Recent, mass-media germana publica o serie de articole cu un subiect fierbinte:

unele dintre medicamentele existente pe piata au fost testate insuficient, n zone ce

nu ofera certitudinea unor testari corecte. Mai mult, o serie de teste au ramas
necunoscute publicului larg; motivul: toxicitatea ridicata a substantelor testate a
dus la moartea unora dintre "cobaii umani". Printre sursele citate de "Stern TV" si
revista "Spiegel" se numara documente ale STASI si ale fostului minister est-
german al sanatatii.

Subiectul dezvoltat de germani, ce priveste medicamente lansate pe piata cu zeci

de ani n urma, este insa la fel de actual. Revista franceza PRESCRIRE - editata de
o asociatie de medici si farmacisti - dadea publicitatii un studiu asupra a zeci de
medicamente si substante active. Bazat pe o cercetare de 4 ani, din 2010 pina in
2013, studiul, publicat in februarie 2014, releva un fapt socant: 68 de medicamente
ar trebui scoase de pe piata. Majoritatea acestora sunt prezente si pe piata romana.

Medicamente care imbolnavesc

Retras de pe piata franceza in 2013, anticonceptionalul DIANE 35 continua sa fie

folosit in Romania, culmea, nu ca anticonceptional, ci impotriva acneei.

camera ascunsa farmacie Iai

Ce pericole ascunde anticonceptionalul cu pricina? Risc crescut de aparitie a
trombozei - adica de blocare a vaselor de sange cu cheaguri. Totul a pornit de la
125 de cazuri de tromboze si patru decese, toate imputate utilizarii
medicamentului Diane 35 in decurs de 25 de ani, de cand au inceput sa fie
comercializate in Franta.

Curios este ca, tot in Romania, se gaseste pe piata un alt anticonceptional

- Melleva - ce foloseste aceeasi substanta activa.

In 2005, scandalul Vioxx zguduia Statele unite: conform estimarilor Administratiei

Medicamentelor si Alimentelor (FDA), aproape 140.000 de americani au murit sau
au avut serioase probleme de sanatate in urma administrarii Vioxx-ului - un
analgezic puternic. Curios este ca, in 1999, acelasi organism (FDA) isi dadea
acordul pentru distributia acestui medicament. Asocierea Vioxx cu aparitia de
afectiuni cardiovasculare grave (incluzand infarct miocardic si accident vascular
cerebral) a dus la retragerea medicamentului de pe piata, inclusiv de pe cea
romana.
Nu am reluat scandalul Vioxx intamplator; medicamentul a fost initiatorul de gama
a coxibilor - adica a substantei active folosite.
CELEBREX este un medicament folosit in tratamentul artritei; substanta activa se
numeste celecoxib. Conform revistei PRESCRIE, CELEBREX creste riscul de
accidente cardiovasculare (tromboze si infarct miocardic) in raport cu alte
medicamente la fel de eficace. Mai mult, spun francezii, toate medicamentele
care folosesc coxibii au acelasi efect nedorit. Alaturi de CELEBREX, este vorba
de ARCOXIA(substanta activa fiind etoricoxib) si DYNASTAT (parecoxib). Daca
in Canada CELEBREX a fost retras de pe piata, in Romania inca este prezent.

camera ascunsa farmacie Iasi

In alta ordine de idei, Agentia Europeana a Medicamentului (EMA) a interzis ferm

cateva substante active si implicit medicamentele derivate din acestea.
Aristolochia (popular cunoscuta ca marul lupului) e sursa acidului aristolochic -
interzis expres de EMA. Motivul? Substanta respectiva este nefrotoxica,
carcinogena and mutagena. Curios este ca, in ciuda toxicitatii ridicate (cateva
micrograme la kilogram corp), si cu efecte devastatoare mai ales asupra rinichilor,
aristolochia se foloseste in tincturi si ceaiuri vandute, in Romania, cu acordul...
Ministerului Agriculturii, intrucat e considerata utila in tratamente naturiste.

Aceeasi Agentie Europeana a

interzis cloramfenicolul, clorpromazina, colchicina, si furazolidonul. Iar
furazolidonul se gaseste chiar si pe net...

La fel se intampla si cu meprobamatul: suspendat, in 2012, de aceeasi Uniune

Europeana, meprobamatul poate fi inca gasit in farmacii, desi ar fi trebuit sa
dispara inca de anul trecut. Stocul e limitat. Motivele care au dus la decizia de
retragere de pe piata a sedativului cu pricina?

"Comitetul stiintific pentru Medicamente de Uz Uman al Agentiei Eurpene a

Medicamentului (EMA) a remarcat existenta unui risc de reactii adverse grave si
posibil fatale precum coma, la pacientii carora li se administrau medicamente care
contineau meprobamat, in conditii normale de utilizare. (...) Comitetul a remarcat
de asemenea ca unii pacienti pot deveni dependenti de medicament, ceea ce
conduce la reactii adverse grave si uneori fatale in cazul incetarii bruste a
tratamentului dupa utilizarea indelungata.
Comitetul a concluzionat ca beneficiile medicamentelor cu administrare orala
care contin meprobamat au incetat sa mai depaseasca riscurile".
Exista, in concluzie, disfunctii majore pe piata romana a medicamentelor - o piata
cifrata la circa 3 miliarde de euro.

S-a ajuns astfel la situatii halucinante: medicamente interzise in UE se aflau, in

Romania, pe lista compensatelor. Iata un exemplu: AVANDIA, un antidiabetic
interzis in 2011, si sever restrictionat in SUA, se gasea pe lista compensatelor. Mai
mult, pare ca poate fi comandat, inca, in Romania:

camera ascunsa farmacie Iai

La fel, poate fi gasit si medicamentul OCTAGAM, retras de pe piata, oficial, inca

din 2010.

Zeci de medicamente, toxice

Un medicament e acea substanta care ajuta la vindecare sau la ameliorarea starii de

sanatate a unui pacient. Cel putin asa ar trebui; ca nu e intotdeauna asa o arata
unele cercetari ce demonstreaza ca anumite substante, cu rezultate foarte bune in
tratarea unor afectiuni, genereaza efecte secundare grave, si uneori fatale. Alte
studii arata ca substantele active folosite sunt pur si simplu inutile.

Sa o luam pe rand, prezentandu-va cateva cazuri.

Roaacutane, un antiacneic, bazat pe isotretinoina, are efecte adverse destul de

severe. Printre acestea, depresii si tentative de suicid.

Camera ascunsa farmacie Iasi

Roaccutan se gaseste la liber in Romania, si se afla in atentia Ageniei Europene a

Medicamentului.

Un alt medicament, TOPAMAX, folosit in tratamentul epilepsiei si migrenelor, se

gaseste pe piata romana. Comunicatul FDA asupra efectelor substantei active face
referire la cresterea riscului de maladii congenitale in cazul in care e administrat
gravidelor.

Iata cateva dintre medicamentele prezentate in revista PRESCRIRE, ale caror

efecte negative depasesc, spun francezii, efectele benefice.
VECTIBIX, utilizat in tratamentul cancerului, atunci cand chimioterapia esueaza,
are efecte secundare grave asupra a 90 la suta dintre pacienti.
RASILEZ (bazat pe aliskiren), un antihipertensiv, nu are eficacitate demonstrabila
in diminuarea accidentelor vasculare, si este periculos pentru diabetici.

LIPANOR (bazat pe ciprofibrat), impreuna cu LIPANTHYL si BEFIZAL,

hipocolesterolemice, nu au eficacitate in preventia cardiovasculara.

PROTOPIC (tacrolimus), imunodepresor, expune la risc de cancer cutanat si

limfatic.

XENICAL (orlistat) folosit pentru pierderea in greutate, are efect modest si

temporar, duce la probleme digestive si, uneori, la fracturi - urmare a fragilizarii
oaselor.

Colchicina, interzisa in UE, se gaseste in 281 de farmacii romanesti.

MOTILIUM (domperidona), un gastrocinetic si antivomitiv, creste riscul de

tulburare a ritmului cardiac. Prezinta risc dispoportionat fata de simptomele tratate.

EBIXA (memantina), folosit in neurologie, poate da senzatii de vertij, cefalee si

induce un comportament violent.

VALDOXAN (agomelatina), folosita in tratamente psihiatrice si tratamentul

dependentelor, nu si-a demonstrat eficacitatea. In schimb, creste riscul de hepatita,
pancreatita, tentative suicidare si agresivitate.

ZYBAN (bupropion), medicament folosit in combaterea fumatului si in sevrajul

tabagic, are ca efecte o serie de afectiuni neuropsihice: agresivitate, depresii,
tentative de suicid si malformatii congenitale in cazul administrarii la femei
gravide.

Cam aceleasi efecte le are si CHAMPIX, un medicament similar.

Unul dintre cele mai periculoase medicamente, scos de pe piaa europeana, dar
continuand sa existe pe piaa romaneasca, este Interferonul, folosit la heptatita b,
c, la cancer i sida. Mai e intalnit sub numele
de: Roferon, Fiblaferon, Imukin, Betaferon, Avonex, Intron; interferonul alpha
2a este un hormon creat sintetic care imita hormonul uman cu acelai nume,
hormon produs de leucocite i T-limfocite. Dand corpului interferon, corpul nu il
mai produce singur lasand organismul prada infeciilor. Printre reaciile acestui
medicament: depresiuni, iritabilitate, anxietate, agresiune, hipertensiune, atac de
cord, boli de sange hiper sau hipoactivitate a glandei tiroide, moartea rinichilor,
sindrom nefrotic, sida, probleme cu ficatul, cu vazul.

Ketotifen, de la Ketonal, a fost scos din arile civilizate inca din 2006. La noi inca
este dat in spitale.

Tenuate retard a fost scos din Germania in anul 2000. La noi se plimba prin
farmacii sub alte denumiri; se prescrie impotriva obezitaii.

Thyreotom forte hormon prescris pentru glanda tiroida a fost scos de pe piaa in
Germania inca din 2005. La noi, se prescrie cu nonalana!

Bismut este un medicament prescris impotriva diareei i, paradoxal, impotriva

constipaiei. Produce intoxicaii grave; in Frana s-au inregistrat cele mai multe
cazuri. La noi, medicamentul circula sub denumirea De Nol tablete.

O singura capsula de Chloromycetin distruge ireparabil maduva oaselor sau

provoaca leucemie. In anul 1976, s-au prescris in America peste 500.000 reete.
Este cunoscut astazi sub denumirea de Chloramphenicol. Acesta e ingredientul
active, folosit la noi pentru febra tifoida, meningite bacteriene ,infecii abdominale
cu anaerobi, infecii urinare rezistente la alte antibiotic.

Urethan ar vindeca chipurile leucemia, s-a constat ca medicamentul creaza cancer

la ficat, plamanii maduva oaselor.

Somniferul Contergan a facut in Germania i in alte ari zeci de copii degenerai

fizic. Sub denumirea de thalidomide celgene este folosit, in continuare.

Spraylu recomandat pentru a ucis in jur de 3500 de pacieni. Este cunoscut azi ca
bronhodilatin, isuprel sau novodrin.

In America, medicamentul Orabilex a creat boli de rinichi care au dus la moarte.

In Romania, in medicamente e folosit ingredientul activ bunamiodyl sodium.

Alte medicamente care nu ar avea ce cauta in farmaciile romaneti: Nizoral,

Nimesulida Aulin,Lemesil Algocalmin, Metamizol Clorfeniramin,
antireumaticul Feldene i aa mai departe.
Afaceri, afaceri, afaceri...

Anul trecut, Agenia Europeana a Medicamentului a interzis tetrazepamul, si a

trimis recomandarea catre Comisia Europeana. MYORELAX-ul, care are la baza
tetrazepamul, este inca pe rafturi. Dupa cum am vazut, nu este singurul exemplu.

Care este motivul pentru care medicamente interzise in UE se gasesc pe rafturile

farmaciilor? De ce se continua vanzarea unor medicamente asupra carora exista
zeci de sesizari?

STERN.TV, televiziunea germana, pare a avea un raspuns: totul este o afacere.

Efectuate in zone ca India sau Africa, studiile clinice pe voluntari reprezinta o
ultima treapta catre lansarea pe piata a unui medicament; or, daca respectivele
studii ar fi facute in Europa, pe esantioane reprezentative si in conditii stricte,
rezultatele ar indica cu acuratete daca un medicament este sau nu apt de a fi lansat
pe o piata ce produce miliarde de euro.

Revenind la Romania, a carei piata e cifrata, cum spuneam, la 3 miliarde de euro,

trebuie spus ca regula jocului o fac, deja, marile companii si marii distribuitori. In
tot acest joc, zeci de mii de retete compensate consuma alte zeci de mii de
medicamente care trebuie vandute altor zeci de mii de pacienti. In marea lor
majoritate, aceti pacieni nu au, in mod real, nevoie de ele.

Iata declaratia unui om de marketing al unei importante companii, vizand practicile

in domeniu:

Sursa: medicii sint platiti de marii distribuitori, sa prescrie retete cu

medicamentele lor. Se face prin asa-numitele contracte de prestari servicii. sunt
invitati la congrese, dar de fapt e o excursie in regula. e un razboi total.

Din acele 3 miliarde euro, la negru pleaca, spun optimistii, circa 1 miliard de euro.
Ce inseamna la negru in acest caz? Practici aflate mult dincolo de marginea legii,
prin care medicamente prescrise "en-gros", in mod inutil, incarca din greu bugetul
unei Case de Asigurari de Sanatate obligata sa plateasca retetele compensate prin
programe nationale precum cele anti-cancer si anti-diabet.

Cine ar trebuie sa ne protejeze de aceasta invazie de medicamente extrem de

periculoase? Autoritaile medicale romaneti, desigur! Dar autoritaile acestea sunt
formate din oameni, iar oamenii, nu-i aa, sunt supui greelii Nu ne ramane
altceva decat sa ne pazim singuri