Românii de Pretutindeni

Debut al primei ediţii a Festivalului de Film Românesc din China

China: o ţară cu 1,4 miliarde de locuitori, cu 39 de mii de cinematografe

unde s-au vândut, în 2016, bilete de peste 700 de milioane de dolari.
Aceasta este piaţa pe care a intrat în aceste zile filmul românesc, graţie
primei ediţii a Festivalului de Film Românesc din China. Festivalul este
organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Centrul Naţional al
Cinematografiei, Cinemagix şi Casa Româno-Chineză. Evenimentul se
desfăşoară în trei mari oraşe din China – Beijing, Shanghai şi Xi’an – şi
include în program cele mai recente producţii româneşti: „Sieranevada”, în
regia lui Cristi Puiu, ”Dincolo de calea ferată”, regia Cătălin Mitulescu, „Kyra
Kyralina”, regia Dan Piţa, „Doar cu buletinul la Paris”, regia Şerban
Marinescu, şi „Carmen”, regia Doru Niţescu, precum şi documentarul
„Descoperă România cu Peter Hurley”. La gala de deschidere de la la Cinema
Palace din Beijing, cinematografia românească a fost întâmpinată cu elogii,
iar delegaţia românească a fost aplaudată la conferinţa de presă care a
precedat evenimentul, jurnaliştii chinezi manifestându-şi interesul pentru
filmul românesc actual. Prezent la gala de deschidere a evenimentului,
directorul adjunct al Biroului Administraţiei de Stat de Presă, Publicaţii, Radio,
Film şi Televiziune, Li Guaoqing, şi-a exprimat convingerea că, prin aceste
filmele ce vor fi proiectate în cadrul Festivalului, publicul chinez va putea să
cunoască mai bine ţara noastră. „Cinematografia românească este
cunoscută de publicul chinez de peste 40 de ani”, a afirmat Zhong
Hongseng, directorul Biroului de Film din cadrul aceleiaşi Administraţii. „Ne
dorim să dezvoltăm relaţii de colaborare şi coproducţii prin intermediul
Institutului Cultural Român. De asemenea, vrem să îi invităm pe cineaştii
români la festivalurile noastre, tot prin intermediul ICR, care reprezintă o
punte culturală între cele două ţări”, a mai afirmat Zhang Hongsen. Apetenţa
pentru producţii de film româneşti este mare în China, în condiţiile în care
sunt cunoscute atât filmele produse până în 1989, cât şi cele din „Noul val”.
La China Movie Channel, CCTV 6, principalul post de televiziune naţional
dedicat în exclusivitate filmelor, în ultimii ani au fost difuzate 17 filme
româneşti, incluzând filme premiate în cadrul festivalurilor internaţionale,
precum „Pozitia copilului”, regizat de Călin Peter Netzer. „Cinematografia a
reprezentat întotdeauna o punte în schimburile culturale şi a jucat un rol
important în cunoaşterea mai profundă a celor două ţări”, a afirmat Cao Yin,
preşedintele CCTV6. Gala de deschidere a festivalului de la Beijing s-a
încheiat cu proiecţia filmului „Doar cu buletinul la Paris”, în regia lui Şerban
Marinescu. Prima ediţie a Festivalului de Film Românesc în China se
desfăşoară la Beijing, Shanghai şi Xi’an în perioada 14-24 noiembrie 2016, în
organizarea Institutului Cultural Român (ICR). După ce au fost proiectate la
Beijing în perioada 14-16 noiembrie, filmele selectate vor putea fi vizionate
la Shanghai, în perioada 17-19 noiembrie, şi în Xi’an, între 20 şi 24
noiembrie.

Ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, la Roma: România

este solidară cu Italia în gestionarea crizei imigranţilor

România este solidară cu Italia în gestionarea crizei imigranţilor, a declarat

ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, după întrevederea pe care a
avut-o marţi la Roma cu omologul italian, Paolo Gentiloni, oficialul român
subliniind că aderarea ţării la Schengen ar face mai sigure graniţele UE. "Am
oferit asigurări privind solidaritatea noastră cu Italia în gestionarea crizei
imigranţilor" extracomunitari, a declarat, potrivit site-ului AskaNews.it, Lazăr
Comănescu, aflat în vizită de lucru la Roma şi Vatican. Lazăr Comănescu a
exprimat speranţa că aderarea României la Spaţiul UE de circulaţie fără
controale Schengen se va produce "în viitorul apropiat". "Prin aderarea
României (la Schengen - n.red.), frontierele europene ar fi mai sigure", a
subliniat Comănescu, mulţumind Italiei pentru susţinerea demersurilor de
admitere în Spaţiul comunitar de circulaţie fără controale.

Cazul românului din Scoţia, care nu poate aduce trupul soţiei în ţară

Autorităţile locale din oraşul Nădlac, din judeţul Arad, unde ar urma să
ajungă trupul româncei care a murit în Scoţia, înceracă să ajute familia
decedatei, după ce rudele au cerut public ajutor pentru a putea repatria
trupul neînsufleţit în ţară. "Soţul Walter Ioanovici este din Nădlac, a venit
soacra decedatei la primărie ca să se intereseze cum putem să îi ajutăm.
Căutăm soluţii în acest moment, cred că mai repede ar putea fi ajutaţi prin
donaţii, pentru că prin intermediul primăriei nu putem, căutăm variante în
continuare. Trebuie să vedem exact suma pe care o au de plătit. În cursul
zilei de luni am vorbit la telefon cu preotul de acolo şi cu încă o persoană de
acolo, ne-au cerut să le trimitem mai multe documente care să ateste printre
altele că au un loc de veci ca să o poată scoate din morgă, le vom trimite în
cursul zilei de marţi, vom căuta soluţia cea mai rapidă ca să putem repatria
corpul tinerei", a declarat primarul oraşului Nădlac, Ioan Radu Mărginean.
Conform unor informaţii, Walter Ioanovici este în Scoţia de aproximativ 10
luni, iar în urmă cu patru luni a dus-o şi pe Iuliana Bordaş, soţia sa. Aceasta
părea că a trecut cu bine peste o etapă în care fusese diagnosticată cu
cancer de colon, dar în Scoţia boala a revenit mult mai puternic. Presa
scoţiană a scris că un cetăţean român, care se află în Scoţia din luna aprilie,
nu îşi permite să aducă în ţară trupul soţiei sale moarte de cancer. Soţia sa a
decedat duminica trecută din cauza cancerului de colon, iar ultima ei dorinţă
a fost să fie înmormântată în ţara sa. În acest moment, trupul femeii se află
la o morgă din oraşul scoţian Kirkcaldy. Soţul său susţine că nu ştie cui să se
adreseze pentru a repatria trupul femeii, neavând în prezent un loc de
muncă. Prietenii cuplului au cerut un ajutor de orice fel pentru a face posibilă
aducerea corpului femeii în România cât mai repede. Bărbatul a spus că a
primit puţine răspunsuri din partea Consulatului României la Edinburgh, deşi i
s-a spus că trupul soţiei lui trebuie să rămână în Scoţia până când el poate
achita suma necesară transportării lui cu avionul la Bucureşti. De acolo, ar
trebui să ajungă în judeţul Arad, unde s-a născut femeia. "Mă simt foarte
singur într-o ţară străină. Scoţia este o ţară minunată, dar ceea ce s-a
întâmplat tocmai mi-a distrus viaţa. Am întrebat-o de multe ori dacă vrea să
se întoarcă acasă, dar ea se simţea fericită aici şi atunci când s-a întors la
spital doctorii au spus că nu avem de ales pentru că era prea bolnavă. Toată
lumea o iubea, dar merită să fie înmormântată în ţara ei. Asta a vrut ea. Îmi
spunea înainte să moară chiar să merg mai departe şi să am copii. Mi-a spus:
Să nu plângi după mine. Când vei avea o fetiţă, dă-i numele meu", a declarat
soţul femeii pentru The Courier. Femeia a fost diagnosticată cu cancer în anul
2009 iar starea ei de sănătate de ameliorase, dar după câteva luni în Scoţia
a început din nou să se simtă din nou rău. Soţul femeii a trebuit să renunţe la
locul de muncă pe care îl avea pentru a avea grijă de ea, după ce doctorii au
spus că femeia este prea bolnavă pentru a călători spre România. Din cauza
suprasolicitării şi a stresului, starea de sănătate a bărbatului s-a deteriorat
de asemenea, iar acum face dializă la fiecare două zile din cauza unor
probleme renale. O prietenă a cuplului a spus că mama bărbatului şi-a scos
casa la vânzare pentru ca acesta să îşi poată aduce soţia acasă.

Roma acuză o companie românească în cazul prăbuşirii Sondei

Schiaparelli

Un senzor defect pare să fi cauzat prăbuşirea pe Marte a Sondei spaţiale

Schiaparelli, anunţă Agenţia spaţială europeană (ESA), după ce Agenţia
spaţială italiană (ASI) a acuzat o companie fondată în România de eşecul
misiunii. Agenţia spaţială europeană a anunţat concluziile preliminare ale
anchetei privind prăbuşirea pe Marte a Sondei spaţiale Schiaparelli.
Investigaţia arată că sonda spaţială a interpretat datele unui senzor care
arătau că se afla deja sub nivelul solului marţian, deşi era în atmosferă, la
altitudinea de 3,7 kilometri. În acest context, sonda Schiaparelli a activat
sistemul de paraşutare şi rachetele timp de trei secunde. Sonda s-a prăbuşit
pe solul marţian şi a fost distrusă. "Aceste concluzii sunt încă preliminare", a
declarat un director ESA, David Parker. "Vom avea o imagine completă la
începutul anului 2017, după o investigaţie independentă", a precizat el.
"Ideea este că am învăţat deja multe de la Sonda Schiaparelli, iar aceste
informaţii vor contribui direct la a doua misiune ExoMars, programată să fie
lansată în 2020", a subliniat Parker. ESA a transmis concluziile preliminare
după ce Agenţia spaţială italiană a acuzat că testele decisive - cele privind
simularea intrării în atmosferă a Sondei Schiaparelli - au fost încredinţate
unei organizaţii "care nu avea competenţe suficiente". Este vorba de
compania românească Arca Space, care are sediul în Las Cruces (SUA),
relatează cotidianul italian La Repubblica. Acuzaţiile specialiştilor italieni au
atras reacţia directorului Arca Space Corporation, Dumitru Popescu: "Agenţia
spaţială italiană ar trebui să fie atentă, pentru că, dacă nu are dovezi pentru
susţinerea declaraţiilor, ar putea plăti preţul. Noi suntem împăcaţi, am făcut
tot posibilul: pentru efectuarea unui test specific ar fi trebuit să zburăm
foarte aproape de baza rusă din Sevastopol. Rusia tocmai anexase Crimeea
şi riscam să generăm un conflict între Federaţia Rusă şi NATO". Sonda
Schiaparelli s-a prăbuşit pe Marte pe 19 octombrie 2016. Misiunea
Schiaparelli a fost lansată de Agenţia Spaţială Europeană în colaborare cu
grupul rus Roscosmos. Tehnologiile utilizate aparţin Rusiei şi unor ţări
europene, inclusiv Italiei.

Tânăr stagiar la misiunea României la ONU, despre America lui

Trump

Un cetăţean român stabilit în SUA, stagiar la misiunea României la ONU,

spune că Trump a fost votat pentru că a avut curajul să identifice problemele
reale şi crede că românii din SUA cu forme legale nu au de ce să se teamă de
măsurile preşedintelui ales. Mihai Bârloiu, un tânăr de 27 de ani stabilit în
SUA, care este stagiar la misiunea României la ONU în New York, a declarat
că aşteptările americanilor după alegerea noului preşedinte sunt ”reducerea
taxelor, micşorarea bugetului alocat Apărării, scăderea datoriei publice,
investiţii în infrastructură, reîntoarcerea marilor companii de producţie
americane pe tărâm naţional şi creşterea veniturilor”. ”Specialiştii economici
au dat un prognostic negativ măsurilor exprimate de Trump în decursul
campaniei electorale privind politicile fiscale pe care le va adopta, susţinând
că există şanse mari ca aceste măsuri, odată adoptate, să ducă economia
spre un trend descendent. Ce politici economice va adopta administraţia
Trump rămâne în segmentul <<informaţii necunoscute>> la momentul
actual. Speculaţiile continuă să se multiplice pe măsură ce timpul trece.
Acestea vor primi un răspuns clar în lunile care urmează”, a adăugat acesta.
Totodată, el a precizat că cei din categoria ”pro Hillary sau anti-Trump”, se
aşteaptă la ”fisuri şi carenţe în politica externă cu rezultatul slăbirii acesteia
în relaţia cu alte state puternice precum Rusia sau China, până la degradarea
economiei şi creşterea discriminării în rândul societăţii”. Mesajul lui Trump a
fost perceput ”în unele zone xenofob, rasist şi periculos”, şi din această
cauză fiind declanşate protestele, a opinat românul stabilit în SUA, originar
din Alba Iulia. Pe de altă parte el susţine că în alte state oamenii au
reacţionat favorabil la ”discursul populist al lui Trump şi au considerat ca a
avut curajul să identifice problemele reale”. ”Protestele continuă şi din cauza
nemulţumirilor faţă de membrii desemnaţi în cabinetul lui Donald Trump.
Printre ei se număra persoane de notorietate în perimetrul Statelor Unite,
fiind consideraţi de grupul anti-Trump uşor înclinaţi spre abordări radicale în
privinţa unor subiecte, ca de exemplu: imigranţi, învinuirea anumitor
segmente de populaţie pentru problemele actuale ale SUA precum şi
securitatea naţionala”, a declarat Mihai Bârloiu, la două săptămâni după
alegerile pentru Casa Albă. Donald Trump a promis, după ce a fost ales
preşedinte, că va expulza până la trei milioane de imigranţi ilegali, iar în
campanie a avut discursuri agresive împotriva acestora. ”Pe parcursul
campaniei electorale, Trump a evidenţiat în mod clar că va înăspri drastic
condiţiile de imigrare. De altfel acest argument a reprezentat un rol major în
popularitatea lui. Personal nu cred că vor fi luate măsuri drastice care să
lezeze legile internaţionale privind drepturile omului. Este posibil ca discursul
anti-imigranţi să fi fost doar proiectile de tun folosite în campanie pentru a
produce rezultate notabile, jucând o carte văzută ca fiind necesară în rândul
unei părţi din electoratul american. Românii stabiliţi legal în SUA nu au de ce
să îşi facă griji”, a mai spus Mihai Bârloiu. Totodată, el susţine că după aceste
alegeri ”societatea americană a început să-şi pună semne de întrebare în
privinţa unei nevoi de reformare a sistemului electoral”, deoarece Hillary
Clinton a ieşit pe primul loc la votul popular, însă candidatul republican a
câştigat alegerile pentru că a obţinut mai mulţi electori.