pesimisti, Rezultatul de 19%! este comparabil, de asemenea, cu longevitates mai mare a maicilor fericite. Optimismal este numai una dintre cele peste douiizeci de cali care produc o stare generald de bine. George Vaillant, EMOTILE POZITIVE / 91 profesor universitar la Harvard, realizeazi asupra barbatilor cele ‘mai amanunite dou studi psibologice desfigurate pe parcursul ‘nei intregi viet; el numeste aceste calititi ,mecenisme ma- ture de aparare™. Printre ele se numara altruismul, capacitatea de a amana recompensa, simul perspectivei gi al umorali, Exist barbati care mu se maturizeaza niciodaté gi care nu afi- seazitaceste caracteristci, in timp ce alti le seat la ives milsurd ce inainteaza in virst. Vaillant cerceteaza dowd gru- Puri: celal absolventilor de la Harvard din 1939 pain fn 1943 si cei 456 de locuitori ai Bostonului de ast, din centrul ora sului. Ambele studi au Ineeput la finalul anor 1930, cand par- ticipanfii trecusera de adolescent, si continua pnd in ziua de azi,cind subiectii au peste 80 de ani Vaillant a dezvaluit ele- ‘mentele cate prezic cel mai bine imbatrénirea frumoass,prin- tre acestea numardnd-se veniturile,sinitatea fizica si bucuria dea tri. Mecanismele mature de apirare reprezinta soli de in- credere ai bucuriei de a tri, ai venitului considerabil i ai unei btrinesireusite, atat in cazul grupului de protestant in mare majoritatealbi, care a absolvit Harvardul, cat si pentru grupul ‘mult mai variat care locuieste in Boston, Dintre cei 76 de lo- cuitori ai Bostonului care au afigat freevent ined din tinerete aceste mecanisme mature de aparare, 95% ined mai putea la bitrinefe si mute mobili masiva, si tai lemne, si mearga pe jos rei kilometr gis urce doua etaje fara sa oboseasea, Din- tre cei 68 de orageni care nu au manifestatniciodata aceste litigi psihotogice, doar 53% reuseau si facd aceleasi Iver in cazul absolventilor de la Harvard, la virsta de 75 de ani, ‘bucutia de a tra, satisfactia marital gi senzatia subiectiva de stintatefizica au fost prezise cel mai bine de mecanismele ma- ture de apirare exercitate gi misurate Ia virsté mijlocie, ‘Cum a reugit psihologia pozitiva si aleaga doar douizeci si patru de caltati din numarul enorm de trisaturi din care se putea alege? Ultima data'® cdnd s-a mai obosit cineva si nu- ‘mere, in 1936, in limba engleza erau mai mult de optsprezece ‘mii de cuvint care se refereau la trsituri, Alegerca trsatuilor[32 / FERICIRER AUTENTICA ‘care trebuie cercetate reprezints o chestiune important pen- tra un grup distins de psihologi gi psihiatri care lereaza la crea rea unui sistem care se vreaa fl opusul DSM-ului (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders of the American Psychiatric Association, cae reprezinta un model de clasifica- re a bailor mintale). Curjul, blindetea, originalitatea? Cu si- guranfa, Dar cum rimane eu inteligenta, urechea muzicalé saw Punctualitatea? lati tre crteri pentru evaluarea calitior: + Si fie aprociate aproape in toate culturile + Sd fie apreciate in sine gi nu doar ca mijloe pentru atin ‘goreaaltor scoputi + Sa fie flexibile Agadar,inteligenta gi urechea muzicals sunt excluse, deoa- rece nu pot fi asimilate, Punetualitatea se poate inv, dar, ase- ‘menea urechii muzicale, est, in general, doar un mijloe prin care se poste atinge un alt scop (cum ar fi eficiena) simu este apreciata in majoritatea cultuilor Desi psihologia a neglijat virtutea,religia gi filozofia nu au ficut-o cu siguranf, inte milenii si cuturi existind o simili- ‘udine uluitoare in ceea ce priveste parerile despre virtute gi fort morala, Confucius, Aristotel, Toma d’ Aquino, codul Bu- shido al samurailor, Bhagavad-Gita si alte tradi venerable ‘nu se pun de acord in privinta detalilor, dar toate includ gase virtui fundamental: + injetepeiunea si eunoasterea + Curjul + Tubiree gi umanitatea + Dreptates + Cumpitarea + Spiritalitaea gtranscendenfa EMOTILE POZITVE / 33 Fiecare vrtute fundamentals poate fi subdivizata in scopul clasficari i evaluirii. Spre exemplu, infelepeiunea poate fi {mpirtitt in calitati cum ar fi curiozitatea, dorinta de a invita, judecata, originalitatea, inteligenta socials gi simul perspec tivei, Ibirea include blandefea, generozitatea, capacitatea de ‘.avea grija de ceilalti, puterea de aiubi side afi fubt. Pare- tile referitoare la aceste chestiuni se suprapun in mod absolut emarcabil de-a lungul miilor de ani de evolutie si in tradi filezofice complet nerelajionate, iar psibologia pozitiva se gh ddeazi dupa acordurile transculturale la care s-a ajuns. CCalitaite si viryie ne ajuta in momente de nenorocire, dar sin perioadele bune. De fapt, clipele grele sunt potrivite ma- nifestarii mai multor cali. Pana de curénd, credeam c& psi- hhologia poztiva fost un rod al perioadelor bune: presupuneam 4, atunci cnd frile se afl in rizboi, sunt sircite sau se con- frunta cu friméntari sociale, este natural s8 se ingrijeasca ia primul rnd de aparare si reducerea pagubelor, si si apeleze doar la stinfele care le spun cum si repare ceea ce s-a stri- cat, Pe de alta parte, pe timp de pace, cand se traieste in bel- sug simu apar framéntri sociale, oamenii devin preocupati de crearea celor mai bune lucruri din vieja. Pe vremea lui Lorenzo de Medici, Plorenta a decis si-sialoce sumele excedentare mu pentru a deveni cca mai grozava putere militar’ din Europa, ci pentru a da nastere frumosului, Fiziologia maschilor face distnctia dintre activitateafonicat (nivelul de baz alactivitii electrice,atunci cdnd muschiul se afl in repaus) gi activtatea fazicd (activarea electicd surve- ‘iti atunci end muschiul este solicitat si se contract). Cea ‘mai mare parte a psihologiei se raporteaz la activitatea tonics; introversiunea, IQ-ul ridicat, depresia gi Furia, de pil, sunt toate evaluate in absenfa unei provociri exterioure, iar specia- listal in psihometrie incearea s& prezied ce anume va face res- pectiva persoand atunci cénd va fi supust une aciviig fazice (Cat de bune sunt evaluatile tonice? Un nivel ridicat al TQ-u- Ii va prezice o reacfe cu adevarat prudent cind te confeunti34 / FERICIRER AUTENTICA ‘eu refuzul unui client? Cat de bine anticipea7a depresia toni- ‘edun colaps in cazul unei persoune care este concediats? ,.Des- tl de bine, dar nu perfect*, este cel mai bun raispuns dat in general. Ca de obicei, psihologia prezice multe dintre cazuri, dr exist un numiruriag de persoane cu IQ-ul mare care eguea- 2 $i mai exist gi un numir enorm de persoane cu IQuul mi ‘care reugese atunci cdnd viata le provoacd si facd ceva cu ade- ‘ira inteligent in lume. Rezultatete evaludrilortonice sunt in- dicatori moderag ai activitii fazice —acesta este motivul unor asemenea erori. Eu numese aceastiimperfeetiune a predict Bfectal Harry Truman. Truman, in urma unei viefi cu nimic Aeosebite, spre surprinderea tuturor, sa ridicat la inljime in ‘momentul mori ui Franklin D, Roosevelt sia devenit in cele din urmai unul dinte cei mai mari presedint. Avem nevoie de o psihologie a riiciri lanivelul ceringe- lor de moment, deosroce aceasta este piesa care lipseste din ppuzzle-ul anticiparii comportamentului uman. In upta evolu- ‘ivi efstigari unui partener sau a supraviequiit atacului unui animal de prada, predecesorit nostri care s-au ridicat la inal- sime in situaile respective au reusit si-si transmit mai de- parte gence; cei care au pierut nu au apucat si fac acest er. Caracteristcile lor nice —nivelul de depresie, genul de somn, circumterinta taliei— probabil ef nu au contat decat in masura {in care au alimentat Efectul Harry Truman. Asta inseamnd ci toi detinem calitati mostenite, pe care este posibil s8 nu ni le ddescoperim pani cand nu suntem provocati cu adevirat. De ce §-a consideratoX adulfi care au luptat inal Doilea Rabo: ‘Mondial au ficut parte din ,generatia mareata? Nu din ca 2a faptuluic@ ar fi avutcalitati pe care noi nu le avem, ci pen- ‘rucd membrii acestei genera au trecut prin momente dificil, care le-au scos ia ivealcalitaile mostenite pe care le detineau Cand vet citi despre aceste calititi in Capitolele 8 $19 ‘voi ispunde intrebarilor din sondajul calitiilor, veti deseo- peri c& voi detineti uncle tonice,altele fazice. Bundtatea, cu- rozitatea loialitatea si spirtualitatea, de pil, tind si fie tonice; EMOTILE POZITVE / 35 puteti manifesta acestecalititi de zeci de ori pe zi. Perseve- ‘ena, simul perspective, justelea si curajul, pe de alti parte, tind si fe fazice; nu vi pute manifesta curajul in timp ce stati la coads sau suntef in avion (in afara cazului in care acesta este detumat de terorigti). O singur actune fazicl tn toats viata poate fi suficienta pentru a demonstra cd aveti cura -Atunci cénd citi despre aceste calitti, vetidescoper,tot- ‘dati, ci unele dintre le vi caracterizeaza profund, iar altele ‘nu, Pe cele din prima categorie le numese calitayi caracteris- ‘ice, unul dintre scopurile mele fiind acela de a face distine- tia dintre aceste si cele care va caracterizeazi mai putin. Nu cted cd ar trebui si investiti prea mult efort in corectarea sla biciunilor voastre. Mai curind, consider cé veti avea cel mai ‘mare succes in viata gi vetiexperimenta cea mai profundi sa- tisfactie emotionala daci va consoldati calitalecaracteristice. Din acest moti, «dou parte a cirgi se concentreazi asupra ‘modului in care se pot identifica acest calitati. A tela parte a citi se axea7i— nici mai mult, niei mai pu- {in — decat pe intrebarea Ce inseamna 0 viayd bund? in vi- iunea mea, viafa bund se poate descoperi prin urmarea unei cai simple. O ,viaté plicuti* putefi avea daca beti sampanie si conduceti un Porsche, dar nu acesta este modul prin care ajun- oti sA duceti gio ,viaft bund. Mai curing, viata bund con- Std in folosireazilnict a calititilor voastre caracteristce, pentru bjinerea fericiri autentice sia multor recompense morale. Pu- teft invita si facet acest lucru in fiecare dinre sectoarele vous- two principale de activtate: in munc’, in dragoste si atunei cind va cresteti copii Una dintrecalitijle mele caracterstce este dorinja de a in- vita si, datoritéfaptului cd sunt profesor, am reuyit so inte- ‘grez in viaja mea. Incere si asimilez ete ceva in fiecate zi. ‘Cénd, prin explicaiisimplificate, reuges i infeleag un concept complex ori ‘opt ani cum a liciteze la bridge, simt un fir interior. Mai mu ind predau cum trebui, sunt revigorat, iar starea de bine pe196 | FERICIREA AUTENTICA care mi-o produce este autentict,datrtt fatal ck este ge- nerata deo calitate a mea. In shim spiral oganizatorc mu face pare dint alittle caracteristice cu care am fost dtat. ‘Am avut mentor tlenati care mau ajutat st mil ascot, 98 ‘nei, aun ind tebue, pot coordona un omit institut pen tn eficientizare activi, Dar eind se termina teab, sunt eptiat, na revigora. Satsfetia pe care o sim par afi mai Pj atenict det cea pe eae o am atu cind pred, iar Fntoemizea uni raport bun despre realizar comitetl mem face si mi eunose mi bine nici mimi produce vreun alt sentiment mire. Sarea de bine pe care ostimuleazafoosien calitiior ea ractristice este ancora in autentctate, Dar aya cum stare debi tebue sii ab racinil neal vr le rine dul or, si acesteatrebuie a se bazeze pe ceva, Aga cum vga bun este superior din punct de vedere eat vit px cate, vajanlipsith de sens este superioar vet bune Ce ne spune psiologia poztv refertr la descoperirea unui scop, fa duvereaunei viet nelipite de sens, flat mai resus de viaja bund? Nu sunt suficientinformat a si expun 0 inzeagh tori a sensu, dar stu c8acesta const fn ade- rare la cova mae, ia cu cit idea la cae aderati este mai rat, cu ait via voastr este mai pling de sens. Mle pe- Soane care s-au dort sa iba un ses sun scop Invite lor ‘au recurs la gandirea New Age sau s-au integrat in organizatii relgioase. Aces sant oameni care tnjse dp miracoe sau te caracterizari nu este absolut exacti, da, in general, datele experimentale sustin cea de-a doua teorie mai degraba decat prima. Spre deosebire de ban, care au, in cel mai bun caz, un fect redus, casitoria se ala in strinsé legituri cu fericirea, National Opinion Research Center a realzat un sondaj in ran- dusile @ 35 000 de americani de-a lungu! ultimilor treizeci de ani; 40% dintre persoanele cAsitorite au afirmat cd sunt te fericiteS, in timp ce doar 24% dintre persoanele nec rite, divortate, despartte sau cirora le-a murit partenerul au afirmat acelagilueru. Conviefuitea cu persoana iubit (dar fra a fi cAsitoriti este asociata ceva mai mult eu fericiea in fir le monoculturale, precum Statele Unite, si ceva mai putin in cele pluriculturale, precum Japonia gi China. Avantajul ferici- Ti in cazul celor cAsitorii este rea, echilibrind diferentele de EMOTILE POZITIVE / 91 varsta gi venit —luera adevaratatat in cazul barbatilor, edt gi al femeilor. Dar si parerea ciniea”® a lui Kierkegaard ~ nai bine spénzurat cum trebuie decit cdsStorit prost”—are un sim- bure de adevar, cici cisitorile nefericite submineaza starea de bine: gradul de fericire al celor care au casnicii .nu foarte fericite® este mai scizut decdt al necasatorijlor sau divora- tilor. Ce coneluzie putem trage” din asocierea dintre cisitorie si fericire? Ar trebui si ne grabim sine casitorim? Acesta este ‘un sfat bun numai daca prin cisitorie se ajunge int-adevar la fericire - poveste cauzali pe care o sustine majoritatea cerce- titorilor din domeniul cisitoriei. Totus, trebuie Iuate in eal- cul si doud posbitititi mai deranjante: prima, ea persoanele ‘care sunt deja fercite sa abit sanse mai mari de ase casatori side a rimine edsatorite; cea de-a doua, cain ecuatie si intre si o.a tein variabii (cum ar fi framusetea sau caraeteral so- ciabil), care ar spor att fericirea, eft gi gansele de easatorie. La urma urmelor, persoanele deprimate” au tendinfa de a fi ‘mai retrase, ma irtabile si mai concentrate asupra proprii per- soane, find, de aceea, mai putin atrigdtoare ca parteneri, Dupd piirerea mea, inci nu s-a ajuns lao coneluzie elaré in ceea ce priveste cauza acestui fapt demonstrat, e& oamenii castorii sunt mai fericiti decat cei necastorifi Viaja social Print-un sudiu efectuat asupra oamenilor foarte eric, am descopertimpreund cu Ed Diener eX toate persoanele (cu ex ‘cept uneia) din primii 10% cei mai frei oameni aveau cite o relajie romantic. VA veti amin e& oamenil foarte fect sunt consierabildifrq tit de cei uflai la nivel medi din acest punct de vedere, cit ide esi nefericiti, in sensul cd oti ‘uo vial socal bogat i implinit. Ei evtésnguritata,pr- ferind socictatea, si obinrezulatele cele mai bune in ceea ce privete rela reusite, tit In evaluri propri, ct gi la eva- Inari Ricute de prieteni92 / FERICIREA AUTENTICA Aceste constatiri sunt similare cu cele refertoare la cisi- tories fericire in ceca ce priveste calitajile si defectele subiec~ lilor Sociabilitatea oamenilor feriit ar putea si reprezint, de fapt, cauza coneluziilortrase asupra cisitoriei, avind in ve- dere ci persoanele mai sociabile (care sunt gi mai fericite de la bun fnceput) au ganse mai mari de a se cAsatori. Totui, in ambele cazuri, este greu si deosebim cauza de efect. Exists posibilitatea ca o viafi socialé boyatd (i cisitoria) 8 vi fac ‘mai fericii. Dar, de asemenes, este posiil ca oameni fericii sii fie mai simpatizai gi, in consecinfa, x8 alba o viayd social ‘mai bogati gi sanse mai mari dea se cisitor. Sau ar putea in- terveni o ,a treia* variabld, cum ar fi tipul extraverit al fir ori talentul de a purta conversatiicaptivante, care determin tat 0 viaté social mai bogati, edt i mai multi fericire Emofille negative are pentru a trii mai multe emoti pozitive, a trebui si ‘Vi strduii si le evtai pe cele negative nednd prea mare im- portant evenimentelorneplicute din via? Rispunsul la aceas- 1 ntreare este surprnzitor. Contrar convingcilo obisauite, necazurile mumeroase nu presupun lisa bucurillor. Exist ci- teva doveri clare care neagi existenja unei relat reciproce ‘re emotile pozitive si cele negative. Norman Bradburn, distns profesor emerit la Universi din Chicago, si-ainceput indelungata earira prin realizarea ‘unui sonda) al satisfacfie, chestionAnd mii de american asu- pra freevenei emotilor plicute si nepcute, Se astptas8 des- copere cd inte cole doud exist reli invers proportional ~ ci persoanele care triese multe emotii negative sunt ace- Jeasi cu cele care triiese foarte putine emotiipozitive, si in- ‘vers. Totus, informal objnate mau demonstrat nici pe depate acest luru, desi testele au fost repetate de mai multe oF. Exista doar o corelajc"® negativi moderai intre emotile pozitive si cele negative. Asta inseamné c& atunci cind aveti multe emotit negative, putti avea oarecum mai pufine emo- ti pozitive decat majortatea oamenilor, dar nu cf sunteyi con- Ce EMOTILE POZTIVE / 93 ddamnnat la o vial lipsita de bucuri, In acelagi fel, dacd aveti ‘mai multe emoti peztive, ele nu va protejeaza decitint-o oa- recare misuri de supiri, ‘poi, sau efectuat studi diferentiate pe birbati gi fem. Era deja stabilit faptul c& femeile tree prin stiri depresive de 3 4 os 12, Sunt eee fi de respetva pe Soans 1 Zeas= 4s 5 Instructiuni de caleulare a rezultatulué Morvaria evra Faceti suma celor sapte elemente referitoare a evitare: 2, 5,7,8, 10 gi 12 {In medic adulfi americani se situeaza in jurul rezultatului de 12,6, Dac’ ati obtinut 17,6 sau mai mult, va situa in pri- ‘ma treime a celor care evita cel mai mult, jar daca ajiinsumat peste 22,8 puncte, va situafi in prima lor zecime. Dacé aveti tun rezultat mare pe aceasta sear, ar trebui si va ajute urma- torul exervtiu, de iertare Morvaria RAZBUNARI Facet suma rezultatelor obfinute pentru cele cinei elemen- te refertoare la rizbunare: numerele 1,3, 6, 9 si Daca ati obtinut un rezultat in jur de 7,7, aveti un nivel me- dliu de motivatie a rizbunarii. Daca afi objinut 11 sau mai mult, faceti parte din treimea celor mai rizbunitori, iar dacs avet un rezultat mai mare de 13,2, va numarai printe primi 10% cei mai rzbunatori oameni CUM SA IERTAM Mama a fost cist’, Bra singe pe covor gi pe pereti, Fra singe peste tt..." In prima 2a anului 1996, Everett Worthing- ton ~ psihologul care scrisese cartea definitorie despre iertare — a primit avest telefon ingrozitor de la ratele stu, Mike, Cind Dr. Worthington a ajuns in Knoxville, a aflat e& mama lui Fuasese omoriti in bitaie, cu o rangi si cu o biti de baseball,126 / FERICIREA AUTENTICA Fusese agresaté sexual cu o stil de vin, iar casa fi fasese ‘oars pe dos. Lupa victorioasa pentru iertare a doctorului Wor- ‘thington mi-a devenit sursi de inspirafie. Avind in vedere c& cestevorba despre cercetitorul de frunte din domeniul ietiii, ‘metoda lui fine de invatiturile morale gio recomand tuturor Cititorilor mei care isi dorese sa ert, dar nu pot. Worthington vorbeste despre un proces in cine etape (inst mu unul usor sau rapid), pe care il numeste REACH: oR" provine de la termenul englezese recall, referindu-se la evocarea dureri Into manieré cat mai obiectiva. Nu tre- ‘buie sa va ganditi cd persoana in cauza este rea. Nu trebuie si ‘vi Isai coplesti de autocompatimire. Respiratiprofund si in- cet pentru a vi calma, in timp ce vizualizati evenimentul, Wor- thington si-a inchipuit un scenariu pe care sa-! vizualizeze! Mi-am imaginat cum s-or fi simt cei do tneri in timp ee se progitcau 84 jefuiasca acea casa intunecati.. Era in- tr-0 stare de tensiune maxima gi pindeau pe o stridugi cu- fundata in bezn’ — Asta e, ar fi putut spune unul dine ei. Nu-i nimeni sacasa. Nu se vede nici o lumina — Si nu este nici 0 magind pareata in fal, arf putt replica celitalt. — Probabil c& sunt lao petrecere de Anul Nou. Nu aveau ccum si ste c& mama nu avea permis de conducere, aga cf nu avea nici asin 10, nu" $0 fi pindit fiecare dintre ei. Am fost ‘zat Asta nu trebuia si se intimple... De unde a mai aparut si batrdna asta? E groaznic, Poate si ma recu- ‘noase’, Am si intr la inchisoare. Batrina asta 0: snenoroceasca viaja." »B* vine de Ia empatie. Striduiti-vi si inelegeti de ce v-a nit aceasta persoand, adopténd punctul de vedere al vinova- tului, Nueste o sarvind usoari, dar incercafi si inventati o po- vesteplauzibia, asemanatoare cell pe care ar spune-o agresorul EMOTILE POZTTVE / 125 acd ar fin situaia de a-si explica faptele, Tineti minte ur- smitoarele aspecte, pentru a vi ugura misiunea + Atunci cdnd o persoan simi cd fi este ameninjata viata, va rin’ alte persoane, nevinovate. + Cei care ataca alto persoane sunt, de obieei, ei Ingisi in- tro stare de fried, gril sau sufering + Situaia in eare se aldo anumita persoana, nu persona- Titatea acesteia, poate duce Ia rinirea altcuiva + Adeseori, oamenii nu se gindese la nimie atunei cand ti nese pe ali, ei pur gi simplu ataca bruse, oA vine de ia ofeirea daruuiallruis al iertirii, Acesta este un alt pas dificil. Mai int svi de un moment in care afi comis voi insiva o grescal, v-afi simtit vinovati, iar apoi aj fost iertafi. Acesta a fost un dar care vi sa oferit. Aves nevoie de el sai fost recunoscitori atunei ednd afi primit. De obicei, ne simtim mai bine atunci cdnd le oferim celorlali acest dar. Cum se spune: Daci vrei i fi fect. ‘0 of, trage un pui de somn, .02i, mergi la pescit 0 lund, cdstoreste-te ‘un an, fi ost de o mostenire. © vial ajuta pe cineva, {nsi nu oferim acest dar din interes. Mai curing, il oferim pentru binele vinovatului, Spunet-va in sinea vousta cv pu- {efi ridica mai presus de suferint gi izbunare, Daci oferit acest dar cu ranchiund, nu va veti simi eliberat ‘sC* provine de la termenul commit (a se angaja) si se re- feri la angajamentul pe care vi-l luati de a ierta in mod pu- blic. in grupurile moderate de Worthington, pacienti si scriu un ,cerificat de iertare” sau o serisoare adresata vinovatulu care ise spune c este iertat, completeaz jul intim, com- pun 0 poezie sau un edntec or fi spun unui prieten de meredere126 / FERICIREA AUTENTICA spre coea ce au ficut. Toate acestea reprezinta contracte de jertare care due la pasul fina Ht" provine de la termenl hold (a tine, a menfine) i se refer la mentinereaiertirii. Acesta este un alt pas dificil, deoa- rece eu siguranfa va vor eveni amintirile referitoare la even ‘ment lertarea nu inseamna eliminarea evenimentului eu pricina; ‘mai curind, este o modificare a etichetelor atribuiterespecti ‘ei amin. Este important sine dim seama ci existenfa amin- tirilor na inseamna anularea ietiii. Nu trebuie st insistai cu © atitudine rizbunatoare asupra acestor aminte si nei mu re buie sa va lisati coplesit de ele, Reamintiti-va cd afi iertat gi recitititextele pe care le-ati compus, Poate ci toate aceste recomandati vi sun a predic siro- poase. Ceea ce le transforma in metode stinyiice este exis- tenga a cel putin opt studi cu rezultate confirmate care masoara ‘consecinjele procedurilor de tip REACH. In studi cel mai am- plu gi cel mai bine realizat pana la ora actual’, niste cercet- {ori de la Universitatea Stanford, condusi de catre Car! Thoresen, a impargt m mod aleatoriu 259 de aduli in doua grupuri: unul care sa participe la sodinjl de iertare eu durata de nowa ore (ase sesiuni de ete 90 de minute) gi un grup de control, fo- losit strict pentru evaluare. Componentele intervenor au fost concepute cu atentie, find similare cu cele expuse anterior, ele Duniind accent pe o atitudine mai putin ofensata gi pe reirai- fea evenimentului dureros dints-o perspectiva obiectivi. Tes- ‘ula dat rezultatevirbile!®, care au constat in scidereanivelul furei si stresului, sporirea optimismuui, ameliorarea staii de Sinatate gi marrea capaci de a ierta, EVALUAREA PROPRIEI VIET! Avitudinea pe care 0 aveti fat de propria viata la un mo- ‘ment dat este 0 chestiune spinoasd. Are important efectuarca lunei evaluat corecte a treiectorie intregii voaste Viet atunci EvoTILe PoziTVvE 127 ind lun deci de vitor Sentimentele momenta itelevan- te de tistte sa fercre va pot infuenga puteric evauarea calitatii generale a vietii pe care ati dus-o, Daca afi suferit de curind decepi in dragoste,gradul general de satisacie va Sedea cu mul [afl cum o marie recenta de slaria vil va Fidica, dar in mod artificial Tat ce fac eu. Lapin timp dupa Anul Nou mi giseso 0 {umitete de ord lng in cre Taco ,trospectva de isnuae rie In leg un moment in eae i ram nei probleme, nici ‘cari seria aceasta retrospectva pe computer, unde am sel vate fisierle din ulti zece ani, pentru face compara. Pe ‘oscars de In Ila 10 (de la groazic la perfect), imi evaluez Satisefa in via in lecare nee domenile ce au importants Pentru mine, rezumandu-ni in eftevafraze si consider Domeniile importante penta mine, care pot fi difeite de ale vorste, nt timitoarele + Dragostea Profesia Situaia inanciara Distractia Prieteni Sinitatea Creatia lit Nivetul general Mai este o categorie pe care o foloses, si anume ,Taice- toria, care ma ajutasi-mi supraveghez schimbatile de la an Jaan gi cursulacestora de-a hingul unui decenio, ‘Va ecomand acest procedur,deoarece ns last oc ami- irllor si vi spune cdnd trebuie si action. Pentru al para- fraza pe Robertson Davies", ,.Evaluai-v vata 0 data pe an Dacé descoperti cd nu se rica la nivelul doi, schimbati-vi-o. De cele mai multe ori vei descoper ci soluta este chiar in rinile voaste."128 / FERICIREA AUTENTICA ‘Acest capitol a incercat si explice ce variabile alate sub ‘controlul vostra voluntar (V) v8 pot ajuta sl trifi permanent in partea superioari a intervalului propriu prestabilit de feri- cire. Au fost analizate aceste variabile in cazul sentimentelor poritive (satisfacia, malfumirea, implinirea, méndra gi seni hitatea) pe care le nutrti fat de recut. Exist rei modalitai V prin care putetiajunge si priviti mai optimist trecutul. Pri- ina este cea intelectual ~renunfarea Ia ideologia conform ca- reie trecutul va determina viitorul. Determinismul dur care sti la baza acestei dogme nu este susfinut de experiente sinu este nici pe departe evident din punet de vedere filozofic, iar pa- vittea caren fi di nastere ne fine Prizonieri A doua gia tre- ‘a modalitate V sunt de natura emotional, ambele implicdnd ‘modificarea voluntara a amintirilor. Dacd incercafis8 fii mai recunoscatori pent lucrurile bune din trecutl vostra, vi vet intensifica amintirile pozitive, iar dac& invafai cum si iertayi ‘reselile alta, vetidisipa amviriciunes, eare nu las loc sa- tisfaetiei, in urmitorul eapito, voi trata subiectulemotilor po- zitive generate de perspoctiva asupra vitorulu. PERSPECTIVA OPTIMISTA ASUPRA VIITORULU! Parke emoiile pozitive generate de perspectiva asupra vi- itorului se numa credng,ineredrea,sperana gi optimism Optimism gi speranta sunt destul de bine intles, din mo- ‘ment ce au consiuit obietul a mii de studi empirice, Avan- tajul lor este acela cot fi dobndit. Ele sporesc rezistenta la depresie atunei cfnd se produc evenimente neplicute,asi- zur o performanti mai bund la serviciu~ lura important mai ales in cazul meserilordifcle~ i fmbundtjesestarea fica de sanitate, Incepet prin ava testa propel optimism. Puel da acest test pe internet, i vet primi un feedback refeitor la pozitia voastainraport cu alte prsoane de aelagi sex, aceeas ‘rst gi profesi, su il putei da chiar acum, ae, in care ‘TeSTATI-VA PROPRIUL OPTIMISM Consumafi cat timp vi este necesar pentru a rispunde La fiecare intrebare. In medie, testul durea7A in jur de zece mi ute, Nu exist rispunsuri corecte sau greg. Dacd ai ctit Op- timisml se fnvatd, deja afi dato alts varianta a acestu test gi ati efectuat céteva dintre exerctile de mai jos. Citi deserierea fecareisituati gi imaginai-vi cd vi se n- tfimpla acel lueru. Probabil ci nu afi experimentat unele din- tte respectivele situati, dar acest Iucru nu conteazd. Poate ci nici unul dintre raspunsuri nu vi se va prea adecvat; totusi, ccontinuati si incercuitiA seu B, alogind varianta cea mai pro- abil in cazul vostr, Poate cd nu vi va plicea cum sun unele "ispunsuri, dar nu alegeti ceea ce credeti c& ar trebui s& spuneti130 / FEAICIREA AUTENTICA sau ceea ce ar suna bine fn viziunea celorlalti;alegetirispun- sul pe care simi c& trebuie sil dati. lncercuii un singur rispuns in eazul fiecedintrebit. Pen- tru moment, ignoraji codurile dn tei litere (PmR, RpB gi asa ‘mai depart). 1, Vi impucati cu partenerul/partenera de viaté dupa o coarta PmB ‘A. L-am iertat/Am iertato. 0 B. De obicei sunt iertitr, 1 2. Uitai de ziua de nastere a partenerului/partenerei de via. Pm ‘A.Nu prea imi amintesc zilele de nastere. 1 B. Eram preocupat de alte probleme. o 3. Primiti lori de le un admirator/admiratoare secret). RB A. Ma giseste arigitor. ° B, Sunt o persoana popular’, 1 4, Candidai pentru un post administrativ in comunitae gi dst Reb ‘A. Am dedicat mult timp si energie pentru campenia elec- tora 0 BB. De obicei depun mult efort in toate Iucrurile pe care le fac 1 ‘5. Nu ajungefi lao intdlnire important, RpR ‘A. Uneori mi las memoria, 1 B. Uneori uit si mi uit in agenda, 0 6. Organizayio cind care are succes. PmB ‘A, Am fost deosebit de incintator/incdntatoare in seara aceea. 0 B. Sunt o garda bun. 1 EMOTILE POZTIVE / 131 7. Trebuie sa platiti o amendi la bibliotecd, din eauza 8 a intirziat cu restiturea unei car Prk A. Clnd citese o carte captivanti, adeseori uit cand trebuie sh o restful 1 B. Am fost atat de preocupat(a) de scrierea raportulu, inci am uitats4restituicartea. 0 8. Actiunile pe cate le def time de bani PmB A. Brokerul meu a hotart si rst i inceree ceva nou, 0 B. Brokerul meu este un investitor de prima mand. 1 i V8 ajud 88 elstigai o mul- 9. Citigati o competi sportiva Pm. ‘A. Ma simfeam de neinvins. 0 B. Ma antrenez inten. 1 10, Picati un examen important, RpR ‘A, Nu cram la fel de inteligent(@) ca gi celelalte persoane ‘care au dat examenul 1 B, Nu m-am pregatit prea bine pentru examen, 0 11. Ati progitito masa special pentru un prcten, iar el abia ddack s-aatins de mancare, RpR ‘A. Nu gitese bine, 1 B, Am ficut méncarea in graba. 0 12, Pierdeti un eveniment sportiv pentru care v-afi antre- nat vreme indelungati. RpR ‘A. Nu sunt o persoand cu ealitai atletice. B. Nu prea mi pricep la sportul acela, o4192 / FERICIREA AUTENTICA 13. Vi pierdefi cumpatul in faqa unui prieten, PmR ‘A. Tntotdeauna mi bate la cap. 1 BB. Era intr-o disporitie proast 0 14, Suntefi penaliat@) pentru c mu depuneti a timp for- iulaele pentr import Pink ‘A. Infotdemuna imi amin documentee pentru impoite. 1 B.Anol fsa am fost cam Tene(@) cv rezolvarea impo- zitelor 0 15. Invitato persoand lao intlnire romantics, dar sunteyt refuzat(a, RpR ‘A, Aritam groaznie in ziua aceca, 1 B. Mam cam fisticit cdnd am facut invitatia, 0 16, Suntetiinvita(@) sa dansati de multe ot la 0 petrecere, PmB ‘A. De obicei sunt sociabilf) Ia petreceri 1 BB In seara aceea am fost in forma 0 17. Va descureagi foarte bine lun ntervi de angajare. PmB "A. Bram extrem de sign) pe mine in tmp ntervil. 0 B. In general ma deseure bine l interviu 1 18, Sefil vi di un termen prea scurt pentru a termina un proiect, dar reusifi sil termina oricum, PmB ‘A, Sunt uno bunt) profesionist(@), ° B, Sunt o persoand eficiemtl 1 19, in ultima vreme va simi epuizat(@, PmR ‘A. Nu am niciodati ocazia si mi relaxez 1 B. Siptamana asta am fost extrem de ocupat(a. 0 EMOTILE POZITVE / 133, 20. Salvati o persoanii care era si moar pentru c8 se ine- cease cu méncarea. RpB A. Cunose o tel’ pentru a salva pe cineva care se ineac ‘cu mincarea 0 B. Stiu ce e de facut in situaii de cri, 1 21. Partenerul dumneavoastr’ de viajd doreste si Intreru- peti putin relatile RpR A. Sunt prea egoist(@). 1 BB. Nu petree suficient timp alaturi de e’ea 0 22. Un prieten va spune ceva care vi face si sueri PmR ‘A. Mereu deschide gura fri si se gindeasc la ce din jur 1 1B. Prietenul meu era prost dispus si si-a varsat nervit pe mine 0 23, Angajatorul dumneavoastra vine si vi ceari sfatul RpB ‘A. Sunt expert in domeniul din care m-a intrebat, 0 Ma pricep st dau sfaturi bane 1 24, Un pristen va muljumeste ca ajutat treat peste un moment dif, RpB ‘Alin plae si ajut end tece prin momente dificil. 0 B. In genera mi pas de celal oament 1 25, Medicul va spine cave o conte fri bund Rpp ‘A. Sunt atnt@) si fac exert fii eu regularitate, 0 B. Sunt foarte preocupat() de snitate 1 26, Partenerilparteneradurmeavoastr de viv duce fn tro excursieromantit intran weekend Pm ‘A Simfea nvoia sso relaxoze citeva le Biplace st exploreze zone neconoscte134 / FERICIREA AUTENTICA 27. Vi se face oferta si coordonafi un proiect important. PmB ‘A, Tocmai am terminat cu succes un proiect similar, 0 B. Sunt uno coordonator/coordonatoare bunt), 28. Caideti de multe ori atunei ednd schiag Pmk ACE grew sf schiezi B. Pirtia este alunecoasa o 29, Castigati un premiu de prestigi, RpB ‘A. Am rezolvat o problema important, 0 B. Am fost col/cea mai bun(a) angajat(a. I 30, Actiunile dumneavossta au sczut la cel mai jos nivel de pana acum. RpR ‘A. La momentul respectiv nu stiam prea multe despre climatul de afacer, 1 B. Am ficut 0 alegere proasta in cvea ce privesteacti- unl. ° 31 In timp sirbitoitor vi ingriga nu rusia sti bit to Pm ‘A. Ditele mua fect pe termen hing \ B. Dieta pe care am incercat-o nu a dat ezaltat. 0 32. Nu putefiplti la magazin eu cardul de credit, pentru ci nu ave suficiente fonduri RpR ‘A. Uneori supraestimez suma ée bani pe care oam. 1 B, Uneori uit sé achit factura cardului de credit 0 Daci vi calcula singuri rezultatul dupa explicaile din ur- itoarele dou sectuni, vet infelege cele dous dimensiumi fun- ‘damental ale optimismului EMOTILE POZITIVE / 135 Chee de cateulare a rezultatulut ProR_PmB_ RpR_ RpB_ SpR__ SpB_ ‘SpB minus SpR =_ Exist dows dimensiuni esentale"” ale stilului personal ex- plicativ: permanenta gi rispindirea, Permanenja ‘Oumenii care renunjl usor consider permanente cauzele cevenimentelor neplicute prin care tree ~ evenimentele nepli- cote se vor perpetua, pentru a le afecta vegnic vietle. Oame- ni care nu dau dovada de neajutorare considera cd evenimentele neplicute sunt generate de eauze temporare. Permanent (PEsinisiy) —_TeMPORAR (OPmmMasna) Sunt terminat* Sunt epuizat {Dietele nu dau "Dietele nu dau rezultate hiciodata rezultate." act mandne! in ora." ‘lntotdeauna ma cicilesti Ma cicdlesti cd nu-mi fae ‘rdine in eameri.* -Seful eun nenorocit* Sef e prost dispus." SNiciodati nu vorbesti In ultima vreme nu prea cu mine Ai mai stat de vorbii cu mine. act descrieti evenimentele neplacute folosind euvinte ea sintotdeaunat sau ,niciodats* gi le conferitinigte caracteris- tici neschimbstoare, avefi un stl permanent, pesimist. Daca folosii cuvinte cum a fi ,;uneor* sau ,in ultima vreme", gi dinduva ca evenimentele neplacute sunt determinate de c 2e efemere, aveti un stil optimist. ‘Acum, reventi la testul pe care l-sfi dat. Uitat-va la cele ‘opt situafii marcate cu PmR (care provine de la Permanent Rau), de la intrrile numerotate cu 2, 7, 13, 14, 19, 2,28 5131196 / FERICIREA AUTENTICA ‘Acestea au testat opinia vorstri in ceva ce priveste permanent ‘cauzelor evenimentelor neplicute prin care afi trecu. Fieeare inmatie mareata eu 0 este optimist; fiecare afirmatie mar- ‘cali cu | este pesimisti, Asadar, daci, de exemplu,alegeti ,Nu prea imi amintese zilele de nate (intrebarea 2) in loc de “~Eram preocupat de alte probleme" pentru a explica motivul pentni care afi uitat de ziua de nastere a parteneruluifpartene- ‘ei de ving inseam’ ci afi ales 0 cauzi permanenti gi, in con- secingd, pesimist, FFace{i suma numerelor din partea dreapti a pagnilor. Serie ppunctajul final in caseta rezultatelor, pe linia din dreptul lui Pm, Dack af objinut un ezultat final de 0 saw 1, suntei foarte ‘optimist in aceast privinf; dacd aveti 2 sau 3, suntet relativ ‘optimist; dacdrezultatul este 4, vi situati undeva la mijloe; daca ji obfinut 5 sau 6 puncte, sunteti destul de pesimis, iar daca rezultatul objinut este 7 sau 8, sunteti foarte pesimist. Aun cnd aver un ee, coi devenim neajutorati ce putin momentan. E ca gi cum am primi un pum in stomae Doare, dar duterea dispre, in cal nor persoane, aproape instantaneu, Acestes sunt persoanele care at on un zt tat final de 0 sau I. in cal cella, durerea persist ge transforma in ranchiun.Acestea sunt persoanee ear obtin un recultatde7 sau 8. Rami neajutorte tmp de zl sau chiar Ini inte, chiar rma unoregecuri nore In urma unor infkingrt important, a putea simi mai revind niciodat. Sil optimist ctzlevenimentlor plate este exec pt- sul sll optimist in cal evenimentalorneplcut.Peroa- nele care consider cl evenmentl poaitve au emze permanente Sunt ma optimist dedt cele care considera cd aceste cauze sunt temporae Tensporak (pesivis) PERMANENT (OPTIMISM) aE ziua mea norocoasi." Am noroe intotdeauna.* ‘Muncese din greu* Sunt talent." "Rivalul mew a obosit® —[Rivalul meu mu e bun de nimi ewoniLe PoZmvE / 137 Persoanele optimiste igi explicd evenimentele plicute re- ferindu-se la cauze permanente, cum ar fi trisaturile gi aptitue dinile, Pesimisti considera cele au cauze efemere, cum ar fi Aispozitile gi efortul, Probabil ci afi observat cd uncle dintre situayile prezentate in test— de fapt, chiar jumatate dintre ele ~ eau placute (de cexemplu, ,Actiunile pe care le detineti vi ajut s& castigzati o ‘mulfime de bani). Caleulatirezultatul intrdrilor marcate cu PmB (Permanent Bine); adicd a celor numerotate cu 1, 6, 8, 9, 16, 17, 26 si 27. Raspunsurile de 1 punet sunt permanente, ‘optimiste. Calculai suma numerelor din partea dreapti a pa- ‘inilor si scrieti punctjul final in caseta rezutatelor, pe linia Tareaté cu PB, Daca afi obtinut 7 sau 8 puncte, suntet foarte ‘optimist cu privire la probabilitatea perpetuariievenimentelor plicute; dacd ati obtinut 6 puncte, suntet relativ optimist; cu un rezultat de 4 sau 5, vi situati la mijloe; daca rezultatul este 3, suntetirelativ pesimist, iar dacd aj objinut 0, 1 sau 2 puncte, suntefi foarte pesimist. In ceea ce fi priveste pe oameni care considera cd evenimen- tele plicute au cauze permanente, pe acestia orice reusiti Ti de- termina ca data urmitoare si depund si mai mult efor, Persoancle care considera ci evenimentele plicute au doar cauze termpora- repot renuna chiar g tune cand reuges, erezind ca fost doar 6 intamplare, Oamenii care gt si profit de succes gi care sunt pe val odati ce lueruile incep bine sunt cei optimist. Raspandirea: particular sau general Permanenga se refer la timp. Raspindirea se referd la spatiu, Géndii-vat la urmatorul exemplu:Int-o mare firma de vn- 22ti cu amanuntul, o jumitate din membrii departamentului de ‘contabilitate a fost concediati, Doi dintre contabili, Nora si Ke- vin, au cizut in depresie. Nici unul dintre ei nu a reugit i te 0 altéslujba timp de luni in sir si amfndot au evitat si-i calculeze impozitele sau si fac orice altceva le amintea de con- ‘abilitate, Totus, Nora a rimas fn continuareo soi afectuoasd198 / FERICIREA AUTENTICA si activ, Viaja ei social sa desfgurat im mod normal, starea ei 4e sanatate a ramas bun’ sia continua si fac exert fizice detrei or pe siptimani, Kevin, in schimb, sa pierdut cu to- ‘ul. $i-a ignorat sofia si ful nou-nascut, petrecindu-si toate se- rile stind pe winduri, mohorit. Refuza si meargi la petrecer, spundnd c& nu putea suporta si vad oumeni, Nu ridea nicio- data la glume. A fost rict tata iama sia renunjat la jogging. Unele persoane au capacitatea de a-¢ lisa toate necazuri- Je intr-un colt si de a-si continua viafa chiar si atunei edind un aspect important al acesteia—de exemplu,slujba sau viata afec- Livi ~ are grav de sufert. Ali, in schimb, isi Iasi probleme- le si le invadeze intreaga viati. Totul devine 0 catastrf’ in ‘och lor Atunci ednd un domeniu al viet lor se destram, in- ‘ucaga lor existent este afectat. Totul se reduce la urmétorul lueru: Oamenii care dau ex- plicaii generale pentru nereusitele lor renunf la tot atunei find lunal dintre domeniile din viaja lor sufera din eauza unui ese. Oamenii care dau explicai particulare pot deveni neajutorati int-o privin, dar fi continua destoinic existent in toate ce- lelatte privine. lati unele explicati generale si partculare ale evenimentelor neplicute GenenaL (esis) PARTICULAR (oPriMisM) «Tosi profesori sunt —_,.Profesorul Seligman este nedrept." rede" Sunt respingitoare* Mi piseste respingitoare.* ‘Castile sunt inutile." Cartea asta nu mi ajuti cu nimic.* [Nora i Kevin au bint acelai punta dia atest per- manenje Amindoi sunt pesimist in acest punet de vedere. nd au fost conceiag, ea fost deprimaio perioads hung dot, Inschimby aa objinut rezltte diferite la tesl ris pendin. Kevin er de pire cn momentleneplent, rl Se Fisfinge supra taurorefrtrlr sale. Cid fost conce- iat, s-a gn ca ma ese bu a nimic. Nor, in chimb, era de pier &evenimentle neplicute au cauze particule; cid a fost Concediat,-ginit cbr se picepe doar la contbltae EMOTILE POZITVE / 139 Dimensiunea permanenfei determina durata perioadei de timp in care o persoana renuna la uta ~explieatile perma- nente ale evenimentelor neplacute produc o neajutorare de du- ‘at, in veer ce explicate temporare dau posbilitatereveniti Dimensiunea raspindiri determina risfrdngeres neajutorarit supra mai multor situtii sau limitarea acesteia le zona ii tiald, Kevin a fost o vietima a dimensiuniraspandiri, Odata cconcediat, a crenut cd este vorba de o cauza generalt gia ca- pitulat pe toate planurile ‘Voi avetitendinja s4 considerati cd totul este 0 extastrot? Intriile marcate eu RpR (Raspindire Rau) sunt numerotate cu 5, 10, 11, 12, 15, 21, 30 gi 32, Facefitotalul numeretor din ) Afirmasia Am probleme cind vine vorba de accepts ‘ea afectiunit din partea celorlali: Mise potrveste perfect 1 Mi se potriveste 2 Este neutri 3214 / FERICIREA AUTENTICA Nu mise potriveste 4 Nu mise potrveste deloc S$ Caleulafirezultatu total objinut la aceste douit intra i serie aici: Acesta este punctajul pentru cap te lasa iit. itatea de a iubi si de a Dreptatea Calitatle care definese virtutea drepttilapar in activitatile civiee. Acestea se intind dincolo de relajiile unu-la-unu spre ‘modul in care va raportat la gruparile mati, cum af familia, ‘comunitatea, natunea i lumea. 12. RESPONSABILTATEA CETATENEASCAY SIMTUL DATOREVLUCRUL IV ECHPA/LOIALTATEA Exccati in calitate de membra al unui grup. Suntfi un mem- bru foial si dedicat al echipei, va indeplinti intotdeauna sar- cinile si munciti din grew pentru suecesul grupului, Aceste calitat reflecta cat de bine vi descurcai in situai de grup, Va faceti reaba care va revine? Apreciati obiectivele si scopuri- Je grupulu, chiar daca acestea diferi de ale voastre? fi respee- tati pe cei care sunt, pe merit, in pozitii de autoritate, eum ar fi profesori si antrenorii? Va identificai eu grapul? Setul de calitati despre care vorbim nu se refer la obedienta absolut 51 automata, dar, In acelagi timp, vreau si includ in el gi res- ppectul pentru reprezentantul autritti ealitate demodata pe ‘care mul print donese si‘o vad Ia copii lor. 4) Afirmatia ,Cel mai bine lucrez in grup" Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 1 Nu mi se potriveste deloc CCALITATILE 9! IRTUTILE / 215; ») Afirmatia ,Brit si-mi sacrificinterescte propri in be- neficiul grapurilor de care apartin™ Mise potriveste perfect 1 Mise potriveste 2 Este neutra 3 [Nu mise potriveste 4 [Numi se potriveste deloc 5 Caleulatirezultatul total objinut la aveste dou intrebari gi serietil aici "Acesta este puritajul pentru responsabilitatea cetajeneased, 113, IMPARTIALITATEA 51 ECHITATEA Na permite ca sentimentcle personae si vit inluenjeze de- ciile late in logaturi cu alte persoane. Acordaf-le tuturor 0 sansa, In acjunile de fiecare2i v8 ghidafi dupa principle ma- jore ale moraltiii? Considerati c& bunistareacelorlaly, chiar sia celor pe care nu Ti cunoastefi personal, este In fel de im- portant ca gia vous? Suntet de parere ci atunci cind avet dea face cu situafi similar, trebuie sl tratatiin acelayi fel? ‘Va este usor si renuntati'* la prejudecati? 8) Afirmatia ,.Tratez toti oamenii la fe, indiferent cine ar fi ‘Mi se potrveste perfect 5 Mi se potriveste 4 ste neutr 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mise potriveste deloc I }) Afirmatia .Dacd nu-mi place o persoand, imi este greu So tratez nepartinitor Mi se potriveste perfect Mi se potriveste 2 Este neutra 3 Nu mii se potriveste 4 Nu mi se potiveste deloc 5216 / FERICIREA AUTENTICA Calculatirezultatul total obinut la aceste dou intrebari gi seritil aig ‘Acesta este punctajul pentru impartilitate 14, Seam o€ conoucERe ‘Va descurcati bine end vine vorba de organizarea unor ac- tivitai si supervizarea acestora pind la final, Un eonducdtor ‘omenos trebuie, in primul rind, si fie un conductor eficace, care si se preocupe de finalizarea proicetelor grupului, men- \indnd, in acelai timp, bunele reli dntre membrii grupului, Un condueator eficace este si omenos atunci cdnd se ocupi de relatile din grup fara rautate fade nimenis cu deagost fa de to si cu fermitate dreapta“*, De exemplu, un conducator ‘omenos al unei frit iat pe inamici gi ji include in acelagi larg cere moral ca yi pe prop adept. (Ginditi-va, pede o parte, la Nelson Mandela s, pe dealt, 1a Slobodan Milosevic.) Un astfal de conducator mu este influenjat de greutate istorii, iyi sud responsabilitatea pentru greselile pe care le comite gi este impaciuitor. Toate caraeterstcile conducerii omenoase la nivel global au cite un corespondent opus in rindusile condu ‘itorilor de diferte feluri: comandanti militar, dtectori exe- cutiv, preyedingi de uniunisindicale, sei ai pote, directori de coli, conducatori ai grupurilor de cereetasi, chiar si presedingi ai consililor de elevi, 4) Atirmatia ,Intotdeauna reusese sii determin pe oamer sii fac anumite lueruri fra afi nevoie sii bat Ia cap" Mise potriveyte perfect S Mise potriveste 4 Este neutri 3 Nu mi se potriveste 2 I Nu ini se potriveste deloc itt din una dine discarsrite i Abraham Lincoln (0) ‘CAUTATLE $I VIRTUTLE / 217 b) Afirmayia.Nu ma pricep prea bine sé planifie actvitii de grup’ Mise potriveste perfect 1 Mi se potriveste 2 Este neutra 3 [Nu mi se potriveste 4 Nu mise potriveste deloc 5S CCaleulagirezultatl total objinut Ia aceste doul intrebar serie aici: ‘Acesta est punctajul pentru spritul de conducere. Cumpitarea Ca virtute esentala, cumpitarea se refer la exprimarea adccvati si madera a poftelor gia dornjelor. O persoana cum pitata nu isi reprima dorinfel, ci asteapta ocazii pentru a le satisface, asfel neat sii nui facd ru nici sie ins, nici ce- Torlali 15. AUTOCONTROLUL Va este usor si vi menfineti sub contr! dorinfee, nevoile siimpulsurle atunci end este cazul. Nu este suficient 8 tii {ee anume este core; trebuie si fifi stares pune in prac- ticd respectivele cunostinfe. Atunci cénd se intémpla ceva rau, rousit Si vi echilibrafi singuri emotile? Reusii si reeuno {efi gi neutralizayi singuri sentimentele negative pe care le ‘nutrigi? Va puteti determina! si nu ffi abitut chiar gi intro situa dificita? 8) Afirmaia ,.mi controlez emotile” Mise potriveste perfect S Mi se potriveste 4 Este neutra 3 ‘Nu mi se potriveste 2 1 ‘Nu mi se potriveste deloc218 / FEACIREA AUTENTICA >) Afirmatia ,Reusese rarcoris& tin pana la sfargit cura de slabire inceputa Mi se potriveste perfect 1 Mi se potriveste 2 Este neutri 3 Nu mi se potriveste 4 Nu mise potriveste deloc 5 Calculayirezultatul total obfinut la aceste dud intrebai si i aick: Acesta este punetajul pentru autocontro, 16, PRUDENTA/ATITUDINEA REZERVATA/SPRITUL PREVENT Sunteji o persoand atenté, Nu vit st In fie si spuneti san ‘i facetilueruri pe care le-ati putea regreta mai tiriu. Prudenja presupune asteptarea numirari tuturor voturilorinainte de & Incepe o aetiune. Oameni prudenti au tendinga si se gindeas- cf la vitor gi sa delibereze. Reusese foarte bine st rezistl®™ ‘mpulsurilor de moment, cu ezultate imediate, dar incerte, in favoarea unui succes de Vitor. Mai ales int-o lume periculoa- SA, prudenja este 0 calitate pe care paring 0 dorese copiilor Jor (Ai grit de tine” — pe terenul de joacd, in masind, la 0 petrecere, intr-o relate sau cénd ¢ vorba de o alegere profe- sional. 4) Afirmatia ,Pvitactvitatile periculoase, din cauza cirora ‘ma pot accidents Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 te nents 3 2 I Nu mi se potriveste [Nu mise potrveste deloc by Afirmatia ,Uneori fac alegeri neinspirate cind este ‘vorba de prieteni gi relat Mise potriveste perfect 1 Mi se potriveste 2 ‘OALITATILE $I VIRTUTLE / 219 Este neutr 3 Numi se potriveste 4 Nu mise potriveste deloc 5 Caleulairezultatul total objinu le aceste doud tntrebai si scrietil aici ‘Acesta este punctajul pentru prudent 17. Uniunta $! MooesTia, [No eas fin centr ate, alegaind 8 Tsai rea- liziil i vorbeasd dela sine. Navi considera af © per- sana deosebit, iar obi din jur v8 recunose si va apreciazA ‘modestia, Nu suns pretenjos, Oamenti umili considera cd spirtile lor personal, victor i nfingere lor sunt dese {ul de putin importante. fn marea schema cero, ceca ce Ni vealizat sau ai suferitn insearnd prea mul. Modest care deriva din acest convingri nn exte dos o poze vi cara terzourl cu adevirat 8) Afirmatia ,Schimb subiectul aun eénd mi se fac eom- plimente": Mise potrveste perfect S Mise potriveste 4 Este neutra 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 bb) Afirmatia Mi se intimpls adeseori sa vorbese despre realizarile mele’ Mise potriveste perfect Mise potriveste 2 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 4 Nu mi se potriveste deloe — S Caleulati rezultatul total obtinut la aceste dou sevietil aici: ‘Acesta este punctajul pentru umilingd220 / FERICIREA AUTENTICA Transcendenta Folosese termenul de ,transeendent pentru ultimul grup de cali, Acest fermen neste popular in storie de obieei, se preferi etcheta ,spriualtate* -, dar am vrut si evit con- fuzia dint ocalitate specifica, spriualtates, si calitatile ne- religioase din acest grup, cum ar fi entuziasmul si ecunostinta Prin ranscendenga, ma refer la calitiile emotionale care sein tind dincolo de persoana durmneavoasr si care vi leaga de cova ‘mai important si mai permanent: de alte persoane, de vitor, de evolu, de divinitate sou de univers 18, APRECIEREA FRUMUSETI $1 & CAUTATH Sunteti genul de persoana care se bucuri de Iuerurile sim= ple. Apreciai framusetea caltatea gi talentul in toate dome- niile: in natura si in ar, in matematicd i in sting, dar si in activitatea de zi cu zi, Atunci cind este intensd, aceasta cali- tate este insoyita de uimire gi admiratie. Dar gi de insufletire™', in cazul in care sunteti martorul maiestriei unui sportiv sau al ‘unui act de mare frumuseje moral. 8) Afiematia fn ultima luna, am fost incdntat de caitatea ‘unor [veri sau realizri din: muzic, art, teatr, film, sport, sing ori matematica": Mise potriveste perfect. S Mi se potriveste 4 Este neutr 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 ) Afirmatia Nu am ereat nimic frumos in ultionul a Mi se potriveste perfect Mi se potriveste Este neutr Nu mi se potriveste Nu mi se potriveste deloc Calculati rezuitatl total objinnt la aceste dou introbari si serie aici: Acesta este punctajul pentru aprecierea frumuseti CCAUTAMIE g1 VIRTUTKE / 221 19, Granmuonea Sunteti constient de lucrurile bune care vi se intimpla gi ‘nu le Lua niciodati ca atare, consideriind ca vi se cuvin. In- totdeauna va faceti timp pentru a multumi pentru ceea ce vi $4 oferit. Graitudinea reprezinté aprecierea calitaiialteuiva in ceca ce priveste caracterul moral, Ca emotie, este un senti- iment de uimire, multumire si apreciere a viet insegi. Suntem recunoseitori atunci edd oamenii ne fae bine, dar putem fi recunoscator gn general, pentru existenta tutror faptetor ‘oamenilor de calitate (,Ce minunati e vinj™ eat esti printre amen"). Gratitudinea poate avea drept object gi un simbol spiritual sau un alt gen de fiinja ~ Dumnezeu, natura, anima- lele-, dar nu poate fi niciodata indreptata catre sine. Atunci cdind ave indoiel,fineti minte c& termenul provine din lati nescul gratia, care inseamni favoare. 4) Afimaia ototdeauna mulyumes, chiar si pent tu ‘eurile minore" Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mise potrveste deloc 1 ») Afirmatia ,Rareori se ntimpla si ma gindesc la lueru- rile bune care mi s-au intamplat gi si fiu ecunoscator™ Mise potriveste perfect Mi se pottiveste 2 Este neutra 3 Nu mise potriveste 4 ‘Numi se potriveste deloc Calculatirezultatul total objinut la aceste dowd intrebit gi soviet aii ‘cesta este punctajul pentru grattudine,222 / FERICIREA AUTENTICA 20. SperanA/OrinasuL/DORINTA DE PLANIICARE ‘A VITORULU! Va asteptat la tot ce este mai bun pentru vitor, aga cd vt Facet plamari si lucrati pentru a objiue ceea ce va dori. Spe- ana, optimismal si doringa de planificare sunt o serie de cae Iitagi care reprezintt 0 atitudine poritiva fal de vitor. Daca ‘vi asteptali si vi se intimple'” evenimente placute, daca aveti sentimentul ed, muncind din greu, acestea vor decurge in mod natural gi daca va faceti planuri pentru vitor, sunteti in per- ‘manent binedispus si vi orientati viata spre obiectivele sta bilite 8) Afimatia itotdeauna privese partea bund a lucrurilor Mi se potriveste perfect Mise potriveste Este neutra Nu mi se potriveste Nu mi se potriveste deloc 1 Afirmatia ,Rareori mi se intimpli si am un plan bine pus la punct pentru ceea ce vreau sa fac: Mise potriveste perfect ») Mi se potriveste 2 Esto neutr 3 Nu mai se potiveste 4 Nu mi se pottiveste deloc 5S Calculayirezultatl total objinut la aveste dou intrebai gi setie(il aici: Acesta este punctajul pentru speranta 21. SPRITUALTATEA/SIMTUL SCOPULUYCREDINTAL Reucioararea, Aveti convingeri putemice si coerente refertoare la un scop superior sila semnificatia universului. Sti ee loc oeupati in ‘area schema lucrurilor. Credinjele va modeleaza acfiunile CALITATLE SI IRTUTILE / 229 si constituie 0 sursi de confort. Aveo filozofie de viati co- ‘rent, religioasi sau laied, prin care vi situa fina in eadrul rmarelui univers? Viata voasr igi capata semnificaia prin ata area ci la ceva mai miret decit propria persoan? a) Afirmatia ,Viata mea are un scop bine definit Mise potriveste perfect = S Mi se potriveste 4 Este neutri 3 [Nu mise potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ,Nu am nici o chemare in viata Mise potrveste perfect = 1 Mise potriveste 2 Este neutra 3 [Nu mi se potriveste 4 Nu mi se potriveste deloc — S Caleulagirezultatl total objinut la aceste dou inteebari gi serie aici: Acesta este punetajul penteu spiritualitate 22. TeRTAREA $1 MLA Ii ertati pe cei care au greit fat de dummeavoasra, Intot- ddeauna le dai oamenilor o a dow sansa. Prineipiu! dupa care ‘vA ghidafi este mila, nu razbunarea, lertarea reprezint 0 se: rie de schimbati benefice care au lac in mintea unui om care a fost ofensat sau rinit de altcineva, Atunci end oameniiiar- +8, motivate lor fundamental sau tendinfole de etiune in coca ce-lpriveste pe cel ce a gresit devin mai degraba pozitive (bi nevoitoare, bune gi goneroase) deci negative (fara tendinte riz= ‘bunatoare sau de evitare), 1) Afirmatia,intotdeauna mi inde Mise potriveste perfect. = 5 Mi se potriveste 4224 | FERICIREA AUTENTICA Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia,ntotdeauna incere sii ma rizbun": Mi se potriveste perfect 1 Mi se potriveste 2 Este neutra 3 [Nu mise potriveste 4 ‘Nu mise potriveste deloc— $ Caleulagirezultatl total obfinut Ia aceste doud intrebai i serieil aici: ‘Acesta este punetajul pentru iertae, 23. Veseua $1 SivTuL UMORULU Vapplace si rideti si si faceti pe cei din jur si zimbeas, ‘Vi este usor si vedetipartea bund a vieti. Pina in acest mo- ‘ment, lista noasta de calitii a fost virtuoas, dar serioasa, con- {indnd: bunitatea spiritualitatea, curajul,ingeniozitatea gi aga mai departe. Utimele douit calitii, in schimb, sunt cele mai istrative, Suntei vesel? Aveti simul umorului? 2) Afirmata sIntotdeauna amestee munca istracia ct de lt pot Mise potrivesteperfct 5 Mise potriveste 4 Este newt 3 Numi se potveyte 2 Numi se potriveytedeloc 5) Afirmatia,Rareoe es se timp St spun ceva ama sant Mise potrivese perfect Mise potrivese 2 Este newts 3 Nu mi se potriveyte 4 Numisepotivestedeloc 5 CALITATILE SI VIRTUTILE / 225 Calculati rezultatul total objinut la aveste dou intrebai si soviet aici ‘Acesta este punctajul pentru simul umorului 24, VeRVA/PASIUNENENTUDASMUL ‘Suntetio persoani plina de energie. Va implicati cu up gi suflet in activittile pe care le intreprindeti? Vi treziti dimi- neaa gi suntoji nersbdatori si va incepeti ziua? Pasiunea de care daji dovada in diverse actviag este contagioasa? Va sim- {ii inspirat? 48) Afirmatia ,Ma implic complet in tot ceea ce fac Mi se potriveste perfect S Mi se potriveste 4 Este neutr 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc ) Afirmatia Mi se intimpla adescori si fiw indispus" Mise potriveste perfect Mi se potriveste 2 Este neutri 3 Nu mise potriveste 4 Nu mise potrveste deloc 5 Caleulai rezultatl total obtinut la aceste doud intrebati si serietil aii: ‘cesta sia panctajul penta entuzasn Recumat In acest moment, avet toate punctajle pentru cele dow zeci spat de calli (sii eae este semificaiaacestora siunde vi stalin compara ev ali, ie de pe website, fe faleulandulesinguri in arte, Dai n fost site-l, serie ‘nai jos pnctjul out pet ecare clita, apo’ ordonat-le dssereseator226 / FERICIREA AUTENTICA INTELEPCIUNEA §1 CUNOASTEREA 1, Curiozitatea 2, Plicerea de a invita __ 3. Discemamantul 4. Inventivitatea 5. Inteligenta social 6. Simul perspectivel_—_ Cura. 7. Vitejia 8. Perseverena 9. Integritates, (Umanevares §11uRea 10, Bunatatea_ 11. Capacitatea dea iubi i de te lisa iubit_—_ Daerrarea 12, Responsabilitatea cetijeneasc 13. Impartatitatea 14 Spiritul de eonducere CUMPATAREA 15, Autocontrotul 16, Prudents a 17, Umilinta___ TRANSCENDENTA 18. Aprecierea frumuse 19. Gratitudinea, 20, Sperania 21, Spiritualitate, CCAUTATWE $1 VIRTUTKE / 227 22. lertarea 23, Sirmtul umoruly 24, Entuziasmul___ De rogula, se objin maximum cinci rezultate de 9 sau 10, acestea find cele mai mari ealitit ale voaste daci ai raspuns ceorect. Incercuifi-le. De asemenea, vei avea cfteva rezultate foarte miei, de la 4 (sau mai putin) la 6, acesta find slabiciu- nile voastre. Tn ultima parte a cri, c€nd voi discuta despre munca, iu- bire si ctesterea copilor, voi sustine 4 folosirea calitailor in| ficeare zi, in aceste contexte, constituie elemental esential al une ,viefi bune. Povestea despre Nikki va transmite 8 sunt adepiul formar unei vie’ une prin intermediul slefuiri gi al texprimari calitailor gi prin folosirea lor ulterioar ca 0 pro tectie impotrva slabicinilor ia problemetor pe care vile pot crea acestea CCAUTATILE CARACTERISTICE ‘itai-v la lista primelorcincicalitii pe care le aveti. Max joritatea vi se vor parce autentice, dar una sau doui s-ar pu tea si nu va caracterizeze cu adevirat. Calitiile pe care mi le-am descoperit ca urmare a acestui test au fost plicerea de ‘a invita, perseverenf, spiritual de conducere,inventvitatea gi spiritualitatea, Patru dintre acestea mi se par afi veritable, dar spiritul de conducere nu este una dintre ele. Pot fi un coordo- nator bun daca sunt obliga, dar aceasta nu este o calitate a mea. ‘Atunei cénd o folosese, ma simt secatuit de forte, abia astept si se termine totul gi sunt incdntat ednd ajung la final si revin Ta familia me, Consider c& fiecare persoan detine citeva caltaticarac- Leristice, Acestea sunt calitii care fin de caracter gi de care esti ‘constient, pe care le pot aprecia gi pe care (daca reusesti Si-{ ordonezi via cu sucoes) le exerci ilni, la munca, tn dra goste, la distractie si in relagile cu copii Uitai-va la lista ce- Tor mai importante calitati pe care le aveti gi, pentru fiecare228 J FERICIREA AUTENTICA dintre acestea, intrebati-va dace aplicd vreunul dintre urmi- toarele eriteri + Un sentiment de proprietate yi autenticitate (Asa sunt eu in realitate") + Un sentiment de incitare, simgt cel pugin la fnceput, atunci ccind va manitesatirespectiva calitate + © curba abrupta de invatare din momental in care cali- {atea este pus practicd pentru prima data + Invatarea continu @ noilor modalititi de manifestare a calititii respective + Sentimentul ci tnjii si gasiti noi modalitti de a o fo- losi + Sentimentul ci folosirearespectivei calitti este inevita- bila (,Nu avegi cur sa ma opriti*) + Unsentiment de energizare, si nu de epuizare, atunci cfd ‘i folositi respectiva calitate + Crearea si indeplinirea proiectelor personale care se in- vart in jurl ealtiii respective + Bucuria, verva, entuziasmul si chiar extazul pe care le ex- Perimentat in timp ce o folositi Dac unul sau mai multe dintre acest erteri sunt valabile pentru calitatile voastre cu cele mai mari scorui,inseamn’ ci Acestea sunt calitii caracterstice. Folosifi-le cit mai freevent sin cit mai multe situatii. Dacd nici unul dintre critrile ea- Titaqilor caracteristice ou se aplica in cazul uneia sau a dowd dintre calitafie voastre, Inseamni cd acestea s-ar putea s8 mu fie aptitudini pe care dorti si le manifestat la mune’, in dra- gost, la distractie sau end avet grja de copii, Intd cum de- finese eu o viata bund: folosirea calittilor caracteristis ficcare zi, in domeniile principale ale viet, pentru a vi aduce © multiudine de recompense morale gia V8 ajuta sé ajungeti 4a fericirea autentic3. Ultima parte a cari descrie modal in care trebuie si folosifiaceste calititi la munc’, in dragoste, in re- lagile cu copii si, in general, pentru a avea o viata pln’ de semnificaie 7. Partea a III-a VIATA sl COMPARTIMENTELE El10 MUNCa $1 SATISFACTIA PERSONALA ‘Vista profesionala este supusi unor schimbir importante in hatiunile dezvoltate. In mod surprinzator, banit isi picrd din putere, Deseoperiile uimitoare despre satisfatia in via, pre- Zentate in Capitolul 4 conform cirora dincoto de limita de Sigurant, banii nu sporese bunistarea personal —incep s8 se ‘confirme. In yreme ce venitul real din America a erescut cu 16% in ultimii 30 de ani, procentul oamenilor care se descriu ca fiind foarte fericifi* a selizut de la 36% la 29%. »Intr-ade~ ‘vr, banil nu pot cumpare!” fericirea, a declarat New York T- ‘mes. Dat cind angajafi” citind Times, afla c& mairile de salaiu,premiie i plata oelor suplimentare nu pot asigura © ‘tise suplimentar in vag personal, ce se itirpl&? De fe ar alege un om calificat un anumit loc de munca si un allul? Ce ar determina un angajat s& rimnd lial companici pentru cae lucreazi? Pent ce recompenst bineasca se va im plica un angajat, up si suet, in fabricarea uni prods deca Fitate? ‘Beonomia noastri se schimbs rapid, dela una bazat pe bani J una bazat pe satisfacte. Tendinfle crese gi deserese(cind seade numarullocuritor de mune, satisfatia personal are 0 {gyeutate oarecum mai mica; cid sunt mai multe locuri de mun- reste importana satisfactici personae), dar in uliali 20 dd ani tendinga este net in favoareasatisfactci personal, Do- menial juridie ofa acum profesile cele mai bine plait din ‘America, depsind-l pe cel medical din aii 1990. Totus, prin- cipaele firme de avocaturi din New York cheltuiese mai mult lor deit pe recrutare, inteueitasocai or piirsese avocatura pentrui —— 282 / FERICIREA AUTENTICA domenica i fac mai fericii. Mirajul une vii bogat la ffe- situl cétorva ani de munca asidua, cu un program de opt ore pe zi, in calitate de asociat secundargi-a pierdut mult din pu- tere. Noul fel a devenit satisfactia, Milioane de americani in: cep si munceasea intrebandu-se: ,Munca mea chiar trebuie 58 Fie lipsit de satisfac? Ce pot face pentru a imbunitifi aceasta situafie? Raspunsul meu este ci munca va poate aduce in Vi itor mai multe satisfacii daca vi folosti mai des calititile per- sonal la serviiu, pentru a avea posibiltata si vi reorganizati ‘munca in acest sens. ‘Acest capitol expune urmitoarea idee: pentru a maximiza satisfacta la locul de mune’, trebuie s4 va folositi, preferabil {in fiecare zi, calitaile personale pe care le-afi descoperit in ea- pitolul precedent. Acesta este un adevar atit pentru cei care Tucreaza ea sectetari, avocati sau infirmieri, edt si pentru di- rector. Reorganizarea muncit in aga fel incdt si va putet ti- liza zilni ealtiile va va face munca mai plicut& gi, n acelag timp, va transforma o muncd de rutina sau o cariera fart per- spective intr vocatie. Vocatia este forma cea mai satisfci- tare « mune penta ei din punctl de vedere al ecompenselor ‘morale, ea este indeplinita pontru ea insti, mai curdnd decat pentru beneficile materiale pe care le aduce.Prevad et motivatia princjpalé a muneii nu va mai fi risplata material, ci bueuria Gata de realizirile avute, Corporatile care urmaresc asigura~ rea unor asemenes condifi pentru angajai le vor depai in cu- rand pe cele care se bazeaza doar pe risplaté material. Mai ‘important chiar, nivelul de tai si libertatea find acum asigu- ‘ate in mare masurd, suntem pe cale s& observam reorientarea, politicié actuale de la asigurarea limitei de sigurangt la urmi- fireafericrii la modul cel mai serios. Sunt sigur c4 sunteti sceptici. Cum si-sipiarda banii pute- rea ini-o economic capitalist? Astea sunt vise! V-a5 aminti {nsi deo alta schimbare ,imposibil, care a dat peste cap edu- catia acum 40 de ani, Pe vremea cand eram elev (Ia 0 scoala ‘ilitara), precum si inainte, educatia se baza pe wile. Ar- VIATAS! COMPARTIMENTELE EI / 233 mele profesorilor erau pusul la cot, bataia gi notele mici. Dar cle au avut soarta mamutului sia pasiri dodo, si asta chiar ‘mitor de repede. Au disparut pentru e& educator au deseoperit ‘ocale mai buna de invitare:raspatacalitaior, predarea rab toare, aprofundarea unui subject in locul memorizarit unei pa- nopli de date, tasamentul emotional al elevului fide profesor ‘sau de un anumit object, si individualizarea atentii. A aparut, ddeasemene in loculbanilor, o cale mai bund de erestere a pro- dlutivitati Aceast cal este analizati in prezental capitol — Chinta roial! am strigat in urechea lui Bob, aplecin- ddu-mat deasupra lui, Am lcitat, am eétigat! EL mu sa mig- ‘ea. L-am apucat de glezna musculostlui stu pictor dept sii bam ridicat, apoi Lam ldsat sd eada cw 0 bufaitura pe pat, Nici o react. A cdzut! am strigat. Dar tot nimic. De 25 de ani, jwcam poker cu Bob Miller in fiecare sea aide marti Bob ena un ailet;fusese profesor de itorie ame- ricand si, dupa pensionare, ist petrecuse un an fécdind fnnconjurad lumit. Odatd mi-a spus ed ar prefera sd-s piar- ida ochi, decit picioarele, Am fast surprins ednd, intro di- Imineati rece de octombrie, eu dowd siptdmani in ura, ‘aparut acasa fa mine aducdindus colectia de rachete de tenis, pe care a oferit-o copillor met. Chiar sila 81 de ani cera un jucdtor de tenis indi, si faptul casi instrdina ra- chetele eva ingrijordtor, chiar de ra augur ‘Octomdbrie era luna ul preferatd,Putea alerga prin mn tit Adirondack, neratind ocazia de « ajunge tocmai pind la virful Gore, se intorcea cu o precizie rligioast in Phi- Jadelphia in fiecare marti seara ta 7:30 fix, apoi pleca tot ‘alergdnd, inainte de ivireazorilor, spre muni acoperif cu frunce auri si ragit. De data asta na reusit. Un camion La Tovit in primele ore ale dimineti in Lancaster County, Penn- sylvan, $i acum 2icea inconstiont in spitalul din Coates- ville. Era in coma de tre zile ‘Ne puteti da consimtdmaintul sd intrerupem apara- tele dlui Miller? m-a intrehat newrologul. Avocatl lui mia234 / FERICIREA AUTENTICA spus cd sunteti cel mal apropiatprieten; nam rewsit st vor~ bese cu nici una dint rudele lui, Pe miisurt ce monstru- cozitatea cuvintelor patrundeau in ereierul meu, am observat , deoarece, pentru mine, ziua de vineri inseam’ c& pot ‘munei in urmatoarele dowi zile fr intrerupere.” Nu-I putem vedea pe profesorul Franklin ca fiind dependent de mune’, Mai ccurind, ela exprimat eu glas tare un sentiment eomun printre ‘camenii de stint gi de afaceri, care merit examinat mai in- sigur, Stacy insiitrieste emotii pozitive de pe urma exerci- ‘ili calitajilor ei, Acest Iucru conduce la al doilea aspect de Dazi: existi o relate clardintre emotile pozitive la locul de ‘mune si productivitate, gradul scazut de mobilitate a angaja- tilor si loalitate. Exeritarea uneicalitiielibereaza emotii po- zitive, Luerul cel mai important este ci Stacy gi colegi ei vor rimane probabil mai molt timp in firma tn cazul in care cali- titile lor sunt recunoscute si utlizate. Desi ei desfigoard cinci fore pe siptimna activtiti neplatite, au sanse ca, in vitor, 8 lise plateaset mai multe ore. Dreptul n-a ficut decats8 mi ajute si ilustrez detaliat mo- dul in care o institutie (cum ar fio firma de avocatur) isi poate ‘ncuraja angejati ssi reorienteze actvitatca profesional. Orice ‘om, din orice mediu ar proveni, poate face acest lueru gi va ‘objine mai multe satisfacti. Daci obiectivele unei actiuni sunt de tip cistig-pierdere realizarea bilantuluitrimestral sau ob- finerea unui verdict favorabil al Curt -, nu inseamn& c& res- pectiva actiune nu poate aduce céstiguri pentru toati Iumea, niment, vefiavea mai multe ganse sii salvati viata. Nu am gisitniciun can literatura pediatrica in care un pa- rine care doarme si-i striveasca bebelusul intoredindu-se in soma, + Aventuri cu tat in cultura noastra, mamele se oeupd cel ‘mai mult de copii. In consecint, acesta ajung si se con- topeasea emotional cu ele, © rela in care tatil ~ cand igi da seama c& este exclus — nu poate intra usor. Dac docmiti alaturi de copl, aceasti situate se poate sehimba in bine. E treidimineaja, ora Berlinului, dar mumai noud seara pen- trurtmurile biologice ale caltorilor toropiti de som. Stim intinsi in pat, incerednd si dormim si stlind cd aver 0 zi pind inainte, care va incepe peste doar patru ore. Carly, In sta de patra luni, se tezest incepe sdse agit. Aldp- tarea nu jut de fapt, nimic din ce poate Mandy sa fact ru o determing pe fetta si se opreased din pln. Er dul tau, draga, imi sopteste la ureche sofia, chiar daca ‘md prefac od dorm. Deschid ochit i ma ridic bulmac. Mar by seintnde din now in pat. Carly plnge incontinuu, E rin: dul meu... ce sd fac? Dupa ce incere sd gunguresc s-0 free pe spate si s-0 gadil la picioare, ajung la disperare. ‘Sa cdint, Da, am sd cdnt. Am 0 voce groaznicd, ata de ‘gvoaznied incét am fost dat afard din corul clasei a Vill-a de la Academia Albany, care si asa avea foarte pufini iyi De rusine, de atunci, n-am mai cinta niciadata in pre- zenfaaltora. Dar adevarul este od imi place sa cdnt, chiar dacaé mu sund prea bine. ‘Guten Abend, gute Nacht, mit Rosen bedacht...",fn- ‘cep eu sil cin lu Carly Céntecul de Teagein al tut Brahms. Ea tresare si se wid mirata la mine, oprindu-seo clipa din plans. incurajat, it dau inainte. La partea ,,Morgen Fru- ‘eh, so Gott wll." Carly incredibil, xambeste larg. Ce fire292 / FERICIREA AUTENTICA si cu incurajarea asta! Acum ednt mai tare, gesticuldnd ca ‘Signor Bartolo, Carly ride, Totul merge strand timp de cine! ‘minute. Mé doare gal si ma opresc, cai iau 0 gurd de ar Carly sedincesie i incepe din now sa url. » Mine eyes have seen the glory of the coming of the Lord, he is trampling out the vintage... Imediat, Carly se ‘presi din plans simi zimbeste. Peste patruzect si cinct de minute, sunt rigusit,intregul meu repertoriu de edntece © epuizat, dar Carly a adormitfard sa mai plangd. A fost 0 experienti educativa si pentru mine, si pentru ea. Am in- vafat ed seu, nu doar Mandy, pot sai fac plere copie Iuinastra. Cary, deja indrigosita de mamica ei, pare acum ‘al indrgeased si pe tat. Aoum, dupa lun de zl, de céte corio vid pe Carly plangdnd sau agitanduse, pot intotdea- una 5-0 consolez céntandui, Trebuie sd fae luerulacesta cel putin o data pe ts sunt incdtat sa intrerup orice pen- ‘rua cinta pentru ea ‘»Down in the valley, the valley so low, hang your head vet hea he wind blow, Hea he wind blow, my litle Dormitu alaturi de copil este justificat in principal de ata- samental sigur creat prin atenfa rapids si sustnuta ce i se poate acorda. Beneficiile atenjiei gi afeetiunil despre care am discu- tat in capitolul anterior sunt la fel de importante pentru copi pe cit sunt pentru partener. Cind copilul se urezeste, ping fi Sunt alatur, uncori gi i teji, pregatii si-iacorde timp si aten- fle. Aceasta este materia prima din care se dezvolti in el sen- timentul c& se poate baza pe prin gi ed este prefut DEZAVANTAIE ALE DORMITULUI ALATURI DE COPIL sCiind o sa se termine?" ne intrebam. ,Si se va termina eu astfel de lacrimi violente gi accese de furieincat avantajele n-or siimai conteze?™ Oare feta noasta o si se deprinds cu aceasts atenfie exageraté si va fi traumatizati cind 0 si trebuiasea si \VIATAS! COMPARTIMENTELE EI / 298 oarma singuri? Teori alternative spun c¥ fundamental ata- samentului sigur ~ amai,legituri de dragoste puternice, cre- Ginga c& nu vei fi parasit niciodats de paringi~ poate fi cladit ddoar in primele cdteva luni de devotament pirintesc, Deci,te- oretic, ideea noasteé ar fi putut da gres, desi e greu de imagi- nat c8 evolutia arf toleratrezultate negative de atta timp cit ‘membri specei noastre dorm de-0 vesniciealatari de copii tor. 2. Jocuri de sineronizare In primi ani de vit am jucat jocuri de sineronizare eu toi cet sae copit ai mei (daca va mira Amanda gi David au 52, respeti 27 de ani). Aeest jocuri a ost sugerate de ti- die ase asypra neautrini. Din experimentle pe care eam ficut cu mai bine de tezec de ain urma, a ezitt 8 ani- tmallesupuse unui goede care nu se pot fer invata 8 nimie din ceea ce fac nu conteza si devin pasive si deprimate. Unele fu gi muri prematur In schimb, animales oameni are Supora cela! go, dar aft sub control lor (pe ear it pot ‘opr printeo atime voli), au dt relate opuse: activi fat, aft pocii 5 sindtateimbunatpita, Variabila crucial tste contingent 34 inveti ck actin tale conesza,c& pot ontola deznaamint importante. De aici reiese o implicate cla pentru creyereacopilor: dezvolarea spirtului de dom hare, contolulasuparezliatelor imporante le vor face bine; intinp ce opasl psa de contingent te acu sirezultate, ‘a dite la pasvitate, depese so sinaate fizic sured Socurils de sinroniare sunt usar, roca se prac- tic cu copia vostru sunt frcvente, Noi ne cam la mash Sau in agin, La prin, dupa ce Cary gist mineat porta de cereale, step sata in masa. Cand bate, batem ca to Ea Se it ano Bate detrei o atem not detrei or. Carly zm- beste. Bate dati cu ambele main; batem noi o dati cu am- tele min, Carly ride, In clipa urmatoare, dem cu toi in hofote In plus, Carly inva ct actu le influenza pe le al allo persoane, pe cae le ubeste~ inva est it portant294 / FERICIREA AUTENTICA JUCARILE Alegereajucitilor este dictati de principal jocului sinero- nizari side flux In primal rnd, alegem jucdri care ispund nevoilor copilului. Zomditoarea este amuzanti nu din eauza faptului e& face zgomot, ci pentru ed el o derermind si faci ~gomot, Acum existi © gama larg’ de jucdi interactive dis- Ponibile pentru toate varstele, aga ca nu trebuie deca si in traf in cel mai apropiat magazin i sé cumparati orice jucirie ‘pe care copilul poate apasa, pe care o poate impinge, trage sa la care poate tipa pentru a provoca o reactie. {n al doilea rind, atunci cénd capacitatile copitului se po- \rivese cu provocarile la care il supune juctria, apar sentimen- tele de fux i reeompensé moral. Ca tae, aptitudiite copilulu se vor imbunitat viibil aproape siptimanal. Acum exista pe pata foarte multe juciri utile, care deavolté simul sinror ziti. Meriti st trecem in revista doar edteva dint cele mai ieftine pe care le pute gas * Blocuri de construit, Le puneti unele peste celelalte, iar bbebelugul le ristoara. Céind mai reste, le va putea su- prapune singue Carti si reviste. Acestea sunt foarte potrvite pentru be- belus, deoarece le poate rupe. Inainte eredeam ca este un sacrlegiu si rupio publica, dar acum end primese atit ‘de multe cataloage de produse, pe care nu le-am coman= dat si care au nigte poze colorateatit de minunate, nu & nici o problema sai le dau tui Carly, ca si le distuga. * Cut de carton, Nu irositi marile ambalaje ale masinilor de spalat sau ale computerelor. Facef-le fereste $i usi, apoi invitai-va bebelugul s8 le vditeze, Prin definite, jocul este prototipul recunostinfei moral. Aproape intotdeatina presupune miiestre gi produce senzatic de flux, indiferent ce virstl ar avea copilul. Ca atare, aeasti carte nu are nevoie de un capitol despre timp liber si jac, din \VIATA SI COMPARTINENTELE 1 / 295 ‘moment ce acestea sunt domenit tn care sfatul ,expertilor” este, de obicei,inutil. Nu tebuie deed si facet eforturi pentru a nu ‘vi intrerupe copilul in timp ce se joaca, lar cénd va crest, mu il gribitis daca vrea si stea de vorba cu voi, sails vorbeasca ‘pnd nur mai poate, Indiferent ce varsta ar avea, atunci cid teste concentrat la joe, au trebuie i vi mpustiti peste el si st spunetis Gata, trebuie si ne oprim. Daca timpul este limi- fat, incereati i anticipali momentul Incheieri jocului gi ve- ni eu zece minute mai devreme, pentru a+ spune: Mai sunt ‘zece minute si trebuie si ne opri DEZAVANTAJE ALE JOCURLOR DE SINCRONZARE Afi putea erede ca va ,risfiqagi® copilul obignuindu-! prea devreme cu sincronizarea. Condamnind migcarea prostinje- Teast a ,stimei de sine", in 1996 am seris urmitoutele: Copii au nevoic de eyee. Au nevoie si se sim trgt, amxioyi si furiosi. Atunci end, insinetiy i protejam de esecuri, ti privam de invatarea unor... aptitudini. Dacd intémpina ob- stacole si intervenim, incerednd si le intensificam stima de sine... pentru a atenua lovturle gia le dstrage etentia prin- 1-0 mullime de felicitiri, le punem pied in calea atinge~ tii perfectiuni. Jar daca le barim calea spre perfectiune, le subrezim stima de sine la fel de sigurca yi cum iam umili Adeprecia, peri la fiecare pas. ‘Deci, sunt de pirere c8 incercdrile dea fe insutla stim de sine, in particular, side ale erea 0 senzatie de contort, in general, au consecinge nedorite, exact opuse. Protein dl impottiva sentimentelor neplicue, copiilor nostri le este ‘mai greu si se simta bine si si experimenteze starea de Mux. Cu alte cuvinte, nelasindu-i si-si dea seama ce inseamna cesectl, le va fi greu sa realizeze importanta reugitei. Ind busirea trsti sa nelinigti perfect jusificate a erescut ris- cil, in rindal copiilr, dea avea depresii neasteptate. Prin incurajarea succeselor gratuite™*, sau perpetuat esecurile foarte costsitoare,296 / FERICIREA AUTENTICA Lumea reald nu va reusi si pitrunda in eoconul prunciei bebelusului vostru, iar end el va iesi de acolo, ar putea fi tra- lumatizat de puterea redusd de control pe care o are de fapt Oare n-ar trebui si-i spunem ce inseamnd egecul gi cum tre- buie sa! infrunte, in loe si-i vorbim doar despre perfectiune? Raispunsul meu aceasta intrebare ate dou’ dimensiuni. In pri ‘mul rind, in lumea protojataa copilulu, exista destule esecuri gi incontingenje din care poate invita, chiar daca jucayi multe {Jocuri de sincronizare, Telefonul sun, copilul face pe el, mama se duce la cumparaturi pe copil il doare burta~ toate acestea sunt lucruri pe care bebelugul nu le poate contra in niciun fel. Inal doilea rind, jocul sineronizari este de baza. Daca ar is aleg into importanfa neajutorii sa sincronizaii in acest ‘moment crucial al viet, prefer si gregese optind in favoarea perfectiunii sia pozitivitii Jn afard de aceasta indoialé sAeditoare, mu-mi vin in minte alte neajunsuri Jocurle de sineronizare sunt usoare pentru toi participangi, se pot desfisura oriunde gi oricdnd gi sunt cle- ‘mente de amplificarea dispozitii pozitive 3. Da si nu Carly a descoperit un al patralea cuvint dup ,taabooo" (care inseamna Bob, mi-e foame"), ,mami" si ,tati*, acesta find cuvantul .bun Nu ined nu a aparut in primele dou’ sprezece luni, Acest cru ne surprinde*", edi familia cuvin- telor negative (mu, rdu, cit) yi face simiiti prezenta, de obieei ‘cu mult inaintea cuvintelor afirmative (da, bun, mmm). © po- sibila cauza este rationalizarea noastra constienta a cuvintelor din prima categorie. ,Nu' este un cuvant foarte important in viata unui copil, din moment ce are o semnificatie legata de limite side pericole. Dar ered ca este foiosit prea mult si in dleirimentul copilului. Paring confund cu uguring ceea ce este incomod pentru et insist cu ceea ce este periculos sau trebuie restricfionat in viafa copilului, De exemplu, in primele mele cexperiente de parinte, Lara se intindea spre ceaiul meu cu sheaf’, iar eu strigam Nu! O ficeam din simplul motiv c& IATA! COMPARTIMENTELE Et / 297 ‘mii deranja ~ nu era 0 problema de stabilire a limitelor si in nei un eaz nu reprezenta un pericol; pur si simpla trebuia si pun ceaiul undeva unde mu putea st ajungs la el. Agadar, acum ‘cat in mod constient alterative. Atunet end Carly ma trage de paral de pe piep (ceea ce este inr-adevar dureros, credeti-n® ‘pe cuviint) sau. o impunge pe {estoasa noastra, Abe, in loc de “Nu, i spun ,Incetigor” sau ,Usure™, pentru 2 0 determina si Se domolease’, F ‘De ce ne limit ,au-urilo"? Int-un diseurs de premiere de Ino scoala canadiana de fete, Robertson Davies a intrebat: {Acum, e veniti si va lati diplomele, ce euvdntavefi in minte?* Sa fie nu sau da? Munca mea din ulimit dowtzeci de ani poate fi rezumati la aoeast intrebare. Sunt de parere ed intot- ) Afirmatia ,Daca sunt fercit,trist sau furios, sti ddeauna de ee" Mise potriveste perfect = S Mise potriveste 4 Este neutral 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculagirezultatl total objinut la aceste doua intrebii i soviet a ‘Acesta este punctajul pentru inteligenta social 6, Simul perspective 4) Afirmatia Adult imi spun c& am un comportament foarte matur pentru virsta mea Mi se potriveste perfect Mi se potriveste Este neutra ‘Nu mi se potriveste ‘Nu mi se potriveste deloc firma ,Stiu care sunt crurile care conteazi cel mai smut in vias Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutri 3 1 5 [Nu mi se potriveste Nu misse potriveste deloe Caleulairezultatul total obfinut la aceste doud intebati gi sevietil aici: ‘Acesta esie punctajul pentru simul perspective 7. Vitejia 8) Afirmatia ni apir princpille, chiar daca Mise potriveste perfect. 5 i ete fica IATA! COMPARTIMENTELE EI / 319 Mi se potriveste 4 Este neutri 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu mi se pottiveste deloc 1 ') Afirmatia ,Chiar daci celalti copii m-ar putea necdji stiu c& e bine ce fac Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutr 3 Nu mi se potrveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Caleulairezultatul total obtinut la aceste doud intrebat gi serietil ai ‘Acesta este punctajul pent vitejic. 8. Perseverenta 8) Afirmatia ,Parinjii ma laud mereu pentru ci reugese 8 duc fucrurile pan la eapat": Mi se potriveste perfect 5S Mi se potriveste 4 Este neutr 3 ‘Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 ') Afirmatia ,Cand objin ceea ce-mi doresc, acest Iucru se fntimpla pentru ea m-am straduit foarte tare" Mise potriveste perfect Mi se potriveste 4 Este neutri 3 Nu mise potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 Calculai rezultatul total objinut la aceste doud intel gi serif aicis cesta este punctajul pentru perseverent320 / FERICIREA AUTENTICA 9, Integritates a) Afirmatia ,Nu citese niciodatijumalul sau corespon- enja alteuiv Mi se potriveste perfect Mi se potriveste Este neutri ‘Nu mise potriveste Nu mise potriveste deloc b) Afirmatia ,Uneori mint ca si nu am probleme’ Mise potriveste perfect S Mi se potriveste 4 Este neutr 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 Calculati rezutatal total obtinut Ia aceste doua intrebae gi setietil aii: ‘cesta este punctajul pentru integritate 10, Bunatatea a) Afirmatia Fac un efort si fiu drigut cu baiatul ‘nou-venit la noi in clas Mise potriveste perfect S Mi se potriveste 4 Este neutri 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 ») Afirmatia in ultima lund, mi-am ajuta pring (sau pe un vecin) fir sa mi se ceara ajutorul Mise potriveste perfect 5 Mise potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mise potrveste deloc 1 Caleulatirezultatul total obtinut la aceste dowd intra si serie aici: ‘Acesta este punctajul pentru bundtate T VIATA §1 COMPARTIMENTELE El / 921 11 tubirea 4) Afirmaya ,Stiu ca sunt cea mai importanta persoa viata altcuiva": Mise potriveste perfect S Mi se potriveste 4 Este neutra 3 [Nu mise potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc b) Afirmatia Chiar daci mi cert de multe oi cu fratele, sora sau cu verigorii mei, tot tn a ci foarte mult ain Mi se potriveste perfect = 5 Mi se potriveste 4 ste neutri 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculagirezultatul total objinut a aceste doud intrebasi i ‘Acesta este punctajul pentru iubie, 12, Responsabilitatea cetijeneasca 4) Afirnatia imi place foarte mult s& fae parte dint-un ‘lub sau dint grup extrascolar Mise potriveste perfect. = S Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mise potrveste 2 Nu mise potriveste detoc 1 b) Afirmatia La scoald, reugese si ‘cadrul unui grup": Mi se potriveste perfect S Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc Calculatirezultatl total objint Ia aceste doud intrebari gi serie act: ‘Acesta este punctajul pentru responsabilitateacetifencasca. luctez foarte bine in322 / FERICIREA AUTENTICA 13. Imparfalitatea 4) Afirmata ,Chiar daca nu-mi place de eineva, tratez per- soana respectiva obiectiv": Mise pottiveste perfect S Mi se potriveste 4 Este neutra 3 2 1 Nu mise potriveste Nu mi se potriveste deloc b) Afirmatia ,Atunci cind greses, recunose intotdeauna” 3 4 Este neutra 3 [Nu mise potrveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 Caleulagirezultatul total objinut Ia aceste doult intrebari gi serieil aici: ‘cesta este punetajul pentru impartalitate 14, Spirtul de conducere 8) Afirmatia ,Atunci cdnd joe un joc sau practic un sport Smpreund Cu eeilalti copii, vor si fu lider”: Mi se potriveste perfect |S Mi se potriveste 4 Este neutea 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potrveste deloc 1 'b) Afirmatia,in caltate de lider, mi-am edstigat inrede- rea si admiratia prietenilor sau a colegilor de echipa Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutr 3 Na mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc Caleulai rezultatul total objinut la aceste dou intrebari gi serie ack: ‘Acesta este punctajul pentru spiritul de conducere. OU IATA! COMPARTINENTELE EI / 929 15, Autocontrolul a) Afirmatia ,Imi este uyor sit ma oprese din joc sau din vvizionarea unui program la televizor daca trebuie si fac acest Iucru: Mi se potriveste perfect Mi se potriveste ste neutri Nu mi se potriveste Nu mi se potriveste deloc 1 bb) Afiemaia ,Mereu sunt in intrzierecdndtrebuie si jung 5 4 3 2 undeva": Mise potriveste perfect. = 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 [Nu mi se potriveste 2 Na mi se potriveste deloc Calculagirezultatul total objinut la aoeste dova intrebari gi sotitil aici: ‘Acesta este punctajul pentru autocontro. 16, Chibzuina 8) Afirmatia,Evit situapile sau copii eare m-ar putea face Si am probleme" Mise potriveste perfect. 5 Mise potriveste 4 Este neutral 3 [Nu mise potrveste 2 ‘Numi se potriveste deloc 1 Afirmatia ,Adulii imi spun mereu ci fac alegeri inte- ligente cdnd spun sau fac ceva Mise potriveste perfect 5 ‘Mi se potriveste 4 Este neutr 3 2 1 » Nu mi se potriveste ‘Nu mi se potriveste deloc326 / FERICIREA AUTENTICA Clculati rezultatul total objinut la aceste dox serie ait ‘Acesta este punctajul pentru chibzuint. 17. Umilinga 4) Afirmatia yin loc 88 vorbese despre mine, prefer sii las pe ccilalti copii si vorbeasca despre ei Mise potiveste perfect. = S Mise potriveste 4 Este neutra 3 Nu mise potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 'b) Afirmatia ,Oamenii m-au descris ea flind un copil care se di mare" Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutri 3 Nu mi se potriveste 2 [Nu mi se potriveste deloc 1 Calculatirezultatl total objinut la aceste doud intrebari gi ‘Acesta este punctajul pentru umilint 18, Aprevire fame 4) Afirmatia Imi places asult muzicd, 8 vad filme sau Si dansez mai mult decat major copilor de vrs Mise potrveste perfect 5 Mise potrivest 4 Este nowt 3 Numi se potriveste 2 Numi se potrveytedeloc 'b) Ainmatia imi place s vad cum frunzele copacior it Schimb calorie toamna Mise potriveste perfect 5 Mise potriveste 4 IATA! COMPARTIVENTELE EI / 325 Este neutri 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 Caleulagirezultatal total objinut la aceste doul intrebai gi sorieid aici: ‘Acesta esto punctajul pentru aprecierea frumuseti 19, Recunostings 4) Afirmatia ,Cand ma gindese la viaja mea, imi vin in ‘mite multe lucruri pentru care pots iu ecunoscator": Mi se potriveste perfect 5 Mise potriveste 4 Este neutr 3 Nu mi se potriveste 2 1 Nu mi se potriveste deloc b) Afirmatia ,Uit Te spun «amul{umese» profesorilor mei atunei cénd mai aj Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutr 3 [Nu mise potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1 Caleulatirezultatl total objinut le aceste dou seviet- aici: cesta este punctajul pentru recunosting 20. Speranta 4) Afirmatia ,Dacd iau 0 nota proasti la yeoald, ma gin- dese intotdeauna ca data vitoare voi avea un rezultat mai bun’: ‘Mise potriveste perfect = 5 Mi se potriveste 4 Este neutr 3 Nu mai se potriveste 2 Nu mise potriveste deloc 1326 / FERICIREA AUTENTION b) Afirmatia ,Cnd am si fiu mare, cred c& am s& fiw un adult foarte fericit" Mise powiveste perfect. = S Mi se potriveste 4 Este neutri 3 Nu mi se potriveste 2 Numi se potriveste deloc 1 Calculatirezultatul total objinut la aceste doud intrebisi si serie aici: “Acosta este panctajul pentru speran 21, Spiritualitatea a) Afirmatia ,Consider cd fiecare persoand este deosebiti sare un scop important in via Mise potrveste perfect. 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 [Nu mi se potriveste 2 Nu misse potriveste deloc 1 ) Afirmatia ,Atunei cdnd lucrarile imi meng riu tn via’, credinga mea religioasd rv ajut si ma simt mai bine Mise potriveste perfect S Mise potriveste 4 Este neutr 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculagirezultatul total objinut la aceste doud intrebari gi sevietil aii: ‘Acesta este punctajul pentru spritualitate 22, lertarea ‘) Afirmatia .Dacd cineva m-a facut si sufi, nu incerenici- ‘data si io platese respectivei persoane sau si ma riz- bun": Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 IATA! COMPARTIMENTELE EI / 327 ste neutea 3 Nu mi se potriveste 2 [Nu mi se potriveste deloc 1 ») Afirmatia yi iert pe oameni pentru greslile lor" Mise potrveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutr 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mise potrveste deloc 1 Calculairezultatul total objinut la aceste dou’ fntrebai gi sorietil a ‘Acesta esto puctajul pentru iertare 23. Simul umorului 4) Afirmatia ,Cei mai multi copii ar spune ci se distreaza foarte bine cu mine": Mise potriveste perfect. = S Mise potriveste 4 Este neutré 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Airmatia ,Cind unul dintre prietenii met est trist sau eu sunt neferict, fac sau spun ceva hazliv, pentru veselisituaia" Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 3 2 b Este neutri Nu mi se potriveste Nu mise potriveste deloc 1 Caleulairezultatul total objinut la aceste dowd tnrebai gi ‘Acesta este punctajul pentru simjul umoruli 24, Entuziasmul 4) Afirmatia Imi place Ia nebunie via Mise pottiveste perfect. = S328 / FERICIREA AUTENTICA Mi se potriveste Este neutra [Nu mi se potriveste [Nu mi se potriveste deloe Afirmatia ,Cand ma trezese in flecare diminest, sunt Incdntat c@ incepe © nou 2" » Mise potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 ‘Nu mi se potriveste 2 Nu mai se powiveste deloc 1 Caleulairezultatul total obfinut la aceste dou’ Intebati gi serie aici: ‘Acesta esie punctajul pentru entuziasm, {n acest moment, fi obtinut rezultatele copiulu,impreund «eu interprtarea gi normarea acestora de pe site, sau ai punctat direct in carte fiecare dintre cele douazec’ i patra de calititi ale copili, Daci nu folositsite-ul, seriti mai jos punctajele ob- tinute de copil, apoi ordonati-le deseresctor. TNTELE®CIUNEA $1 CUNOASTEREA 1. Curiozitatea_ 2, Plicerea de ainvija__ 3, Judecata__ 4 Inventivitatea__ 5. Inteligenta social 6. Simul perspectivei Cura 7. Vitel 8. Perseverenta_ 9. Integritatea IATA! COMPARTIVENTELE Et / 329 Unanirarea 10, Bunatatea, 1, Iubirea Daerrarea 12, Responsabilitatea cetijencasc_ 13. Impartialitatea 14, Spiritul de conducere__ Cumparanea 15, Autocontroful__ 16, Chibewinja_ 17. Umitinga_— “TRANscENDENTA, 18, Aprecicrea frumuse 19, Recunostinta__ 20. Speranta_ 21. Spiritualitatea 22. ertarea__—_ 23. Simtul umorului__ 24, Entuziasmul__— Conform regulii generale, copilul vostru va avea cinci sat rai pune rezultate de 9 sau 10, aeestea find alittle sale, in eaz ea le deserie corect. Incercuiti-le, Fl va avea gi céteva reaultate mic, intre 4 (sau mai putin) gi 6, acestea reprezen- tnd slibiciunie sal. CUM SA FORMAM CALITATILE COPILOR Deavoltarea caititilor este asemenea dezvoltirilimbajuui Fiecare nou-nascut sinatos are capacitatea de a invafa orice lim- bi, iar un om cu o ureche bund va auzi sunetele rudimentare330 / FERICIREA AUTENTICA ale tuturorlimbior in gngureala initial a copitului. Dar apoi, pare ,deriva gingurelit (fenomen despre care ag pune nea- pirat 0 intrebare psihologica la concursul Rist! sau cdstigi!). ‘Gangureala copilulu se apropie din ce tn ce mai mult spre lim- ’ba vorbiti de oamenii din jurul Iu, La finalul primului an din vag, vocalizrile lui te due categorie cu gandul la limba ma- tema, iar sunetele nedescifrate gi intonafile asemindtoareal- tor limb dispar Nu am dovezi care st sustina aceasta teori, dar acum pre- fer s cred c& nou-nascuti normali au si capacitatea de a-side2- volta fiecare dintre cele douzeci si patru de calitai. .Deriva calitatilor" se produce de-a lungul primilor sase ani de vag Pe masura ce copilul constati ce indclenicir iad laude, dra ‘goste si atenfie, igi modeleaza caftiile in functie de acestea Si pe masura ce descoperi ce funetioneaza si ce nu Funct in mica sa lume, isi va contura in detaiu eiteva dintre in acelag timp, le va elimina pe altele, dandu-le lo parte exact ea un sculptor care trebuie sd elimine surplusul de piatea pentru a obtineo statuie gi il lasts cada pe podeaua atelierului si, Aviind in vedere aceasta teorie optimist, impreund cu Mandy, recunose, denumese gi recompense toate manifesti- rile difertelorealitati pe care le observ. Dupa un timp, devin sesizabile nigte repetiti gi descoperim cd fiecare copil incepe ‘8 afieze la nesfirgit accleasi calititi caracteristice, Lara, de exempt, a fost intotdeauna impartial, iia, nne-am surprins fdcand mare tevaturd de pe urma faptului a fyi imparjea in mod benevol blocurile de joc éu Nikki. ind am citt ulna si extraondinara lucrare a lui Anthony Lukas, Big Trouble (o carte fascinantd despre weiderea bru- 1ald a fostului guvernator al statului Idaho, pusd la cale de uniunea sindicala de la inceputulsecotului 12), am des- coperit, in timp ce fi povesteam lui Mandy despre ce citi sem, cd Lara era foarte interesatd de premisele morale ale ‘socialismulul. Asadar, au urmat conversajitindelungate cu \WATAS! COMPARTIMENTELE Et / 391 {ikea noastrd, in virstd de sapte ani, despre comunism si capitalism, despre monopoluri si legislajia antitrust. (Cum ar fidacd f-am lua toate jucarile, in afard de una, i le-am da copiilor care mu au jucdii?") Nikki afisase dintotdeauna hundtate $i rabdare. Dupdt ‘eum am spus mai devreme, L-a nvajat pe micul Darryl sit recunoascd literele sieulorile, iar not t-am descoperit fa cedind acest ueru din propria lor intiativd, noaptea térziu Darryl, dupa cum sti de la inceputul acestui capitol, este cperseverent si dedicat; céind i intereseaza ceva, ml poate ‘opri iment Ca atare, primul meu sfat este ca toate calititile neasteptate fie recompensate,indiferent care sunt acestea. Pan la urms, veti vedea 8 rousiti si-l determinati pe copil sf se orienteze in ditecfia citorva dinte acestea, Ele reprezint germenti ca Titgilor sale earacteristce, ir testul pe eare tocmai Ia dat co- pilul dumneavoastra vi va ajuta s& le denumiti sist le cizelai ‘Al doilea i ultimul sfat pe care vi-l dau este s8 faceti tot posibilal si-i permite copluluisi-siexprime calititle cara: teristice in devenire in timpul activititilor normale de femi- lie. Atunci cdnd sunt afigate, recunoastti-le gi denumit Chiar sdptdména treeuta, Lara a primit o lovitura puter- cd. Luase let de flaut timp de cinci ani, avansase si wma sii lucreze ew un alt profesor La prima leejie, noul profe- ‘sor ina spus Larei cd tot ceva ce invajase pénd atunci era ‘gresit: cum sd stea, cum sa respire si cum sa-si foloseasca ddegetele, Lara, ascunzandu-s socul sidezamagirea,s-a in- tensifcat eforturile pentru a corecta greselile, iar noi am etichetat acest lucru drept un exemplu de perseverenta din artea ei kk areo , scoal de muzica" imprewnd cu Carly. Nikki aranjeazd camera cu papusi si instrumente-jucdrie, pune edntece pentru copii, danseaza so ajud pe Carly st bata ritmic din palme. Noi apreciem acest lucru sil laud, ca382 / FERICIREA AUTENTIOR “find un exemplu de rabdare, bundtate si gra din partea ‘hi Nik. ‘Deoarece ne educiim copii acasi, putem si facem progra- ‘ma in conformitate cu calitiile caracteristice ale fiecarui co- pil in parte, Tin si menfiones.c@ nu suntem adepfit educatici la domiciliu; eu luerez.cu multe gcoli publice gi private gi am ‘un respect foarte mare pentru ceea ce realizeaza profesorii, Noi ne tinem opi acasi deoaroce: (a) ealitorim foarte mult gi le pputern da o educate pe baza calatorilor pe cate le facem, (b) suntem amndoi profesori, cu talente inndseute pentru aceasta rmeserie si (c) nu am vrut si Te cedim strdnilor bucuria de a ne vedea copii cresednd. Aceste fiind spuse, ay dori s& ius trez proiectatea activitalor familiale pentru folosirea fiecarei caltaticaracteristice a copilului cu un curs din programa pe acest an. ‘Mandy a decis si predea in acest an geologia. Tuturor co- piilor le plac pietele, iar geologia este 0 cale excelent citre chimie, paleontologie gi economie. Fiecarecopil are inlinatie pentru minerale si deosebita indatorie de a-gi dezvolta cali- tigilecaracterstice. Nikki, cu inteligenfa ei social gi cu dra- ‘gostea pentru frumos, studiaza pitrele pretioase si bijuteiie. ‘Subiectul ei preferat este felul in care mineralele au adus fru- muse(e costumelor gi viet sociale, Lara, ajutatt de inclinaia ci spre impasjaltate, va si studieze istoria monopolului asu- pra petrolului, inclusiv viaa lui John D. Rockefeller gi aple~ ‘area lui spre filanropie, Darryl. a inoeput deja s& faca ocolectie de piete ga eusit si convinga pe instalatoral nostr (Steve |Wamek, al cizui hobby este tot mineralogia) si iain exeursit pe teren. A colectionat un numar important de specimene, do- vedindu-si perseverenta si sirguinja pe tot parcursul acestor calator La.un moment dat, Steve, obosit dupa ore intregi de colec: sionare, ba indemnat pe Darryl st intre in masind, Darryl, trans- pirat si murdar, ocolat pe o grimada imensi de bolovani dintr-un ‘antier de construct a strigat la el: , Mineralogi nu fac pauze 13 RECAPITULARE $I REZUMAT ‘Apt dat testul de fericire emporari mai devreme, in Captolul 1, ‘aj citt acum aproape tosti cartea, ai urmat cdteva dinte sfa- turile cuprinse in ea gi afi cut uncle dintre exeritie propuse. ‘Acum, heideti si vedem care este gradul vostru de fericite. Pu- tei da acest test gi pe site, daca doriti si va comparati punc- tgjul cu cel obtinut anterior gi cu rezutatelealtor persoane, CCHESTIONARUL FORDYCE AL EMOTILOR fn general, cit de fericiti sau nefericift va simi? Alegeti doar 0 afirmatie de mai jos, care desctie cel mai bine starea ‘voastra obignuita de fericire, __10. Extrem de fericit (ma simt extaziat, bucuros, fan- tastic) 9. Foartefericit (ma simt foarte bine, sunt in culmea fericiti) . Destul de ferict (sunt bine dispus, ma simt bine) Oarecum feriit (ma simt destul de bine gi oare- cum vesel) . Usor fercit (doar putin peste normal) ‘Neutra (nici fericit, nici nefercit) Usor nefericit (doar putin sub nivelul neutra) ‘Oarocum nefercit (doar eu moralul putin scézut) Destul de neferici(oarecum melancolic, intro dis- pozitie proasta) ___ 1. Foartenefercit(deprimat, cu moralul foarte seizut) = 0. Extrem de neferieit deprimat profund, complet demoralizat) 6 5 4 3334 / FERICIREA AUTENTICA Mai concentrati-va putin asupra emotilor voastre. in me: dle, eat la suta din timp va simi fericiti? Cat fa sutd din timp ‘vi simgitinefericiti? Cat la utd din timp sunteti neutrw& (nei farict/ nici nefericiv3)? Facet estimaile in spatile de mai jos. Aveti grit ca suma lor si dea un total de 100%, {in medie: Procentul din timp in care sunt ferieit__% Procentul din timp in care sunt nefericit __% Proceatul din timp in care sunt neutra_—% Pe baza unui esantion de 3 080 de adulfiamericani, punc- tajul medi (din 10) este de 6,92, iar punctajul mediu in ceca ce priveste timpul este de S4% fercit, 20%, nefeicit si 26%, rout, Principala mea idee legata de acest subiect este c@ exist ‘mai rmalte eai spre feicires autenticd, care sunt foarte diferite {tre ele In prima parte a acestei cri, am diseutat despre emo- tile pozitive gi despre cum puteliajunge gi voi sa nutri ast- fel de emofi. Exist trei tipuri diferite de emotii poztive, tele erooe -care snl yi brs i feicite-Acesteevenimenteapat= {in domenitu psihologei portive 9 sunt destl de interesante pti sll denen p ca Tg #8 i anaizeze in romanele sale, Dar un al aspect al plcisei exe mai nfast pntr orice st in deci pireren exprimata de Tlsto. Oarepiologiapozitiva 8 tredisporiia priv frtiicsistemol muni, Dup-aiaza, ‘Gu do wei export intr-un anumitdomenin (eum a vite, mi arczea icaes nivel! eric pn la un anumit puned) see ‘Unee i sera or tau de Vorb, Neaducem fail in Akuma ‘ine pli facem scufand | mine fajitas pre vind Javedere cf acest camer de ina sunt in cea ma mare partes roesor universtar ct experien,est nvr ganda en = ort eau aprecitreaniuile poate ca ind junee dire eee ma Trovave eageriene intestate din vit me Met Konner, ntl ‘re ei ra ican i srs chiar az Sineat: “ree a pane aprons dels Akumal matt cope sp see fae nn ml ces ete it ante do confine Aare MTS ape slog inl conerinace a im {Smeets ees mu dead Senor am pte Comp Sti at 7 ter Spstan medicare sc nomen cel de Akan wo i Ja a lass fae ines a eta dna pce evedre, Loa te npn. A pram ese meta conan pce 8 varpen cho experienc. Un altcoeg ncta, Marvin Levine, mia srs ea s-mi spun cred cd sceast conferins este cea mai bund (dint vit prof ‘Jona idelungas la care am participt vreodat* ar una inte ote nostri ma tines fra paral, a sri vemtoaee: ‘am prtiat nid confer ass so. eon canta at deme deez si bane, Sate = NOTE / 374 shen shinson pgp ew hy pert re oa an eet sto mt hes on “eet dst in atic hi Fretchsn, 8.199) whan Mie h Hel ha Soe Cae ao afi wren Cerise Peers ens cece CE Ee rea i ata Lite, our:—eE"~-STLLLLtsts—<“i‘—SOSS 372 / NOTE 45 Ati scona wcdflusitor” et cea ay valurilor*:Frdvickson, B. ‘Levenson; (1998), Positive emotions speed recovery fom he ‘ardiovescular sequel of negative emotions", Cognition and Emo tion, 22, 191-220. «46 Constiturearesurselor sociale: Matas, Arend Rg Stout, A. (1978), «Continuity of adaptation nthe second year: The relation Ship besween quality of attachment and Tater competence", Child Development. 49, 547-556. 457 Totnate dpnean: Diener, Soligman, MEP. (2002), ey nappy people”, Paychological Science, 13, 81-88 |48 Malte lt studi demonstra: Pent o tesee in ovis tt for inormailor, consulta Diener. Suh FE. Lucas, Rs Stith, 1. (1999), Subjective welL-icing: Thee decades of progress", Poy chological Ballet, 125, 276-202, 49 Graft de propria persoan: Dives, E, Lyubomirsky, 8.6 King Ein eurs de pubieare 50 Gn semiment oct exe a wr far cawsitor: Katherine Pei ery Core Ceodeti nota steroarh de Ta est capitoD au Sustnat ‘nindo dea ex emetiaportva reprezint un sistem senzorth 4, € fost CA TOT RESTUL VET SAT CEVA MAL ERIC 51 Fora frit: xn sens, net cai tt ‘Rp dlc a grup de esd dotenilpiolgi pov, ami amar wr eet, Acsa et format din David ‘Sitio. proteor unertr de management Universita dn ena Sie Lyboml, por de solo a Univesiaa tin Clit, River 9 Ken Sheldon, posor de psiolage 1" Univers n Miss Le mms forte mal pet fron cu care inp bs. 52 Ghstonarlwrmtor Luton, 8 Leppet 1S. (1999, A Coeur of subjective apps: Pein reliability and con ct validation, Stl Ider Research. 45 137-15, OO itp ancbitoten clr de a Klower Academic Publishes 5 Unde rar care se masenesc een deo: Seligman MLE. (1090) Whore con change and what you can Newer: Koop sa Pony anomie Brae patel = ‘tal eninelr snc a precede tab cel male {et povennd din txce des cede sabre, amen in ree ‘Endcap ones cy peee nse- Note / 373 uate oameni care manne mult i depan multe kilogram fns-o period sour de timp au tains slabeast in mod sponta ‘hungind in timp la grevtacs pe care o aveas iii Totus, punc- {ele prestablite in coe ce priveyteereutatea nu sunt fixate in med ‘igi desta au tendnja ase dice odticu vst stu atncicénd ‘arele de slibire repetate sunt mate de crete specaculase fn relate ot repetate. In orice az, none de interval prestabiit Atendinlorgenetioe este mai optimist dcdteceea de punet p= Sabi, deoroee puter tif ite superiors nui astel dein terval de eric ginal initainferoare ‘5 Un stud sistematic: Brickman, R, Coates, D. si JanoBulman, (1978), ,Lotery winners and accident victims: I happiness re- lative? Journal of Personality and Socal Psychology, 36,917 927 Tan stad eftetatasupea cstigitorlr parlor la ftbal din ‘Marea Brita, Smith Razell (1973) au deseopert ct 39% din tee ch afi e8 Sint foarte fii, de dou ori mai mult dec ‘ersoanel oot cacaloane de contol, dar raporay, tots, pie ‘Geren unui uni al mare de price 9 exprimentarea uno sen timente mai reduse de impinre. Smith 8. yRazzell,P.(1975), The pools winners, Landa: Caliban Books 6 In iia a Silver, R. (1982), Coping with an undesirable life vet A study of ary rections a physieal dsbility”tezi de doe tora nepublicatl, Northovestem University: Evanston, Minis 57 Dinte persoanee ov teraplegte exrema: Helimich, N (9 tune 1995), ,Optimikm often survives spinal chord injues", USA Today, pe ‘58 doesteconsatrt se potivese: Lyken, D. gi Tllegen, A. (1996), “Happines is stochastic phenomenon, Pspchoogica Selene, 7, ino-189, 59 Siu au demonstrate povesantle realizar: Literatura pro lifes pe uceasts tem este treet in revista de Diver, E2000), Subjective well-being", American Psychologist, 55, 4-43 60 Moartea una cop Lean, D, Wortman,. Wiliams, A. (1987), :Long-erm effvs of losing # spouse or child in a motor vehicle ‘rash, Journal of Personality and Socal Psychology, $2, 218-231, (6 Ce care ingriesc rude holnave de lzheimer: Vieliao, PP Russo, 41, Young, IM, Becker, J Maio, RD. (1991, The sree for caregiver burden", Gerontologist, 31, 76-83, 62 star loeuitor atl extrom de sdrace: Diener, B Dioner, M. iene: (1995), «Factors proditng the subjctve well-being of nations Journal of Persona and Social Pryeholg 69, 831-864,———— ——_ °° °°» 374 / Nore 65 Ccamuumele: Dine, Suh Leas, RSH. 199) Gives bing Te deel of ores Psa Palin as 76 M8, Acca eet deb et 0 rare Seemann fol ec ir acs pores cprolrurarege le acetoe. 64 oar pot 26 ios EDs C0999, Mas Scr tay”, Pcl Scene, 7, 181-185, sr ata errr sere Win, W196, ae Mica avowed happiest ulin, 67, 294-306, 6 int te eparet Crp dake (1998) Mir vera Joeibatstt and 109010 (ier de pe compas, vesine IChste) Aon tu, ich: efor Soc Resch «7 Frau dpa Dir © Sah E199, Mewaing a Fag cel eimai soa sabe ato" Sot! (2a 8226 Nye B20) Tene, ‘not hpy pone, dimeric Pycaog. 35, 6 ft ne boete Sega M. 9 Caksenimial, Pose Fcology An inven, dmerian Pehl 33, 16 {iC am tut a evi oun cu Casein (jintomae care dons 8 fees areior sic in tice our totum! de an de ct pn, seereltu scious ete are cess Ansa wi Fare st denna etminn ya pen rep och SeStcte Ute a imint humane vena mk ‘Shapt dc asl enlaces te See profun Prer ms eas ch pve a> Spat la pola pats dm neat Spee ret punt devotee mores din pnt ce sess inten sri teee Gancie S- 2 Sa src nape chest sac vr deven ma Teg tekse me sve npn prob, ln cua hes 0 Ships no unan. 69 Cake arn exten de og Wi Din Hoi eco (1999 apne oe ry wel Site Tractors 1, 2832 10 fet oa Deer ios Dier, iene 20D) Mi nett ate sur Seton a best of Cac, seeslincuors Ree own Dent (2002) Quit oF Tiamong te home (hes de uber). 11 tang core aor anlar: Rin, ML # Daven, {VS consamer vals ean formate ands note / 375 ‘measurement: Seale development and validation’, Journal of Con- ‘sumer Research, 19, 305-316; Siegy, MJ, (1998), Materialism and quality off, Social Indicators Research, 43, 227-260, +72 Dar si plrere cine: Masekaas, A. (1994), , Marital stats, ds: tress and well-being" Journal of Comparative Family Soudies, 25, 185-206, 73 Cecomeluateputem rage: Idem gi Mastckasa, A. (1995), ge va Fitions inthe suicide rates and selfreported subjective well-being ‘of maried and never maried persons, Journal of Community and ‘Anpied Social Psychology. 3,213. 14 bara urmele,persoaneledeprimae: nt-unamplu sui ef tuat pe 14 000 de ali german, de Diener, Luas, Re, Clark, A, ‘Yannis, C. (2002), ,Reexamining adaptation and mata happines: Reactions to changes in marital satus” (mamusci) acest au es ‘coperit ek oameni care sunt ma ei de abun ieepat au sans tai mar de as cir 175 Exist doar o corelaje: Bradburn, N. (1969), The sructure ofp=y- ‘chological well-being, Chicago: Aline; Watson, D. si Clk, E-A (1902), Affects separable and inseparable: On the hierarchical rangement ofthe negative affects", Journal of Personality and So- ‘al Psychology, 62, 449-805; Larsen J, MeGraw, AP gi Cacoppo, 4 (001, ,Can people fee! happy and sed atthe same time”, ouonal of Personality and Social Psychology, 8, 684-696. 16 Apo efertua studi Wood, W. Rhodes, N. yi Whelan, M. (1989. ‘Sx differences in positive wellbeing: A consideration of emotio= tal style and marital satus, Psychological Bullen, 106, 249-264; [Noles-Hocksema, Si Rustin C.L, (2000), ,Genderdiferences in well-being in D. Kahneman, E Diener si N, Schwarz (editor), ‘el. being: The owndatons of hedonic pychology, New York: Rus- sll Sage Foundation, 77 castle enforce cov ahargen: Solomon, R. Cort, J. (1974), “Am opponent proces theory of motivation", Payehological Review, 51, 19.14. 18 ..ademonsirat od tineretea: Diener, 5 Suh, B.(1998), «Age and Suhjective well-being: An intomatioal analysis", Annual Review of Gerontology, 17, 304-324, 179 Att sentiment de fn al noulea er": Nwociek, D.K. 48 Ko- Tare, CM (1998),,The effect of age on postive and negative affect ‘Adevelopmentl perspstive on hapines, Journal of Personality dnd Social Prychology, 75, 1333-1349.ee 376 | Nore 80 Ton dn pet de veer obit se pare: Bret, AP, Butcher, ‘A George, 1.M. Link, KE. (1093, negating boton-p an top-down theories of subjective well-being: The case of health JTurnat of Personahty and Social Psychol, 6, 646-633. 1 Remarcabil este faptal pan si pacienp: Bestel, LS. st van Dam, FAM, (1991), ,Underreprtingby cancerpatients: The case pofresponse-shift, Social Science and Medicine, 32, 981-987 18 Persounele care snt interne sal: Nebr, LM. Reoma, TM. 9! Gruber Balini, AL. (1994), «Short-term dynanss of di ability and wel-being” Journal of Health and Socal Behavior 38, or. £3 Deri educa: Witt, R.A. Okun, M.A. Sook, WA. Haring Ma (158%, -Bducaon and subjective well bing: Amt analysis” Ba ‘ation Boaluation and Poy Analysis, 6, 165-173; Diens, Sty Erstucas R Smith H (1999), , Subjective well-being: Thee de tudes of progres", Psychological Bulletin, 125, 206-302 4 Net inteligenta: Sigelian,L, (1981), s ignorance bls? A recon- Shderation of the fk wisdom", Haman Relations, $4, 965-974 5 Penoanele care suporid urn: Schkade, D. si Kahneman, (1998), sDoes ving in Califomia make peopie happy, Manas epublica, Universitatea Princeton, 6 Ting de jundtate de scot Myers. D, (2000), The ands tends nda ot happy people" Americen Payeblogis, 3, 5667. Re- stizazao treet in rvisth a numeroaselr texte conceit ast- legato poztve dat de erent eigionsh. 57 Dare vat bine llian din Norwich, Revelations of Divine Lave (Capital 27, condo wispezcea revelai, si Capitol 68), in Done Brendan (1983), Madations with Julian of Norwick, San ta Fe, Now Mexico. {8 Pantndtal af observat: Argyle, M. (200, ,Causes and corre Tatesa happiness, nD. Kahnenan, F- Diener gi. Schwa (ed ten), Melcbeing The fowadationso hedonic psychology, New York Russell Sage Foundation 5, SAMSTACTA FATA DE TRECUT $9 Bnofile potve otf egate de: Opimisi, nears i pro- pull ot, speran i rena sunt emi momenta cre rezul- A pdeseon din exeretarea rsaturior ma tani, pe cae le vom ‘honda in Capitola 9: sil explicaiy optimist i spran Nore / 377 90 Sears vit: Dir, Emons, R. Lanes st Gai’ (198), The aniston wid een Per Sonal asec, 9, 7-8 1 Suda hig dn dora de Nor Pao Wi Dien, 595s cow oft sutton wih Me sei, Pychologial Senn $117. 97 Sete ve usin Tees. (197), Te lain dh tes Conton dno: Te min Sire nD MCC Fak eon, te of expe oho herpy (i 138}, New York: Oxford Univesity Pres. 90 Inet care sma ri de edrlind Seacet, 8.s She) 3 Copaitve oi sd phyla deers Stantona sds Poche Review 9, 379398 98 fama gent Seligman st (190), Ont erty of he Iaws of euming’ Pelle Reve 7, 406418 95 hea reel ea ate 9 ee nt ao iafoma- tio crs Selina MEP (O83, Who can change ard wha yon can, New York Ko 6 Perso cfr esata tac de pk Ch, D5 to, 7 ar fay nt serhunste nag Boho Reeth and Thay 332), 1139-1141. ~~ ae ie 07 In lcar ae aces ete scene: eck, A (198), Pras ane Now Yor Haein Ca ds sone deo ‘hae convingtenre fesse inant cog al at Mile doa de nepesrea oct 08S de pro rec Tt sete dctie eureatoae Senex fai Lapis, dome Space, Pre Simon Capa (74-1827), mate rece lis oni rien ttsdscminst- Aspe, dacham cunt pia impale let portale dr univ sun rent dat am ples peice {tte viol nvr a ope ws, As ed Styapunca ps supsiwcus Laplace mail deen teu Darvin di daeni hol le i Mar ci doe Mite secolope pli le res, blogs, een Senso dl de neo ese is dct sais peice pure onl als Selim tn neat sie ou ee Saree mae chat penne ene Gn srl XX so meena a378 / Nore prizonerele ecu lor, find condarnate de acidentele de tune ise indrepte spre un witor predestinat? De fap, de este de iar. In peimul nd din cava fapa ck agumental este malt mt pin slid deci pare gin al does ‘ind in eauza faptuli ca Leplace (in compania unr ala att de toarcang:precum Darwin, Marx i Freud) infra fre itlec> ‘hale remaceile, are suineau conarial. Gea americana din secolul al XIX-les nu aprecia prea mul determinismal storie nici fo m0 fae, Chis dimpotiv "American educa din secoll al XTX credenucu feria, din motive absolut itemeiate, in dows detrne psinologice alate in stings legit ibeulu-eritra si a earacteruul. Fieare dire acestes fost combat in secolal XX. Voi discuta despre Ssoarta doctrine! caracteruli in Capitola 8. Prima doctig ibe rulu-abitr, imprean cs toate elementee creo sustinea, fos ‘oa care nor mpotriva ui Laplace sl alsilor si, Istria nmademi incepe cu protestant liberal olander Jacob Arminius (13601609) Opanin-ise ui Lather Ii Calvin, Arminius us- linea et oxmenit nt ibertte de nde a pt ajune, prin von Ua propre, st acorde gratia divin, Aceast aftmatiepoarté numele fe eri oi Arminius", din moment ce se presupune c rain di- vind vine numa dela Dumpezeu. Apo, ereia set rip prin intermedin!prediilor evangheliecafsmatice ale ui John Wesley (1703-1791) Find fondatoral englez al metodismuli, Wesley sis tinea ci oameni au voina si in consecina leeare dine noi poate prticina in mod activ rin fape Bune le savarea propria t= fet. Price uintare ale ui Wesley, inte in ore, tigi isate ‘ielnie sat vag) ie ctor care ered cu tein lind con ‘igi ct sunt gat de tect rma ya im ttl elibr dac ar ‘rose detail acess tinceconrovesenecoeiiat In sch, tj vea si vorbese despre o pout abordare a concep delibe-a- bit, pe care o consider afi ca o adie de primavara in aceasta isufat dispute talaga. Ea ae avantajul de wd. eaecar cre- ‘ibitateafimat oi Lapce,permitindvne in aelai timp si ne sini total eiberai de constangerile ecu, chiar yn sr ‘uatan care Laplace are drepate Liberal na repent doar senzata mila alee ne consrinse, mete doat un emen indspensbil al discus poi ‘ei legal cn snp termen al conversa bismite Liber arb testo reaitate a aturil baztd pe argument sinifice~ 0 rell- tate pshologiod 9 biologi. In vines me, ela aparat in evo- Tie tr fae ch aro importa eno in competi pet supeavieuire gi penta asigurare cu sees a rerodveri in ea al suturorspeciorintligente Finjole ursane apain une speci cite membri se as into permanent compete pentru gisren ‘unui partener de va, do-a fang evelue, inteaga lor specie lop peirasupravewite, impotiva eacaorioritlipn Eumei animaleior epi de exrple de inmidare, gest inte tle i fcr dea Vea un comporumentimpreviibil Sear prea382 / Nore: ct cin ee yest un pond nc cn un verse Sec ssc prvil npc de Yee Sats ust pei prt ck rma cx pon, Ae sie aot ba sot sigue mesniame pica ev fase gure aden vrei pevads race mig Bee ada aven un compra comple previa et TSP int man ex cro t n compet pentane ‘eer pesana espe tsa cw pas nia mar ane. a asnconeinn ‘Dal pestle pn anid eye pono a Ting Serer res fie emt a dec m ght SIN is act mot ex fore nora ao mae pre dn ee atl ear reid peta anal ep ne membr prop ee spc a a pn 0 SeoeG dct amg eat eevee gin te, ela Sie mua cr acest crn evin car par cons ee Me abet Nori aust rane! aia din Ton acojer Amercane de seg din San Fenise0) act snl jr de poker, ea mine, cit dee exe sk omic face po puis ai ti ep Se eg Utpct eu gt mre de mre sume o spec ‘Saar nto de poke fn afr de acl gst imal ‘Mu amane dopo de an procter eure a sila, po atone este Sn exteir eare ma pone previ pe firs ti nese postal. Dor rst proces Put he termes, can pits coceni ‘rede rsa ee roves pce consid a ibaa de spn Onroad me Teme etranpen nic pent iil pena ming och te webu so sacs nsf lair eae ni a be a onsdecinat tues bento Joo peat m= Sf Srtpecir mee pont al to tft (pen mine Moun Concept etic ns conto sfma ai Lae Pace El eng pt ch i stint pe ae re melo) sa one tina peree din tn ‘Spat er pcs pret ft gry copa nan Slam tincr cpus evo sc pte pe So cSt cmporament Astle ples epi tv ots 265 cle yoo, ndlet clare perce Ste bear oven mu rps no proenajlde 4 Cae | a nove / 383 0 de procenteneprevizae sunt considerate, de obici fi erori de value, dar acest fat poate consti obarer el, solid, in ea lea prezoersactunil umane. Netra statisti a prevcei eta mane pe biza genetic, neuronlo gi eomportamestuul ar putea reflcta domenil rama dsponibil pentru manfestarea liberi de ‘optine, de larea diz de mpunere a voi prop. Aceast fee oversune eu regrsie mulls principiul ui Heisenberg, formula ent singel biologie i sociale, dar, dsigu, na invoes nel un mecanim asemsnator celui implica in respectva teri 104 Metodele rape gniive Seligman, MLE.P (1994), What you can ‘change and what you can, New York: Knopf. Vedeti Capitelul 7 Pentru o trecere ia revista medicamenteloe i psiboterapilr im potriva depres, 105 Exprimarsadeschiod a sti: Iid. Neti Capitol 9 penta 0 troere in revit, Pentre it despre bolle denims, consulta Wi liams R, Barefoot J i Shkelle R. (1988). ,The health consegu ences of hostility", M. Cheney si R Rosenman (edito), Anger ‘nu hasty in cardiovascular and behavioral disorders, New York MeGrav Hil 106 fn shim, reste prietenoae: Hokansn, J Burgess, M. (1962), The effect of stats, type of frustation, and aggression en vas alr processes", Journal of Abnormal and Socal Psycholog 8, 232-257; Hokanson, gi Edelman, R, (1966), .Ffect of thee so ‘ial esponses o vasula processes, Journal af Abnormal ad So ial Psychology, 442-447. 107 Sondajul recunostnt: McCullough, M, Emmons, gi Tsang, (@on2), The gratefsl disposition: A conceptal and empirical apo ‘gray Journal of Personality and Socal Psychology 82, 112-127 108 Toa a pti timp dupa accea: Emmons, R. si McCullough, M, (2002), , Counting blessings versus burdens: An experimeatalin- vestigtion of gtitude and subjective well-being in daly ite (ne publica, 10 Pe de ata parte, Nelson Mandel: li muumes lui Dan Chit, eo Jegul eae a dat un sua nou sings sociale a confictelar etnopo- Tite, pent ca discuatacste exemple co mine. 110 Toran exist nc o modalitate eunoscutd: Wegner, D. i Zane- ks, S. (1994), ,Chroni thought suppression, Jounal of Perso ali 62, 615-640, 11 lta odtevadintre motveleobigmate: Vi recomand analiza elds ‘To Everett Worthington asupe contoversel pe marine iri——_—____———— a 384 / NOTE near, pe cro gis in Worthing, E (201), Five ters a orcvencan New York Crown, Secnea de fa se Bzzea in tare pre pe scent at tia Nutipp face ver: bid 113 Str de soda fe Seligman, NLP (1988), What cat “ngs and what eu con? New Yor: Koopt Vesei Capito 9, “tie Angry Penon™ 116 Tato sear elaborate McCollough, M. Rata K. Sands. ‘Region, Brown 8 Hight, (99%), fnterpesona fr {rng alos elton I, Teoeal eabaraion ard messi eer Jounal of Peroni and Sata Pach, 7515861603 Lis fama aon a yodat seme de ss pe iS tepembrie 200i patrzer 9 opt ore dupe atc err tive ds New Yorks Watingon. Deyn cazat meu, phar {St mula pin personal dct in col a i Worchington tt Spor a dene erie i acest com. Am um aa ‘Stew pear TRIMa ich anc mois indore Tien acum spe prevent evens iors nse, gc i chim npr cop nepti not, impo Troe mt ite cm, ost ey ark ipo de Aer dans Je aro In itunes mes, penta pea a mi SaSevente able nani ciate tebe tag ei Sar rors, a, roa npr, st istoame diabolo free hd At cn ast gee sunt tua, ‘ee rast popula’ wreazh nou aver. Tresformaca Pops or in npn, Geran fa Unione Soviet so sien ot ama deo etanfomare ae, ub cones ocr, nde ee ina de or. nicer sae en {foment ptt -ma am niices a vag ide com vase ese toi darscum imi ete neces din moive de edn eens 116 Tena dr ete vie Hai, , Treen, Cask Bortowie S Standar,S, Bring, 5 vans, 8.2090) {tof erghees interno on physical and peychosoeia eit, ‘ert petri msl Asai Ameren de Ps Atop a San Franco, nus 201, Pent tose in ei Tomei stad de interven, vee) Thorsen, C Laskin far, A. (198), Sclece un fogvenes interventions: Relec- incandecmmedns in Werngon (i), Dimensions Forgenes Poyehoogl reeachand hog! perspectives, Fhndtpis Templeton Foundation Pea Petra viconvinge EE NOTE / 385, Incapactites dea eta are legit cu diverse boli afin eon sula van Oyen, C., Ludwig. i Vander Laan, K- 2001), .Gran- ting forgiveness ot harboring gradges: Implications for emotion, physiology, and healt, Prychologieal Science, 12, 117-123 117 Ponru cl parafraza pe Roberson Davie: Davies R, (1976), ,.What very gi should know", One-half of Robertson Daves, New York Penguin, 6. PERSPECTIVA OPTMISTA ASUPRA VITORULUI 118 Oprimismul 1 sperant: Seligman, MEP. (2008), Optimism se Fino, Bucuey: Paitra Humanitas, Ete cea mai complet rors ‘10 mare parte din acest capitol este adaptth dupa aceasta near. 119 Exist doud dimensivn esenpiae: In ert eu persoancl depresi- ve, 5-2 mal incluso tea dimensiune,personalizaes, deorece ele {yi asumaadeseoro vink mai mare det arf normal penta eve nimentele neplcute s red e8 au mai purine mente in azul eslor placate decit arf inept 0 fach vind in vedere ef iio ‘scestei cit sunt in majorite persoane nedepreiv, exit perico- Tul unordiorsiun n directives, ef putind aves endings sume o vind insuficient in eral nenorciir i prea multe mei teatuneicind au succes, De aces, aceanthdimensiune a fst mish 120 Sporvea opimiomulul sperane: Acesa este parr] presi, {i mulqumes lui Karen Relvich pent unee dine exernple.Par- usu etins se giseye fn Capitola! 12 din Seligman, MEP. (2008), Optimism se invopa, Bucurest: Editura Humanitas, 121 Ewe important sd integer! dferena: Oare psiologiapooitiva ma ste docitpindteporitiva eactualizt8? Psthologiaportiva are 0 legit filozofcd cu gindireaportiv, darn si una empiric Ere a lui Arminius (4iscutati pe larg n notele dels Capitola 5) st tabaza metodim ar ginires pri defini de Norman Vin cent Peale #evolut din metodism, Pihologiapozitiva ee baele legat yd alegerea bert individuals, arin acest sens, ambele to ‘ori ay rien come. Da psinologi priv exe semnifcativ dite depindireapo- itv, dn mai multe puncte de vedere Tn primal in, glndirea poritva este oaetvitate deft, Pi hlogisportiv, pe de al pare, est legats de un program dea tivtate tnd empiric. fn al dilea rind, psiologiapoztva mu se lag doar deporte. Ea are o balan are spune ci in cha386 / Nore numeroislor ava ale gin pie, exist mente fn care tlea noyaiv este de prefer Dei sa Fut multe stat ere fovcleari pets cu sna, longeiaea, socialite 9306 cen bana mirror exprinense saga chin anaes tuati gndiveaneativa due ao evaluare mai cree, Ate tvaluaren coreth este croc Iegta de ezlate post eatastrofioe {Goma f de exemphy, stain care plots un avon decides ‘erghe\eariile avon, aF obo fim pesimistcu ti. Avid in vee aese benclc, polo pita if propune i obit tunechilibra optim ine gndireaportiva gi cea ney, In al ei- Te ind, multe dnie guile de rane ale miei psbologe po= ive gan psrect a dea her la paren nega car. Paiologia pocitiva este un supliment a pibotogis! negative, dar hvu subst al acest. (Avent not est adapt dup un an ‘eri epublica; Seligman, MEP. i Pawelski,J,.PsitivePsycho~ logy" FAQS) 77. FeRUCIREA LA TIMPUL PREZENT 122 Pieri: Cavay, CP (1979), Collected pooms(F Keeley 9 P Sher ‘ar, auctor), rnceton, New Jersey Princeton University Press Reprod eu perrisiunen Princeton University Pres. 123 Insrraren posts Pea 0 revere In evistl, ede Shizgl, P (1997, Neural basis of wilt esimation, Curent Opinion in Ne tubing, 7, R20 124 fare viet Va recomund eAldaros stadt inesiv al ui James ‘Gleick (2000), Faster: The aceleration of ust about everything, ‘New York Lit, Brown; sical, dar protndal tual i Stew fat Bean, The lack of the long (NewYork: Basic Books, 21, “Ambler ater sublectul paericul impact psbolog al ‘tert imprimate de tcnologlle de ukimi or. 125 Fred B,Byunt Joseph Vero: Opera lr major nepabicat So soring: A proces model for positive pycholog este dest, dap prea ma, devin lcrae de refering Consulta gt Bryant, FEB. 19R0), A fourfactor modct of pereived contol: Avoiding, toni, obaining and savoring” Journal of Personality, $7, 173-197 126 fn presenta goa Tejon, (1923), he mos-scted m0 tin’ fn, Riltenbouse (eon), The second book of modern tere, New York: Houghton-Mifin, 127 fees! grup dat mul: Langer €. (1997), The power of mind learning, Cambridge, Massachusets: Perseus. Ss ae note / 387 128 Mediate wanscendetal cele thc Pen itn fea despe bens cognitive leeds oo I crue i fon Kabst-Zinn (1998), Wherever you go, thre you ae, New York Hyperion 129 it mete el pone Levine, M. (2000, The Positive pyc {ogy ftom ond yo, Maha, New Jersey Ebi, 130 ponte aie dc memes Dail Robin, rote ‘orem a Universita in Georgetown, mm ls pnt na indmat se nr Aten pial pe ara 10 in tea lcm) ya gener, on cha ptt liste. silo pik in pie pre gous pale! sean moderne Ueto hiro Astle rte i 8 rm ‘alos ire Uso, 1.0 (9K) Arte tis, Loe dr Basil Blackwell. .Dar poi Aviso! sve nl at {if rman ceva cre bi pt sins do {clvtate gs enol, fice un here pets lee lace inert ice on hcra de dnl a= (yp. 105) (tac fur flstone pests expla decir de Smpensemont plc ove ss de Ryan, Dos F200) ‘Ontapins and human pola, Ane Review of Prcholog 31,1812165 Ce min, ons actin in doen ‘ido ine nor donee wo concent enya en til, fn sont eadaimnice, cre we enced supa ersueithalintea sana sorlaren sana ut ar {Cimon ile ete de Cra RY de coli eh Ace ti explrt problema sti de inn context abort ure tsa eo lanl neg wi Bands ot pe ie Inari en deers s nen debe dare ind un era Al plcri ca peo hp pent perce, creep ing ‘etaviel pte yc (998).Pocolpeal el-bang inode, Caron Dicom Peal Sens 39-108 ery cunu sud aor cement udm de poe sna yd eran compl, See i onier even, a ‘xpicaes on ene’ ig neces elas de core Xml lemme Mai cri, prefer core llr oon leer ost omar eexmpenssar mole 131 Conta devneb a Mie Ceti (199), Flow, New York ape Ace es dejo care deer, don flu cate potema conpanter mor Erempele mae sone dn care—— 388 / Nore 130 Alegrea constant a plcerior facile: Un dite probleme im potante pe care trebles lo rezolve piholgia social est deter- Frinaen motivudu per cae Hinfele wane aleg eu tit de mula ‘uring perl in loeu activi despre care fi foarte bine fale vor duce in slave de flux. De exemple, ss foarte bine cc find biogata Ia Lincoln fm sara asain le wit base ‘ol ita ino stare de flux, $i toms, gansele dea mat ita la base ‘all sunt mamas Exist ase fact principal care ne tmpiedics Salegem recompensele morale, dar acetn sunt trata lola Re- ompensele more pn consrangeri:implic posible cx ls necesitaaptudin, efor i dseipling; produc shim: pot ‘Ge natere une senza de anatate; gi micyreazAsansle de se Svat a llor operant, Peele, nu mai vorbin de stat ‘esi in aa televizorai, sunt inflenate de eesti factor inhibi for into masa redush sa chiar del. 133 fn ulm piracect dean: Consulta Seligman, MEP. (1996), The “optimists child, New York: Houghton Milli, pent o tecee in ‘vin a datlor sia teorilor despre epidemia moder a depres Hor Vedi spp. 248-209 din Seligman, MLELP, Waller, E. $1 Ro- ‘chan, D- QUDI), Abnormal poohalogy, New York: Noto, pentru 6 al tecere in revista go bbliografi deta 134 Exe mai yor sd spanem ce mu o produce: Kessler, R MeGona- ile, KZaoS, sali (1994). ,Lifetime and 12-month prevalence DT DSNEIIR psychi disorders he United State: Results fom the National Comorbidity Studs Archives of General Psychiary, 31,819 138 Teoria mea ete ei; Const Seligman, MEP. (1996), The opt mite child, New Yor: Houghtar-Mimin. Veet Capitol 5. 136 Tneretal a ecepionat Sih. Eliot C. 2001), Hollow kids ‘Recapiuring the soul ofa generation last othe self-esteem myth, "New York! Forum. 137 Bee foarte placut bel un cocktail Csikszentmialyi M, (2002), “the el ofthe extteme", in. Brockman (editor), The nex Sears A science forthe ist half of he twenty-first contr, NEW York: Vinge 8, RENNOIREA CAUTATLOR $1 A VIRTUTLOR 138 fnsusi Abraham Lincoln: America colonial. secoeloral XV-ea sia XVIl-leaavea ovine rigid seve asupr carctrali gt 1 ation umane,viziune ve provenea din telogin puritand, cars, Nore / 389 ln ind i, uate mastredatort Ii Lathe Calvin, fn cada apo- logefilor moder, aeste dous eoiere monumentae ale Reformel sredea cima exist nneluncazo liberate de vin. Doar Dum ‘nezeu ofr gata diving, iar arent mu participa gma pot spar tiepe la acest proces. Nw poi opt n nck wn fl penta ssigurs ‘us loc inti pent a evita ful ial sora If esto seisa cu Ttere de nesters deere Dumnerey, in momentl cea. Jonathan Edwards (1703-1758), teolog puritan de frum, arma c, desi am putea rede ci sntem beri, von nas este ttl sbordonal de ‘endenie cazale. $i maj ru, atunci cna! ne exeeitim drepal de ‘ontune liber, optim, inevitab, pentracalea peal "Agtenumita ,A Dosa Mare Terie” del nceputlsecoluli al “xls sutnes, tom & persoancle de caracer a tendina de a lege vinta, ar aranezeu lew recorpensain trite. La acest erase refers Lincoln cind vorbeste despre ngeri buni a at riinoasire mane” Persoanoeipite de caracte tind sh aleag rl, Jar urmiileatitdin for plcttoae sunt sri, beta, vile, in cele din rma, iad, Din punct de vedere politic, spre deosebire de ‘monahile din Burops, America aconsierat ci are misunes de a ‘2 prevcupa de eaacteral bun, constriad ate regatl ui Dum ‘ezeu pe pimant. In calitate de pregedint aia aes, Andrew Jacks ‘Sona spus. Cred ck onl poste fina; el pote fi inzestat cu tot mai multe cali divine; age, va jange sais cracterl tot nal asemintor cual ui Dunmnezeu 8B stp pe propria das- tin" Dae a Fi itn Europa, ou un secl sau dous mai devreme, cestecuvinte a ds pe Jackson direct pe ag. 139 Aeestia au sgerat cd: Kaklck, B, (1985), Churohmen and plo: Sopher, New Haven: Yale University Pes, ma ales Capitol 15, 140 Enuciasmul manfesat de: Def ate tendine antisemite, consult ‘Cuddy 1M, (987), The ordeal of cli, Boston: Beacon Press, Tere care sun e8 Mare 9 Fred ofed seuze pentru compor- tamentl sciviizat a imigranioe Ri de pogromurile din Europa de Est eaoferdointerpretare pall a mess implicit al in {clr sociale 141 Sociologia me represintt doar o loviaad:Weeae& orice perso fexpust unor con mizere devi rit i dovina rea repeezit ‘sega egalitarsmuli ameicn, ia erie crea dus I pari ei ‘nt foarte veoh, Delaraia de neuitat lui Thomas Jefeson pro- ‘mula doctrinal Jon Locke, conform cei caren sunt ere ti egal, Petra Locke (1632-1708), acest dee fae oii In {worn cae spane ck oie cunoasere vine pei inemedil srr———————— 390 / Nore ‘Neat fir nan fl de informai triim oseeven ita tide senaai, Aces senrafi sant ,soeate” in tmp sui spat, iar soci fac legit neuronice Tie senza ~ayada, ot =e ‘roti, tt eca ce unten reprezin deci 0 acumulae de 80 ‘hn renlate din experene, Pent a flege atte une per fone ia se poate dispensa de poiuile ex mare incareaturk de ‘ator! morte cu arf garactrul mu rebule st caoastem deci ‘eu denpreperiada de forse a persoanel respective, Asada, ‘unc eénd psibologis fst adapt intereselrsociologei oath fi derveltaea behaviorstnul, i impul Primului Rxbei Mon- “a, misionca ci devenitaelegerea moduli tn eae omen in- Spiriniu-se din medil lr socal vat st devin exea ces 12 Gondon Alport, autoruls MeCallough, M. si Snyder, C. (2000), “Cinsical sources of hums strength: revising an od home and ining new one Journal of Social and Clinical Paycholog 19 1-10, relteaz povestea lui Allport. Consaatsi Himmel, . (1986), The demoraiztion of society: From Vtoran vires (mo der valtes, New York: Vintage 143 Spr surpvndeeanoasr:O limita a generat vittro ‘icte de Dabsgaard ste acca tote culture, ont de rs pine a fi sunt arate. Ling ne spun e,aeur patra mit ‘Be ai inte panoplie erased aves oradacng comund im bite wort in Aten in India nein complet independente uns tle ala, Greaca i samerta au ridin’ comune i este posiil ea Buddha yi Arsotel sf aato viziune asemanatoareasupea vir flor doit most lor comune. Testarea acest tort va ic {ut pein anaizarea alent a virtaor din cultuile neoesdentale ale Tumi, care provin dor din trai Slozofice i Tingvsice cu ade ‘ra independents Toate institu de psibologie pozitive sustin Tel de creer, Ceea ce pot sfiena acum ex ceri est fap- {ule injelepti cores a scales per In privinga esr se ‘tt te mlamese ii Marvin Levin glu Dan Ben-Amos pen- tru acest argument, Lad Aue ne prem lamar de ce sa aftrmat: Wright R. (1994), The ‘nora nina: Evlationarypayechlog and everyday ie, New Yor: Pantheon. 9, CAUTATLE CARACTERISTICE 145 Exo ifevent ire: Mecil al cinta al Finalelor NBA din 1997, fmpotva echipei Utah zz, 1 unie 1997 Nore / 391 146 Pe ser ne sii: Din paps intr, palo 81s tin nsf stun nd stm maton ani ear eke hearer dergut tncnd sei elves ‘Grn (ou ragintvnoat ete vorbe de prope nosis tin), Iefleien exe o emote porv cre conoidene ate Dorive de oi w mate, saan, probsbtaten ptr ss {ora pe ind deagostl, vine sain sunt emo aeptve, pin ‘Sr vel native de vin ut pepe. “inp desc de an oreo vai sav mim fp tuted uel cin pot iit ca num (consist) pin compote ite rin pts cr alse no Ded va ao Ae dla cast cia en etvnr voce ar, nt ma ese So acel Dr Gach vbr cee sunt pene a contracts pu Fibe Gin sseja ut stint extern, cam a fo lumin potr- Fit) nave ea, Dor sce ohare, am a ctl voce tie. pot split vu peep, cr ae pat etn ‘Seal corinne, co se @ contents pple Dro nan motos ee calc pu fi modsate exact ea ail prin ecompens pe ‘aps Ocul opt sus sk defini einen po erst bun, dar inph, psi umand ete dott po dor Scene onve, cum arses, np im care tu mein dea conoid cele pov de vince decure din Cavucterl bn: pe de a parte, eof negative, em at ez tl rune vnc at meio ex pedep stele negative Soin oe 147 Af persoand vimoas: Hi mules li Crs Peeon pent Crmstoaron ober: eis o dizi a sien care ne umes ‘Chop de om un, One persona vrs xe ea cre po Seaton vege vito pina niciun ve? Nucred tne oti flosm an rer nesdest mastoid ind. Cae sterol vic In exerara vine? Unis ine pron rit in pili negatva secaui XX ane ze cn fon, omen cu un eve Graver sot nov fel lr pret ioe sche resign sacha sftopsologt pronde. Un subetcoman eat contemporain dsr, este tonsprarea mos une perane despre cr sepreipune chet tu pin aczai (ere po fader un) de forma: ese Janko evutn cp neg, Mikal oko ee aryEE —————————————— 392 / note. Hats ingle soi Jimmy Swaguar a aplat la servile ros tituaelor Clarence Thomas a hari sexual un coleg de servi [Afl de revel sexuale se vind extrem de bine, Dar scandals th tebui se limiteze ln ex: pndi-va Ta actzatilleadusesena- toruli Joseph Biden cf ar fi plagiatdscursurile eectorle pri ‘ena din 1988; a Ja Zce Bai, Kimba Woods Lind Chavez, anid guvernamentl, care au fost scuzai cv au pai im- porite pen mengerele lor ola Albert Gore, despre ear sass ‘har fi min in leptur cu relizaile sal, la George W. Bush, care ‘fot prin iat a vol, iil Hillary Clinton, cae alu mita ‘pentnta senna grater a ob Kerrey, condedtoral militar di Viet am i cari soldat au eis feel opi, i aga mal depare “Aeeat gen de povesti ne stimese curate, dar, tn acelas yp las ca un gst ama. Toate persoaele porenite a fiat tule dnte cele gave vir ~ dact mu chiar pe tote In eau in ate scuafile st edevarate, dovedese ee oare cd acta mu sunt ‘amen bun sa virile Tor sunt doar set impotiva vitor ti provi din acest? Ag eas wd dove clare ale lanl et- tral inainte de a eatogorsi manifestrie bund umane e8 ‘Simple rlur sau pretestr. $i aproape niciodats na exist astel ‘de dove Inieadev, element commun al eestor exemple, na "ade pejeala orient, este un uit tip de coretitadine din par- ten vinovatl, Adeviratul pact ar puta sn fe ce evident, cb Tips de autetcitatem patos. Compara disprefal pe cae i ‘simi stune nd sz ast de povesi absent acest ds- fret clnd citar, eu ani in wre Jimmy Carter a reeunoseat va eat in inmeIa, drind- le fem deci sai a "Simi an un argnest consider earatealc find prvalent, Jarnedovedira une! viru into anu privint nu dovedest petsoana in enzi na poste avea sau manifesta alte cali, c8 mu poate fo persand virtoas, fn timpul senéafuli cu Monica > ‘Wins, presupun, pe baza sonajelae de opine, cto mare parte din public amencan $- ut dincolo de infideitate fui Bil Clinton ‘shir dincolo de psa st de ones, la actunile meritoase pe fare lea intrepins in eaitate de conductor. 148 sel. ponsele fide eds: Masur de sigurang in eaulflo- ‘ini armelor de foc: Instruct disponbil online, la wwr.darwin- ‘ward. comvdarwinvindex_darwin2000 hm 149 Spun -aproape", deoarece: Turnbull, C. (1972), The mountain people, New York: Simon & Schuster. ee Nove / 393, 190 Amales acest crite: Pormulare pretentelo via bun care ‘wanscendesistome de valor radial dfeitereprezint oadevirata provocare. S-a dezvolat literatura ura, care documents di Fert valor fandamentale din Faponia (in cre oree sd o via {if inofensivirepezintao ambiie modi) din Sttele Unite (in are ores si duc 0 vat independents” este, de asemenca, mo- ic) Formulares mea ~folosiren nic a calitiilorearacterstce {in domenile principale ale vie, pentru a ange si avei eit mai mule recompense morale 8 obi fries autentid) ~ ered ‘esto adovarat ndiferent de clr, din moment ce calle sunt ‘nmniprezente actin culture colocivists, et in cele individu liste Un punt de pomiefeostr este ucrare ui Ryan, Rf Dec, E2001), ,On happiness and human potential”, Annual Review of Payehology, $1, 141-166, care tec fn revista iteratura despre fe- rice, aga cum este viru aceasta in difeite cata 131 absorite pai: Cora interest ar tebui sf inceap cu era ‘a Tui Kashdan,T, (2002), ,Curisity and interest, nC. Peterson ‘9M. Selgman elitr), The VIA elassifeation of strengths and vir ‘es. Mansersul este disponibil pe wow postivepsychology.or, pentru 0 tecere fn evstt complet a domenillr de cuioztat Snteres 182.De exemply, of luerdtorl posal: Nv ar wei sb gnorim aume= roaselepersoane cae, angajindi-se, au norocul fie lite pen teu-4i ols celta precum placerea dea fava. In acestecazui, respectvacaitate primeazi i faptul eh vi pute fstiga existe folosind-o va avanajaza. In Capitol 10, voi dscuta despre ¥0- ci, ese pe cae ati continua si le face chia dad nu aif pti 153 Acesta este aspect important: In early Jahods, M, (1988), Current concept of postive mena health, New York: Basic Boks, scot trad este nui orentarea spre reat, In cate ui Ellis, A, (1962), Reason and emotion in pehotherapy, New Yor Stunt, care se discuta ce este de fap satatea minal, aceast Calta ete descrst ca ind neconfundares donor ya nevoilor| usta de fap nghidarea viet dupa ceeace a webu feu, ci ups ratiune. 14 Jnventvtatea se mai mameses:Catea ui Robert Sternberg repre int ea mai bund srs petra aceast clita: Stermber, Por sythe, GB, Hedlund, J, Horvath .A., Wagner, RK, Williams, ‘WM, Snook, S.A. i Grigorenk, E-L. 2000), Practical imeligence In everyday fe, Nw York: Cambridge Univesity ress.394 / nore: 155 nligeme socal represn Carder, (199), Frames of mid ‘ay of matte mages, New York: Basi Boks Mie Jeet atv, (200) Poa ities elie Wiad monet megane ht nligens nC. Pesan SM Scien ei), The 4 casficntion of stent ond i= ter Marr Spl pe ado wa postive 1s Dut fu os Gove, D195), Emotional melee, NEW “Yas Botan fr nln il esa est con “ie yeti butte ale cali, Consider i> ‘SMoena manatee nana pent ater contig pubis, teri deme cr ic. hte St ser despe pre ale componese 1s7 Oumar Catp 1 decapet Ornate Calyp 2000) Stadt reoure gue, Nera: At Bik eae inn (201), Now dcover ow segs, New ‘Yon Fee Pres 138 Ponte lpn: rome de cet li Bale Stung att, Sierbere (1990) Vila (193) au oe Neu etna port spre wet concept, evev anti. Das Shang UM, Ge), Winn Atos it) anh in and vit od excel dme= at me 3a C99), Widen Pike ede Cand, Msssht Harvard Universi Pes Sere Cet (199) edo snare, rains, nd de ‘loc New York Cambie Unversity Pres . 159 hme Vig eepcs Sat ih Ste 22) Coane Meoern Setigman ibid. gi Monica Worn, Vis Casi th Counge” (ND in Potion Seligman hi 160 Netupcorcaidrtncl rapes: Par, D: (197), ‘Sota enn Pow Paar ond Poche I facta 3. 190), Farin comage 2d) New Vek WH Frenan 161 Gngulpiologic impli: O"Byme, KK, Lape... Patan, aut 100), Bling thoy of ore preciso cha $c rare rset la Congres Amal a sz Arse SC uttogle Wathingon, DC. Step, EE. (1984), Courage: A sere eat nepatenegysian eons Sc ence In Matcne, 150, 381-36 on ance tc ne Shen, K. (202), Auton eaesv inc Paco .Schgman ei), The VIA las ———————— Nore / 395 cation of strengths and virtues, Manusorisdisponibil pe www po- siuvepsychology.og 163 Categoria bunatai: Post, S», Underwood, L. si McCullough M. (2002), Altruiaatiristic Toverkindnestgenrostynurarance! ‘arlcompassion, In Peterson and Seligman bid 164 Selly Talo desere: Taylor, S, Klein, L, Lewis, . ali (2000), _Biobehavioral esponses 0 sues in females: Tend-and-betiend, ot fght-or fight, Prychologieal Review, 107, 411-429 165 Pa este uor 3 rerun: Giligae, C. (1982), In a different woice Paychological theory and women’ development, Cambs, Mas sachusette: Harvard University Pres; KohDberg,L (1984), Essays ‘onmoral development (ol. ): The nate and val f moral sa ses, San Francitco: Harper & Row. 166 74 pute’ determina: Roy Baumeister este euoritate namie una ‘in domeniulavtoreglir, El afr ct aceat este vratea cea mai important 5c, semenea ni meh, este epuizabila. Baurels- ter R i Exlin, (199), ,Peronty and soca lations Selon ‘tol as the moral muscle Journal of Personality, 67, 1165-1198 167 Reuse foarte bine revise: Haslam, N. (2002), .Prudenee In C. Pateron si M. Seligman (editor), The VIA clasfeation of strength and vires, manors dsponibi pe ww psitivepsycho logyong; Emmons, RA. 4 King, LA (198), ,Confit among per sonal srvngs: Inmet nd lngtem mplens fr pychologial tnd physical wellbeing’ Journal of Personality and Social Poy ‘chology 56, 1040-1048; Piedman, HS, Tucker, JS. Sears, ‘Tommlinson-Keasey C., Matin, LR, Wingard, DL. si Crigu, MI. (1995), «Psychosocial and bchaviorl predictors oftongevity: The ting end eat ofthe «Terie, American Pachologs 30, 09-7 168 Dar ide insfleie: Hai, J. (2001, The emotional og and its ‘ational i: A soil initionist approach to moral judgment", Poy ‘chological Review, 108, 814-834 169 Cemimunaide ata: .Your Song’ de Eko Jon gi Bernie Taupin, 1968. Robert Emmons este cel mai vee cereetitor din domenil recunostnjei Consulta Emmons, R(2002),,Gratitde nC. Pe- terson iM, Seligman (dito), he FIA elasificaion of sirengths ‘and vires, mansscis disponibil pe ww. postvepsycholo.one ‘McCollough, ME Klpaick, S, Emmons RA Larson, D. 2001, Grattade as mora affect", Peychological Bulletin, 127, 249-26, 170 Daca vt astept se uimpe: Seligman, M. (2004), Optims ‘mal seven, Bytes: Bitte Humanitas396 / Nore 10, MUNCA 5! SATSEACTIAPERSONALA 17 Inadevdr bai ma pot ump: Leona, D. 2001), cher dant hai wha, New York Tes, B91 172 Dar ednd agatha prope et morentle si devin units em a a 173 Special ding tt tp se, R, Salva, Wt Swish Tipton SM (18S Habe of Bete isalon and commitment in cnerican if, Nev Yor: Harper Row; Wraesniowak,A MoCauley, CR, Rozi, i Schovare, 'B. (1997), Jabs, ears and calling: Peoples relations their ‘wor, Jounal of Research Personality $1, 21-39; Baer, RLF (191), Meanings of if, New Yor: Guiifod ress. 174 Ui mee care consider: Woesnowsk. A Rodin, Ps Benet, Con), Working playing and eating: Making the most of most moments nC: Keyes 9. Haid (dtr) Fleohng The post {Re person and te good Ife, Washington,DC. American PhO. logial Association. 115 Oenlde sere din: Wreesnewaki, A, MeCasley, CR, Roe Zinc 9 Soha, B (1997), Jobs cares al callings: People's felaions to thelr wos Jounal of Research in Personal 31, S153. Const si Wraesniews, Ag Daton, J. 200), .Craf ting aod: Revising employes active craters oftheir work “Aeademyof Management Review 26, 179-201, Poveste ds lx deo teu col de dou incident, Unul ete moat i Bob inv cal niva fost ltt de Ary Weresiowsk 196 Sond pita vit profesional: Din Wrasniowsi, A, MC wey, Ce Ron Pt Shwe, B (197), bs careers, and al Tings: Peoples relations to their work, Journal of Research in Personality 31, 21-33, © 1997, Elaeier Science (USA) reps cu permisunes era 177 Sia a fost ema" Coben, R.C. x Sutton, RL (1998), “Chon asa source of enjoyment on he jo How basis sh ‘demeanor and personal discloses nA, Wagner (ei), ‘Kévances in quallatve orgentaton research, Groevich, Cone: deat ha Pres. 198 Se interesea de via Bolavali panda ined membrilr fa ale. Benne, P Tamer C-A 91 Chesl,C"A (1996), Exper tursing practice, New Ya: Springer, icqes, R. (1983), the ‘need mensions of caring wrk Cig sb sacral practice and ring as way of eing Musing Adnan Quarter 7,110, — = Nove / 397 199 Si.au eansformat Fine, G.A. (1996), Kichent: The culture of es- ‘aurant work, Beekeey: University of California Press 180 Vite ce face. In aceasta povestiz, nme gi loci a fos shim bate, pentru 1 proeja pe adevirtul Dominick, 181 Sor ou! eschimos urmeaad:Csiksretraaly, M. (1997), Finding flow, New York: Basic Books; Cskszentmihalyi, M. i Schneider, B, 2000), Becoming aul, New York: Basic Books, 182, cel pun, voiam doar cereale Quaker Oats: S-a tea ca Visi ‘modem s ib o problem grav din eazaabundente de opin sponiile. Iyengar, Si Lappe, M. (2000), ,When choice i demo tivting’, Journal of Personality and Social Paycholo,79,995-108. Ini sti de tai 5 consaat exit probabilitte mn mare x participant sf cumpere dulce exoie gi eiocoat find tunel ind aveau 6 opiuaidecitatuni cénd aveau 24, respectiv 30 Schwarte, B, Werd, A, Monterosso, J, Lyubomirsky, Sali Diversifcarea in rapor eu gadul de satisfaor este ochestiane de alegere(manuscrsnepublica) pe ere o aver de infunta. Ce care prefer diversitatea Ii tres vata chtind cea mai bund variant Pent orice, spre deosebire de ei cae opeaza pentru satisacere, ‘molnindseeu cova desta de bun" Se prec persoanee orien tate spre divestate suferk de depresie, insist i esrte, 183 Peste 60%: Colo mai peecis statisti nationale er de 62% (NELS 1988-1998), 184 Subsriw fa expresia: Csikszentmibalyi, M. (1997), Finding flow (61), New York: Basic Books 185 Ewe tore disractiv: bid 186 De ce sunt avocati att de neferici?: Adept din Seligman, M., ‘Verkuil, Pi Kang, T (2002), , Why lawyers are uahappy”, Car doze Law Journal, 23, 33-53, 187 Tras, nema sondaj recent: Hall, M, (1992), Fx poll finds a tomeys aren't happy with work" 4, Daily Journal, 4 marc 1992, 188 Din 1999, asoelati: Acest luna se ali incepind cu | ianuaie 2000 gi const into acs slarial de 125 O00 de dolar, plus un bonus minim gaan de 20 000 de dolar i un bonus soplimen: ta, icompromifitor de $ 000 pot La 18000 de dois anal New York Law Journal, 27 decembric 1999, Numa din 22 dovembtie 1008 al Ne Tork Law Journal rapota ck frma din Wachtel, Lip ton, dat bonusur de sri dean in valoare de 100% dnt si aru de bod. Asoeigi angi prim an esta 200 000 de dol pean,398 / noTe 189 afar ce fal sn Sil, P (199, On bing. happy ‘ally, and ete meno ofa nap, una, nd une cal profesion’, Mander Law Revie 3,87 - 190 Cercle efeuate a Univer Jos Hopkins Eaton, WW, ‘antony J.C Mandel, WM. Garon, R.A (1990), .Oceupa fiona the promtenoeof mejor depressive disorder, nna of ‘Ocespaionl Modine 32, 1079-108 191 Rate divertor: Sop, G(r 198), .New York pl finds hon sain in layer peronal lives", Aslan of ral La veers of dmerca Arcos serch Soo dinre vest Svar 18 fiat ines fs un feo care acon desma casio lo 192 Siavocl giv acest ura: Cosa Heinz ai (199) ok Ser and thi ssontents: Findings ro a survey ofthe Chisgo Bar dln Law oural 74, 733 193 Behe NB psimise Costa despre oninism spot Se ropes in Capito! 9a ei Seligman, MP 2008), Op mama se fa, Bocues, Editar Heats. 196 Gone psi Sater, 1M Menai. 9 Seignan MEP {caw schol perfomance pedi explanatory" Sonal Scenes and he La. 13,11 19 Pesimismul est priv ca Chibains oxo cali preci pete tin deel catalina no tala de perp ore potential prc, ats in domen! ga irate naar not celta context input J ede Toma, peregem eaters porivece nd oni tro rela tin geese amie. Virufe genuD cele ma bsicte tepointacarctertile portve gonerae aprecate lanvel nr ‘eral, Calle ec) rerezin cl pen ogre vii Jnr ce se repo pote. dvese cular dea ng or ‘Rice ul) pec sr pore, a uma inane thf context, ci ar nda american acest sn negative Inmate ate contexte Radice su stu cred I rss Teun rune! de succes care poate fi evaluate items Gallop Sengtisinermsires, Afar, pesinismal extem pear ine nests avocafiamerican de soes eo ing o tas cae trea cle eben dmenil ea amin ots mse de- {ul de general pnt af alificats dep cali su vie 196 Bui oeombinie:Karck, Re, Dake, D. Mare, Atom, ‘hos Thoorely (981), Job dso atade, job demand, nd ae - - aa note / 399 cardiovascular disease: A prospetive study of Swedish men", me ican Journal of Publi Health, 71, 4-78. 197 Barry Schwartsdsage: Schwa, B, (1994), The cows offing: “How marke freedom eres the es things i ie, NewNorke Not, 198 Mute rm de avocaturd: 4 hour days? Sse lawyer say eno" ‘New York Times, 6 octombrie 1999. La femele mar de avoctur, 44% dintre noi asocit igi du demisi in mai pin de rela. ‘Articollairmagiea principale ime de avoctur din New York ‘format comitet petra ga da seama cum si fach pe inert vocals rim fect 199 Mai mult activate pro bone: Pera list ma extinss de suges ti sim proaste, consulta Lawyers" quality of life", The Record “of the Associaton of the Bar of the City of New York, $5, 2000, 200 Gini la crajal ui Mark: Pete a a eurent co anaizs pe ‘emia carajuli in contextlafaceilor, consulta: Worle, M, (2002), ‘Courage, in C. Peterson iM. Seligman (editor), The VIA clas Sifleaton of strengths and virtues, manusers disponibile wip tivepsychology og 11, Daacostea, 201 Pasesuneain sine: Van Bowen, L, Duning, D.s Lomenstin,G (2000, gocentc empathy gaps betwen weed buyers is econ ofthe endowment effet, Jounal of Personal and Social Prycology, 79, 65.8 202 a reflec putin supra ,paradosla barker: Too} CCosmies, (1996 Frcnship and the banker's paradox: Othe pathways othe evolution of adgpatins alum WC Rune ina, !M, Smithy RLM. Dua (eta), ,Evalution of social chaviour pater in priate and an", Procedings of the Br {sh deadeny, 8, 19-13. 203 fn sua fica de Diener Selig: Diener, E Seligman, M 200}, Very happy people’, Paycholosical Scene, 13, 81-88 204 bn rindi adulor easators: Mye,D. (2000), The Americar pa radar, New Haven, Conoscut Yale University Press. Capital despre cistovie exte es mai bund sus pe care ocunoe; nurm tou teva paragrae, lose cittle dtl i Myer dee vot si net. 208 inmodsimlao cael principal: Pees.400 / wore. cdg cea negatv, consulta Ris Hs Gable, S. 2001, Toward §pastve psychology of relish in C. Keyes iJ. Hai et {ot Flourishing: he potve pron and the gd i Washing, DC: American Psychological Association 206 Omen esatorits Conger, Ee, G19), Rallies no tld mes: Adapting to change b ura America, iswthome, New York: Aldine de Gruyter. 207 Pshasocolgi care suilazd: Hazan, C. (2002), The capacity 0 Tove and beloved" nC. Peterson and M. Seligman, Te ¥74 Clas ‘sien of regs and virtues. id Net i Sterabey R. (1986), vA tiangulrtoory of ove", Payhological Review. $3, 19135. Taceast lear important, Sterabery firma ea exist tre aspecte aledagpstei~initsea, prsunea yi sentiment legit prin ‘ii, csitora le combina pe tone cele tri 208 Nero sodlog: In Cat cra Kurt Vonnegut num acs ‘pur supericnle grnfallons. acta find diferite dey kars- Soot grape al Tegra tenia pein intermedi unt {vampeters2u cop profind 1209 Nv ene doar chesthne: Castor, instutie de succes? Pe cine fncor st pctlesc? Este rea bine cunoxcut fate insti 8- Sorin eida turorDeneficilor ale emovionalesimateriae si 2 uturorbinecuvdvaror sale evolve, e aft In oa acta ae feo tnsune aproape insuporbis in Americ, Rata divorarir in ‘Aeris bl in 1940, ojumatate dint oat estore jn tind Ia dvr ore actual. Tn ani 1990, era oegistrate anal tproxinatv 2 milion de cise 12 muboane de dvr, sate dine toi cop ces a ra neta nd iexperena truant dvr pete Tar aceasta este doar o component erozun insta cis tov Frosvena cst! in ine exten seadere 41% de ad fi amedcai id nociitor ft de numa 29% scum pati ‘ean np, in moment dea american amin cso, att feel, lt i brbai edstorindu-e i metie cu cin ani ma t= 21 dec expec de ani nud ingwul epee poz exc fata vor din Amer scdzut n med consat dea Ing fbr 199, dar s-ar putea ca sceasta sou feo reduoete rea i doar oconscint a apa tne amid momenta csitori, ‘Ai ptea cred cb acest scadere a nomi de cision ca cme divorurioy, «aman cssorifr garner in stare Gc urlcie evte un corent ment seis neferea vii de cpl, Nore / 401 ‘oi, uerrle nu stau ag; dint cei clear, procentaulcelor care spun ef sunt fare fret in eSeicie sed, doar ote ‘me dint persoanelecsitorit in ani 1970 afimind aes ucla fora actual De fpt,realtata est ck dvorul extemal msi acce- sib dn punet de vedere psibologicdect er cu genera in um ‘Ane cind Iucrurle ma merg bine into elsnici,rupereacomple- tie legturilor cu fost partner i gsieaunei combina ma fe Fite reprezintso opiane mat vail. Agadar, asc muri] Incercior de a salva eassicia, de a accep o iubie alas sub i- velal optim. ea de bas est cl schimbirle socal care a atc pulultimei generat. au avut a relat dstrimarea mito esnicih ‘are au Incepat eu dagoste,bucute si optmism,ajungindu-se lao situate in care ambi partner vid reciproc doa lacie gt cle Aste, ncep is a iveal avantajle stair reli mo- ‘ogame, acum inregistdndhseo rip a capaci dea iubi sa flu, la scara fra precedent. Pentu documentare,vedet Myer, 1. 2000), cts mai devreme, ttn ntee corespanaitoare sees expt. 210 Femeile cave au relat sexale stabil: Cutler, W., Garcia, C, Hug- sins, G. sf Pret, G. (1986), ,Sexual behavior and steroid levels among gyneeologialy mature premenopausal women", Feri and Sterli 45, 496-502, 211 Copill cuplariior ear: Vedeti Myer, D. (2000) tat mai devreme, tot in otele corespunzatoare cesta capitol 212 Dar nu noel si lipsa deprsilsurprind, late rezulave: Hazan, . 4 Zeina, . (1999), ,Pai bonds as etachments in J. Cssidy UP Shaver itor), Handbook of attachment (p. 336-384), New York: Guilford Pres; Belsky, (1999), ,Modera evolutionary the ory and patems of atachment" bid, pp, 141-16) 213 Un numa surprindtor: Roger Kobak rolatear4 aceasts povestie in Kotak, R-(1990), ,The emotional dynamics of disruption in a- tachment relationships, in. J. Cassidy. Shaver editor, Hand book of attachment (pp 21-43). New Yor: Guilford Pes. 214 Nase lnsese: Pein o excelent recere in evista studilr ex- tins ale Ij Ainsworth ¢€ Bowlby, consulta enfield, N, Sroufe, ‘A. Egeland, 61 Carlson, F (1999),,.The nature of individual di ferences in infan-caregiveratachment" bid, pp 65-8 21S Dar Cindy Hazan: Lucratea sade pionerat este Hazan, C. si Sha- ve, (1987), Romantic love conceptualized as an atachmentpro- es, Jounal of Personality and Social Psychology, 82, 51-824 a402 / wore 216 , Model de rua! mame: Veet Feeny (1999) iid, p. 363-365, ‘entra un rezumat al dovezilor. 217 Suntem foarte bai prietent: Feeny (1999), ibd, p. 360. Acest ex pitol confine ato excoleta mocere in revista sechellor dite {elr str fective, care uu fos analzate atl in lborator, et In cereale de peteren cit gi nceste desir romantic 218 Se deosebese de persoanele: Kunce,L, 9 Shaves, P. (1998), Ap ‘stachment theoretical approach to caregiving in mantic relation ‘hips, im K. Bartholomew gi D. Perlman (editor), Advances in personal relationships, vol 3 Atachment processes in adulthood (pp. 205.237), Londra: Jessica Kingsley 219 Femeile nsioave devin: Hazan, C.,Zeliman, D. si Middleton, K (ili 1994, Adult romantic attachment, affection and sex" ro prevent la cea de-a 7-a Conferini Interayinala despre Re- Tage Personae, organiza la Groningen, Olanda 220 In schimb, cole cu tending: Mikulinest, M., Florian V gi Wel ‘A. (1993), ,Attchment styles, coping rateyes and posta paschologcal distress: The impact ofthe Gulf Wa in Isat’, Jo trnal of Personality and Social Peyehology, 64, 817-826, 221 Lafelcabebelsi hut Mary Ainsworth: Caley, Davis, K, Me vay F. salt (1999), ,Reunion dynamics among couples separ {ed during Operation Desert Storm: An attachment theory analysis", {in Bartholomew sD. Periman (eit), Advances in personal re. lationship, vo. $:-Atachmen processes in adulthood (pp. 309-330, Londr: Jessen Kingsley, 222 Dest sunt terapeut: lat refine complete +A. Christensen si. Jacobson (2000), Reconeilablediferences, New York: Guilford Press. Anaizeani modal in care trebuie f- cut distineta inte conte easnice conclaile nerecone Tabi modu in cae pot frezolvateconficteleconclabile. 0 Iucrare despre clsstorle ew probleme man + J.Gotiman J DeCire (2001), The relationship cue, New York Crown. Past conerei pentru comunicae mai ficient i Teptur ‘ma strnse cu toi et pec iui Pent toate relaile uma tne ou probleme Je a cee cu fai la ele cu patencral de vit + J Gottman gi N, Silver (1999), The seven princples fr making marriage work, Now York: The Rivers. Cu 9 abordarepactcd {exert concrete, acest este un manual bine document pen {ea imbunitifirea cisncilrcu probleme. De asemenea, est sin- gra luerare care conine multe statu bun pene csc ere funcioneaza deja foarte bie. Este preferata mea. Note / 403, + M. Markman, $. Stanley giS. Blumberg (1994), Fighting for your marriage, New York: Jossey-Bass. Lucrarca discus modul is care pate deven!asculitor activi i partner aan O apie ge ‘eral foarte flositoare, alia etstorilor eu probleme, da po ‘rvs pentru toate reli intime 223 Urmavind, cele dowd zl ale uni weekend sute de: Gotan, +i Levensoa, R (1992), .Macal processes predictive of later dis Soltion. Behavior, physiology and heath" Jownal of Personality ‘and Soctal Psychology, 63, 231-233, 224 lat ce fue acestecuplrt Gotan, 3. i Set, N (19), The = ven principles for making marriage work New York: Thre Rivers, ‘Ve mai ales Capitol 4 (,Nurtore your fondness and admis tion). 225 Cand i parteneralnostru vee: Gable, S, si Rei, H. (2002), AP- petitive and aversive socal interaction a J. Harvey iA. Wenzel (editor, Clase romantic relationship maintenance and enancement Incurs de publica 226 Ele amoriseand: Mura, S, (1999), The ques for conviction: Mo- tivated cognition n mati eatonsipe”,Peychological Ing, 10, 23-34, Maray, S, oles, Doldean,D. Grin, (200), What the motivated mind sees: Comparing Iriens'prspoctives 0 ‘marie partners views ofeach othe” Joural of Experimental So- cial Psychology, 36, 600-620 227 Cind doi pesimist Fincham, fs Bradbury, T. (1987), pact ofatrbutons in mariage: A longitudinal analysis ‘0 Personality an Socal Pechology, 53, S10-S17; Karey, B. 3 Bradbury, T (20), ,Atribuions in marriage: state or tail? A growth curve analysis", Journal of Personality and Social Prycho ogy, 78, 295-308 228 Din gama lide repli Lincoln A. (20 septembrie 1858) Discurs tino la Socitatea Agricola Stalui Wisconsin, ia Milwaukee 229 Unee let date de acest: Ce mai bun manal pe aseasé tem este “Markman, M,, Staley, S, Blumberg, S199), Fighting for your marrage, New York: Jossey-Bass. Accast sechiune se barca in ‘are pare pe munca acestr avtri, mai ales pe Capioll 3. Con- sult Kaslow, F gi Robinson, J (1996), ,Long-tem satisfying ‘marriages: Perceptions of contributing factor, American Journal (of Family Therapy, 24, 183-170, in ea se aid cn csnicile ‘eric tance exist o comunicare pot gi ncurajatoare” din care deseurajri ali factor negativistalucese doar prin absex404 / nore. 230 Va presns wn scenaria: Markman, M, Stale, S. si Blumberg, 8. (1994), Fighting for our marrage, New York Jossey-Bass. Aces nateria este folosicu permisimes dat de John Wiley & Sons, lc. 12. CResreReA COPILOR 231 Cretereacopilor: Tot acest capitol a fst srs In strinstcolabo rae ot Mandy Seligman. De Ft fost Soi 9 concep mai malt deen deit de mine 1232 Depresia intr cu paring iro spirald: Bower, G. (1970), Or snizational fuctrs in memory", Cognitive Paychology, 1, 1846 233 dees experiment evideniza: Fredrickson, B. Jone, T: 2002), ‘Positive emotions tigger upward spirals toward emotionsl ‘weltbeing", Payehological Scince, 13. 234 Credem i crearea: Young-Brochl, E.s Betbelad F (2000), Che- "shment: psychology ofthe heart, New York: Fre Press. 235 Unele aus! mut Seligman, M. (1975), Helplessness:On depres- sion, development, and death, San Francisco: Freeman. Vedet ai sles Capitol 236 Prin incuraareasucceselor gratuite: Seligman, M. (1996), The Op- mist hid, New York: Houghton MiMi, Vedt mai als Capi tol 237 dees fuera ne swprinde: Blom, L (1970), Language developmen: ‘Form and function in emerging grammars, Cambridge, Massachs- seus: MIT Press 238 Sa fle mu: Daves, R. (1977), One-half of Robertson Davies, New ‘Yorks Viking. 239 Daesteo lume: EE, Comings (1938, ove i aplace" no thant 240 Lauda yi pedeapsa: Aceath secjune este parftazarea Capitol lui 14 din Seligman, M, (1996), The optimistic child, New York Houghton Mit, 241 Parere posit necondsionaté: Dup psibologul Cari Rogers, r- ‘numit pena munca sade pionirst. 242 Negjorare invdjad se nstaweaza Literatura de speiaitate de- spre nejutorarea invatata din cauzalaudelor permanente este t- 1a In Peterson, Maier Seligman (1993), Learmad helplessness, "New York: Oxford University Pres Seligman (1991), Heplss- ress, New York: Freeman. Ambele cei ofr io bibliogafi ex tint itera din acest dome 243 Pedeapsa, i cal in core asooiazd: Consulta volumal editat de B, Campbell R: Church (1968), Punishment and aversive Beha- OS nove / 405 vior, New York: Appleton-Century-Crof, pera a gsi numeroase explcai in cea ce privet eficaciates pteric a pedepse, 244 dnunct edad se dpa acest er Tera mea de dctort a fest ‘nul dine primele studi in care a demonstra ecest cr. Selig ‘man, M, (1968), .Chronie fear produced by unpredictable shock" Towrnal of Comparative and Physiological Psychology, 66, 42-411 Consult gi Copitoll 6 (,Unpredictabiliy and Anxity) din Se- ligman, Helplessess (1975, Sen Francisco: Freetan, pent in = 245 Indeplinireasarcinilor cance: Vila, G. si Vilas, C. (1981), «Work as a predictor of positive mental health, American Journal of Peychiay, 138, 1433-1440, 246 Cel care nu se fasindtogetc:Schwart,R. si Garamoni, G. (1989), Cognitive balance and psychopathology: Evaluation of an infor: ‘nation processing model of postive and negative states of mind” Glincal Pyehology Review, 9, 271-294; Garamon, G, Reynold, .,Thase, M. i Frank, E (1992), .Shifts in affective balance dy ring cogltive therapy of major depeession, Jounal of Contalting and Clinical Prycholgy, 60, 260-266. 247 Eufolosese nt joc numit,Lumea vielor’s Consider ofrecventé mare a vselor negative ae mai mul deco mpl legtur cu do- presi, Privara persoaneordeprimat de vse, fe prin intermedia medicamentelr fe prin interuperea omnlu REM, est efect pe cre I are tratamentulantideresiv: Aga cum evenimentele ne- ‘atve dn impel ile rode depres, cele din mpl nop din is, pot avenacelai eft. Consulta Vogel, G. (1975), .A review of REM sleep deprivation’, Archives of General Psychiatry, 32, 96.97 248 4m descopertt ed: Consulta Seligman, M.E-P.¢ Yen, A. (1987), -What sa dream", Behavior Research and Therapy, 25, 1-24, 249 Dur avind in vedere inutatea general: BF Skinner vt o dee ‘bun cea cei privea pe porumbei dar o ioe grein cea oo Privese pe copi, iar ncrederea pe care am avuto in el in inerefe rma ficut greys In ela cu copii mel. Skinner a populareat ‘slegea fecal” ahi Thorndike i din pot ui dela Harvard, 2 ‘oavins tne teareticini a ivi, ea min, c& recompense ‘uu .raspuns" in ura oeutenel scestuinavea sl consolidere, ‘Aceasta meted funcjonat dest de bine cid inceresn ski de- tenn pe cob st apese pe o manct,dindi-le dupa flecare ap sare o anumiti cenit de mineare. Span ,éestl de bine penta———_—_———“e_ SS ,ti(i‘i‘“‘i OC: 406 / Nore: sn carl animator de Iborator, modelarea comportamentat foraiva este o fei difil, fn primal rng, estenevoie de male crea este neve inotdeauna de multe seevenie de rsp 3 revormpens pena us obfineo performan bun In mod obi, trem acrole deze, pn 0 sui de secvene de apse a feels ofeie a mincarit pentru a putea mode comporarentul tu cob mand. Ina doves, ebuie ale raspunsul cu mare ate pet ca cast asa-numita lege unctioneze:po- rumbetnvor inv ncidal s pese peo manet ev coc, nd {erent Jct de multe evompense ise fe, dar nas cineca ‘un buon aprins pent apm linear, chia daci nu exist ick 0 Tetra inte ciples baton gi pimirea mined pur 3 im- Plas Incep si cluguleasch atu! end a sein, Rarer se in- Timpll cata parte sit lb zei de cazit de a recompense vn ‘Comportement spl; n aft dena, pase nici mi poate per ‘tite ie at de pretenfos in cea ce privestergpunsurile pe care ‘Sie recompenseze yi cele pe cares le ignore 13, RECAPTULARE 5 EZUMAT 250 bn sprain dams cae ange ‘ure crmele nee ye platens Je pe uma aor ‘apc Iman-ven wgnpll cae se alge cu ope ‘tea rege uring vita 9 ugh Imagini wo tron ee eld pa iv

S-ar putea să vă placă și

• Curs 6

  

  Document29 pagini

  Curs 6

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• Facultatea de Științele Comunicării Și Relații Internaționale

  

  Document171 pagini

  Facultatea de Științele Comunicării Și Relații Internaționale

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• Facultatea de Științele Comunicării Și Relații Internaționale

  

  Document111 pagini

  Facultatea de Științele Comunicării Și Relații Internaționale

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Roxana Maria TENEA

  

  Document28 pagini

  Roxana Maria TENEA

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• Facultatea de Științele Comunicării Și Relații Internaționale

  

  Document99 pagini

  Facultatea de Științele Comunicării Și Relații Internaționale

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• LP Sindroame Cromozomiale - Cazuri Aplicate Roxana

  

  Document10 pagini

  LP Sindroame Cromozomiale - Cazuri Aplicate Roxana

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• Manual Sem 1

  

  Document79 pagini

  Manual Sem 1

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• Morfologia Plantelor Botanica PDF

  

  Document201 pagini

  Morfologia Plantelor Botanica PDF

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• Algoritmi de Sortare Si Cautare

  

  Document55 pagini

  Algoritmi de Sortare Si Cautare

  Iulian Iulian

  100% (2)
• Tehnici de Terapie Cogni

  

  Document192 pagini

  Tehnici de Terapie Cogni

  Iulian Iulian

  67% (3)
• Les Poudres Propergols PDF

  

  Document131 pagini

  Les Poudres Propergols PDF

  Iulian Iulian

  100% (1)
• Dretpt

  

  Document41 pagini

  Dretpt

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• Fiziopatologia Glucidelor Final

  

  Document5 pagini

  Fiziopatologia Glucidelor Final

  Iulian Iulian

  Încă nu există evaluări
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5796)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (400)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (589)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (897)
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (74)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (842)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (266)
• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (345)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2259)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1091)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1713)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1016)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1938)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1840)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (122)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2519)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2104)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4610)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (792)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4201)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)