Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Asceti in Lume 152 PDF

    Încărcat de

    aura_rapeanu2720
    190 vizualizări6 pagini

    Titlu original

    Asceti in lume 152.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    190 vizualizări6 pagini

    Asceti in Lume 152 PDF

    Încărcat de

    aura_rapeanu2720

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 6
    Dimitrie gi Eva Saulidis O pereche aleasi gi virtuonsii au fost Dimitrie Saulidis gi sofia sa Eva, originari din Trapezunda Pontului Evaera din neamul Lukanidis gis-a ndseutla Kars, in Rusia, in anul 1900. Parintii sii se stri- ‘mutaserd din Pont din pricina silbiticiet turcilor s1s-au agezat in Kars impreund cu multi compa- {riot de-ailor. Eva a crescut intr-o familie nume- roasé, care pastra traditia ortodoxa gi care avea cevlavie fata de cele dumnezeiesti, Pecind avea cam doisptezece ani, incasalora fost gizduit un cdlitor. Aeela, atat de mulfumit a fost de gizduire, incdt, oa s4 pliteasc& cumva, a vrut sio invete pe Eva vrijitoria. I-a spus: = Orice spun eu se implineste. Sia inceput si faci o demonstrate: le-a facut pe nigte copile si schijeze gesturi necuviincioase. Eva, vind aceasta, -a spus: “ ‘eromonaha! BRimieAthonital = Opregte-te! Acestea suntlucruri ruginoase! ‘Apoi, pe o capri care era legati a ficut-o sise silbaticeascd, si-gi rupi franghia gi apoi si vind Linigtit& cao pisiedlapicioarele lu. Vaznd aceas- ta, Evai-aspus: “ Asemenea lucruri nu sunt bune, mu vreau si inva sie fac! ‘Siastfel, Dumnezeu, vizsind nevinovétia i bu- nitatea ei, a pazit-o de indeletnicirea cu vraile. ‘Dupi moartea mamei ale, toate treburile casei aurimas in grijavei. Era puternicd gicurajoast ccaun birbat. Cand avea treisprezece ani, avenit fn casa lor un tinar stirac, Dimitrie Saulidis. Era ‘ester bun. Toaté ziua umbla pela ferme, ficea Aiferite reparatii silucrar gi astfel igi dobéndea cele necesare traiului. A stat timp indelungat in ccasa lor. Tatil Evei a prefuit mult bunul earacter ‘sieinsteasail-a icut ginerele lui. {in timpul rizboiului ruso-ture, Eva impreund cusocrul gi cucopiiiei, Vera Vasilie, se aflau in Rusia, jar soful siu Dimitrie gi soacra ei erau in ‘Turcia, Soorul s-a imbolnivt foarte grav gia fost intuit la pat. Eal-a ingrijit cu mult& dragoste pind la moarte. inainte de a-sida sufletul, el abi- necuvaintat-o spundndui ~ Eva, oriunde vei merge, bineouvantarea lui Durnezeu si fle cutine! ‘in Rusia, pe cnd se muta dintr-un loc in altul, i-amurit un alt prune nebotezat, L-a ingropat in zépada gi si-acontinuat drumul plingind. Ascot intume 6 Datoritasituatiei grele in care se afla, s-ahe riitsa-silase casa din Kars gsi se mutein Grecia, fi povestea nepotului siu Dimitrie: = Copilul meu, de trei ori mi-am lsat casa gi am plecat numai cu icoanele gi cuhainele pe care Ie puteam duce. Ne-au ingriimadit pe tofi pe un vapor. Atunci au murit multi oameni gi le-au aruncat trupurile in mare. Cu lirele pe care le aveam la chimir am cumparat paine pentru copii. Opaine costa liri, Am ajunsin Grecia. Amlocuit ‘mai ntatlalocurile argiloase della Kalamaria, din Tesalonic, apoi am ajunsla Veria, Cuingiduinta lui Dumnezeu atrecut prin gre- tigi ginecazuri, insile-a depasit prin ribdare gi ccucredin}& in Dumnezeu. Acestea erau o preves- tire gi o pregitire a greutatilor si mai mari prin care avea sé treaci. ‘impreund cu soful siu s-au agezat in Veria gi ‘munceau din greu, casi cigtige cele necesare tra- iulut ¢ si-si hrdneascd pruncii, La multimea de necazuri s-aadugat ¢imoartealuf Dimitrie. Viara vei devenise foarte grea. Arimas viduvd cu patra copii lavarstade treizeci si optde ani, insis-alup- tat i abiruit toate greutajile. Nua vrut si se eck sitoreasca, ci s-a dedicat educafiei copiilor. Era simpli si fir stint de carte, ns hotdréta giener- sod. Credinya sa in Dumnezeu gi increderea fay deMaica Domnului erau profunde. intimpul ocupatiei germane a muritgifiicaei, Evmorfia, din pricina unel intoxicati provocate doun vas de arami necositorit, 6 Teromonshl Amie Athonial fntr-un an, in ajunul praznicului Nagterii Domanului, oamenii au mers pe cmp si adune boabele de porumb rimase dupa cules. Erau ani frei gi peste tot era foamete gi série. A mers ‘Eva sd adune, casi-silréneascé prunciiinfome- tal A gist ojumatate de oca de porumb. Seara, pe drumul de intoarcere, a apueat-o plansul. A privit spre cer gii-a spus Maicti Domnulu: ~ Situ egti mama! Ia spune-mi, ce woi da copi- ilor 84 mandnce?! Plingiind, sa continuat drumul ila un mo- sent data vizutla picioarele sale un mielinjun- hiat, devreo zece-douasprezece kilograme. Ina- {ntea ei fuseserd multi oament, inst nimeni mu-l -vizuse. e pare ct trecuse pe acolo ciruta Prefec- turi i dineacéizuse mielulinjunghiat.Insilucra rminunat este od nimeni nu- vizuse. Agaaicono- rmisit Maioa Domnului,ca si o mange pe viduva cealintristats sii hrneascd pe orfanti si. ‘Din Pont adusesera cue icoand fieatoare de zminuni a Maicii Domnului, intr-o zi, cineva din casi.s-améniat gia pusicoana indulap. Incasi se aflauficaei Vera, care a mica, simatuga sa Des- pina, Vera a auzitniste lovituri, a vizut dulspal clitindndu-se gi farfurile cand din el gia auzit slasul Maicii Domnului spundnd: ~ Sooate-ma de aici! pricina fricii, Vera a rimas muta. Cand s-au intors ceilati gi au gisit-o flrd grai pe cea ‘miei, nu gtiau co si fac, Tal ei, Dimitrie, a vor- biteu episcopal siacelai-aspussitfacd Paraclisul Maicii Domnului timp de patruzeci de ile. in a patruzecea x, Veraavorbit. Cand fiul ei Gheorghe, lavarsta de cineizeci de ani, a icutinfaret sia fost internat in sptal, Eva, Intelegand cd acesta este intro stare gravi, a mers ia icoana Maicii Domnuli gi, eu durere,i-a spus: ~Daciinu-1factbinepe ful meu, altddaté.n-am sma mai inchin tie! Grele cuvinte! A vorbitinima saindureraté de ‘mama iar Maica Domnulut a ascultat-o:fiuleis-a {intors acasiisinitos, ‘Alta dati, cdind acelagi fiu s-a imbolnavit de =Fa ce gl rea perduta. Ful ela fost operat in strind- tate, operatiaadecurs bine, dar dupa osiptima- ‘nd, Gheorghe a murit de edem pulmonar la celi- Jatt plimén. Eva n-a spas nimie, A ribdat far citi, aga cum seinviase. Inside atuncinu g-a mai dorit s trdased, pentru a nu mai vedea gi moarteaaltorcopi ais. ‘Avea mare ineredere in Dumnezeu. Odata, un nepoti-aspus far putea siinceapa rizbofl iar aa spans * Si inceapa! Elsa mirat de spunsul i. = Nevor lia asele!-a spas din nou acesta. ~ Sale ia! ardspuns bunica, = Bre, bunico, os ne omoare! 8 esomonahl Efe Athonital = Sine omoare! Sufletul mu pot sini, copt- Julmeu! aréspuns ea. Tati filozofia bunici va, ata cum infrunta ea Iucrutilel.. Gu nurorile gi eu nepotii, cu tofi era plind de dragoste. Totdeauna i implica pe ce aflai in ne- ingelogeri OdatAs-aintémplat omare ispitigiun barbat dintre rudeniile ei s-a umplut de mnie, striga i voiasi-i omoarepe cei ce-Inedreptitis ra. Tocmai cénd a luat arma in mini, iat e& a apairut si bunica Eva. A cfzut la picioarele lu, Je-asirutat plangénd sicu cuvinte pline de dra- soste -alinistitsiiaTuat arma, ‘Aveaopurtare smeriti fat de tot Cando vzita nepotul ei, stitea a picioarle In gif sfituia. Sta- turlle sale practice au devenitindreptar de vist sil-au ajutat mult. Acestesfaturi erau rezultatul ‘xperienfei ial ptimiilor ei si aveau mare pro- funzime duhovniceased.Bitréna spunea: = Cu cel btrin gi ou copill infirm ste porti cumilostivire. = Chiar dacé ai aves api cat marea, si nu faci risipa. =Vaveni ozicind vet\aduna firimiturile de pe asi sinu vivor fide guns as visituratil (Deace- casfituinca, atune ind mininc, ster farfuria cupiine) -Doamne lisse Hristoase al meu, pentru rmamele Tu, simu tries si vid aceasti zi Nii voi simu vedeti aceasté zl lespunea nepotlor sti = Totdeauna si aveti puse deoparte un vas cu sare, unul ew lel gun sac de find Asef inne 1» -Nupune multi mancare in farfurie,ca si nu arunci! Manancé putin si, daca fi este inc foa- ‘me, mai pune-fimancare! ~Cel ce mindnci mult, unoi minénea! ~Inaminte,copilul meu, lacuvintele pe care ti levoispune, intipareste-lebine in minteata gi si- {iaduci aminte de bunica: ,Banii si frumuseyea sunt musafiri“ ~ fmbucdturé mare poti si mindnci, inst cu- ‘vint mare si nu iasd din gura tal ~ Sinu ingelipenimeni, pentract ingeiciunea vvaveni asupra capului ti =Nueste bine si ofteze omul. (Adickeste picat sicdrtesti) ~ Oriunde meri, si zidesti case! (Adi si-ti faci relatiibune eu oamenii) ~ Si mu spui cuvant réu vreunui om, nici si vorbestipeascuns! Pentru amindoua fio groapa, spune-le acolo gi acoperé-le cu pant, ~Chiar gi birbatul neserios vrea femeie cinstita. Coptla mea, i-a spus unei nepoate, o i te casitoregti.De la barbatul neserios tot mai rama- neceva,cucel jucitor de cért i betiv faci rabda- re, inside lacel lene} nu va ramanennimicin casi, ~ Totdeauna si-fi iubegti gi si-ti cinstegti rudeniile Pind la adormiroa saa ajutat pe copii pene- of. Tosti ziuasttoa in case nepotuui ei Dimitre. Facresout copii Oubea mltpe sotial, Sofia si 2 Teromonahul BimieAthonital

    S-ar putea să vă placă și