…Privită de sus, strada părea îngustă iar oamenii nişte furnici.

Luă un
pachet de manifeste şi le aruncă în got. Vântul, aşa cum prevăzuse, risipi
manifestele. Părea că ninge cu fulgi coloraţi. Grăbit, Pistruiatul nu mai
contemplă zborul uşor legănat al manifestelor, ci o zbughi spre scări.
Când ajunse în stradă, aproape toţi oamenii erau aplecaţi, culegeau
hârtiile colorate. În colţul străzii apăru un poliţist. Pistruiatul porni spre
staţia de tramvai. Voia să fie cât mai departe de strada cu manifeste.
Urcă pe un tampon şi, străbătând oraşul, îi veni o idee. Desfăcu un alt
pacheţel şi risipi fluturaşii de pe tampon.