Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colectie Tste Noi 1
Colectie Tste Noi 1
a.Imitaţii şi jocuri
b.Gimnastică generală şi respiratorie
c.Gimnastică medicală selectivă
d.Antrenament anaerob
e. Antrenament aerob
R.
R.
7.CM Din cele enumerte selectați principiile de aplicare în kinetoterapie:
a.Individualizării tratamentului
b.Precocităţii tratamentului
c.Aplicatrea efortului nelimitat
d.Progresivităţii
e. Niciun răpuns corect
R.
R.
21.CS Tonusul muscular este un parametru kinetoterapeutic. Care din tipurile enumerate ale
tonusului muscular nu există?
A Hipotonus.
B Hipertonus.
C Tonus postural.
D Tonus de atitudine.
E Normotonus
22.CM Selectați forţele ce acţionează asupra segmentelor corpului în timpul ședinței de
kinetoterapie:
a.Forţa de tracţiune.
b.Forţa musculară.
c.Forţa gravitaţiei.
d.Forţa de frecare.
e. Forţa centrifuga
23.CS Câţi paşi are ciclul de paşi.
a.Unul
b.Doi
c.Trei
d.Patru
e. nici un răspuns corect
24.CM Exerciţiul fizic poate avea ca scop:
a.Refacerea funcţiei motorii unui segment.
b.Antrenarea întregului corp.
c.Antrenarea cardiovasculară.
d.Reechilibrarea endocrină
e. Normalizarea indicelui INR
25.CM Balneologia este știință care se ocupă de studiul agenților naturali.Selectați agenții
naturali care au activitate terapeutică dovedită:
a.Ape minerale
b.Nămoluri
c.Vintul
d. Zăpada
e. Nici un răspuns corect
35.CM Care sînt factorii de care depinde recuperarea kinetică a bolnavilor cu infarct miocardiac?
a.Tratamentul medicamentos.
b.Tratamentul chirurgical.
c.Severitatea bolii coronariene.
d.Durata spitalizării.
e. Terapia m
Neuroreabilitare
1. Una dintre cele mai frecvente dereglari de comunicare caracteristice ale tulburărilor
neurologice este:
A. Alodia
b. Anomia
c. Apraxia
d. Afazia
e. Acalculia
7. Cele mai frecvente deficiențe motorii după accident vascular cerebral sunt:
A. Dereglări de echilibru
b. Dereglări de mișcare braț / mână
c. Dereglări de mișcare a picioarelor
d. convulsii
e. dereglari de mers
Respirator
1. CS Din punct de vedere structural, aparatul respirator este constituit din
a. Căile aeriene, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
b. Căile aeriene, pleura, cutia toracică, plămânii
c. Căile aeriene, cutia toracică, plămânii
d. Căile aeriene, plămânii, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
e. Căile aeriene și plămânii
14. CM Care din urmatorii factori sunt factori parietali care cauzeaza sindromul ventilator
obstructiv:
a. spasmul musculaturii bronhice
b. atrofia pereților bronhici
c. edemul mucoasei
d. alterarea parenchimului pulmonar, cu diminuarea retracției elastice
e. edemul mucoasei
15. CS Care din urmatoarele afirmații despre boala obstructivă a căilor mici este falsă:
a. Nu există nicio metodologie de recuperare în această afecţiune, ci doar o atitudine
profilactico-terapeutică: suprimarea factorilor agresionali, aerosoloterapie şi climatoterapie.
b. Boala obstructivă a căilor mici reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2
mm, constând în diminuarea lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor
calciforme.
c. Afectarea căilor aeriene mici este întâlnită în bronşita cronică şi în emfizemul pulmonar.
d. Boala obstructivă a căilor mici se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor
aeriene situate distal de bronhiola terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea
suprafeţei totale alveolare şi pierderea de capilare pulmonare.
e. Toate afirmațiile sunt adevărate.
16. CS Care din următoarele opțiuni nu este o entitate nosologică a sindromului obstructiv:
a. Boala onstructivă a căilor mici
b. Emfizemul pulmonar
c. Bronșita cronică
d. Astmul bronșic
e. Toate răspunsurile sunt Raspe
34. CM Care din următoarele afirmații legate de ventilația mecanică sunt adevărate:
a. Ventilația mecanică reprezintă utilizarea unor aparate, sisteme sau instalaţii mecanice,
electrice, sau electronice cu scopul ajutorării respiraţiei sau chiar înlocuirea ei.
b. Sunt doua tipuri de ventilație mecanică: ventilația asistata și ventilația controlată
c. Ventilaţia controlată - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
d. Ventilația asistata - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
e. Ventilația controlată - aparatul imprimă pacientului o respiraţie la care acesta nu
participă.
Rasp:
35. CM Care din următoarele exemple reprezintă modalități de oxigenoterapie:
a. Cortul de O2
b. Tubul nazotraheal
c. Masca de oxigenoterapie
d. Relaxarea
e. Traheostoma
Rasp:
36. CS Care din următoarele exemple nu reprezintă indicații ale oxigenoterapiei:
a. Hipoxia prin hipoventilaţie
b. Hipoxia indusă prin anemii, hemoglobinopatii, insuficienţă circulatorie
c. Hipoxia determinată de utilizarea metabolică inadecvată a O2
d. Hipoxia atmosferică
e. Hipoxia indusă de scăderea difuziunii O2 prin membrana alveolocapilară
Rasp:
37. CS Care din următoarele exemple nu sunt obiective ale curei balneoclimaterice:
a. Modificarea Rasparilor fiziopatologice musculare
b. Conservarea mobilitatii articulare si a fortei musculare
c. Ameliorarea mobilitatii articulare
d. Refacerea sau imbunatatirea unor stereotipuri motorii afectate
e. Toate răspunsurile prezentate mai sus sunt Raspe.
48. CM Controlul și coordonarea respirației – unul dintre cele mai importante capitole din
kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncție ventilatorie obstructivă – include următoarele
aspecte:
a. Reducerea ritmului respirator
b. Creșterea ritmului respirator
c. Controlul volumului curent
d. Controlul fluxului de aer
e. Obținerea unui raport între timpii respiratori (inspir/expir) egal cu 1/2 – 1/ 2,5
SISTEMUL OSTEOARTICULAR
.
16. CM. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale
omului,se grupează în următoarele categorii:
a. De autoîngrijire
b. De mobilitate
c. De forţă
d. De comunicare
e. De abilitate
39. CM. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
a. Durerilor care nu cedează la tratament conservator
b. Recidivelor frecvente
c. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
d. Apariţiei sau agravării unui deficit motor
e. Dereglărilor sfincteriene
42. CM Numiţi obiectivele de bază urmărite în stadiul terminal al umărului dureros simplu:
a.Imobilizarea
b.Refacerea forţei musculare
c.Relaxare segmentară
d. Reeducarea stabilităţii.
e.Refacerea mişcării controlate
43. CS. Deformarea coloanei în plan frontal cu rotaţie vertebrală se defineşte ca:
a.Cifoză
b.Spondiloză
c.Morbul Poth
d.Scolioză
e.Discartroză
44. CS. Scoliozele idiopatice infantile, juvenile, paliomielitice, postraumatice se clasează în:
a.Scolioze funcţionale
b.Scolioze structurale
c.Scolioze echilibrate
d.Scolioze dezechilibrate
e. Scolioze primare
62. CM.Indicați parametrii optimali ale băilor galvanice indicate în proces inflamator cronic
articular:
a. Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b. Temperatura apei va fi 34-38°C
c. Direcţia curentului va fi numai ascendentă
d. Durata şedinţelor va fi de 20-30 minute
e. Presiunea apei va fi de 2-3 kPa
R
63.CM. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. neuropatii periferice
R:
69. CM. Care sînt considerentele de care se ţine cont în recuperarea şoldului protezat
a. Se evită pozițiile fiziologice
b. Se evită rotaţia externă şi adducţia
c. Se interzice flexia coxo-femorală maximă
d. Se respectă regulile de „igienă ortopedică”
e. Se corectează greutatea corporală
R.:
R:
74. CM. Enumeraţi forme de terapie miorelaxanta utilizate în recuperarea sechelelor
posttraumatice:
a. Masajul
b. Întinderea, manipulări pasive
c. Aplicaţiile generale si locale reci
d. Ultrasunetul
e. Hidroterapia
R:
75. CM. Asupra tegumentului masajul produce urmatoarele efecte:
a. Scăderea secreției glandelor sudoripare
b. Descuamarea
c. Inhibarea cresterii celulelor tinere
d. Vasodilatatia activă
e. Tonizare
R:
77. CM. Din saptamâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt
permise:
a. Alergarea
b. Ridicare si purtare de greutaţi mari
c. Șofatul
d. Exerciţii pentru coordonare si control motor al membrului inferior
e. Practicarea sportului performant
R:
78. CM. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice se recomanda:
a. Electroterapie de înalta frecvenţa
b. Termoterapie locală sau generală
c. Terapie respiratorie
d. Mișcări pasive
e.Câmpuri magnetice locale
1. CM Fizioterapia studiază:
a. Proprietăţile curative ale factorilor fizici naturali
b. Proprietăţile curative ale factorilor fizici artificiali
c. Proprietăţile fizice ale factorilor fizici artificiali
d. Proprietăţile chimice ale factorilor fizici artificiali
e. Proprietăţile curative sichimiceale factorilor fizici artificiali
R.:
5.CS Acțiunea factorilor fizici se bazează pe următoarele proprietăți fizice ale factorului:
a. Temperatura, presiunea, intensitatea și compoziția chimică
b. Flexibilitate și maliabilitate
c. Dizolvare
d. Solidificare și evaporare
e. Dispersie
R
6.CS Selectați mecanismele posibile de acțiune ale factorilor fizici:
a. Reacții intracelulare
b. Reacții intranucleare
c. Acțiune locală
d. Reacții mitocondriale
e. Reacțiiintersegmentare
7.CS Selectați mecanismele posibile de acțiune ale factorilor fizici:
a. Reacții reflexe segmentare
b. Reacții intracelulare
c. Reacții intranucleare
d. Reacții mitocondriale
e. Reacții intersegmetare
12. CM Selectați metodele fizioteraiei unde se folosește curent electric continuu de joasă
intensitate:
a. Galvanizarea
b. Magnitoterapia
c. Ultrafonoforeza
d. Electroforeza medicamentoasă
e. Amplipulsterapia
a.Parafinoterapia
b.Peloidoterapia
c.Crioterapia
d. Hipotermia
e.Talasotermia
R..
a.Parafinoterapia
b.Peloidoterapia
c.Crioterapia
d. Hipotermia
e. Talasotermia
R..
24. CS Ce acțiune pot avea factorii fizici asupra organismului uman?
a.Ameliorarea sindromul algic
b. Normalizarea funcţiei secretorie şi motorie a organelor
c. Diminuarea proceselor inflamatorii
d. Toate răspunsurile corecte
e. Ameliorarea circulatii
R.
25. CS Acțiunea factorilor fizici asupra organismului uman sun următoarele,cu excepția :
32. CM Care regim al curetului sinusoidal modulat se foloseşte în stimularea electrică în caz
de dureri:
a.Neredresat ( I )
b.Redresat ( II )
c.Modulat
d.Continuu
e. pulsatil
33. CS Care formă a câmpului magnetic are acţiune stimulatorie mai pronunţată:
a.Continuu;
b.Alternativ
c.Pulsativ
d.Impulsiv
e. Toate raspunsurile enumerate.
38. CM Localizarea optimală pentru masaj în neuralgia nervului trigemen perioada acută este:
a.Faţa
b.Regiunea gulerului şi părţile laterale a gîtului
c.Partea piloasă a capului
d.Fruntea
e. Regiunea barbiei
41. CM În tratarea maladiilor articulaţiilor membrilor cu sindrom dolor mai optimal vor fi
metodele fizioterapiei aplicate:
a. Reflector
b. Local
c. General
d. Reflector-local
e. Segmentar
42. CS Care patologie este mai sensibilă faţă de Radiația Utravioletă în tratament:
a.Exema
b.Cardiopatia ischemică
c.Tireotoxicoza
d.Artrita reumatoidă
e. Poliartrita reumatoid
43. CM În tratarea maladiilor sistemului nervos periferic mai frecvent se utilizează metode
fizioterapeutice cu acţiune:
a.Anestezică
b.Spazmolitică
c.Holinolitică
d.Neurostimulatorie
e. antiinflamatorii
45.CS În aplicarea parafinei prin metodica de stratificare, temperatura straturilor ating valori
de pînă la :
a.45-55 0C
b.60-700C
c.75-800C
d.80-900C
e. 30-350C
46.CS În caz de rinită atrofică cronică se recomandă fizioterapia:
a.Preponderent pe mucoasa nazală ( metodică locală)
b.Preponderent metodică reflectorie
c.Preponderent metodică generală
d.Preponderent metoda cutanată
e. Preponderent metoda segmentară
R
Reabilitarea Cardiacă
1. C.M. Numiți factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare:
a. Hipercolesterolemia
b. Obezitatea
c. Sportul
d. Fumatul
e. IMC optimal
10. C.M. Numiți contraindicațiile pentru efectuarea testului de efort la bolnavii cardiaci:
a. Infarctul miocardic acut
b. Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată
c. Disritmii necontrolate
d. Tensiunea arterial 120/80mmHg
e. IM în anamnestic
22. CS. După efectuarea kinetoterapiei în prima treaptă, frecvența cardiacă trebuie să crească
cu:
a. 10 per minut
b. 15 per minut
c. 20 per minut
d. 30 per minut
e. 60 per minut
Rasp:
23. CS. Bolnavul cu IM acut este verticalizat în :
a. A II treaptă
b. A III treaptă
c. A IV treaptă
d. A V treaptă
e. nu este verticalizat timp de 3 luni
Rasp:
28. CM. Mersul nesupravegheat la domiciliu după externare din staționar, se recomandă:
a. Cu pas de plimbare 15I x 2 ori pe zi
b. Cu pas de plimbare 30Ix 2 ori pe zi
c. Cu pas de plimbare 45I
d. Cu pas de plimbare o oră
e. este recomandat repausul la pat
Rasp:
29. CS. Faza a II de recuperare a bolnavului cu IM se indica la:
a. 2-3 săptămîni de la debutul IMA
b. 5 săptămâni de la debutul IMA
c. 7 săptămâni de la debutul IMA
d.la 1 an de la debutul IMA
e. La dispariția semnelor de sibdenivelare a segmentului ST
Rasp:
30. CS. Durata fazei a II de recuperare este:
a. 2 săptămâni
b. 3 săptămâni
c. 4 săptămâni
d. 6-8 sptamini
e. 1 an
Rasp:
31. CS. Includerea bolnavului în faza a II este precedată de un test de efort, care se indică:
a. La 1 lună de la debutul IMA
b. La 2 săptămâni de la debutul IMA
c. La 1,5 lună de la debutul IMA
d. la 1 an după IMA
e. Nu este indicat
32. CM. La testul de efort limitat de simptome, se dă un efort submaximal de:
a. 60% din frecvența cardiacă teoretică
b. 40% din frecvența cardiacă teoretică
c. 50% din frecvența cardiacă teoretică
d. 85% din frecvența cardiacă teoretică
e. 15% din frecvența cardiacă teoretică
Rasp:
34. CS. Exercițiile fizice din a II fază, trebuie să mărească frecvența cardiacă:
a. Frecvența cardiacă de 15 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
b. Frecvența cardiacă de 20 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
c. Frecvența cardiacă de 30 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
d. Frecvența cardiacă de 130 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
e. Frecvența cardiacă de 90 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
Rasp:
35. CM. În faza II de recuperare se indică următoarele tipuri de efort:
a. Efortul izometric
b. Antrenement la aparatul de vîslit
c. Veloergometru
d. Exerciții de gimnastică
e. antrenament anaerob
Rasp:
36. CS. Faza a III de recuperare a bolnavului cu IMA începînd de la debutul infarctului
miocardic:
a. 8-12 săptămîni
b. 14-20 săptămâni
c. 4-6 săptămâni
d. duă stabilirea diagnosticului
e. în fază acută
37. CS. La domiciliu în fiecare zi bolnavul cardiac efectuează exerciții de gimnastică timp
de:
a. 10-15 minute
b. 30-40 minute
c. 45 minute
d. 60 minute
e. 10 mimute
Rasp:
38. CS. Plimbările la aer liber bolnavului după IMA, în faza a III la domiciliu se recomandă
timp de:
a. 30I
b. 1-2 ore după mese
c. 20I
d. 45I
e. 120 I
39. CM. La bolnavii cu boala ischemică a cordului clasa funcțională II, se recomandă
kinetoterapie:
a. Fuga rapidă pe o scurtă distanță
b. Ocupație cu efect de antrenament
c. Mersul liber 5-7 km
d. Exerciții ușoare de respirație
e. Antrenamente cu greutăți
41. CM. La bolnavul cu boala ischemică clasa funcțională I și Icu pielonefrită cronica, se
indică băile generale cu:
a. Băile carbogazoase
b. Băile cu rodon
c. Băile cu O2
d. Băile sulfuroase
e. Nici un răspuns corect
Ras
45. CM. Numiti tipurile tratamentului balneoterapeutic, care se indica la bolnavii cardiac:
a. Ape carbogazoase
b. Ape sulfuroase
c. Mofete
d. Împachetări cu namol
e. Bai generale cu temperaturi ridicate
Rasp: