Afacerea Dreyfus

Afacerea Dreyfus a fost un conflict social și politic major din timpul celei
de a Treia Republici franceze, izbucnit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul
acuzației de trădare îndreptată împotriva căpitanului Alfred Dreyfus, francez de
origine alsaciană și de confesiune mozaică, care într-un final a fost exonerat. Ea a
bulversat societatea franceză vreme de doisprezece ani, din 1894 până în 1906,
divizând-o profund și de durată în două tabere opuse, „dreyfusarzii” partizani ai
nevinovăției lui Dreyfus, și „antidreyfusarzii” partizani ai vinovăției lui.
Condamnarea la sfârșitul lui 1894 a căpitanului Dreyfus – pentru o pretinsă
transmitere de documente secrete Imperiului German – a fost o eroare
judiciară[2][3] pe fondul spionajului și antisemitismului, într-un context social
deosebit de propice antisemitismului, și urii împotriva Imperiului German, în
urma anexării Alsaciei și a unei părți din Lorena⁠(fr) în 1871. Afacerea a avut la
început un ecou limitat, până când în 1898 adevăratul vinovat a fost achitat
și Émile Zola a publicat celebra pledoarie dreyfusardă, J'accuse…!, provocând o
serie de crize politice și sociale unice în Franța. La maximul său în 1899, afacerea a
dezvăluit clivajele Franței celei de a Treia Republici, în care opoziția dintre tabăra
dreyfusarzilor și cea a anti-dreyfusarzilor a suscitat polimici foarte
violente naționaliste și antisemite, difuzate de o presă scrisă influentă. El s-a
încheiat cu adevărat abia în 1906, printr-o decizie a Curții de Casație⁠(fr) care l-a
exonerat și l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus.
Această afacere este adesea considerată simbolul modern și universal al
nedreptății[4] în numele interesului Statului, și rămâne unul dintre cele mai
marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate, cu un rol major
jucat de presă și de opinia publică.
În 2013, site-ul L'affaire Dreyfus a realizat, în colaborare cu Service
historique de la Défense⁠(fr), publicarea dosarului secret al afacerii Dreyfus.