Histologie curs 1- 03.10.

2019

Tratat ross

In substanta cenusie sunt identificate 14 milioane de celule nervoase=neuroni. Desi numarul de celule
este imens, nu descriem in organismul uman decat aproximativ 200 tipuri celule differentiate care ating
stadiu matur; aceste cellule, pe baza unor asemanari structurale si functionale se asociaza si formeaza
tesuturi, asociandu-se in doar 4 tipuri de tesuturi fundamentale: epitelial, conjunctiv, nervos, muscular.

Tesut= celule+ material intre celule (substante, molecule, structuri eliberate de celulele
tesutului)=matrice extracelulara.

Tesut epitelial

Organizare= celule + matrice extracelulara.

La nivelul tesutului epitelial matricea e foarte slab reprezentata, celulele epiteliale formand mase
celulare compacte, celulele sunt unite prin jonctiuni si sunt foarte stranse. Intotdeauna un epiteliu are 2
suprafete:1. o suprafata orientata fie spre mediul extern fie spre cavitatea unui organ si 2. o suprafata
orientata spre un tesut conjunctiv, adiacent epiteliului si la care tesutul epitelial adera printr o structura
acelulara bogata in proteine si glicozaminoglicani numita membrana bazala. Tesutul epitelial nu este
vascularizat, fiind avascular. La nivelul lui lipsesc atat vasele sangvine cat si cele limfatice=> vasele nu vor
invada epiteliul, hranirea sa se face prin difuziune, traversarea membranei bazale si a spatiilor
intercelulare pana ajung in celule.

Exceptie. Exista un epiteliu care contine vase proprii, localizat in urechea interna la nivelul peretelui
lateral al canalului cohlear, la nivelul melcului membranos numit stria vascularis. Prezenta acestor vase
sangvine asigura rolul unora din celulele adica de a elabora un lichid aflat in melcul membranos adica
endolimfa.

Mase de celule epiteliale care intra in contact cu membrana bazala dar nu au suprafata libera se numesc
tesuturi epiteloide (tesuturile endocrine).

Celulele epiteliale se asociaza, se grupeaza, au forma unor poliedre, si au o mare diversitate ca forma:
celule epiteliale

1. turtite(scuamoase, pavimentoase),
2. cubice,
3. cilindrice(columnara, prismatica).

Au forme nucleare diferite, care corespund formelor celulare:

1. turtit,
2. rotund,
3. ovoidal(correspondent forma celulei).
 Limitele dintre celulele epiteliale nu sunt evidente la MO. Din acest motiv examinarea nucleilor
este o cale indirecta prin care putem sa stabilim forma si numarul celulelor epiteliale dintr o
sctructura.
Mare diversitate ca functie:
1. formeaza invelisuri membranre,
2. acopera intreaga suprafata a corpului formand o bariera cu rol protector si impermeabila,
3. captuseste toate cavitatile inchise ale organismului cu exceptia cavitatii articulatiilor mobile,
4. captuseste toate caile de comunicare , arbore traheobronsic, cai genitale, cai urinare,
5. formeaza un invelis la nivelul organelor, fiind de obicei inconjurate de un tesut conjunctiv
protector care se intampla sa fie inlocuit de un tesut conjunctiv, gonade feminine sau ovarul
prezinta un tesut de acoperire,
6. asigura transportul de molecule, schimbul este mediat de tesutul epitelial,
7. intra in structura organelor solide sau spongioase, formand parenchimul unor organe solide
sau spongioase.

Celule epiteliale care raspund specific:

1. epiteliul sensorial specific: muguri gustativi la nivelul limbii, receptori auditivi si de echilibru,
2. celule mioepiteliale, asocierea tesutului epitelial cu cel muscular cu rol in contractie.

Epitelii care provin din:

1. ectoderm(epiderm+derivate),
2. mesoderm(epiteliul cailor genitale),
3. endoderm(tub digestiv+ pancreas fara epiteliul cavitatii bucale si anal final).

Inervatia tesutului epitelial

Foarte bine inervat, prezinta terminatii nervoase senzitive (butonate, nebutonate, in cosulet), inervatie
motorie la nivelul glandular. Exista epitelii la nivelul carora lipseste inervatia pt durere(la nivelul
epiteliului gastric+intestinal+col uterin)= lipsa lor da posibilitatea efectuarii raclarii mucoaselor sau
cauterizarii fara sa provoace durere in absenta unei anestezii.

Tesutul epitelial are o capacitate mare de regenerare, capacitate de reparare si reinnoire. Regenerarea
este un proces fiziologic prin care celule imbatranite sunt inlocuite cu unele functionale, cu ajutorul unor
celule stem adulte cu activitate mitotica neintrerupta, deosebite de celule stem embrionare cu activitate
totipotenta, celulele stem adulte provin din cele embrionare si sunt prezente si dupa nasterea
individului. Celulele stem adulte au o durata de viata lunga cu o rata de diviziune scurta intrand in faza
G0 a ciclului celular pentru mai mult timp. Celulele stem adulte se pot diferentia doar in tipurile celulare
specifice (adica doar intr unul). Celulele stem adulte au capacitate de autoreplicare, populatia se va
mentine deoarece o celula stem adulta se va transforma intr-o celula stem adulta plus una tranzitorie
care la randul ei se va transforma intr-una multipotenta. Rareori se intampla ca un epiteliu sa fie alcatuit
dintr-un singur tip celular, de obicei fiind alcatuit din mai multe. Celula tranzitorie se diferentiaza intr un
singur tip ( spre exemplu keratinocite la epiderm), celulele diferentiate se pot tranforma in mai multe
tipuri de celule. Regenerarea tesutului are loc cu ajutorul celulelor stem. Celulele stem sunt situate in
zone numite nise= langa membrane bazala de care se ancoreaza. Multipotentialitatea este asigurata
atata timp cat celula stem adulta e legata de membrana bazala. Rata de inlocuire depinde de localizarea
epiteliului, rata de inlocuire reprezentand intervalul de timp necesar ca un epiteliu sa fie inlocuit:

-rapida, epiteliul intestinului subtire(4-5 zile)

-lenta, epiderm(luni) sau epiteliile de la nivelul plamani sau rinichi(ani)

Repartitie:

-celule stem izolate, zone germinative, epiteliul unistratificat

Metaplazia- metaplazis=transformare, o intalnim la nivelul tesutului conjunctiv si epitelial, si este

capacitatea unui epiteliu de a se transforma dintr un tip de epiteliu in alt tip de epiteliu, sub actiunea
cronica a unor factori agresivi, cea mai frecventa e metaplazia pavimentoasa(se transforma in epiteliu
stratificat pavimentos), avand ca efect pierderea functiilor specifice epiteliului initial. Acest proces are
caracter reversibil cand factorii agresivi isi inceteaza actiunea.

Clasificarea epiteliilor- clasificare functionala:

1. epitelii de acoperire,
2. glandulare,
3. senzoriale.

Epiteliile de acoperire- clasificare descriptiva, nu functionala:

1. Nr de straturi sau randuri celulare- unistratificate si pluristratificate

2. Forma celulelor: pavimentoase, cubice, cilindrice

Unistratificate- toate celulele vin in legatura cu matricea adiacenta, toate au aceeasi forma, intervin in
absorbtie si secretie

Pluristratificate- mai multe straturi, nu toate au aceeasi forma, denumirea se face in functie de stratul
superficial, au rol protector

Epiteliul simplu pavimentos poate avea 2 subcategorii: 1. endoteliu- epiteliul care captuseste vase
sangvine si limfatice

2. Mezoteliu- epiteliul care captuseste cavitatile

inchise( intra in seroase), cavitatile pleurala, pericardica, peritoneala.

Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat- caracteristic cailor respiratorii, este intalnit sub forma ciliata
doar la nivelul epiteliului de tip respirator;

Epiteliul pseudostratificat cilindric neciliat- cai genitale masculine: canal epididimar si canale deferente.
Epiteliul de tranzitie- este o forma particulara de epiteliu pluristratificat numita uroteliu sau epiteliu
polimorf. Uroteliu= epiteliul din caile urinare, captuseste toata caile urinare, isi poate modifica numarul
de straturi si forma celulelor in functie de gradul de intindere influentat de cantitatea de urina care e
stransa in caile urinare.

Celulele umbreliforme situate la nivel apical au membrana apicala cu placi rigide, lama sau lamela
externa fiind mai groasa decat cea interna, ingrosarea la nivelul membranei apicale datorata unor
proteine transmembranare numite uroplakine. La domeniul intracelular se ancoreaza componente din
citoschelet, sunt tractionate si rezulta invaginari membranare, zonele de indoire sunt zone de
membrana nemodificata. Invaginarile formate reduc suprafata celulei, epiteliul se intinde cand
invaginarile se ridica. Modificarea membranei apicale a celulelor umbreliforme are un corespodent la
celulele de suprafata numita cuticula intens acidofila.

Epitelii glandulare:

-toate celulele componente efectuazea o activitate intense de sinteza si produsul e eliminat in cavitati.
Glanda sudoripara produce sudoarea, produsul de secretie care se aduna in lume nu este un produs al
acestei glande, glanda are raporturi cu vasele sangvine , celulele din glanda sudoripara au actrivitate
redusa de sinteza, acestea fiind exceptia.

1. celule exocrine- in mediul extern

2. celule endocrine- mediu intern

Histogeneza epiteliului glandular- provine dintr o lama epiteliala care este in raport cu un tesut
conjunctiv embrionar numit tesut mezenchimal; celulele incep sa prolifereze si se transforma intr un
mugure care devine epiteliul glandular. Evolutia spre exocrine sau endocrine se va face prin raportul
dintre acest mugure si lama de provenienta: daca mugurele inca mai are contact cu lama de
provenienta= glanda exocrine(Celule profunde, celule secretorii, formeaza adenomerul care se continua
cu un canal sau un duct); daca evolutia se face spre epiteliul endocrin, mugurele nu mai are contact cu
lama si celulele se organizeaza in diferite moduri retea vasculara mult mai bine delimitata= glande
endocrine.

Glandele epiteliale (epiteliu glandular plus tesut conjunctiv):

1. Exocrine
2. Endocrine
3. Mixte

Glande exocrine- nu toate au canal de excretie

- Structural- dupa numarul de celule:

1. glande unicelulare (celula caliciforma) situate la nivelul epiteliului intestinal subtire, gros,
epiteliul conjunctival si respirator;
2. glande multicelulare;
Exista unele care se diferentiaza la nivelul unui epiteliu de invelis ; uneori tot epiteliul de
acoperire e alcatuit din celule care desfasoara activitate secretorie, in cea mai mare parte totusi
celulele exocrine se grupeaza in acini sau tubi; glande intraepiteliale, care se diferentiaza la
nivelul unui epiteliu de invelis- mucoasa nazala, epiteliul secretor mucoasa gastrica.

- Clasificare dupa aspectul sistemului canalicular- simple- duct unic, compuse- sistem
canalicular. Aceasta clasificare – lobi sau lobuli.
- Dupa aspectul adenomerului- celule secretorii cu forma tubulara, acinoasa (alveolara),
tubuloacinoasa (tubuloalveolara)
- Dupa natura produsului de secretie: glande cu secretie:
1. mucoasa, secretie mucoasa bogata in glicoproteine inalt glicozilate, mucine; ex. glandele
pilorice;
2. seroasa, secretie apoasa(Seroasa) activitate enzimatica, ex. glanda parotida salivara;
3. mixta, glande mucoseroase(glanda sublinguala) sau seromucoase(predominant seroasa)-
submandibulara.
4. uleioasa, glande cu secretie uleioase: sebacee, sebum;
- Dupa mecanismul de excretie:
1. glande merocrine sau ecrine- produs de secretie ambalat in macrovezicule care migreaza
spre membrana apicala a celulelor membrana veziculelor fuzioneaza cu cea a
celulelor=exocitoza, glande merocrine- exocitoza- majoritatea glandelor exocrine;
2. glande apocrine- produsul de secretie e insotit de citoplasma si membrane apicala cu
refacerea integritatii domeniului apical dupa secretie- glandele mamare, glande conduct
auditiv extern- glande ceruminoase, dop de ceara probleme auz, glandele moll;
3. glande holocrine- invadeza celula, celula se distruge odata cu eliminarea produsului de
secretie – glande sebacee.

Glandele endocrine

-lipseste sitemul canalicular, majoritatea sunt de origine epiteliala

Produsul de secretie e eliminat direct in mediul intern:- imediat dupa sinteza, se sintetizeaza si
se secreta:

- Dupa o perioada de stocare: intracelular- granule de secretie; sau extracelular: tiroida.

- Dupa modul de dispunere al celulelor secretorii- cordoane celulare, cuiburi celulare, foliculi;
- Dupa natura chimica a produsului sintetizat: polipeptide mici si amine(SNED); polipeptide
mari sau proteine; steroizi.

Glande mixte (amficrine)- pancreas, ficat, gonade.

Functiile exocrine si endocrina se pot desfasura:

1. in segmente secretoare diferite- pancreas;

2. in acelasi segment secretor- ficat (ghrh, somatomedine, bila).