Comisia Europeană - Comunicat de presă

Rezultate în materie de transparență: Comisia propune un registru de

transparență obligatoriu pentru toate instituțiile UE

Bruxelles, 28 septembrie 2016

Comisia Europeană propune astăzi crearea unui registru de transparență obligatoriu care să
implice toate cele trei instituții ale UE – Parlamentul European, Consiliul și Comisia –
îndeplinind astfel un angajament esențial în materie de transparență, asumat de Comisia
Juncker.

Comisia s-a impus deja ca un model în acest sens, reuniunile sale cu factorii de decizie putând avea loc
numai după ce reprezentanții grupurilor de interese se vor fi înscris într-un registru de transparență cu
caracter public. Astăzi facem apel la Parlamentul European și la Consiliu să ne urmeze exemplul:
registrul devine astfel obligatoriu pentru toți reprezentanții grupurilor de interese care încearcă să
influențeze elaborarea politicilor la Bruxelles.
Dl Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei, a declarat: „Instituțiile UE trebuie să
colaboreze pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Trebuie să fim mai deschiși în tot ceea ce facem.
Propunerile de astăzi privind un registru de transparență obligatoriu pentru Parlament, Consiliu și
Comisie reprezintă un pas important în direcția bună. Cetățenii au dreptul să știe cine încearcă să
influențeze procesul legislativ al UE. Propunem o regulă simplă: nicio reuniune cu factorii de decizie
fără o înscriere prealabilă. Cu ajutorul registrului, publicul va vedea cine desfășoară activități de lobby,
pe cine reprezintă și sumele cheltuite în acest scop.”
Comisia a propus astăzi un acord interinstituțional (AII) care va institui un sistem solid al cărui obiectiv
va fi să asigure transparența activităților de lobby, pornind de la registrul de transparență pe bază de
voluntariat, utilizat în prezent de Parlament și de Comisie. Astfel, Comisia propune ca toate cele trei
instituții – inclusiv Consiliul – să se supună, pentru prima dată, acelorași standarde minime. Conform
acestor propuneri, reuniunile cu factorii de decizie din cele trei instituții nu ar putea avea loc decât în
condițiile unei înscrieri prealabile în registrul de transparență. Din momentul în care Comisia a introdus
această regulă pentru propriile interacțiuni cu reprezentanții grupurilor de interese în noiembrie 2014,
în registrul existent au fost efectuate aproximativ 4 000 de înscrieri noi.
Propunerea de astăzi clarifică, de asemenea, sfera activităților și organismele vizate, sprijină
monitorizarea și asigurarea efectivă a respectării Codului de conduită al registrului pentru
reprezentanții grupurilor de interese și va simplifica și va îmbunătăți calitatea datelor prin
raționalizarea cerințelor de introducere a informațiilor și prin intensificarea controlului calității. Comisia
propune majorarea resurselor disponibile pentru atingerea acestui obiectiv. Solicitanții înregistrării care
nu respectă Codul de conduită ar putea risca suspendarea temporară a interacțiunilor lor cu instituțiile
sau radierea din registru.
Context
Modificările propuse în ceea ce privește registrul de transparență fac parte dintr-un angajament mai
amplu asumat de Comisia Juncker de a reforma procesul de elaborare a politicilor UE. Propunerea de
astăzi este rezultatul discuțiilor intense desfășurate cu toate părțile interesate relevante. Timp de 12
săptămâni a avut loc o consultare publică ce s-a încheiat la 1 iunie și în cadrul căreia s-au primit 1 758
de răspunsuri, dintre care 975 proveneau de la cetățeni, iar 783 de la organizații. Respondenții și-au
exprimat opiniile cu privire la funcționarea actualului registru de transparență și au înaintat sugestii
referitoare la structura viitorului regim.
Angajamentul Comisiei Juncker pentru o mai mare transparență, prevăzut în Orientările politice, a fost
deja pus în practică în mai multe moduri. Începând cu 1 decembrie 2014, Comisia a publicat informații
cu privire la reuniunile comisarilor, ale membrilor cabinetelor lor și ale directorilor generali ai Comisiei
cu toți reprezentanții grupurilor de interese. De regulă, aceste reuniuni ar trebui să aibă loc numai cu
persoanele sau entitățile care sunt menționate în registrul de transparență.
De asemenea, s-a acordat un acces mai larg la documentele referitoare la negocierile pe tema unui
parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu Statele Unite ale Americii. Acordul
interinstituțional privind o mai bună legiferare, semnat în luna aprilie, a consolidat în continuare
transparența prin adoptarea unei serii de măsuri menite să îmbunătățească deschiderea procesului
decizional al UE, inclusiv a legislației secundare. În mai 2016, Comisia a adoptat noi norme referitoare
la grupurile de experți, care consolidează cerințele în materie de transparență și introduc sinergii cu
registrul de transparență.
În Agenda sa pentru o mai bună reglementare, prezentată în mai 2015, Comisia s-a angajat în direcția
unei deschideri a procesului său de elaborare a politicilor pentru a favoriza examinarea de către public
a inițiativelor sale și a-i permite acestuia să intervină. Au fost deja instituite noi mecanisme de
feedback de la părțile interesate, acestea având astfel posibilitatea de a transmite Comisiei opiniile lor
încă de la începutul procesului de elaborare a unei inițiative, pe baza foilor de parcurs și a evaluărilor
inițiale ale impactului, precum și după adoptarea unei propuneri de către Comisie, pentru a contribui la
procesul legislativ din cadrul Parlamentului și al Consiliului.
Registrul de transparență este unul dintre instrumentele-cheie pentru punerea în aplicare a
angajamentului asumat de Comisie în materie de transparență. Acest registru se referă la toate
activitățile desfășurate cu scopul de a influența procesele de la nivelul instituțiilor UE cu privire la
legiferare și la punerea în aplicare a politicilor. Un prim registru de transparență a fost creat în comun
de către Parlamentul European și Comisie în 2011; acesta a fost actualizat prin intermediul unui acord
interinstituțional (AII) care a fost convenit în aprilie 2014 și se aplică în prezent doar pentru cele două
instituții.Registrul actual, care funcționează pe bază de voluntariat, cuprinde peste 9 800 de entități,
semnatare ale Codului de conduită. Printre solicitanții înregistrării se regăsesc societăți de consultanță
în domeniul afacerilor publice și cabinete de avocatură, asociații comerciale și profesionale, ONG-uri,
organizații religioase și organizații academice.
Informații suplimentare:
Propunerea Comisiei referitoare la un acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul
Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu
And ANNEX
MEMO/16/3181 cu întrebări frecvente
Site-ul internet al registrului de transparență
Rezultatele consultării publice privind un registru de transparență obligatoriu

IP/16/3182

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)
Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)
Kasia KOLANKO (+ 32 2 296 34 44)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin
email