Junimea

Junimea reprezinta una din intaile mari realizari ale spiritului creator national
care a impus o directie noua in cultura romana. S-a consituit in ultimele 4 decenii
ale sec 19 dupa intemeierea la Iasi a societatii (1863) si aparitia revistei
"Convorbiri literare" 1 martie 1867 initiative acestor actiuni a apartinut unor tineri
intelectuali precum: Titu Maiorescu, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti,
Iacob Negruzzi. Titu Maiorescu s-a impus ca un adevarat conducator ai acestui
grupari. Asociatia este bine organizata avand o tipografie proprie o librarie si o
revista cea ce explica in buna parte atractia exercitata asupra tinerilor.

In evolutia Junimii se disting cateva etape cu trasaturi proprii:

- prima desfarurare la Iasi (1864-1874) are un caracter pronuntat polemic cu

accente de critica violenta si se manifeste in 3 directii limba literatura si cultura. Se
elaboreaza principiile sociale lingvistice si estetice ale Junimismului.

- a doua etapa intre anii (1874-1885 ) cu desfasurare dubla la Iasi si la

Bucuresti. Este perioada de consolidare a unei directii noi carcaterizata prin
diminuare a cristicismului junimist si prin ce aparitia in paginile revistei a operelor
de maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici.

- etapa a 3 incepe dupa (1885) cand este stramutata la Bucuresti si revista

Convorbiri Literare. Activitatea de cenaclu se diminueaza, spiritul de asociere se
destrama, iar revista recapata un caracter universitar publicand studii istorice,
filozofice, filologice si geografice.

PRINCIPALELE MANIFESTARI DE CULTURA

Activitatea Junimii orientata inca de la inceput spre problemele limbii si

culturii si a delimitat cu claritate principalele obiective: raspandirea spiritului critic,
incurajarea progresului literar, crearea si impunerea valorilor, sustinerea
originalitatii culturii si literaturii romane, lupta pentru unificarea limbii literare
educarea publicului in spiritul intelegerii si receptarii culturii.

1. Educarea publicului
 Prima actiunea culturala junimista este cea a conferintelor publice care a avut
ca efect educarea unui public apt sa intelega cultura ca factor de progres si
moralitate.

2. Lupta pentru unificarea limbii romane literare - a pornit de la faptul ca in

1860 Ion Dica, in calitate de ministru luase masura inlocuirea alfabetului chirilic cu
cel latin, iar Junimistii doreau sa si formuleze un punct de vedere asupra scrierii
limbii romane. In acest context Titu Maiorescu formuleaza urm idei:

- ortografia limbii romane trebuie sa fie fonetica

- alfabetului chirilic trebuie respins, "El fiind strain al limbii noastre"

- scrierii etimologica trebuie respinsa, deoarece este greoaie si blocheaza

accesul la insusirea rapida al limbii romane

- imbogatirea vocabularului sa se realizeze prin neologisme preluate din limbi

romanice fiind mai usor adaptat fonetic.

- calcurile lingvistice sunt contrare spiritului limbii romane si trebuie evitate

3. Promovarea unei literaturi originale acest interes a inceput 1865 cand s-a
avansat ideea alc. unei antologii de poezie romana pentru elevi. Aceasta ia det. pe
Junimisti sa citeasca in sedintele societatii autori mai vechi.

4. Combaterea formelor fara fond.

Junimea a aspirat spre o cuprindere totala a problemelor de cultura adoptand

o pozitie critica fata de orice tendinta care a putut compromite procesul de
realizare a civilizatiei romane moderne. Astefel Junimistii pun in discutiei nu numai
limba si poezia ci si dreptul morala, justitia, statul.

Concluzii
Destinul junimii nu a fost doar unul cu semnificatie istorica. In manifestarile ei, s-au conturat
un anumit mod de a trata problemele culturii, o anumita perspectiva asupra raportului, dintre
creatie si valoare, national si universal. In istoria culturii, ea marcat inceputul functionarii
spirtului critic, victoria ideii de valoarea estetica, dezvoltarea gustului artistic si a instinctului
creator national.