Rolul i importan a mirenilor n Biserica Ortodox

*
Participarea mirenilor (laicilor) la viata activa a Bisericii Ortodoxe este un
element constitutiv in lipsa caruia nu poate fi inchipuita existenta acesteia.
Nu poate exista Biserica fara mireni, asa cum nu se poate nchipui nici fara
starea clericala cu cele trei treptele de instituire divina, la care se adauga cele
instituite de Biseric dar fara necesitate absoluta lucrrii mntuitoare.
In mod totalmente gresit si potrivnic chiar invataturii Bisericii Ortodoxe, se
incearca azi prin vehicularea unor luari de pozitie neavenite, reducerea starii
laice la un simplu decor in Biserica, la o cantitate obeisanta, imobila, in fata
ierarhiei chiar si cand aceasta transgreseaz hotarele Ortodoxiei, provocnd
situatii de nedorit n lucrarea mntuitoare a ntregii Biserici.
Laicii au participat activ de-a lungul istoriei crestinismului la indeplinirea
exercitarii puterii bisericesti reunit sub cele trei
forme : nvttoreasc,sfintitoare, jurisdictional, cu pondere in cele trei
functii ale ramurii de conducere sau jurisdictionale; legislativ, judectoreasc,
executiv.
Exista multe marturii despre participarea laicilor ( mirenilor ) la activitatea
legiuitoare a Sinoadelor ecumenice si locale, contributia lor fiind dintre cele mai
utile trairii vietii bisericesti de-a lungul timpului n contextul de epoc.
Din cronologia Bisericii ruse, anul 1917 : "Cu 564 de delegai prezeni, Sinodul
a fost deschis cu o Sfnt Liturghie la Catedrala Buneivestiri din Kremlin
(Uspenskii Sobor). Dintre delegai, 299 erau delegai laici iar 265 clerici
(episcopi, preoi, diaconi, i paracliseri)."
Participarera laicilor s-a afirmat si prin colaborarea lor la actele alegerii clerului
si altor organe de conducere a Bisericii, administrarea averilor bisericesti
potrivit cu interesele si conditiile in care se desfasoara intreaga activitate
bisericeasca, nscriindu-se pe linia Traditiei mostenirii apostolice.
Puterea bisericeasca se fundamenteaza pe principiul sobornicitatii, temelia de
asezare a celor doua parti constitutive cu caracter de necessitate, starea clericala
si starea laica, care impreuna savarsesc lucrarea mantuitoare a Bisericii
Mantuitorului nostru Iisus Hristos sub povtuirea Duhului Sfnt.
In Biserica Ortodoxa trebuiesc aplicate randuielile traditiei si cele canonice in
privinta participarii mirenilor la exercitarea intreitei puteri bisericesti.
Concret, aceasta colaborare a clerului cu mirenii se poate exprima prin

participarea laicilor in exercitarea celor trei componente ale puterii

bisericesti:invatatoreasca, sfintitoare, de conducere sau jurisdictional,
mpreun cu diaconi, preoti, episcopi, in lucrarea mantuitoare a Bisericii.
Limitele acestei colaborari sunt determinate de randuieli canonice sau traditie, ce
exprima pozitia si drepturile fiecareia din starile constitutive.
Prin Taina Sfantului Botez credinciosii devin membri ai trupului tainic al
Bisericii deci se unesc cu Mantuitorul Iisus Hristos, devenind parte activa a
intregii lucrari mantuitoare savarsita de Biserica ca subiecti ai ndatoririlor si
drepturilor prevazute de starea constitutiva obligatorie din care fac parte.
In mod nemijlocit, credinciosii participa la pastrarea adevarului revelat al carui
pastrator este Biserica in totalitatea Sa, iar impreuna cu clerul se implic la
exercitarea puterii invatatoresti, sfintitoare, si conducatoare.
Chiar Mntuitorul Iisus subliniaza importanta tuturor credinciosilor in Biseric
numindu-i mladite ale trupului Sau ;"Eu sunt vita si voi mladitele".(Ioan xv, 1-8)
Intreaga Scriptura in care a fost fixata revelatia scrisa, se adreseaza tuturor
credinciosilor, clerici si mireni, deorece numai impreuna acestia formeaza
Biserica, numai in intreaga ei alcatuire Biserica este purtatoarea revelatiei.
Marturie sunt si scrisorile "barbatilor apostolici" care se adreseaza precum
Apostolii Domnului Bisericilor locale pentru definirea adevaratei credinte.
Sfantul Clement Romanul (sec III) se adreseaza "Corintenilor" si nu doar
episcopului sau clerului din Corint, marturie a consideratiei juste a laicilor.
Sfantul Ignatie al Antiohiei se adreseaza in epistolele sale "catre Efeseni,
Magnezieni, Romani, Smirneni", iar Sfantul Policarp al Smirnei scrie catre
obstea Bisericii si nu numai slujitorilor ei in scrisoarea "catre Smirneni".
Prin calitatea harica dobandita la Sfantul Botez si alte Sfinte Taine, credinciosii
sunt cu adevarat stalpi ai credintei, iar impreuna cu slujitorii Bisericii care au
dobandit o stare harica superioara, formeaza ceea ce Sfantul Apostol Pavel
numeste "stalpul si intarirea adevarului" (Tim.III:15)
Fata de pastrarea adevarului revelat, Sfantul Apostol Pavel se adreseaza
credinciosilor destul de graitor indemnandu-i la cercetarea dreptei credinte
spunandu-le : "Cercetati-va pe voi insiva de sunteti in credinta ; incercati-va pe
voi insiva" (II Cor. XIII. 5)
Sfantul Apostol Pavel, in intelepciunea epistolelor sale se adreseaza tuturor
membrilor Bisericii, fara a deosebi pe mirenii simpli de slujitorii altarului

spunnd: "Voi sunteti trupul lui Hristos si madulare in parte". ( I Cor. XII,
27 )"preotie sfanta", avand starea harica a preotiei generale sau obstesti.
In acelasi context ii numeste "impreuna lucratori cu Dumnezeu", ( I Cor. III
9)spre zidirea Imparatiei vesnice si dobandirea mantuirii, caci credinciosii,
mirenii si clericii, sunt locuitorii casei lui Dumnezeu care este Biserica. ( I Cor.
III, 16-17 )
Niciodata Sfantul Apostol Pavel nu invata in dumnezeiestile sale Epistole ca
Biserica ar fi impartita in doua parti, una conducatoare si una ascultatoare. Acest
mod de gandire este caracteristic ultraierarhismului catolic ce l-a asezat pe papa
in locul lui Hristos la varful Biserici, atribuindu-i si puteri irealiste prin
decretarea dogmei infaibilitatii strain Bisericii Ortodoxe.
Impotriva unei asemenea ierarhizari potrivnice Adevrului avem iarasi marturie
spusele Apostolului neamurilor care se adreseaza tuturor credinciosilor Bisericii
dar in special mirenilor zicand : "Stati tari in libertatea la care va chemat
Domnul si nu cadeti din nou sub jugul robiei".
Inca din perioada apostolica a crestinismului, viata comunitatilor locale s-a
desfasurat sub indrumarea Sfintilor Apostoli pe principiul sobornicitatii, asadar
in stransa unitate cu credinciosii, impreuna lucratori cu Dumnezeu.
La fel si Sfantul Apostol Petru, in dumnezeiestile sale cuvinte se adreseaza
intregii suflri a Bisericii, nu numai slujitorilor mijlocitori credinciosilor.
Elementul laic fiind parte constitutiva esentiala a Bisericii, conditioneaza
principiul ierarhic si principiul sinodal, exclusa fiind existenta pentru sine.
Existenta principiului ierarhic presupune ierarhie, adica preotie sau cler, iar
pentru ca sa existe preotie, prezenta mirenilor este necesitate absoluta.
Pentru existenta principiului sinodal este necesara preotia, ierarhia preoteasca,
fara de care principiul sinodal este lipsit de elementul de baza si nu se poate
realiza, iar pentru realizarea lui prin elementul sau de baza este necesar intregul
Bisericii, care nu poate fi disociat de elementul mirean.
Concluant este ca mirenii nu sunt doar un element decorativ in Biserica, prezenta
lor conditioneaza lucrarea sacerdotala si principiul sinodal, fiind complementari
lucrarii mantuitoare a Bisericii mpreun cu ierarhia.
Chiar daca Biserica Ortodoxa are un caracter episcopal, episcopul fiind capul
Bisericii, existenta lui nu are motivatie fara elementul laic, nefiind nicidecum un
scop in sine, necesitatea prezentei lui fiind conditionat strict de existenta

celeilalte parti constitutive obligatorii a Bisericii, adica mirenii.

Starea laica constituie un grup de membri ai Bisericii, deci si ai Trupului lui
Hristos, ce sunt purtatori ai calitatii de subiect de drept cu indatoriri si drepturi
corespunzatoare partii constitutive esentiale a Bisericii.
Aceasta calitate nu deriva nicicum din exterior, si nu este conditionata de
bunavointa clerului, este de sine statatoare, exact ca cea a starii clericale, ambele
exercitand atributii conforme randuielilor stabilite de Biserica.
Deplasarea spre ultraierarhism in Biserica apuseana, dublata de unele crize si
greseli in Rasarit, au determinat crearea unei optici clericale laicofobe.
Indeplinirea indatoririlor cat si exercitarea drepturilor sunt aproape simultane
si in alternanta, practic nu pot fi separate in trairea individuala.
Credinciosii mireni au datoria sa se organizeze in comunitati bisericesti locale,
iar impreuna cu clerul sa participe la lucrarea mantuitoare a Bisericii, iar
material prin asigurarea celor necesare dainuirii acesteia.
De asemenea trebuie sa raspunda solicitarii slujitorilor Bisericii pentru orice
lucrare potrivita misiunii lor si necesar intregii comunitati crestine.
In acelasi context, indatoririle laicilor sunt si indatoririle clerului sau monahilor,
chiar daca indeplinirea lor poate mbraca forme diferite.
Participarea mirenilor la trairea bisericeasca este un drept si o obligatie derivate
din calitatea de membri constitutivi esentiali ai Bisericii, dupa cuvantul
Mantuitorului care se adreseaza deopotriva clericilor si laicilor cu asigurarea
ca "Tot cel ce Ma va marturisi pe Mine inaintea oamenilor, pe acela il voi
marturisi si Eu inaintea Tatalui Meu celui din ceruri".
Starea clericala isi exercita prin indatoririle si drepturile religioase bine
determinate intreaga putere bisericeasca cu cele trei componente; invatatoreasca,
sfintitoare si carmuitoare.
Indatoririle si drepturile religioase ale laicilor raportate la cele trei elemente ale
puterii bisericesti, contureaza indeplinirea indatoririlor si drepturilor cu
acoperire in toate cele trei ramuri ale exercitarii puterii bisericesti.
Continutul exercitarii acestei participari si a limitelor ei, defineste in mod
concret pozitia mirenilor in Biserica ca element constitutiv obligatoriu.
In starea lor harica mirenii isi lucreaza propria mantuire, si colaboreaza cu

clerul la intreaga lucrare sfintitoare si mantuitoare a Bisericii Ortodoxe.

Pe langa lucrarea propriei mantuiri, mirenii sunt chemati sa contribuie si la
mantuirea intregii obsti crestine, ce decurge din starea lor harica si importanta
partriciparii ca element constitutiv necesar existentei Bisericii.
Exercitarea puterii sfintitoare se concretizeaza si prin participarera la Sfanta
Liturghie, aceasta neputand fi savarsita in absenta mirenilor, generand o stransa
legatura intre trairea laicilor si viata liturgica a Bisericii.
Pentru fundamentarea participarii credinciosilor mireni la exercitarea puterii
bisericesti, trebuie neaparat sa evocam caracterul sobornicesc al Bisericii
Ortodoxe, ce se intemeiaza pe participarea celor doua elemente distincte si
constitutive, clerul si laicii, cu prezenta de necesitate absolut.
Chiar daca starea monahala este extrem de importanta, contributia ei la
cristalizarea imaginii de fond si forma a Bisericii Ortodoxe a fost decisiva, sa
reamintim c nu este parte constitutiva obligatorie a Trupului Bisericii.
In concluzie trebuie precizat ca laicii se prezinta in Biserica alaturi de cler ca al
doilea element obligatoriu in alcatuirea Bisericii, fara de care nu este de
inchipuit existenta acesteia, cum nu se poate concepe nici lipsa clerului.
Clerul, prin starea harica superioara, prin drepturile ce-i sunt asigurate,
constituie elementul principal al trupului Bisericii, mirenii fiind elementul
secundar, iar prin conlucrarea acestor doua stari constitutive, se realizeaza
lucrarea mantuitoare a Bisericii.
In mod concret, aceasta conlucrare defineste colaborarea mirenilor cu clerul in
asigurarea exercitiului celor trei ramuri ale puterii bisericesti-- invatatoresti,
sfintitoare, jurisdictionale.
Limitele acestei conlucrari sunt bine definite si departajate de randuieli canonice
sau traditionale, se asigura o justa identificare a indatoririlor si drepturilor celor
doua stari de necesitate indispensabile in Biseric.
Marturisirea de credinta "Crezul", alcatuita la Sinoadele I si II ecumenice,
reprezinta esenta invataturii Sfintilor Parinti, afirmand fara echivoc existenta
evidenta a principiului sobornicitatii in trairea Bisericii Ortodoxe!
Acest adevar este in opozitie cu excluderea nejustificata a mirenilor ce se
pozitioneaza de partea adevarului revelat sau stabilit de Biserica in raport cu
ierarhia acesteia, identificndu-se chiar parsirea nvtturii Sf Parinti.

Trebuie sa convenim ca reprosuri ale starii clericale adresate mirenilor in

anumite probleme de credinta, indepartarea nejustificata a acestora de la trairea,
exprimarea si apararea adevaratei credinte, nu sunt compatibile cucaracterul
sobornicesc care este temelia ntregii trairii a Bisericii Ortodoxe.
"Unde, daca e necesar, dupa judecata lui Dumnezeu, copilul primeste darul
vederii, tanarului i se da cuvantul intelepciunii, erezia invatatului episcop e
respinsa de ciobanul neinvatat, ca astfel toti sa fie una in unirea libera a credintei
vii, ceea ce este o manifestare a Duhului dumnezeiesc".
Teologul rus Homiacov exprima atat de frumos si convingator :
Taria neclintita, adevarul nesdruncinat al dogmei ortodoxe, nu atrna de cinul
ierarhiei; e pastrata de toata plenitudinea, de toata comunitatea poporului
bisericesc, care formeaza Biserica si Trupul Domnului.
Cnd Biserica lui Hristos este necinstit, trebuie s ai fric de tcere, iar
adevrul s fie pinea cea de toate zilele.