Rolul i importana mirenilor n Biserica Ortodox * Participarea mirenilor (laicilor) la viata activa a Bisericii Ortodoxe este un element constitutiv

in lipsa caruia nu poate fi inchipuita existenta acesteia. Nu poate exista Biserica fara mireni, asa cum nu se poate nchipui nici fara starea clericala cu cele trei treptele de instituire divina, la care se adauga cele instituite de Biseric dar fara necesitate a soluta lucrrii m!ntuitoare. "n mod totalmente gresit si potrivnic chiar invataturii Bisericii Ortodoxe, se incearca a#i prin vehicularea unor luari de po#itie neavenite, reducerea starii laice la un simplu decor in Biserica, la o cantitate o eisanta, imo ila, in fata ierarhiei chiar si cand aceasta transgresea# hotarele Ortodoxiei, provoc!nd situatii de nedorit n lucrarea m!ntuitoare a ntregii Biserici. $aicii au participat activ de%a lungul istoriei crestinismului la indeplinirea exercitarii puterii isericesti reunit su cele trei forme : nvttoreasc, sfintitoare, jurisdictional, cu pondere in cele trei functii ale ramurii de conducere sau &urisdictionale'legislativ, judectoreasc, executiv. (xista multe marturii despre participarea laicilor ( mirenilor ) la activitatea legiuitoare a )inoadelor ecumenice si locale, contri utia lor fiind dintre cele mai utile trairii vietii isericesti de%a lungul timpului n contextul de epoc. Din cronologia Bisericii ruse, anul 1 1! :*+u ,-. de delega/i pre#en/i, )inodul a fost deschis cu o )f!nt0 $iturghie la +atedrala Buneivestiri din 1remlin (2spens3ii )o or). 4intre delega/i, 566 erau delega/i laici iar 5-, clerici (episcopi, preo/i, diaconi, 7i paracliseri).* Participarera laicilor s%a afirmat si prin cola orarea lor la actele alegerii clerului si altor organe de conducere a Bisericii, administrarea averilor isericesti potrivit cu interesele si conditiile in care se desfasoara intreaga activitate isericeasca, nscriindu% se pe linia 8raditiei mostenirii apostolice. Puterea isericeasca se fundamentea#a pe principiul so ornicitatii, temelia de ase#are a celor doua parti constitutive cu caracter de necessitate, starea clericala si starea laica, care impreuna savarsesc lucrarea mantuitoare a Bisericii 9antuitorului nostru "isus :ristos su povtuirea 4uhului )f!nt. "n Biserica Ortodoxa tre uiesc aplicate randuielile traditiei si cele canonice in privinta participarii mirenilor la exercitarea intreitei puteri isericesti. +oncret, aceasta cola orare a clerului cu mirenii se poate exprima prin participarea laicilor in exercitarea celor trei componente ale puterii isericesti; invatatoreasca, sfintitoare, de conducere sau &urisdictional, mpreun cu diaconi, preoti, episcopi, in lucrarea mantuitoare a Bisericii. $imitele acestei cola orari sunt determinate de randuieli canonice sau traditie, ce exprima po#itia si drepturile fiecareia din starile constitutive.

Prin 8aina )fantului Bote# credinciosii devin mem ri ai trupului tainic al Bisericii deci se unesc cu 9antuitorul "isus :ristos, devenind parte activa a intregii lucrari mantuitoare savarsita de Biserica ca su iecti ai ndatoririlor si drepturilor preva#ute de starea constitutiva o ligatorie din care fac parte. "n mod nemi&locit, credinciosii participa la pastrarea adevarului revelat al carui pastrator este Biserica in totalitatea )a, iar impreuna cu clerul se implic la exercitarea puterii invatatoresti, sfintitoare, si conducatoare. +hiar 9!ntuitorul "isus su linia#a importanta tuturor credinciosilor in Biseric numindu%i mladite ale trupului )au '*(u sunt vita si voi mladitele*.("oan xv, <%=) "ntreaga )criptura in care a fost fixata revelatia scrisa, se adresea#a tuturor credinciosilor, clerici si mireni, deorece numai impreuna acestia formea#a Biserica, numai in intreaga ei alcatuire Biserica este purtatoarea revelatiei. 9arturie sunt si scrisorile * ar atilor apostolici* care se adresea#a precum >postolii 4omnului Bisericilor locale pentru definirea adevaratei credinte. )fantul +lement ?omanul (sec """) se adresea#a *+orintenilor* si nu doar episcopului sau clerului din +orint, marturie a consideratiei &uste a laicilor. )fantul "gnatie al >ntiohiei se adresea#a in epistolele sale *catre (feseni, 9agne#ieni, ?omani, )mirneni*, iar )fantul Policarp al )mirnei scrie catre o stea Bisericii si nu numai slu&itorilor ei in scrisoarea *catre )mirneni*. Prin calitatea harica do andita la )fantul Bote# si alte )finte 8aine, credinciosii sunt cu adevarat stalpi ai credintei, iar impreuna cu slu&itorii Bisericii care au do andit o stare harica superioara, formea#a ceea ce )fantul >postol Pavel numeste *stalpul si intarirea adevarului* (8im.""";<,) @ata de pastrarea adevarului revelat, )fantul >postol Pavel se adresea#a credinciosilor destul de graitor indemnandu%i la cercetarea dreptei credinte spunandu%le ; *+ercetati% va pe voi insiva de sunteti in credinta ' incercati%va pe voi insiva* ("" +or. A""". ,) )fantul >postol Pavel, in intelepciunea epistolelor sale se adresea#a tuturor mem rilor Bisericii, fara a deose i pe mirenii simpli de slu&itorii altarului spun!nd; *Boi sunteti trupul lui :ristos si madulare in parte*. ( " +or. A"", 5C ) *preotie sfanta*, avand starea harica a preotiei generale sau o stesti. "n acelasi context ii numeste *impreuna lucratori cu 4umne#eu*, ( " +or. """ 6) spre #idirea "mparatiei vesnice si do andirea mantuirii, caci credinciosii, mirenii si clericii, sunt locuitorii casei lui 4umne#eu care este Biserica. ( " +or. """, <-%<C ) Niciodata )fantul >postol Pavel nu invata in dumne#eiestile sale (pistole ca Biserica ar fi impartita in doua parti, una conducatoare si una ascultatoare. >cest mod de gandire este caracteristic ultraierarhismului catolic ce l%a ase#at pe papa in locul lui :ristos la varful Biserici, atri uindu%i si puteri irealiste prin decretarea dogmei infai ilitatii strain Bisericii Ortodoxe. "mpotriva unei asemenea ierarhi#ari potrivnice >devrului avem iarasi marturie

spusele >postolului neamurilor care se adresea#a tuturor credinciosilor Bisericii dar in special mirenilor #icand ; *)tati tari in li ertatea la care va chemat 4omnul si nu cadeti din nou su &ugul ro iei*. "nca din perioada apostolica a crestinismului, viata comunitatilor locale s%a desfasurat su indrumarea )fintilor >postoli pe principiul so ornicitatii, asadar in stransa unitate cu credinciosii, impreuna lucratori cu 4umne#eu. $a fel si )fantul >postol Petru, in dumne#eiestile sale cuvinte se adresea#a intregii suflri a Bisericii, nu numai slu&itorilor mi&locitori credinciosilor. (lementul laic fiind parte constitutiva esentiala a Bisericii, conditionea#a principiul ierarhic si principiul sinodal, exclusa fiind existenta pentru sine. (xistenta principiului ierarhic presupune ierarhie, adica preotie sau cler, iar pentru ca sa existe preotie, pre#enta mirenilor este necesitate a soluta. Pentru existenta principiului sinodal este necesara preotia, ierarhia preoteasca, fara de care principiul sinodal este lipsit de elementul de a#a si nu se poate reali#a, iar pentru reali#area lui prin elementul sau de a#a este necesar intregul Bisericii, care nu poate fi disociat de elementul mirean. +oncluant este ca mirenii nu sunt doar un element decorativ in Biserica, pre#enta lor conditionea#a lucrarea sacerdotala si principiul sinodal, fiind complementari lucrarii mantuitoare a Bisericii mpreun cu ierarhia. +hiar daca Biserica Ortodoxa are un caracter episcopal, episcopul fiind capul Bisericii, existenta lui nu are motivatie fara elementul laic, nefiind nicidecum un scop in sine, necesitatea pre#entei lui fiind conditionat strict de existenta celeilalte parti constitutive o ligatorii a Bisericii, adica mirenii. )tarea laica constituie un grup de mem ri ai Bisericii, deci si ai 8rupului lui :ristos, ce sunt purtatori ai calitatii de su iect de drept cu indatoriri si drepturi corespun#atoare partii constitutive esentiale a Bisericii. >ceasta calitate nu deriva nicicum din exterior, si nu este conditionata de unavointa clerului, este de sine statatoare, exact ca cea a starii clericale, am ele exercitand atri utii conforme randuielilor sta ilite de Biserica. 4eplasarea spre ultraierarhism in Biserica apuseana, du lata de unele cri#e si greseli in ?asarit, au determinat crearea unei optici clericale laicofo e. "ndeplinirea indatoririlor cat si exercitarea drepturilor sunt aproape simultane si in alternanta, practic nu pot fi separate in trairea individuala. +redinciosii mireni au datoria sa se organi#e#e in comunitati isericesti locale, iar impreuna cu clerul sa participe la lucrarea mantuitoare a Bisericii, iar material prin asigurarea celor necesare dainuirii acesteia. 4e asemenea tre uie sa raspunda solicitarii slu&itorilor Bisericii pentru orice

lucrare potrivita misiunii lor si necesar intregii comunitati crestine. "n acelasi context, indatoririle laicilor sunt si indatoririle clerului sau monahilor, chiar daca indeplinirea lor poate m raca forme diferite. Participarea mirenilor la trairea isericeasca este un drept si o o ligatie derivate din calitatea de mem ri constitutivi esentiali ai Bisericii, dupa cuvantul 9antuitorului care se adresea#a deopotriva clericilor si laicilor cu asigurarea ca *8ot cel ce 9a va marturisi pe 9ine inaintea oamenilor, pe acela il voi marturisi si (u inaintea 8atalui 9eu celui din ceruri*. )tarea clericala isi exercita prin indatoririle si drepturile religioase ine determinate intreaga putere isericeasca cu cele trei componente' invatatoreasca, sfintitoare si carmuitoare. "ndatoririle si drepturile religioase ale laicilor raportate la cele trei elemente ale puterii isericesti, conturea#a indeplinirea indatoririlor si drepturilor cu acoperire in toate cele trei ramuri ale exercitarii puterii isericesti. +ontinutul exercitarii acestei participari si a limitelor ei, defineste in mod concret po#itia mirenilor in Biserica ca element constitutiv o ligatoriu. "n starea lor harica mirenii isi lucrea#a propria mantuire, si cola orea#a cu clerul la intreaga lucrare sfintitoare si mantuitoare a Bisericii Ortodoxe. Pe langa lucrarea propriei mantuiri, mirenii sunt chemati sa contri uie si la mantuirea intregii o sti crestine, ce decurge din starea lor harica si importanta partriciparii ca element constitutiv necesar existentei Bisericii. (xercitarea puterii sfintitoare se concreti#ea#a si prin participarera la )fanta $iturghie, aceasta neputand fi savarsita in a senta mirenilor, generand o stransa legatura intre trairea laicilor si viata liturgica a Bisericii. Pentru fundamentarea participarii credinciosilor mireni la exercitarea puterii isericesti, tre uie neaparat sa evocam caracterul so ornicesc al Bisericii Ortodoxe, ce se intemeia#a pe participarea celor doua elemente distincte si constitutive, clerul si laicii, cu pre#enta de necesitate a solut. +hiar daca starea monahala este extrem de importanta, contri utia ei la cristali#area imaginii de fond si forma a Bisericii Ortodoxe a fost decisiva, sa reamintim c nu este parte constitutiva o ligatorie a 8rupului Bisericii. "n conclu#ie tre uie preci#at ca laicii se pre#inta in Biserica alaturi de cler ca al doilea element o ligatoriu in alcatuirea Bisericii, fara de care nu este de inchipuit existenta acesteia, cum nu se poate concepe nici lipsa clerului. +lerul, prin starea harica superioara, prin drepturile ce%i sunt asigurate, constituie elementul principal al trupului Bisericii, mirenii fiind elementul secundar, iar prin conlucrarea acestor doua stari constitutive, se reali#ea#a lucrarea mantuitoare a Bisericii.

"n mod concret, aceasta conlucrare defineste cola orarea mirenilor cu clerul in asigurarea exercitiului celor trei ramuri ale puterii isericesti%%invatatoresti, sfintitoare, jurisdictionale. $imitele acestei conlucrari sunt ine definite si departa&ate de randuieli canonice sau traditionale, se asigura o &usta identificare a indatoririlor si drepturilor celor doua stari de necesitate indispensa ile in Biseric. 9arturisirea de credinta *+re#ul*, alcatuita la )inoadele " si "" ecumenice, repre#inta esenta invataturii )fintilor Parinti, afirmand fara echivoc existenta evidenta a principiului so ornicitatii in trairea Bisericii OrtodoxeD >cest adevar este in opo#itie cu excluderea ne&ustificata a mirenilor ce se po#itionea#a de partea adevarului revelat sau sta ilit de Biserica in raport cu ierarhia acesteia, identific!ndu%se chiar parsirea nvtturii )f Parinti. 8re uie sa convenim ca reprosuri ale starii clericale adresate mirenilor in anumite pro leme de credinta, indepartarea ne&ustificata a acestora de la trairea, exprimarea si apararea adevaratei credinte, nu sunt compati ile cu caracterul so ornicesc care este temelia ntregii trairii a Bisericii Ortodoxe. *2nde, daca e necesar, dupa &udecata lui 4umne#eu, copilul primeste darul vederii, tanarului i se da cuvantul intelepciunii, ere#ia invatatului episcop e respinsa de cio anul neinvatat, ca astfel toti sa fie una in unirea li era a credintei vii, ceea ce este o manifestare a 4uhului dumne#eiesc*. "eologul rus #omiacov exprima atat de frumos si convingator : 8aria neclintita, adevarul nesdruncinat al dogmei ortodoxe, nu at!rna de cinul ierarhiei' e pastrata de toata plenitudinea, de toata comunitatea poporului isericesc, care formea#a Biserica si 8rupul 4omnului. $%nd Biserica lui #ristos este necinstit&, tre'uie s& ai fric& de t&cere, iar adev&rul s& fie p%inea cea de toate (ilele.