Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www legenet indaco.ro/?page- ct&actiune—viewprimé&|n2. Ministerul Mectului $i Dezvottarii Durabile Normativ din 06/10/2008 Pulblicstin Monitor! Ofc, Parte nr. 744i 04112008, Noxmaty tehnic pentru lucrrihidrotehrice NTLH-00t “Crteri si principl pentru evaluarea si selectarea solutilortehnice de provectare g realizare «a lucrailorhidrotehnice de amenajarelreamenajare a cursurilor de apa, pentru atingerea obiectvelor de mediu din domeniul apeor” Art. 1. - In vederea respectai princpilor dezvotarii durable ¢,implict, @ protectiel mediuul in domeniul proieci si realizar constructilor hidrotehnice de amenajare a cursuror de apa, se vor avea in vedere solu care s& conducd la minimizarea afectri echitbruui ecologic ‘Art 2. - Echiibrul ecologic, avand un caracter fundamental dinanve, se reaizeaza prin mentinerea vitezei, profunzimi gi amplori modifcior ‘aduse cursurior de apa, in linste compatible cu evoluja echiibrata @ mediiui natura, cu capactatea de regenerare | autoreglare a lumi vi ginu prin pastrarea unel star neschimbate a natu, ‘Art. 3. - Conceplia general de alcatuie @ constuctilor hdrotehnice de amenajare a cursurlor de ap ttebule $8 respecte ctterile care minimizesza afectarea echilibruui esologic, dinte care se pot enumera a) obieclvulpriortar s8 fe protearea mediuiui si conservarea biodverstiti, avandusse In vedere consenvarea si protejarea habitatelor g1 ‘specilor de interes comunitar, ) 58 fie lucrar de tp “elastic, capabile 68 suporte deforma man, ferent: €) s& permita scurgerea liber’, naturalé a apelor, In special in timpulvituier,precum gi a ghei a pluttorlor sau a materialelor solide alate In masa de apa: 4) 4 fe fundate corespunzitor In terenul natural, pentru a se evita detriorrie provocate prin avansarea eroziunior sub corpul constructs inclusv la retragerea apeler €) s8 evite cesterea gradului de arifciaizare a cursului de ap’ prin canalizar gi modifcdi ale geometriel abil, f) 58 permit, pentru secioare mari de amenajare a cursutlor de apa, realzarea etapizata a luctarior hidrotehnice, cu asigurarea urmarn In timp a proceselor morfologice sia parametrior de performant ai proiectuli 9) proiectarea amenajarior hidrolehnice va avea in vedere respectarea lintelor admise pert indicator hidromorologici, fkico-chimci ¢ biologi ai ecosistemelor acvatce, pentru Indepinirea scopuiu principal de atingere a obiectvelor de mediu pe toate cursurile de apa amenaiate hh) abater dela aceste oii vor puta fi ustficate numi de Scopul apéréri populate g/sau a unor obiectve cu valoare social-economic At. 4. - Scenarile tehrico-economice i variantele constructive de realizare a investije! din cadrul studiului de fezabiltate, precum si a interventilor constructive, cu recomandarea variantei de amenjare a cursurior de apa, se vor baza pe metodologia prezertata In aneya nr. 1 Art. §. (1) Lucrrle hidrotehnice de amenajare a cursutlor de ap se vor conforma prevederilor schemelor directoare de amenajare si management al bazinuu hidrografie, denuite in cortinuare scheme dtectoare, care reprezits instrumentul de planiicare srategie de gestune a resurselor de apa tn cadrulecdruibazinhidrografc (2) Pana la data intr in vigoare a schemelor directoare se vor aplica prevederile art. 43 alin (14) din Legea apelor nr. 107/1996, ou modifica $i completinle uteriare, prin care schemele-cadru de gospodérre a apelorexistente la data pubicar leg consttvie baza schemelor directoare gi si vor pastra valabiltatea pand cel tari la data de 22 decembrie 2009, {@) Se pot admte abater fat de obiectivele de mediu din domeniul apelor numal in cazur bine justfcate gi respecténdu-se urmatoarele con 2) luarea fluror masuflor pertrua diminua efectele negative asupra sti corpurior de ap ) scopul pentru realizarea unui obiectiv care altereaz4 starea corputilor de apa este de interes public, pentru dezvoltarea durabili sau ‘securtatea camer, si nu poate f obtinu prin alte miloace; ¢) modificarea caracteristcilor rice ale corpurlor de apa gi jusifcarea acestor modifica vor fi prezentate in planul de management, parte integrantd a schemelordirectoare, Att 6. (1) Analiza si adoptares solutiior constructive vor acorda 0 atentie deosebité impactuui soviseconomic gi ecologic al amenajaii ‘cursurlor de apa, din punctul de vedere al adaptabiitati la dinamica morfologid a aie, faré afectarea semmifcatva a atributlor functonale, al materalelor de construct utlizate, al capaci de acoperire cu vegelatie et. (2) Din punctul de vedere al adaptabiltsti a dinamica morfologica a albiel, tra afectarea semnificativa a atributelor functional, se stabllesc matoarele categori de soluti constructive: 4) struc elastice, care ee pot deforma fSr8 si se Incarce cu efortu inteicare semnifcatve. Aceste structur se “muleaza” pe formele albiel, cu degradari minime, find apte s4 functioneze la parametri convenabil i permitand restablitea nei sti nol de echilloru ecologic si morologi, ‘indndu-se seama de starea de echilru dinamic In care se aflé in mod natural cursul de apa. Exempletipice sunt lucraile din fascine, cea mai mare parte a gabioanelor, sltlele de diferite pur, protectile gi epiule dn pial’ sparta, plasele de materiale plastce et. by) structure rigite care, In cursul deplasarior si deformatilor suportulu, ca urmare a dinamici! morfologice a albie, ist schimba poziia prin Incinare, rastumare, rasucire, creénd spati bere tre elemente sau irre acestea si suport, ori rupandu-se pur si simplu sub actiunea unor cforturi pe care nu sunt capable le prela. Aceste structuri nu permit, In general, establirea echilbrului mocfologic gi ecologic al albiel Exemplele tipice sunt lucétle din beton de ciment, simplu sau arma, respectv zidui de sprlin, pragurl, pereuri cu plici rari, captugell de protectie @ malunlor ete c) struct cu deformabiltate imtaté, semirigide, care permit deformati rlaiv mci fra degradéri importante, dar care nu rezité la deformati marl, conducdind la defectiun similare color ale structuior rgd. Ele se pot adapta schimbarlor morfologice imitate, dar nu dau satistacte fa modifica morfologice mani, datorate unorvitur exceptionale sau unor feromene locale, Exemple: cAsosie cu structur din elemente prefabricate dde baton sau lemh, gabioane cu muchi din profile metaice mar, protec, respectv peree ori aparari de maluri din prefabricate de beton de dimensiuni mici sau din zdarie cu mortar, captugel din beton bituminos etc. {@) Din punctul de vedere al materialelor de construstieutizate se dising 2) materiale naturale’ materiale pamintoase (agile, rsipuri etc) balast,patré sparta, anrocamente,blocur, materiale lemnoase, vegetale eto; b) materiale atfeiale:beteane, metale, materiae plate ete. (4) Stucturie werarlor po fi alcatuite dintr-o singura categorie de materiale, dar cel mai adeses utiizeazs ambele eategori,Inlt-un nue mare de soluti si combinafi, Pent refacerea sau mentinerea unei sti de echilbru ecologic, ulizarea materalelor naturale apare ca find soluta cea mai convenabia, Materalele atificiale nu se Incadreaza in eilutle naturale ale ecosistemelor, produc une poluare prin ttaneformar fizieo- Chimie gi sunt adesea evitate de faund in alegerea habiateor. (6) Din punctl de vedere al capacitati de acoperire cu vegelaie care sé se incadreze in ecosistem, exist 2) materiale gi stuctur impropri dezvoliri vegetal, exceptandu-se evertual anumiti musch, icheni sau unele speci de alge. Aceste materiale, precum betoanele, metalele, materialeleplastice, anrocamertele, nufavorizeazs dezvotarea ecosistemelor, 1) materiale care favorzeaza dezwsitarea unei vegetal perene. cu slemente de ford caracteristice ecosistemwl natural sau compatible cu ‘cesta: materiale pimaintoase, balast, materiale lemnoase ote. €) materiale specal concepute periru dezvitarea unui anumit tp de vegetate. Se pot da ca exemplu plasele metalice sau din mase plastice cu -suspensii de bium continand semintele plantelor, covearele continnd, de asemenea, seminjele unor plante etc. Aceste materiale sunt integrate lof 22 (04.05.2011 17:55Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www legenet indaco.ro/?page- ‘lew _act&actiune—viewprinié|n2. Jn ansamblul amenajéihirotehnice prin folosirea unor struct i procedee, cum ar f:pretabricate de beton cu golur speciale pentru vegetal, uilizarea uner structuri speciale din mase plastice, textile, metal ete, care s& permit fxarea si dezvotarea vegelati\, Art. 7. in selectarea solutilor de amengjare @ cursurlor de apa se vor analiza si optimiza tiputle de amenajar, precum si efectele primare ale ‘aceetora, constitute din 2) reducerea lungii prin rectifeare ) adancivea abe ©) frarea albie! gi/sau @ malur, 4) largirea abi, care produc numeroase gi complexe efecte secundare cu impact asupra medi. Art. 8. - (1) Adoptarea conceptulii de amenajare a cursurior de apa "mai muit spaliu pentru rau” acorda o atentie deosebita armonizi cerinflor sociale gi economice, precum almentarea cu apé, apérarea Impotriva inundatilor ete, cu cerntele de dezvolare durabilé i protecte a medial (2) Continitatea raului si a legaturilor sale cu lunca inundabilé se asiguta prin realzarea unor habitate de tipul zonelor umede penttu ‘conservarea frei gfaunei acvatice, ateruarea vitor, refacerea stocuriler disponibile ale apelr eublerane, retnerea nutrient ete (@) Noile spat pertru atenuarea viturlor si pentru conservarea biodiverstai asociate luncior inundabile oferé conditi de dezvoltare a ‘ecosistemelor, peru recreere gi turism, dar si pentru unele activitai econornice, ‘Art. 8. (1) impact produs de gantierul amenajari, care este, de reguid, remanent in timp, acoperd o zona ai Irtinsé decdt ampriza Wurst, putdnd f resimit la distant foarte mari de aceasta, (Q) In cazul in care impactul prosus In perioada execute lucéilor este ridcat si, In mod suplimentar, poluant, pentru Lccile de amenajare mai ‘extinse sau la care intervn luca terasiere In albie se vor preciza toate masurile necesare asigurari unui impact minim si acceptabil asupra mediului: accesele mifoacelor mecanizate, depoztarea degeurior,conditile de veriicare gi intretinere a utlajelor et ‘Art. 10. - Evaluarea impactuluilucrarior de amenajare @ cursulor de apa se cuantiiea prin considerarea naturi lverrior proiectate gi a ‘sensibiltali mediului, In cadrul procecuri de calcul privnd "nici global de evaluare a impactuli hidromrtologie al amenajailor hidrotehrice supra mediulu,prezentaté in anexa ar. 2. Art. 11. - Anexa or. 3 cuprinde 0 aplicatie a metodologiei pe un caz reprezentati si ilustreaz& aplicarea acestei metode, bazaté pe analiza de deciie multicrterials, pe un exemplu ftv, propiat de situaile existent In practca inginereasca, ‘Aft 12.- Anexele rr. 1-3 fc parte integranté din prezentul normati tehric. METODOLOGIE de selectare a solutilor de amenajareireamenajare a cursurilor de ap pe baza analizei de deczie multiciterials CaprToLuLt Prevederi generale ‘Art 1. (1) Prezenta metodologle are scopul de a pune la depazttie prevederitehnice specific pentru proiectarea constructilorhidrotehnice de amengjare a cursutlor de ap8, tinrcu-se seama de obiectivul de atingere a stéril bune a apelor de suprafatS sau, pentru corpurile de apa arifcale gi puteric modificate, un potenjal ecologic bun gio stare chimica buna. In acelagi imp aduce contribu la imbunatatirea execute § ‘exploatariconstructilorhcrotehnice in abi in vederea respecta principifor dezvotari durable. (2) Continutul prezertei metodologi cuprinde o succesiune de prevederi generale pentru mai buna Inielegere gi pregitire a adoptirisolutilr de ‘amensjare, si respectv, constructive ale lucrailor hidrotehnice In abile raurex, precum si prezertarea metodel de selectare a solutilor pe baza ‘analze de decize multicrteriala, Impreuna cu o apicatie pe un caz reprezentatiy,prezentat In anexa nr. 3 la normativl tehnic. ‘Art 2.- (1) Prezeria melodologia se adreseazd in mod spacial prvectantior si decidentlor in acttatea de proiectare, execute $i exloatare a construciiorhidrotehnice de amenajare a cursurlor de apa, dar isi dovedeste utltatea s| In gestonarea ecosistemelor cursurior de apa, ca Ptemisd a proiectéri si functonaii corecte a amenejariorhidrotehnice in alo. (2) Gestionarea ecosistemelor cursulor de apa pe termen lung integreazd ansamblulrestrctilor legate de mentinerea functions ecologice a hidrosistemelor cu asigurarea necesittior rational stabilte ae populate ‘At. 3. - (1) Prezenta metodologie de analiza pe baza decziei multerterale este obligatoie pentru lucréile de amensjare a cursurilor de apa care respect cumuiativ condi: 4) lungimea proiectaté a tronsonului de rau amenajat si fe mai mare de 100m si 1) lungimes de réu artiicializata dupa amensjare s8 depigeascé 20% din tronsonul analizat, conform cu definires porfuni artifciaizate prezentate la subpet. 2.1 din anexa nr. 2 la nornatvul tehric (2) Pentru lucrarie proiectate de amenajare a albilor care nu se incadreazd n prevederi alin (1), analiza de selectare a variante va cuprinde: 2.0 analiza comparativa a indiclor globali de impact de mediu a variantelor, impreuné cu analiza comparativa a fecaru factor al indiior global, conform prevedenlor pct. § din anexa nr. 2la normativultehnic; b) analize tehnico-economice In conformitate cu prevederile Hotirari Guvernului nt. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al ) regetarea interventilor cu efect de cumulare a impactul ©) aptavarea posibilé@ unor forme de impact pe termen lung, mai cu seam daca este perturbat ecilbrul moblogic dinamic. Reversibiltatea unel amensiri poate f estimata plecdndu-se de la natura lurailor gi de la natura energie potentiale a réului. Pe aceasta baz ‘se atribuie amenajarii un coeficient mulipicator T, care este in fond timpul de remanent prevzibil sau durata impactului cumulat pentru intervenfile repeitive (ambele masurate fn ani). 3. indicele impactuli global datorat solutilor de amensjare (sau indicele LIT), notat cu IGSA, se determina cu relate: IGSA= LiTw? 10 L= (WAR Tense +B unde: L-lungimea tronsonulu analiza, mésurat fh mulipl de w; | coeficietul total de intenstate, It 18 coeficient de intensiate paral w? - suprafata in hectare a flecdrei unt de linear atificialzat | -lungimea tronsonului amenajat; W-laimea la ras 2 albiel minore; ‘A. coeficient al caracteristicior tonsonului (determinat conform grafcului din fig. 1); RR coefiient al rangului fluvial (determinat conform graficuui din fig. 2} TT durata de remanenta (ani. 4, Impact “artifcalizari” aliei prin soluti conetructive cuantifid intensitatea impactulltinnd seama de solutile constructive concrete ale lucrarlor de amenajare, Pe baza caracterri gi clasfcditipurior de solui constructive, prezentate detalat la art, 6 din normativul tere $i lumand modelul de evaluare a costuui ecologic descrs In continuare, se propune determinarea acestuia conform tabelului nr. 3. Valoarea rezuitaté va fi indicele de intenetate notat eu Ic), Tobelul nr. 3 Costurile ecologice ale solutilor constructive - coeficlentul Ke) [eeciziciate Ease ee nee sete Fes 4.1, Pe baza valolor indcilor A (caracteristcle ronsonului analiza), R (rangul flvil) gi T (impul) se calculeaz’ indicele impactuui global datorat solutlor constructive, nota IGSC, cu relata: IGsc = ARKC)TaMA? 104 cuaceleasisermificati ale notatilor. 5. Analiza indicator globall se va fnaliza prin ntocmiea tabelul rr. 4 al principalelor caracterietci ale componentelor indiclor global, respectiv costunile ecologice pentru toate variantele de amensjare ale prolectuli si realizarea comertarilor pe baza valorlor din tabel Tabelul nr. 4 Ceniralizatorucosturilr ecologce sl indicilorimpactuiui global pentru variantele de amenajare hidrtehnic8 a raul [ tndicete global | Subindied 7 | 1 i 2 I 3 fe tos fe] qudut atalizat, © 11 of 22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. ANEXA Nr. 3 Ja normativul tehni APLICATIE ‘a metodologiei pe un caz reprezentativ 1. Descrierea sumara a zonei si condiitor amenajaihidrotehnice @réulut 1.4. Apicatia de calcul se va deruia pe un exempt fet, dar foaite apropiat de suai existente cunoscute. Toate informatile asupra zonei ‘amenajai sunt necesare in analza multerteriala,astel cd in cazur eae, acastea vor fi prezertale in capiolu distinct pentru Watarea Variantelor de amenajare,precizat la art. 5 alin. (2) din anexa nr. 1 fa normatvul tehnic. 112. Oblectu interesului pentru amensjarea hidrotehria Tl constituie un tronson de réu din zona dealurlor subcarpatice joase, pe care, pe © lungime de aproximatv 10 km, ul are un debit mediu mulianual practic constant, de aproximativ 1,2 mls. Din punctul de vedere al cali apelr, ul este de categoria a Ita. Inregu tonson prezinta un interes ecologic moderat,inrucdt ecosistemele sale acvatice stablle cuptind ‘speci valoroase de salmonide (Iipan) 11.3. Raul are un tronson sinuos gi fost relat stabil pana acum aproximativ doua deceni, dupé care au apérut semne de instabiltate morfologica, ca urmare, probabil, a crester frecvente! uno vituri cu debite relat importante (eu petiaade medii de revenire de pana la 50 de fan), Ca urmare, pe intregultronson se manfesta tendine de agradare @ talvegului gi de eroziune a malurior in concaviajilecurbelor, exstand tendinta de amplifcare a meandrelor. Pe un sector de aproximativ 600 m lungime, eroziunle afecteaza drum judetean principal, precum si 0 serie de gospodii, incusiv locuine, a edfor reconditonare a anitenat costui importante, fara @ mai pune la socoteals @ cost terenutlor ‘erodate, defintv perdu. Aspectul general al malurlor aectate de eroziuni, care provoacd alunecarea i prabusrea periogied a ined une! “el din mal, este in consecinta foarte neplacut, Se mentioneaza ca datorta unor fenomene similae, pe tronsonul mentionat au mai fost amenaate in ‘ani precedent prin luc hidrotehnice de regularizare a albel inc alte 4 sectoare, cu o lungime cumuiata de 3.2 km. “14, Caracteristicie principale ale abiei r@ului pe sectorul avut In vedere pentru amenajare pot fi descrise aste|: alia minoc® este bine delmtata de cea majora la debite cu frecverta determinata prin calcul de aproximativ 1:30 ani albia minora se umple gi are o [atime medie in |urul valor de w = 36 m, La ape medi, ltimea albil minore este de aproximatv 15-20 m, ia la ape mii, sub 5m, zonele riverane sunt inundate; pe maluldrept, inundatia est lmitata de drumul dar pe maul stang inunda albia majora pe o latme medie de aproxmatv 300 m, fa gospodari. Datoct agradari aie, colrataior gi prezentel fn patlalbel gi malur a unorstructur lemnoase (probabil fesle), capacitatea de tranztare 2 apelor mar a soazut sensi 16. Zona este cunoscuta si frecventaté ca zona de odihna si agremert, eistind chiar pe sector descris mei sus céteva pensivn 2. Aegerea crteilor din rand celor general acceptate 2.1. ln cazul concret al zonel amerajari descrise In capitolu precedent, se vor reine numa o parte dine citer i subcriter, si anume cele relativ importante, pentru care se antcipeaza diferente mar inte variantele de amenajare avute In vedere, cu urmatoarele comenteri i justficri ') Ct - eiterul economic: = 1.1 -costul de investi gi cheltuele de trietinere pe 5-20 de ani = C1.2-costul efectelorsecundare: erozuni,prabusiri de maluri(afectarea gospodsrilor,terenurior,recolelor et.) =61.3-criterul "zero", 1b) C2- citi social = 0211 -estetcd, peisaj = €2.2- regimul populatiel tn zona rverand (restrict, circulate, stes, incusiv la executa uel), £623 -enterial"er0" ©) C3-eriterul ecologic: 12 of 22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. = 03.1 ~indicle impactulu global datoratsolutilor de amenalare, denumit in continuare ISSA = 63.2 indiele impactulu global datoratsolutilr constructive, denumit in continue IGSC; = €3.3-gradul de afectare al ecosisterelor existent; = 63.4-ctitrul ero", 4) 04. citer “zr0" 2.2. in cadrul criteruiul social, subcrterile refertoare la recreere, turism, sport, caltatea apelutlizate de riverani gi protecia la ape mari a fiveranilor nu se introduc, Itrucat in toate variantele de amenajare a cursuli de aps, aplcarea acestor suberteri are ca rezutat efectesimilare ‘$1 deci, analiza nu le departajeaza, 2.3. Nu se introduce un crteriu pentru respectarearestiilor,Inrucal acestea se consideré respectat In toate variantele de amensjare. 3. lerarhizarea gi stabilirea ponder crterilor 3.1 leathizarea si stabibrea porderi citerilor este adecvaté situatiel concrete gi paticulare a zanel in cate ge face amenajarea. De exemplu, Inr-o zona cu interventi antropice reduse gi mare potential ecologic, cel mai important crteriu va f cel ecologic, In imp ce pentru o zon cu interventi antropice importante intens popliata, crteril cel mal important poate fice social, 532, lerrhizarea criterilor in vederea stabliri ponderlor se face prin apreciere de oltre un decident. Cum acesta este inevtabil subiectv, se _apeleaza la mai mult decidenti competenti sau interesatis! se face media opfiuniior acestora. In cazul exempluui din tabelul nr. 1 se va lua cu ‘optiunile unui singur decident, respectv ale autoruli exemplu '3.3. Ponderie ereilor principale Tobelul ne 1 t= 0.415; po = 0,17; po = 0.415; Suma pi)= pi + p2+po= a) Ponderile subcrterilor li C1 sunt prezentate fn tabelul nr. 2 Tebelul nr. 2 UI.) = 05; pt1.2) 1A) + pUt2) = Rezuta din combinarea celor dou matric Plt.1) = 0.5 0,415 = 0.2075, p(1.2) = 05 +0415 = 0.2075; p(t.1) + p(t 2) 'b) Ponderilesuberiterilor lui C2 sunt mentionate In tabelul nr. 3 Tabelul ae. 3 13 of 22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. (21) = 0:33; (2.2) = 067; ptt.1) + p(1.2)=1 (21) = 0.93 +0,17 = 0,057; p(22) = 0.65 + 0,17 = 0,113, Pt21) + p(22) ©) Ponderile subcrtrilor ui C3 sunt prevzute In tabelul nr. 4 Tabelul ar 4 i cettertl [oes Tooe fas Poa | I T6sA ~ C21) tz | | I resc-co2p 0 | | To | I pada eer |e ere =o Tabelul nr. 5 4, Stablrea variantelor de amenajare Pentru amenajarea rdului sau analizat 3 variante posible 44. Varianta 1 - Canal de beton practic reciiu, care tale cotutl (sinucztale) esistente, cu sectiune trapezoidal zi laterale din beton, patulalbiei(talegu) se consolideazé cu un radier de beton de 30 om grosime. Soluia nu este imaginara, ci identc’ cu cea adoptata pentru lucrér de protect impotriva vitulor produse de pardul Méndra judetul Bragov. l4of22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page=view. nese IMAGINE Fig. 1*), Varianta 1 - Sectlunea-tp de amensjare a albei SS Figura 1 este reprodus in facsimil 4) Traseul In plan este prezentat In fig 1. Valor ale unor parametri caractristic: ungimea 433 m, ltimea 14 m. Costl total al amen (inclsiv cheltuiele de intetinere pe o durata de S ani) are valoarea I, ) Solutia prezinis in mod evident unele dezavantaje: la taséridifereniate sau la eroziuni cu subspSlare,structura extrem de rigid’ va ceda, cu cripatur i dislocér Pentru execute sunt necesare un drum de acces pentru ufaje, vadut de trecere, organizare de ganter etc, pentru care nu prea exist teren lisponibi, tat timp cét casele sunt pana la limita albiet la ape curente curgerea se face cu rivel scézut; de la luciul de apa la coronamertulzidulor sunt itre 2.m gi 2,5 m; cel cau accidental in albie- de a pasari de curt (rate, g8ste), vite sau chiar pana la oameni- nu vor putea isi fara accese amenajate, 4.2. Varianta 2 - Canalzare cu traseu sinuos, asemanator traseului natural: sectunea transversal prevede protecta patuli albie! cu saltele Macafer, protectia baze aluzurilor cu gabioane Macafer sia tahizurlor cu satele Macafer gi geomat MACMAT ou vegetare [vez fg. 2*)], SoerA KSI RR, Ha “gabe baci IMAGINE Fig. 2. Veranta 2- Sectunea-ti de amenejare a abel Traseul In plan este prezentat In fg. 3). Canalul are o lungime de 557 m, masuraté In ax fata de lungimea albie naturale, macurat la talveg, ‘care este de 578 m. Latimea la baza este de 14 m, ar ampizatotala de 32 m. Se apreciaza cd investiia are o valoare egala cu 1,32 15 of 22 (04.05.2011 17:55Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. IMAGINE Fig. 3. Vedere in pian =) Figurile 2 si 3 sunt reproduse in facsiml \arianta 2a fost astel dimensionataincat sa realzeze parametri de functionare c&t mal asemnatori sau identic cu cel ai vatantel 4 - scurgerea la ape mic’ gi sub debitul mediu muiianval este practic denticd, cu aceeasi lame de aie: + scurgerea la ape mari va f foarte asemndtoare, cu nivelurl practic denice, vatianta 2 avnd sectiuni mai mar, dar pant ma mica 43. Vetianta 3 este de fapt ceea ce nurrim "Varianta zero” gi consté Tn nerealzares lucrlor de arvenajare, lésénd rls evolveze liber In regim natural, cu dezvotarea pana la limite greu de estmat a fenomenelor negative deja Inegistate, respectv eroziun si prébusii de malur, _ampliicarea meandrelo, prezenta obstacolelor din structur lemnoase gi scdderea pantelor gi deci a capacitii de tranzitare a apelor mari etc. Se preva lucrari minore de stabizare a eroziurilor, cu protect locale cu arvocamente Costunle efectelor secundare: eroziun, prabusiri de malur cu afecterea drumuiui judetean, gospodérilor, terenurior, recoltelor ete. pe © perioadé de 20 de ani sunt ins de doua ori mai mari dec&t cost investiel pentru varianta 1, ceea ce justified reaizarea amenajai hidrotehnice. Modul in care se inscriu in teren sectuni caracterstice ale variantelor 1 si 2 este prezertat in fg. 4*) Sectiunea 4 IMAGINE 16 0f 22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. Fig. 4, Sectiun raneversalereprezentative 5) Figura 4 este reprodust in facsiml. 5. Notarea variantelor pe etter 5.4. Criteriul C11 - investi note primare lorie de investi aerente celer 3 varante se exprima in mulipli investitel varianel Vi, notaté cu 1, Notele primare, care sunt gi normalizate, ‘2 calculeazs cu relatia Intrucét mérimea cuantficablé Mii) este invers proportional cu avantajele (citer, -varianta), Datele sunt indicate tn tabell nr. 6 Tebelu nr 6 I Vartanta __ [ravestitie THC,J)1] Note prinara N+ [Note nornattzats] { [va = cana beton | 7 1 o,cescn2 | o,ostose | Dacé se eliminé V3, rezutatele sunt cele prezertate in tabelul 7. “ebelul ne. 7 | Varianta [tnvestiyia (C1, 301] Nota primar n+ [vote normaLtat| 5.2. Crterul C12 -costul efectelor secundare, note primare Valotile de investiti aferente celor 3 variante se exprima in mutplicostutlor efectelor secundare aferente variantei Vs, notate cu Es, Calculul din tabelul re, 8 ge face similar cu cal de la subpet. 51 Tebelul nr. 8 MCL] Nota primar ne Dacé se elimina varianta V3, criteriul C1.2 dispare in itregime. 5.3. Criterulestetic -C2.1. Variantele primesc note primare prin apreciere, dupa procedura descris la at. 15 lit.c) pot. c1) din anexa ar. 1 Ia rnormativl tric (rote de a tla 10). Noteleprimare se normalizeaza flosindu-se relate Rezutatele sunt prezentate tn tabelul nt. 9 Tabelul nr. 9 17 of 22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 18 of 22 Daca se elimina V3, ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. anal gabsoane | 3 | 0,602 | ( [va = aucrwet winore | 3 | 0,218 i rezutatele sunt cele evidentiate fn tabetul nr 10. Tabelut ne. 10 ‘54. Criteriu regim populate - C22, Notarea variantelor se face prin apreciere, cala subpet. 5:3, iar rezuitatele sunt prezertate in tabell rr. 11. acd se elimina V8, Tabelul ne 11 Tabelué ne 12 5.8. Crteriul grad de afectare al ecoeistemelor exstente - C3:3, Notarea varantelor ee face prin apreciere, ca la subpet. 5.4 lar rezutatele sunt ‘cele prevazute In tabelul nr. 13, Dacd se elimina Va, i varsanta T wots primera ws | [va = canal baton I i i Tabelué ne. 13, Tabelut ne 14 Ciitertl ISA. indiceleimpactuli global datorat solutilor de amensjare - C31 necesté o analiza detaliata de calcul al valotilorelementelor (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. ‘acestu indice, conform celor aatate la pet, 2 din anexa nr. 2la normativul tehnic, 4) Pentru toate variantele, coeficienti A, R si T sunt comuni, gi anume: + lungimea sectoruluiafectat, de 3,2 km anterior si 0,58 km pe sectorul analizat din lungimea tronsonuiui de 10 km, reprezinta 37,8%, de unde rezulté A: + rangul fluvial este R = 8 (tabel nr. 1, rau categoria |, 1 <= Q(m) <5, de interes ecologic); = durata de remanenta T = 20 de ani +) intensitatea impactului ecologic | sau costul ecologic este foarte mica pentru varianta 3, care nu modifi conditile de scurgere, Se adopt in ‘mod arbitrar valoarea 0,1, Peniru celelalte dou variante, cosfcienfi|() se determina astfe!: a) pierderea sinuoziati, Lungimea desfagurata (albia naturala) are 578 m si o lungime de 430 m in linie dreapta intre capetele sectorului _amengjat. Lungimea desféguraté in varianta V1 este de 433 m, iar in varianta V2, 557 m. Sinuozitaile sunt in consecints bie naturala - S(0) = 578/430 = 1,344; -amengjat VI - St = 4331430 = 1,007; ~ amenajat V2 - $2 = 9571430 = 1,296. Diferenfele de sinuozitate inte situatia de dupa amenajare si cea naturald sunt a1 = 0,337 gi, respectiv, a2 = 0,288; acestora le corespund, ‘conform graficuui cin fig. 3 din anexa nr, 1, coeficienti de cost ecologic It(V1) = 7.8 siIM(V2) = 7.8-68= 1; 'b) reducerea spatiului de libertate, reducerea frecventel inundailorlaterale si modificarea lati de scurgere la etiaj au coeficenti I> pentru ambele variante, intrucdt acestea nu realzeaza indiguit si pasteazd latimea allel din regim natural, ¢) aterarea structurior de adapost se determina conform tabeluiui nr. 2 din anexa nv. 2 si conduce la I{V'1) = I (V2) = 12; 4) alterarea stabiltati substratului, masurata prin frecventa debitelor capabile de @ antrena substratu, se determina conform grafioului prevazut 1n fig. 7 din anexa nr. 2. In regim natural se apreciaz4 cd frecventa debitelor capabile de a antrena substratul este de 6 valorvan. In ambele vvariante, debitele respective nu au ganse s@ apara In cursul unui an obignuit,astel cd le (V1) = Is (V2) = 2; €) pierderea de latime inundabilé la vituri cu asigurarea de 3% este nulé in ambele variante,astfelc& Ir (V1) = fr (V2) = 0; 1) numarul de obstacole arificale in calea circulatei pestilor pe tronsonul de 10 km nu se modifica datorité amenajéii in ambele variante, ‘conducaind la ls (V1) = ls (V2) = 0. ‘Suma coefcientlor It. I rezuitaté este, in consecints, egalé cu: in varianta V1: | =n varianta V2: | Conform relatilor de calcul IGSA= L+ 1+ T +w? + 10- gi L = (Viv) « As R (cu notatile de la pot. 3 din anexa nr. 2), cu w= 1 ha in ambele vvatiante si stind 8 wy = 19,2 m si w2 = 32,9 m, rezulté L (1) = 430/19,2=22.4 gi L (2) = 490/32,9 = 13,1, din care se deduce valoarea final @ IGSA (indicele impactuui global datorat solutilor de amenajare) pentru cele dou variante: = varianta 1 - IGSA = 0.9768, =varianta 2 - IGSA-= 0,393. Cele dou valori sunt considerate caracteristici primare pentru variante, Notele primare gi normalizate, calculate potrivit relatilor prezentate la art. 15 gi 16 din anexa nr. 1 la normativul tehnic vor avea valovile din tabelul nv. 15. Tabelut ne. 15 Tabelut ne 16 5.7. Criterul GSC -indicele impactlui global datoratsoluilor constructive - C3.2 se determiné prin calcul, conform supe. 4.1. cin anexa nr. 2 CCoefiientl ic) va avea, conform tabeluu 3 din anexa ar. 2, umatoarele valor “ varianta 1- structura rigid, arifciala,nefavorabla crestri vegetate - Kc) = 10; = varianta 2 siructuré plastics, mista, favorabila crester vegetatei Kc) = 1 + vatianta 3 -regim natural, nu prea favorabilé cresteriivegetatie- Ke) = 1 Cu aceste valor ge calculeazA indicele impactului global datorat solutilor constructive, cu relatia IGSC = A+ R =e) «T= (Iw) «w? «10.4, perfect similar cu cea de la calcul ISGA, unde este ilocut cu Nl). ‘5.8, Rezults valorie -vatianta 1-IGSA= 0.448, + varianta 2 - ISSA = 0.0262; = varianta 3 - ISSA = 0.0262 ‘Cele tei valori sunt considerate caracteristic primare pentru variante, note primare gi normalizte avand valorle din tabelul a. 17. Tabetut ne. 17 19 of 22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. Dacé ee eliminé varianta V2, rezutatele sunt cele indicate in tabelul nr. 18, Tabelut ne. 18 5.9. Criterul C33 - gradu de afectare al ecosistemelor existente. Variantele primesc note primare prin apreciere, dupa provedura descrisa la art 15 It ¢) pet. 61) din anexa nr. tla normatvultehric, cu note de fa 1 la 10, dupa care se normalizeazd. Rezuitatele sunt prezentate in tabelul n19) Tabelut ne. 19 i varsanta T tora primera ws | [va = canal baton i 2 I 2 I canal gab Dacd se elimina varianta V3, rezultatele sunt cele reprezentate In tabelul 20, Tabelut nr 20 6. Caleuul punetajelor 6.1. DupaiIncheierea nota tuturor varantelor pe toate crterile, operajunile urmatoare sunt cele descrise in art. 17 din anexa or. 1 la rormativl tehric. Rezutatele sunt cele din tabelele ni: 21 22, in doua cazut de vaianie analzate, ') Cazul cu 3 variante - V1, V2, V3, incluzdind varianta "zero™ TTabetu nr. 21 T T Tvertencea | Variante2 | varienaa | | | Py ndere| suberiteriu —|ondere| nota vata Note wta | wore | nota | eal Ip sat aloo I I fen.2 20 of 22 (04.05.2011 17:55,Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www-legenet indaco.ro/?page=view_act&actiune—viewprimd&in2. jrome | at iat T0179 | t 'b) Cazul cu dous variante- V1, V2 Tabelut ne. 22 i T if T Tvortantat | varianta2 | | | i I J Icriteriut [Borders] Subceiteciul Ipondece] nots | Nota | Nota | Nota | ! jel |p Inornaiizats|pondarata|nocnalizata|panderatil 1 i i i ! Lom t Lowe | [economic - | 0,415 Jinvostinia - cl. fo.zors | o,seo | case | 04s | 0,009 | let ! I etecte secundsre - cla [e207] 0 | 0000 | 0 | 0,000 | atic - 2.1 [eos | ote | oor | ose | oo | [rsgimut populayiei [eas] oss | cose | oem | 007 | 0,418 [68a ~ fovasese] 0,287 | o,039 | ams | 0098 | 7. Comparata varianteor ese si mai bine In evident daca caleulam rapoartele drre puncajee ponderate ale varantelor V2 91 V3 cu cele ale vatant! 1, luaté ca variant de refernta. In ultima coloara este reat raportul dite valle notelorponderate ale variarteor 2913. Rezuttele ‘Sunt prezentate in tabeele rv. 23 g 24 32} Cazul cu 3 varante (V1, V2. V3) “abel nv 23 i criteria Tse [ see [sea [aparipal tea/nes Diparsex Dipaea] [investiga = ena fovorsfovorsfozz7| 2 | avs faovoiz | overs | latecte eecundare = ci. Jo,10i{o,zo1fo,ocaf a | 1,000 | 0,000 [20,000 | [esterse = eat fovoosfoyosrfosoxal a | ase90 | 2,208 | 2,086 | [reginat popuiayier - ce.2[o,caafo,ossfo,ore] 2 | 2,000 | 0,207 | sa02 | renee {ovor0|o,oze[o,z01 2 | 2se07 | 3,027 | o.220 | [rose es.2 {ovove|o,rorfo,zoa] 2 |uvsas7 [a7.ss7 | 2,000 | |arocsa de aeectare Ea ~ ca.3fo,cvsfojoa1fo,czs{ 2 | 7028 | #220 | o,c00 | [roma fovs7sfo,s7afossart 2 | 2,083 | 2,408 | ove3s | 1) Caz cu dou vatiante (V1, V2) “abel nr 24 [investiga = ena {ene {com | 1 [evar | lerecte aecunaare- cia | 0,000 | 000 | af ad [reaiman poputaties - Tso | oom | ot i (_— ) [rosa ~ cs. Too | coe | ot | [r= 2 toon | ose | a | aoe | D1 of 22 04.05.2011 17:55Normatiy din 06/10/2008 ‘http://www -legenet indaco.ro/?page-view _actéactiune—viewprinté|n2. fe [roman {oz 1 ose | ot | esse0at | 8. Comentari asupra rezutateor 2) in cazul compari a 3 variante se pot face umatoarele comertai *vatianta V3-erealizateaamerjai- rez af cea mai avartajoes, dato investor mil prezervi ecosistemeor existent, ~ iferenta de puneta) feta de vananta V2 - sructura din gabicane Macater cu teluzurinerbate- ese relatv mica. de 16.5%, consutarea populate din zon incusv a cele care vbizeazS drum judetean, ar conduce probabil lao deca de realizare a lure in vaanta V2, care at micgora dsconfol permanent dat de nstabiltatea malt bie minore, + varanta VI -sructur dn bton - este cea mai dezavantajoasd, deg are costur de investi cu 24.26% mal mic decd vaianta V2; ~ su ezervareanaizati detlate sia consti popuiate’ locale privnd reaizarea emenaari, se recomandé adoptarea solu cu structuré din gabioane Wacaer cu taluau tetbate- V2 ') in cazul compari a dou variant, amitind cd amenajarea se eazeaz8 In rice caz, se pot face umatoarle comertari: = Varianta V2-sructra din gabigane Macafercutluzuririerbat - este net mal avantajoasa n fare orice’ dscut in poida costutlr de ivesive considera rai mar, cu peste 24%, avanljole dtertesclutilorconsrucive, fecal populate, incusiv a pes, conservi convenabile a ecosistemelor sunt dective: ~ se recomanda in mod frm adoptarea sole: cu struct din gabioane Macafert cu tluzriierbate -V2 ¢) Aralza adoplari solute: de amendjare prin metoda deckel multerteale ara tn mod clr faplul c& luarea Tn considerae exclusiva a citer de cost alinvestie este dezavariajoasé pe arsambllexgenelrgintereselor generale socal. 22 of 22 (04.05.2011 17:55,