Introducere

Masterul de Misiune și Slujire Pastorală se încadrează în activitatea de formare a

preoților care este esențială în misiunea episcopului. În comparație cu celelalte Sfinte
Taine și lucrări ale Bisericii, preoția prin tot ceea ce include ea este printre puținele
lucrări care pot fi numite prin excelență ca fiind „arhierești”. Episcopul Tit primește
de la Sfântul Pavel un mandat clar în cetatea încredințată - îndreptarea lipsurilor și
hirotonia preoților: Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai lipsesc și
să așezi preoți prin cetăți, precum ți-am rânduit (Tit 1, 5). De aici apare și nevoia arhiereului
de a fi implicat activ în organizarea și desfășurarea Masterului și de a se face simțit
fizic în mijlocul masteranzilor.
În viața preotului, hirotonia este o clipă care sacralizează prin harul lui
Dumnezeu drumul de formare parcurs și marchează începerea vieții de slujitor al lui
Dumnezeu și al aproapelui învățând pe tot parcursul vieții să depășească provocările
ce îi ies în cale. Masterul de Misiune și Slujire Pastorală este un stagiu de formare
conceput să dea șansa studentului ca acesta să acceseze experiențe și informații mereu
noi care să-l motiveze, formeze și informeze.
În cele din urmă, este o formă de aprofundare a răspunsurilor care se cer date
provocărilor contemporane și una de facilitare a imersiunii în slujirea preoțească.

1.1 Motivație

Într-un astfel de context religios și din astfel de considerente, inițierea unui

program de studii masterale, care să pună accentul în mod predilect pe criteriile de
identificare și de întărire a vocației și a vieții duhovnicești a preotului și a familiei sale,
precum și pe actualizarea și contextualizarea pastorației creștine, într-o lume pluri și
multiconfesională, reprezintă o necesitate fundamentală pentru Biserică și pentru
învățământul teologic, care are ca scop formarea de vrednici slujitori ai altarelor
străbune, care să răspundă în mod eficient provocărilor lumii contemporane, fiind
adevărate modele de vocație și apostolat.

1.2 Fundamente

Fundamentele după care Masterul de Misiune și Slujire Pastorală funcționează

sunt următoarele:

1. Acomodarea unui program de studii avansate, adresat celor care

intenționează să urmeze un parcurs preoțesc, cu specific practic și impact
experimental care acordă un spațiu larg și consacrat aprofundării
cunoștințelor și noțiunilor fundamentale pentru desfășurarea unei activități
pastorale eficiente și rodnice.
 2. Utilizarea la nivel teoretic și practic a unor principii, mijloace și
strategii pastoral-misionare, adaptate contextului social și spiritual la nivel
național, european și mondial.
3. Popularizarea în rândurile viitorilor păstori de suflete, la nivel teoretic și
practic, a modelelor de păstori ai Bisericii Ortodoxe Române, cu o rodnică
activitate teologică, culturală și pastoral misionară.
4. Urmărirea unui profil ideal al păstorului, slujitorului și învățătorului creștin.
5. Aprofundarea din punct de vedere religios, a elementelor de sociologie, de
psihologie și de pastorație a grupurilor cu nevoi speciale prin experimentarea
modului de aplicare a terapiei duhovnicești de către preot.

Descrierea de față reprezintă principala sursă de informații privind Masterul de

Misiune și Slujire Pastorală din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași. Ea este
realizată de Arhiepiscopia Iașilor prin intermediul Sectorului Educațional în temeiul
Art. 15.1 din Legea Educației care permite dubla subordonare a Facultății de Teologie
Universității „Alexandru Ioan Cuza” și Bisericii Ortodoxe Române și a Protocolului de
Colaborare încheiat în 01.05.2012 între Facultatea de Teologie Ortodoxă și Centrul de
Formare Continuă al Arhiepiscopiei Iașilor. Regulamentul de Studii Masterale și Ghidul
de studii al Facultății de Teologie Ortodoxă sunt însoțite de această descriere care
prezintă doar caracteristicele proprii Masterului de Misiune și Slujire Pastorală. Pentru
caracteristicele instituționale ale Facultății de Teologie Ortodoxă valabile și pentru
acest master vă rugăm consultați Regulamentul de organizare și Ghidul de studii.

Ghidul de față este structurat în 5 secțiuni:

Secțiunea 1 prezintă un scurt istoric al parcursului ce a dus la crearea
masterului și a procesului de derulare până astăzi.
Secțiunea 2 descrie modul de organizare.
Secțiunea 3 prezintă cursurile oferite.
Secțiunea 4 prezintă atelierele organizate.
Secțiunea 5 descrie Programul de Educație Practică.
Secțiunea 6 descrie Programul de Mentorat.

1.3 Istoric

Sesiunile de lucru pentru crearea și implementarea Masterului de Misiune și Slujire

Pastorală încep cu anul 2010, în diferite locații precum Cetățuia, Bistrița, Miclăușeni și
Pângărați, la propunerea și prin grija IPS Părinte Mitropolit Teofan, a PC. Pr. Decan
Ion Vicovan și a Pr. Consilier Arhim. Hrisostom Rădășanu1. Alături de cea națională,

1Contribuții considerabile au venit din partea: Pr. Prof. Constantin Coman, Pr. Maricel Popa,
Pr. Bogdan Dedu, Conf. Sebastian Moldovan, Lect. Ionel Ungureanu, Pr. Iulian Negru, Pr. Sebastian
4
echipa de constituire a urmat legislația bisericească în vigoare2. Din
echipa de implementare au făcut parte Pr. Prof. Cristian Barnea, Pr. Prof. Cezar
Hîrlăoanu și Pr. Sebastian Teacu.
Rațiunea a fost o „alternativă educațională” în spațiul teologiei academice care
să recupereze paradigma educațională răsăriteană ortodoxă. De dorit este ca prin
metoda mistagogică care presupune ca ucenicul să stea pe lângă un părinte de la care
să învețe să facă lucrurile și o dată cu învățarea lor să se afle și sensul lor. Masterul își
propune să le descopere studenților în primul rând motivația și modul de a face
,,ceva”, fără a rămâne la statutul de a-i învăța despre acel ,,ceva”.
Prima generația a început cursurile în anul 2015 cu un efectiv de 25 de studenți
înscriși, a urmat a II-a generație în 2016 cu 27 de studenți înscriși, apoi 2017 cu 31 de
studenți înscriși și 2018 cu 23 de studenți înscriși.

Structură
2.1 Sumar

Programul de Master Profesional include 6 module3:

Modulul I format din 4 cursuri teoretice și seminarii în fiecare semestru, timp de
4 semestre;
Modulul II – 6 ateliere organizate în decursul primelor 3 semestre;
Modulul III – Programul de Educație Practică, desfășurat în decursul a primelor 3
semestre (nou);
Modulul IV – Programul de Mentorat, desfășurat în decursul a celor 4 semestre
(nou);
Modulul V – cercetare și etică, comun tuturor programelor de master (nou);
Modului VI – realizarea și susținerea disertației.

Fiecare modul este structurat potrivit obiectivelor de învățare specifice și este

evaluat conform criteriilor stabilite prin diferite metode.
Perioada de urmare a cursurilor este de 2 ani sau 4 semestre. Cursurile încep în
luna octombrie și se finalizează în luna iulie cu susținerea disertației.
În total, cursuri și seminarii (total de 16), ateliere (total de 6), activități de practică
pastorală (total de 8), activități extrașcolare și de mentorat însumează un număr de
peste 30 de activități.

Teacu. Au mai predat la acest program de master: Pr. Prof. Constantin Coman, Pr. Prof. Viorel Ioniță,
Pr. Prof. Ioan Sauca, Lect. Diac. Sorin Mihalache.
2 Preoții şi diaconii slujitori se recrutează dintre doctorii, absolvenții de masterat şi licențiații facultăților

de teologie, specializarea Teologie pastorală, care au susținut examenul de capacitate preoțească. Statutul BOR
art. 122-125, Hot. SSBOR nr. 1199 din 10 iulie 2008 și Hot SSBOR nr. 5504 din 21 iulie 2011.
3 La acestea se adaugă activitățile extra-masterale: pelerinaje în țară și străinătate, activități

sociale, academic și culturale etc.

5
 Studenții care urmează Masterul de Misiune și Slujire Pastorală pot
urmări atât o orientare profesională, cât și una academică. Cursurile oferite pregătesc
viitorii candidați ai examenului de capacitate în preoție, oferind baza teoretică și
practică. De asemenea, cursurile permit și o abordare academică ce după absolvire
poate fi aprofundată prin studiile doctorale. În raport cu preoția, Masterul de Misiune
și Slujire Pastorală nu îmbrățișează un caracter de selecție între potrivit și nepotrivit, ci
se bazează pe încurajarea studentului de a lucra cu propria vocație, procesul de selecție
devenind aproape automat.
De vreme ce participarea la cursuri, seminarii, activitățile de educație practică,
ateliere și ședințele de mentorat reprezintă o parte esențială programul de Master
Profesional toți masteranzi trebuie să locuiască la o distanță rezonabilă de călătorie față
de Iași.

2.2 Misiune, viziune și valori

MISIUNE Hrănim și creștem vocația preotului de mâine.

VIZIUNE Masteratul Profesional este un program formativ care îmbină experiența
duhovnicească, academică și de voluntariat crescând în studentul teolog pe
preotul Bisericii secolului XXI.
VALORI ✓ credință
✓ discernământ
✓ determinare
✓ asumare

•Misionare
Cunoștințe •de Slujire
•Pastorale

•Comunicare
•Lider slujitor
Abilități •Îndrumare duhovnicească
•Mărturisire a credinței
•Hristos este centrul lucrării preoțești;
•imaginea maternă a Bisericii;
Atitudini •noblețea statutului preoțesc;
•nici o greutate nu este insurmontabilă.

CURSURI ATELIERE PRACTICĂ MENTORAT

6
2.3 Obiective

Prin activitățile sale, Masterul de Misiune și Slujire Pastorală urmărește să:

• Ofere un context autentic în care studentul să-și lucreze și exploreze

vocația pastorală printr-o metodă mistagogică (de inițiere);
• Aprofundeze abilitățile specifice slujirii preoțești;
• Fie un stagiu de formare și pregătire a candidatului pentru preoție prin
aprofundarea suportului teoretic și practic;
• Valorifice legătura dintre dimensiunea informativă și cea experențială a
învățării;
• Dezvolte o gândire teologică ancorată și fundamentată de textele patristice
și contemporane făcând față provocărilor lumii actuale;
• Dezvolte capacitățile duhovnicești, emoționale și intelectuale specifice
unui preot în slujba lui Dumnezeu și a aproapelui;
• Dezvolte capacitățile de identificare și analiză a dificultățile ce pot apărea
în dimensiunea lucrării pastorale folosindu-se de competențele practice,
spirituale și teologice dobândite.

2.4 Admitere

Cerința standard de admitere, exceptând cerințele academice universitare

prevăzute de Universitate și Facultate pentru toate programele de master, o reprezintă
un rezultat cel puțin mediu după terminarea celor 4 ani de studiu și susținerea
examenului de licență4. Complementar, paralel și anterior procedurii standard de
admitere organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă candidatul urmează o
procedură de obținere a binecuvântării arhierești.
Arhiepiscopia Iașilor oferă binecuvântarea arhierească pentru înscrierea la
Masterul de Misiune și Slujire Pastorală pe baza a trei elemente:

a. Formular de înscriere – Master Profesional (completat de către candidat și trimis

organizatorilor înainte de interviu. În urma trimiterii acestuia se obține
programarea la interviu). Chestionarul cuprinde o evaluare a stagiilor de
formare intelectuală și experențială de până în momentul de față, a modului
(pasiv/activ) și a gradului în care candidații intenționează să se implice în
activitățile Masterului de Misiune și Slujire Pastorală.
b. Dosarul de candidatură - Alături de chestionarul completat în prealabil,
candidatul include CV-ul său, recomandarea duhovnicului, recomandarea
preotului paroh, atestatul psihologic și cererea pentru obținerea
binecuvântării arhierești. Pe baza recomandării preotului duhovnic și a

4Aceasta nu este o cerință impusă, ci este un fapt ce s-a perpetuat de la sine: o proporție de
aproximativ 50% dintre masteranzii, din fiecare an, sunt din top 20 absolvenți ai Facultății de Teologie
Ortodoxă din Iași.
7
 preotului paroh, se iau în calcul: vocația preoțească manifestată
în familiaritatea cu mediul bisericesc și liturgic, disponibilitatea jertfitoare,
stăpânirea de sine, capacitatea de înfrânare, caracterul moral și existența
impedimentelor la preoție.
c. Interviu. În cadrul interviului se clarifică așteptările, nevoile și
responsabilitățile celor două părți implicate: studenți și organizatori.

2.5 Evaluare

Forma de master în care sunt ținute cursurile și desfășurate activitățile este un

mod de certificare a cunoștințelor, competențelor și valorilor dobândite. Mai departe,
fiecare dintre modulele Masterului de Misiune și Slujire Pastorală prezintă o formă
proprie de evaluare și certificare.

2.6 Informații practice privind organizarea și planificarea

Spațiile unde se țin cursurile sunt: Sala Festivă, Sala Românească și Sala de
lectură, Colegiul Sfântul Nicolae, Sala Ecclesia, Sala Iustin Moisescu - Iași.
Atelierele se țin în următoarele locații: Colegiul Sfântul Nicolae, Școala Varlaam
Mitropolitul, Mănăstirea Miclăușeni sau Mănăstirea Sihăstria Putnei.
Locațiile de desfășurare a activităților practice sunt enumerate în secțiunea
respectivă.

Anul universitar 2018 – 2019 este organizat după cum urmează:

Semestrul I Semestrul II
1 octombrie: Începerea anului
18 februarie – 2 iunie: 14 săptămâni de
universitar
activitate didactică
1 octombrie – 23 decembrie: 12
29 aprilie – 5 mai: vacanța de Paști
săptămâni de activitate didactică
3 iunie – 16 iunie: 2 săptămâni de
24 decembrie – 6 ianuarie: 2 săptămâni
evaluare
vacanța de iarnă
1 iulie – 7 iulie: Susținerea examenelor
7 ianuarie – 20 ianuarie: 2 săptămâni
de finalizare a studiilor
activitate didactică
21 ianuarie – 3 februarie: 2 săptămâni
de evaluare
4 februarie – 17 februarie: 2 săptămâni
de vacanță/reexaminare

8
2.7 Informații suplimentare

Întrebările și problemele de ordin educațional ce privesc Masterul Profesional pot

fi adresate următoarelor persoane:

Decan – Pr. Prof. Ion Vicovan ion.vicovan@gmail.com

Consilier Învățământ – Arhim. Hrisostom Rădășanu hrisostom.radasanu@mmb.ro
Director Departament – Dl. lect. Constantin Damian damianiulian@gmail.com
Director Centru de Formare – Pr. Lucian Filip; filipmihăițălucian@gmail.com
Secretar Șef – Pr. Adrian Cucu; secretar.sef.teologie@gmail.com
Sau prin formularul de contact de pe Website: (în dezvoltare)

2.8 Comitetul de Organizare

Mitropolitul Moldovei și Bucovinei – IPS Teofan

Coordonator activități de mentorat – PS Damaschin Dorneanul
Decan și Responsabil de Practică – Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan
Reprezentant Arhiepiscopia Iașilor – Arhim. Hrisostom Rădășanu, Consilier
Învățământ
Director Departament – Dl. Lect. Constantin Iulian Damian
Facilitator – Pr. Lucian Filip, Directorul Centrului de Formare Continuă

9
 Cursurile Masterului de Misiune și Slujire Pastorală
A. Cursuri obligatorii

Profesor Perioada Titlul cursului

1. Pr. Lect. Cezar Vocația misionară a preotului. Fundamente biblice
HÎRLĂOANU și coordonate patristice
2. Pr. Prof. Cristian Părinții Bisericii - modele de vocație misionară a
An 1, Sem 1
BARNEA preotului
3. Pr. Prof. Gheorghe Metode de formare și edificare a conștiinței
POPA misionare a preotului
4. Pr. Conf. Dan Vocația misionară a preotului și provocările
SANDU societății secularizate
5. Lect. Iulian Fenomenul neoreligios contemporan - o provocare
An 1, Sem 2
DAMIAN în activitatea misionară a preotului
6. Pr. Conf. Patriciu Vocația misionară a preotului și provocările ce
VLAICU intervin în comunitatea eclezială
7. Pr. Prof. Viorel Pregătirea preotului pentru slujirea Sfintei
SAVA Liturghii, a Sfintelor Taine și a ierurgiilor
8. Metode filocalice de îmbunătățire a vieții
Pr. Prof. Ioan TEȘU An 2, Sem 1
spirituale a preotului și a familiei sale
9. Pr. Prof. Ion Duhovnici contemporani - repere pentru preotul
VICOVAN duhovnic
10. Pr. Prof. Viorel Pregătirea preotului pentru slujirea Sfintei
SAVA Liturghii, a Sfintelor Taine și a ierurgiilor
11. Pr. Lect. Roger Predicarea Evangheliei în diferite contexte ale
An 2, Sem 2
CORESCIUC slujirii pastorale
12. Pr. Prof. Ion Duhovnici contemporani - repere pentru preotul
VICOVAN duhovnic

Fiecare din aceste discipline constă din 2 ore de curs și 2 ore de

seminar/săptămână și un număr de 8 credite.

10
 B. Cursuri opționale:

Profesor Perioada Titlul cursului

1. Preotul și provocările lumii contemporane
Dl. Conf. Radu
An 1, Sem 1 Cunoașterea, păstrarea și valorificarea
PREDA
tezaurului creștin - datorie a slujirii pastorale
2. Dileme bioetice actuale - o provocare în
Conf. Sebastian activitatea misionară a preotului
An 1, Sem 2
MOLDOVAN Cunoașterea, păstrarea și valorificarea
tezaurului creștin - datorie a slujirii pastorale
3. Disciplina canonică a Bisericii și importanța ei
Pr. Lect.
în slujirea pastorală
Emilian An 2, Sem 1
Pregătirea teologică și culturală a preotului și
ROMAN
importanța ei pentru slujirea pastorală
4. Cateheza și școala de duminică - exigențe
Pr. Conf. Dan An 2, Sem permanente ale slujirii pastorale
SANDU 2: Filantropia și slujirea pastorală. Dimensiunea
socială a slujirii preotului
Fiecare din aceste discipline constă din 2 ore de curs și 1 oră de
seminar/săptămână și un număr de 6 credite.

C. Cursuri facultative:

Perioada Titlul cursului

Vocația misionară a preotului și conștiința eclezială a laicilor. Identitate
An 1 Sem 1
specifică și responsabilitate comună în apărarea dreptei credințe.
Vocația misionară a preotului și conștiința eclezială a laicilor. Identitate
An 1 Sem 2
specifică și responsabilitate comună în apărarea dreptei credințe
An 2 Sem 1 Valoarea Sfintei Taine a Spovedaniei în pregătirea și slujirea preoțească
Consilierea pastorală a persoanelor distante și indiferente față de Biserică.
An 2 Sem 2
Studiu de caz și strategii

3.1 Personal academic 2018-2019

1. Pr. Prof. Ion VICOVAN 8. Pr. Lect. Cezar HÎRLĂOANU

2. Pr. Prof. Ioan TEȘU 9. Pr. Lect. Emilian ROMAN
3. Pr. Prof. Viorel SAVA 10. Pr. Lect. Roger CORESCIUC
4. Pr. Prof. Gheorghe POPA 11. Dl. Lect. Iulian DAMIAN
5. Pr. Prof. Cristian BARNEA 12. Dl. Conf. Radu PREDA
6. Pr. Conf. Dan SANDU 13. Dl. Conf. Sebastian MOLDOVAN
7. Pr. Conf. Patriciu VLAICU

11
 Ateliere
În cadrul Masterului de Misiune și Slujire Pastorală se organizează un număr de 7
ateliere practice. Acestea sunt activități distincte de cursurile și practica masteranzilor
și au loc o singură dată în cei 2 ani de cursuri.
Atelierele organizate în anul universitar 2018 – 2019 sunt:

Programare ateliere
Atelierul Persoana Semestrul Anul
1. Lectura duhovnicească a Arhim. Hrisostom
Semestrul I
Scripturii Rădășanu
2. Adicții Pr. Iulian Negru Anul I
3. Activități cu tinerii D-ra. Gabriela Pipirig Semestrul II
4. Activități catehetice Pr. Bogdan Racu
5. Duhovnic și ucenic PS. Damaschin Dorneanul

6. Arhim. Hrisostom
Leadership situațional Semestrul I
Rădășanu
Anul 2
7. Dl. Răzvan Bucuroiu
Modul de comunicare / PR

1. Duhovnic și ucenic
Ținut de: PS. Damaschin Dorneanul

Motivație:
Preoția este arta călăuzirii sufletelor pe calea lui Hristos. În această artă este
nevoie de:
• interacțiune reală cu propriul duhovnic;
• interacțiune reală cu proprii ucenici.

Obiective:
• să clarifice principalele concepte legate de arta călăuzirii duhovnicești;
• să facă legătura dintre propria experiență de ucenic cu cea de viitor
duhovnic.

Metodă de lucru:
• Prezentare principii
• Focus grupuri
• Jocuri de rol

Competențe:
 • experiență de reflecție consistentă asupra impactului
propriei vocații
• experiență de cunoaștere și de aprofundare practică a unor teme teoretice

2. Lectura duhovnicească a Scripturii

Ținut de: Arhim. Hrisostom Rădășanu

Motivație:
Preoții sunt slujitori ai Cuvântului lui Dumnezeu. Acest fapt creează nevoia
de a vorbi omului pe limba Cuvântului lui Dumnezeu și nevoia de a face acest lucru
într-un mod organizat.

Obiective:
• să clarifice rolul Scripturii în misiunea preoțească
• să ofere un model de citire și tâlcuire a Scripturii racordat la Tradiție dar
deschis spre nevoile omului dintotdeauna

Metodă de lucru:
• prezentare
• activitate în grupul mare
• activitate pe grupuri mici
• reflecție personală

3. Adicții
Ținut de: Pr. Iulian Negru (nou)

Motivație:
Nevoia ca masteranzii să înțeleagă fenomenul adicțiilor, să ajute la prevenirea
sa și să poată dezvolta grupuri parohiale de suport pentru cei care doresc să-și
găsească tămăduirea în Biserică.

Obiective:
• să dezvolte capacități de consiliere personală: a dependenței și a co-
dependenței;
• să conștientizeze limitele și responsabilitățile personale și profesionale
implicării lor în problematica adicției.

Metodă de lucru:
• Prezentare principii
• Proiect de prevenire a adicțiilor
• Prezentări în școli/seminarii
• Jocuri de rol

Competențe:
13
 • să facă o intervenție primară și o referire de caz
• să identifice persoanele care folosesc substanțe psiho-active în parohia
lor

4. Leadership situațional
Ținut de: Cristina Gheorghe și Arhim. Hrisostom Rădășanu

Motivație:
Nevoia de a cunoaște procesul de influențare a unei schimbări reale în
parohii și nevoia de a avea impact în postura de lideri ai unor comunități
religioase.

Obiective:
• să cunoască cele 4 forme de poziționare ale liderului în raport cu o
comunitate aflată în diferite stadii de dezvoltare
• să-și asume mai mult misiunea conducătoare a preoției sacramentale
• să știe să aplice principiile leadershipului situațional la situațiile existente
în Biserică

Metodă de lucru:
• Prezentare
• Jocuri de rol
• Exerciții exemplificative
• Reflecție personală

5. Modul de comunicare
Ținut de: Răzvan Bucuroiu

Motivație:
Nevoia de a comunica în mod real Cuvântul lui Dumnezeu în mediul online

Obiective:
• să conștientizeze rolul important al comunicări online;
• să cunoască principiile unei comunicări sănătoase în online.

Metodă de lucru:
• Prezentare
• Exemplificare
• Exerciții de redactare a unei informații în online

Competențe:
• Experiență de reflecție consistentă asupra impactului propriei vocații

14
 • Experiență de cunoaștere și de aprofundare practică a unor
teme teoretice

6. Activități cu tinerii (nou)

Ținut de: Gabriela Pipirig

7. Activități catehetice (nou)

Ținut de: Pr. Bogdan Racu

Resurse
5.1 Biblioteci

• Biblioteca Dumitru Stăniloae – va prezenta un corp de bibliotecă organizat

din bibliografia obligatorie și cea suplimentară pentru cursurile Masterului
de Misiune și Slujire Pastorală.
• Biblioteca Centrală Universitară
• Biblioteca Colegiului Sfântul Nicolae
• Sălile de lectură aferente bibliotecilor anterior numite.

15
16
Răsădim în inima preotului de mâine lucrarea
mângâietoare a Bisericii
 Introducere
Fundamentul teologic pe care Programul de Educație Practică se bazează este
convingerea că studiile teologice ale Masterului de Misiune și Slujire Pastorală nu pot fi
separate și nici nu pot rămâne despărțite de viața Bisericii. Între studiul teologic,
participarea la cultul divin și iubirea celor în nevoi și în necazuri manifestată prin
slujire (căutare, aflare și alinare) există o relație profundă și necesară. Recunoscând
avantajele contactului direct al masteranzilor cu membrii Bisericii,
În zilele noastre,
oamenii aspiră să fie iubiți precum și importanța aplicării practice a conceptelor teoretice
și de aceea eșuează. Corect studiate, Masterul Profesional de Misiune și Slujire Pastorală include și
este să nu te intereseze
activități practice. Astfel, masteranzii au șansa să învețe în mod
dacă alții te iubesc sau nu,
ci dacă tu Îl iubești pe practic care sunt nevoile reale ale Bisericii, intrând în contact cu
Hristos și pe oameni. În persoane și activități menite să le dezvolte o serie de cunoștințe,
felul acesta îți va fi plin abilități, atitudini și valori complementare celor dobândite în cadrul
sufletul.
procesului teoretic. Mai mult decât atât, educația practică se poate
(Sfântul Porfirie dovedi un pas pregătitor instalării în parohie, candidatul
Kafsokalivitul)
dobândind o experiență mai bogată de pastorație.
Prin urmare, ca parte integrantă din pregătirea pentru slujirea Bisericii astăzi,
Programul de Educație Practică articulează relația dintre studiul teologic, participarea la
cultul divin și slujirea comunității.
Aspectele care guvernează Programul de Educație Practică se regăsesc în paginile
următoare ale Ghidului și vine în completarea Regulamentului privind desfășurarea
practicii de specialitate a masteranzilor din Facultatea de Teologie Ortodoxă pentru masterul
de Misiune și slujire pastorală (vezi anexat). Odată cu primirea Ghidului și a
Regulamentului, organizatorii, coordonatorii și masteranzii devin responsabili pentru
parcurgerea și cunoașterea aspectelor ce guvernează programul. În cele din urmă,
dorința noastră este ca Ghidul să ajute la instruirea tuturor celor implicați în construirea
unui parteneriat experiențial și dinamic de învățare.

1.1 Glosar

Organizator de practică = Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prin

Facultatea de Teologie Ortodoxă
Coordonator de practică = Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă
Facilitator = Directorul Centrului de Formare Continuă al Arhiepiscopiei Iașilor
Tutore de practică = persoana care ocupă una din următoarele funcții: preot de
caritate, preot penitenciar, responsabil cu activitățile de tineret etc.

2
 Partener de practică = spital, centru de plasament, cămin de bătrâni,
penitenciar etc.
Stagiu de practică = activitatea desfășurată de masteranzi în conformitate cu
planul de învățământ, care are drept scop verificarea capacității de aplicare a
cunoștințelor teoretice însușite de aceștia în cadrul programului de instruire
Practicantul = studentul înscris la Masterul de Misiune și Slujire Pastorală,
organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă
Ghidul / portofoliul de practică = documentul ce cuprinde obiectivele
educaționale ce urmează a fi atinse, competențele ce urmează a fi obținute prin stagiul
de practică, precum și modalitățile de derulare a stagiului de practică.

1.2 Misiune, viziune și valori

MISIUNE Răsădim în inima preotului de mâine lucrarea mângâietoare a Bisericii

VIZIUNE Programul de Educație Practică pregătește, înzestrează și ancorează pe

viitorul preot în realitatea Bisericii printr-o abordare experiențială.

VALORI ✓ Hristos este centrul lucrării pastorale;

✓ imaginea maternă a Bisericii;
✓ noblețea stării/trăirii preoțești;
✓ nici o greutate nu este insurmontabilă
1.3 Scopul

Scopul programului de educație practică este să ofere masterandului, sub

coordonarea unei persoane calificate și trecându-l prin ciclul învățării experiențiale,
situații de învățare care să-i dezvolte competențele și
Înlăuntrul durerii, se
ascunde mai multă dragoste decât în
valorile pastorale. Activitățile practice, reflecția asupra
dragostea firească. Căci, dacă suferi experiențelor practice și integrarea acestei reflecții în
pentru celălalt, îl iubești puțin mai studiul teoretic sunt necesare pentru o explorare
mult. Dragoste cu durere înseamnă
autentică a lucrării pastorale desfășurate de Biserică.
să strângi în brațe pe un frate de-al
tău care are demon, iar demonul să Prin acest program, studenții beneficiază de diferite
plece. Fiindcă dragostea care oportunități de integrare a ceea ce au învățat până acum
îmbrățișează, dragostea
în slujirea pastorală. De asemenea, pentru a completa
duhovnicească cu durere, dăruiește
făpturilor lui Dumnezeu mângâiere ciclul învățării experiențiale, aduc în clasă din
dumnezeiască, îi îneacă pe demoni, experiența pastorală acumulată și discută sau dezbat pe
slobozește suflete şi vindecă răni cu marginea ei. Astfel, în cadrul activităților practice,
balsamul dragostei lui Hristos pe
care îl varsă.
masterandul este încurajat și se așteptă de la dânsul să
(Sfântul Paisie Aghioritul) crească din puncte de vedere pastoral (dăruire),
intelectual (profesionalism) și personal (implicare).

3
1.4 Obiective

Programul de Educație Practică urmărește să ajute masterandul să-și cunoască și

să-și dezvolte vocația de a sluji pe Dumnezeu în cadrul Bisericii oferind mângâiere
celor în nevoi. Astfel, acest demers al Masterului de Misiune și Slujire Pastorală se
exprimă prin următoarele obiective:

Obiectiv pe termen scurt: creșterea nivelului de experiență în cercetarea

științifică și pastorală teologică prin integrarea aspectelor teoretice în activitățile
practice.
Obiectiv pe termen mediu: trecerea de la un consumator pasiv de informații
(observator) la un participant activ în lucrarea pastorală (actant).
Obiectiv pe termen lung: dobândirea de competențe pastorale prin completarea
unui antrenament care-i permite implementarea cunoștințelor teoretice și practice în
lucrarea pastorală Bisericii și cunoașterea vocației personale.
Într-un formă mai detaliată, Masterul Profesional de Misiune și Slujire Pastorală
urmărește să:

1. dezvolte latura pastorală a conștiinței preoțești. Activitățile de practică

reprezintă oportunități prin care masterandul își poate explora identitatea de
persoană chemată de Dumnezeu să slujească Biserica, cultivându-și vocația
printr-o implicare activă în lucrarea Bisericii.
2. dezvolte latura personală din punct de vedere duhovnicesc. Activitățile
oferă masterandului oportunitatea de a crește duhovnicește în contextul
slujirii pastorale cunoscând, observând și experimentând cum poate fi
sprijinit sufletul persoanei în nevoi.
3. dezvolte latura profesională a slujitorului. Activitățile oferă oportunități
prin care pot fi dezvoltate cunoștințele și competențele de slujitor al
aproapelui, care se învață cel mai bine în practică. Pe lângă dobândirea de
competențe pastorale, masterandului trebuie oferită posibilitatea să-și testeze
vocația și să-și exploreze darurile, talentele, neputințele, slăbiciunile și
lipsurile.

4
 4. ofere posibilitatea masterandului de a dobândi
Sfânta Biserică se roagă ca conștiința implicării în mod activ și realizării de activități
toate acestea (bunurile pământești) să
practice în lucrarea Bisericii în timpul anilor de Master.
ne fie dăruite de Domnul Dumnezeu,
şi deși necazurile, strâmtorările şi 5. permită masterandului să dezvolte relații inter-
feluritele nevoi sunt nelipsite din personale prin implicarea în comun în pastorație.
viața noastră de pe pământ, totuși Masteranzii sunt încurajați să lucreze cooperând unii cu
Domnul Dumnezeu nici nu a dorit şi
nici nu dorește ca noi să avem parte
ceilalți, cu coordonatorul de practică și cu membrii
doar de necazuri şi împotriviri. De comunităților, organizațiilor și instituțiilor.
aceea, El ne poruncește prin Apostolii 6. faciliteze masterandului dobândirea unei imagini
Săi: „Purtați-vă sarcinile unii altora
reale a vieții Bisericii și a rolului pe care aceasta îl poate
şi așa veți împlini legea lui Hristos"
(Galateni 6, 2). avea în viața lui.
Sfântul Serafim de Sarov 7. pună la dispoziție programe în care masterandul să
poată realiza o autoevaluare a prestanței și a gradului de
dezvoltarea a abilităților pastorale. Sub supravegherea tutorelui de practică,
se urmărește identificarea și recunoaștere punctelor slabe și amplificarea
punctelor tari.

1.5 Principii

În centrul Programului de Educație Practică al Masterului Profesional de Misiune și

Slujire Pastorală se află următoarele principii:

1. Activitățile de educație practică coordonate trebuie deosebite de lucrarea

pastorală pe care Biserica o desfășoară ocazional și fără îndrumarea unui tutor
de practică în care masterandul a fost sau încă este implicat. Ceea ce
deosebește Programul de Educație Practică de lucrarea pastorală ocazională
sunt:
a. cadrul organizat în care studenții sunt responsabili
Nu poți cunoaște și răspunzători pentru antrenarea în slujirea pastorală;
persoana semenului numai
b. coordonarea și supravegherea de către un specialist,
prin inițiativa ta, sau printr-o
expediție agresivă din partea în persoana tutorelui de practică, care se preocupă în mod
ta. Pentru a o cunoaște trebuie activ de creșterea și dezvoltarea pastorală și vocațională
să se descopere ea însăși, masterandului.
printr-o inițiativă proprie, și
va face aceasta cu atât mai
2. Educația practică coordonată este o parte esențială și
mult cu cât lipsește mai mult integrantă a Masterului Profesional. Prin urmare, toți
elementul agresiv din tendința studenții înscriși la Masterul de Misiune și Slujire Pastorală
ta de a o cunoaște.
sunt obligați să participe la Programul de Educație Practică în
(Pr. Dumitru Stăniloae)

5
 timpul celor doi ani în care urmează cursurile Facultății de
Teologie Ortodoxă.
3. Coordonatorul Programului de Educație Practică, în persoana decanului
Facultății de Teologie Ortodoxă, are responsabilitatea de a supraveghea
desfășurarea activităților și de a determina atingerea obiectivelor. Pentru
aceasta, coordonatorul va colabora îndeaproape cu directorul Centrului de
Formare Continuă și cu tutorii de practică.
4. Pe lângă activitățile de educație practică, toți studenții sunt obligați să
participe la întâlnirile conduse de coordonatorul de practică de la sfârșitul
semestrului care vor permite discutarea, împărtășirea și evaluarea diferitelor
aspecte ale slujirii întâlnite.
5. Partenerul de Practică (secția spitalului, parohia, grupul de tineret etc.) are
cea mai mare importanță în Programul de Educație Practică, deoarece recreează
dimensiunile educative, misionare și pastorale ale Bisericii.
6. Activitățile coordonate sunt structurate pentru studenții Masterului de Misiune
și Slujire Pastorală pentru ca aceștia să treacă prin suficient de multe experiențe
de formare intelectuală, pastorală și vocațională în doi ani de studiu.
De aceea, în baza principiilor anterior enunțate Masterul de Misiune și Slujire
Pastorală își dorește:
• legalitatea accesului în incinta instituției partenere de practică;
• acces la experiența pastorală a tutorelui de practică și observarea pastorației
desfășurate de acesta;
• contactarea pe lângă coordonatorii de practică a unor specialiști (doctori de
specialitate, asistenți sociali, traineri) care să completeze experiența de
practică pastorală cu o perspectivă de specialitate tradusă în: sfaturi, idei,
sugestii etc. (unde există posibilitatea);
• creeze un context, prin intermediul cursurilor, atelierelor și activităților de
mentorat, în care să poată fi ridicate și lămurite probleme teologice de natură
practică și pastorală. În modul acesta, masteranzii sunt
Rugăciunile care, provocați să reflecte din punct de vedere teologic la
ridicându-se către Dumnezeu, situațiile în care se vor putea afla slujind ca preoți.
nu au dragoste într-însele,
rămân după ușă (nu ajung la
• participarea masteranzilor la programul liturgic
Dumnezeu, nu sunt ascultate de organizat de tutorele de practică în instituția în care acesta
El), pentru că numai dragostea își desfășoară activitatea (unde există posibilitatea);
deschide ușile rugăciunii.
• evaluarea finală a experienței practice să fie
(Sfântul Efrem Sirul)
caracterizată drept una motivantă, captivantă și relevantă.

6
 Structură
Coordonatorul Programului de Educație Practică este Pc. pr. prof. dr. Ion Vicovan,
Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă.
Programul de Educație Practică se adresează masteranzilor din semestrele I, II și III.
Incluse în Programul de Educație Practică sunt și Colocviile de Educație Practică,
prevăzute în semestrele I, II și III. Colocviile de Educație Practică reprezintă cadrul pentru
coordonare, reflecție, diseminare teologică și evaluare.
Programul are caracter obligatoriu și apare în Planul de Învățământ drept
disciplină practică obligatorie pe 3 semestre:
1. Misiune și pastorație în instituțiile sociale
2. Elemente de pastorație ale familiei
3. Misiune și pastorație în instituțiile medicale
Structura presupune un total de 8 (opt) activități practice planificate în timpul a
trei semestre, după cum urmează:

Structura activităților practice

An 1 An 2
Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II
Căminul de Bătrâni
Pro Vita Spitalul Clinic
1. ,,Sfinţii Împăraţi -
„Dr. C. I. Parhon”
Constantin şi Elena’’
Centrul de zi pentru
Spitalul Clinic
2. copii „Mia Casa” -
„Cuza Vodă”
Inculeț
Institutul de
3. Penitenciarul Iași -
Psihiatrie „Socola”
Spitalul Clinic
4. -
„Sfântul Spiridon”

2.1 Organizarea studenților

Toți studenții Masterului Profesional sunt obligați să completeze Programul de

Educație Practică în timpul a 3 (trei) semestre. Timpul petrecut efectiv petrecut în fiecare
instituție de practică va varia în funcție de specificul fiecăreia. Principiul de bază este
de 3 zile, a câte 3 ore pe zi în fiecare dintre instituții per masterand.
Studenții vor fi organizați pe grupe după cum urmează:

7
 Organizare pe grupe – Anul 1
23 de masteranzi - 4 grupe a câte 5-6 masteranzi
Nume Grupa
1. Afloarea Mihail
2. Apostol Ciprian-Răzvan
3. Awad Ammar
4. Brînză Cosmin I
5. Bulboacă Gheorghe
6. Cantoreanu Vasile
7. Cârlan Vlăduț-Emil
8. Ciornei Dragoș-Constantin
9. Codreanu Bogdan
10. Crețu A. Alexandru II
11. Dulgheru Claudiu George
12. Filip Marius Gabriel
13. Gîlcă Constantin-Mădălin
14. Guzun Grigore
15. Huțu Radu-Gabriel
16. Isopescu Ionuț III
17. Mărgineanu Constantin-Iustin
18. Olariu Constantin
19. Onel Vlăduț Constantin
20. Onofrei C. Dumitru-Daniel
21. Popa Flavius Stefan IV
22. Prăjanu Ionuț
23. Purice Constantin Alexandru

Organizare pe grupe – Anul 2

29 de masteranzi – 5 grupe a câte 5-6 masteranzi
Nume Grupa
1. Anisia N. Iustinian-Nicolae
2. Anușca (Cuibar) I. Dumitru
3. Braiș D. Daniel-Vasile
4. Burduja P. Daniel I
5. Burlacu Ș.O. Bogdan
6. Ciubotă C. Radu-Constantin
7. Ciurdea I.V. Mihai-Alexandru
8. Ciutănău I. Viorel II
9. Costaș V. Valentin
8
10. Coșofreț C. Alexandru-Daniel
11. Coșofreț N. Vasile
12. Cripner C. Costică-Cristian
13. Dolhascanu P. Paul-Alexandru
14. Grosu G. Andrei
15. Hodan D. Paul
16. Lungu M.E. Paul-Vlăduț III
17. Macovei V.C. Codrin-Petru
18. Mihăilă-Cavaleru G. Codrin-Marian
19. Moga V. Cosmin-Vlăduț
20. Neculeac I. Claudiu-Pavel
21. Pașcău C. Vasile-Alin
22. Păsărin B. Emanuel-Mădălin IV
23. Pântea M. Constantin-Claudiu
24. Roșu V. Bogdan-Ioan
25. Spirea D. Florin-Daniel
26. Stan M. Mihail-Octavian
27. Țibucanu F. Claudiu-Florin V
28. Vasiliu P. Iulian-Cătălin
29. Zaharia R.G. Răzvan

Tutori de practică
Pr. Florin Munteanu Căminul de Bătrâni
1. 0747279900 ,,Sfinții Împărați
munteanueflorin@yahoo.com Constantin și Elena’’
D-na Cornelia Stoleriu Centrul de zi pentru
2. 0771569962 copii „Mia Casa” Sem I
stoleru_cornelia_69@yahoo.com Inculeț An 1
Pr. Pavel Antoce
3. 0747864213 Penitenciarul Iași
Pavel.antoce@yahoo.com
Pr. Radu Brînză / Dl Cosmin Brînză
4. Pro Vita Sem II
0756333890 cosminbrinza@gmail.com
Pr. Daniel Duca
Spitalul Clinic „Dr.
5. 0757855508
C. I. Parhon”
Prducadaniel@yahoo.com
Sem I An 2
Pr. Damaschin Dănuț
Spitalul Clinic „Cuza
6. 0744798610
Vodă”
Pr.dandamaschin@yahoo.com

9
 Protos. Iustin Neagu Institutul de
7.
0742376295 Psihiatrie „Socola”
Pr. Aonofriesei Puiu Răzvan Petru
Spitalul Clinic
8. 0745965609
„Sfântul Spiridon”
Pr.razvanpetru@yahoo.com

2.2 Activități de practică

Activitățile de practică organizate pentru studenții Masterului de Misiune și Slujire

Pastorală sunt următoarele:

1. Misiune și pastorație în cadrul instituțiilor medicale – experimentarea

modului de pastorație a celor aflați în spitale. Alături de preotul de caritate,
masteranzii participă la vizitele din salon, la slujbele săvârșite și la ședințele
de instruire în pastorația suferinzilor.
2. A. Misiune și pastorație în cadrul instituțiilor
Fraților, să nu vă temeți de sociale (centre zi și cămine de bătrâni) -
păcatul oamenilor, iubiți-l pe om și
experimentarea modului de pastorație a persoanelor
în păcatul lui, pentru că această
iubire se aseamănă cu iubirea lui instituționalizate. Însoțit de preotul de caritate,
Dumnezeu și este o formă de iubire masteranzii se concentrează asupra nevoilor specifice
superioară acelor care trăiesc pe ale copiilor din centre zi, ale vârstnicilor și ale celor
pământ. Iubiți toată creația lui
Dumnezeu [...] Și abia atunci veți defavorizați.
ajunge să iubiți toată lumea, ca pe B.Misiune și pastorație în cadrul instituțiilor sociale
un tot unitar, cu o dragoste (penitenciar) - experimentarea modului de pastorație
universală
a deținuților din centre de corecție. Alături de preotul
(Feodor M. Dostoievski)
de caritate și sub stricta colaborare a personalului
specializat, masteranzii observă care sunt nevoile și condițiile specifice acestui
tip de pastorație.
3. Elemente de pastorație a familiei (ProVita) - experimentarea modului de
pastorație împotriva avortului. Alături de personalul ProVita, masteranzii
experimentează modul de lucru al centrului ProVita și provocările pe care le
vor înfrunta în lucrarea de stopare a avortului.

2.3 Repere pentru masteranzi

În toate activitățile Programului de Educație Practică, masteranzii sunt așteptați să-

și exercite vocația și aptitudinile. Masteranzii sunt încurajați să se implice oferind
ajutor, cântând la strană, exprimându-și opiniile, cerând informații suplimentare etc.
Masteranzii care au dobândit deja o experiență bogată în una din ariile de
practică înainte de începerea Programului de Educație Practică sunt încurați să-și
10
împărtășească experiența și să ofere sprijin și ajutor celor
neexperimentați. Astfel se va crea un mediu cald de colaborare și legăturile de
prietenie se vor strânge.
În timpul activităților de educație practică, masteranzii gravitează în jurul a 3
(trei) întrebări pe care le stabilesc de comun acord în întâlnirile preliminare împreună
cu coordonatorul de practică sau cu mentorul. Meditarea în permanență la acestea îi
vor ajuta să găsească răspunsuri pe care le vor trece, ca notițe, în caietul de practică.
Întrebările vor fi stabilite încercându-se urmărirea unei teme generale, a semestrului
în curs ca în decursul a celor 3 (trei) semestre masteranzii să fi parcurs un total de 3
(trei) teme.

Evaluare
3.1 Cerințele programului

Completarea Programului de Educație Practică include în mod necesar participarea

activă la toate activitățile programate și organizate și oferirea unei contribuții pozitive
pastorației desfășurate de Biserică prin instituțiile partenere. Participarea activă
presupune o libertate de implicare a studentului în funcție de gradul de confort pe care
îl resimte în mediul de practică.
Gradul său de implicare va oferi tutorelui, coordonatorului și Arhiereului o idee
despre cât de mult îi este îndreptată vocația spre acel mediu.
Pentru împlinirea cerințelor Programului de Educație Practică, se așteaptă ca
studenții să împlinească următoarele:

1. să participe la activitățile de practică conform programării și la colocviile de

practică în care să-și prezinte concluziile și să fie evaluați;
2. să îndeplinească sarcinile primite și condițiile / cerințele impuse de partenerul
de practică și tutorele de practică;
3. să completeze și să returneze formularele din mapa de portofoliu ce se cer
returnate.

3.2 Criterii de evaluare

Evaluarea va avea la bază atât o dimensiune cantitativă (numărul de ore de

practică efectuate de practicant), cât și o dimensiune calitativă. Criteriile de evaluare
sunt stabilite de comun acord între coordonatorul Programului de Educație Practică,
Directorul de Departament, un reprezentant al tutorilor și Sectorul Educațional al

11
Arhiepiscopiei Iașilor. Ele sunt redactate având în vedere obiectivele
asumate și abilitățile propuse spre dobândire.
Conform Convenției cadru, criteriile urmărite sunt: disciplina, punctualitatea,
responsabilitatea în rezolvare sarcinilor, respectare regulamentului de ordine
interioară al partenerului de practică, etc.
Astfel, întrebarea care se pune în urma activității de practică este dacă
masterandul dovedește că:
• raportează slujirea sa pastorală la Hristos;
• are conștiința că poate trece peste orice obstacol al vieții;
• poate vedea noblețea trăirii preoțești dincolo de dificultăți, lipsuri și nevoi;
• se consideră un mijloc prin care Biserica își poate manifesta lucrarea
maternă.

Evaluarea finală – În urma unui colocviu susținut în cadrul Facultății de Teologie

Ortodoxă, practicantul va fi notat de către coordonatorul sau responsabilul de practică
pe baza documentelor de practică (proiectului / caietului de practica și a raportului
tutorelui).
Tutorele de practică are rolul de a oferi aprecieri de care se va ține cont în
procesul de evaluare a activității de practică (Raport). La finalul stagiului de practică,
tutorele elaborează un raport, pe baza evaluării nivelului de dobândire a cunoștințelor
de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de
către coordonatorul sau responsabilul de practică.
Periodic, dar și după încheierea stagiului de practică, masterandul va prezenta
un proiect / caiet de practică care va cuprinde: denumirea modului de pregătire,
competențele exersate, activitățile desfășurate pe perioada stagiului de practică,
observațiile personale privitoare la activitatea desfășurată etc.
Evaluarea finală a activității de practică desfășurată de masterand constă într-un:
a. Colocviu, pe baza numărului de ore de practică efectuate, a Caietului de
practică și a Raportului, prin acordarea unui calificativ care reflectă
gradul de implicare astfel:
I. Implicat Activ
II. Implicat Pasiv
III. Neimplicat (Masteranzii care vor primi calificativul Neimplicat
vor trebuie să prezinte un memoriu / referat explicativ în care să
prezinte motivele care au dus la o lipsă de implicare).

Evaluarea generală a Programului de Educație Practică pe anul universitar 2018-

2019 se va realiza având în vedere punctul de vedere al masteranzilor, al
coordonatorilor și al organizatorilor.

12
 Cuprins mapă de practică
1. Ghidul Programului de Educație Practică (documentul de față)
2. Acord de practică (Anexa I)
3. Convenție cadru (Anexa II)
4. Portofoliu de practică (Anexa III)
5. Proces verbal de instruire a coordonatorilor sau responsabililor de practică
participanți la activitățile practice (Anexa IV)
6. Proces verbal de instruire a masteranzilor participanți la activitățile practice
(Anexa V)
7. Proces verbal de constatare a săvârșirii unor abateri disciplinare de către
masteranzi (Anexa VI)
8. Regulament de practică (Anexa VII)
9. Caiet de practică (Anexa VIII; completat de masterand)
10. Fișa de evaluare a practicantului (Anexa IX; completată de tutore)
11. Fișa de evaluare a experienței de practică (Anexa X; completată de masterand)
12. Calendarul repartizării grupelor (realizat de responsabilul de practică)

Referințe
Acest ghid / regulament de practică a fost elaborat urmărind indicațiile și
abordarea privind Programele de Educație Practică în următoarele instituții:

1. Programul de Educație Practică de la Hellenic College

http://www.hchc.edu/academics/field_education
2. Programul de Educație Practică și Internship de la St Tikhon’s
https://www.stots.edu/field_ed.html
3. Programul de Educație Practică de la Harvard Divinity School
https://div.hds.harvard.edu/academics/field-education/sites/site-
detail.cfm?site=HDS-O-0720
4. Pr. Conf. Patriciu Vlaicu, Proiect pentru organizarea Cursurilor formative în
vederea pregătirii participării la examenul de Capacitate preoțească.

13
 Introducere
În cadrul educației teologice, subiectul mentoratului trebuie abordat cu atenție și
profesionalism datorită impactului pe care procesul de mentorat îl poate avea pe
întreaga viață a masterandului asupra formării spirituale, caracterului moral și al
bagajului de cunoștințe teologice. Acest document își propune acordarea
instrumentelor și a persoanelor implicate pentru atingerea unei viziuni coerente și
armonizate (gânduri, așteptări, dorințe etc.) privind mentoratul. Documentul privește
conceptul de mentorat din trei punct de vedere: proces, mentor și masterand și este
realizat ținând cont de Învățătura Bisericii exprimată prin tradiția filocalică, studii și
manuale de specialitate și de lucrările întâlnirilor din ultimii anii pe tema
mentoratului. Organizatorii, mentorii și masteranzii vor avea la îndemână, în paginile
acestea, un ghid care se va îmbunătăți ținând cont de contribuțiile oferite în fiecare an
de către persoanele implicate.
În termenii Ps. 91, 13, procesul de mentorat se petrece înainte de răsădirea de
către Arhiereu în casa Domnului (în biserică) unde răsadurile Dumnezeului nostru
(preoții sau teologii) vor înflori. Răsadul este sădit deja în răsadniță (în Biserică) de
Hristos prin alți slujitori ai Săi. În acest context, mentorii sunt slujitori și
Răsădiți fiind
împreună-lucrători cu Dumnezeu care udă și zidesc răsadul și care-și vor
în casa Domnului, în
curțile Dumnezeului lua plata după osteneala lor (1 Cor. 3, 10). Mentorii sunt asemenea lui Pavel
nostru vor înflori și Apollo care au sădit și au udat comunitatea creștină în primul veac,
(Ps. 91, 13) Dumnezeu făcând ca ea să crească. În acest proces, Dumnezeu poartă pașii
mentorului, ca atunci când zice: Inima omului gândește la calea lui, dar numai
Domnul poartă pașii lui (Pilde 16, 9) și face să crească răsadul udat de mentor și să se
înalțe edificiul zidit de acesta (1 Cor. 3, 6,10). Ca în cele din urmă, Răsădiți fiind în casa
Domnului, în curțile Dumnezeului nostru vor înflori (Ps. 91, 13)5.

5 Alte exemple biblice de Mentor și ucenic: Moise și Iosua, Ilie și Elisei, Paul și Barnaba/Timotei.
2
 MISIUNE Programul de Mentorat descoperă și crește vocația preoțească a
masteranzilor.
VIZIUNE Programul de Mentorat de la Masterul Profesional își propune să conecteze
vocația preoțească a masteranzilor cu exercitarea ei din punct de vedere
academic, duhovnicesc și social.
VALORI ✓ Credința în Dumnezeu
✓ Respectul față de persoana umană6
✓ Slujirea aproapelui7
✓ Spiritul de înțelegere și bună viețuire8

1.1 Obiective

De nu ajunge omul la Programul de Mentorat își propune să crească nivelul de

starea cea după fire a Fiului
conștientizare a vocației masterandului de a ajunge cât mai aproape
lui Dumnezeu, în zadar sunt
toate ostenelile sale. de împlinirea acestei vocații, adică de starea bărbatului desăvârșit 9.
(Isaia Pustnicul) Programul de Mentorat face acest lucru prin îndrumare spre trei
direcții: academică, duhovnicească și socială.
Astfel, Programul de Mentorat urmărește să:

DIRECȚIA OBIECTIVE
✓ Îmbunătățească rezultatele școlare;
ACADEMICĂ
✓ Sondeze și să scoată la iveală care sunt cu adevărat întrebările și frământările
masteranzilor;
✓ Sporească încrederea masteranzilor față de mediul academic teologic;
DUHOVNICEASCĂ ✓ Sprijine masterandul în formarea și întărirea unui puternic caracter creștin-
ortodox10;
✓ Dezvolte în masterand conștiința apartenenței la o comunitate duhovnicească și
întărirea coeziunii duhovnicești în comunitatea de masteranzi;
✓ Faciliteze integrarea masteranzilor în atmosfera de pregătire pentru primirea Tainei
Preoției;
SOCIALĂ ✓ Ofere îndrumare spre o mai bună aprofundare a vocației preoțești în relație cu
Biserica11;

6 Sf. Ioan Casian, Filocalia X, EIBMBOR, București, 2008, p. 166: Nu te face prieten celui ce-I place să râdă și să ia în râs
pe oameni, căci te conduce spre obișnuința trândăviei.
7 Sf. Isaac Sirul, Filocalia X, Humanitas, 2002, p. 356: Sf. Isaac Sirul vorbind despre Sf. Antonie cel Mare: acesta nu

socotea niciodată în sine să facă ceva care să-l folosească pe el mai mult decât pe aproapele. El avea încredințarea aceasta, că
câștigul aproapelui e cea mai bună lucrare pentru sine.
8 Sf. Isaac Sirul, Filocalia X, Humanitas, 2002, p. 120: Iar Domnul a stat la masă cu vameșii și cu desfrânatele și nu i-a

deosebit pe cei nevrednici, pentru ca în felul acesta să-I atragă pe toți la frica lui Dumnezeu și prin cele trupești să-I apropie
de cele duhovnicești. Pentru aceasta, să-I socotești pe toți oamenii egali în bine și în cinste, chiar de ar fi unul iudeu sau
necredincios sau ucigaș mai ales pentru că fratele tău și din firea ta și a fost fără știință rătăcit de la adevăr.
9 Isaia Pustnicul, 29 de cuvinte, Filocalia XII, Humanitas, 2009, p. 138.

10 Regulament pentru tutorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, art. 4.2.

11 Regulament pentru tutorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, art. 4.1.d.

3
 ✓ Dezvolte capacitățile de exprimare și competențele academice pentru formarea unor
deprinderi de perspectivă12;
✓ Aprofundeze punctele tari și să întărească pe cele slabe ale masteranzilor din punct
de vedere social;

1.2 Delimitări conceptuale

Termenul de tutoriat (în unele cazuri, tutorat) se regăsește definit în cadrul

următoarelor contexte:
a. Învățământ la distanță - pentru a desemna activitatea de suport realizată de
un specialist (mentor) pentru a facilita progresul unui cursant sau grup de
cursanți care folosesc pentru învățare materiale pregătite în tehnologia
învățământului la distanță13.
b. Sinonim pentru tutelă - 1. Acțiunea de a tutela; instituție legală având drept
scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau
debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra
unei instituții, organizații etc. aflate în subordine, asupra unui teritoriu
dependent etc. 3. Sprijin, ocrotire, protecție.
c. În cadrul documentelor care reglementează stagiile de practică din Facultatea,
unde persoana responsabilă din instituția partenerului de practică se numește
„tutor”.
d. În documentul numit Regulament pentru tutoriat propus de Congresul
Facultăților de Teologie și aprobat de Sfântul Sinod, în care se afirmă că
Tutoratul academic presupune posibilitatea si dreptul masterandului de a beneficia
de îndrumarea academică si duhovnicească a unui cadru didactic al Facultății pe
perioada studiilor14.

Însă, în majoritatea contextelor de specialitate, se face referire la acest concept

printr-un sinonim al termenului „tutoriat” și anume „mentorat”:
a. Educație - activitate de educație complementară procesului de învățământ15.
b. Mitologie – Noțiunea de mentorat este străveche. Cel dintâi Mentor a fost
descris de către Homer ca înțeleptul consilier de încredere pe care Odiseu l-
a lăsat să îngrijească de casa sa pe timpul plecării. Atena, deghizată ca
Mentor, a devenit păzitorul și învățătorul lui Telemachus, fiul lui Odiseu.

12 Regulament pentru tutorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, art. 4.1.d.

13 http://www.elearning-forum.ro/resurse/b334-mentor.html .
14 Regulament pentru mentorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, art. 1.1.

15 Legea educației naționale, nr. 1/2011, Art. 262.1.c.

4
 Filosofia paideică de sorginte filocalică operează în principal cu
trei noțiuni cheie și are trei referențialuri:
Astfel că lui Grigorie de Nyssa i-a părut
necesar să accentueze idea antică de asistență divină, magistrul, discipolul și experiența. Însă,
care poate fi întâlnită atât de des în poezia greacă a lui conceptului antic de paideea îi este descoperită
Homer și, mai târziu, în filosofia greacă. Aici, Grigorie
de Nyssa introduce conceptul specific creștin de har adevărata valoare de către Sfântul Grigorie de
dumnezeiesc în schema clasică a paideii. Astfel Nyssa care concepe paideia sa ca pe o cooperare a
Grigorie de Nyssa concepe paideia sa ca pe o cooperare
Duhului Sfânt cu efortul uman16.
a Duhului Sfânt cu efortul uman. Chiar mai mult el
susține că asistența divină crește proporțional cu c. În lucrările de specialitate17, unde apare cu
efortul uman. sensul de mentoratul unui tânăr de la
(Werner Jaeger)
adolescență la maturitate în privința
activităților sociale și comunitare, mentoratul academic și mentoratul la locul
de muncă.

Astfel, considerăm mai potrivit termenul de mentor pentru următoarele motive:

a. Adresează complexitatea presupusă de îndrumarea oferită de persoana
responsabilă de 1) acomodarea academică, 2) activitatea socială și 3) formarea
duhovnicească a masterandului.
b. Transmite mai limpede apropierea dintre cele două persoane necesară
formării duhovnicești.
c. În calitate de termen umbrelă, include conceptul de tutorat practicat în
Universitățile din România care este concentrat atât asupra individului cât și
a grupului și unde autoritatea este bazată pe poziție (academică sau clericală).
Mentoratul adaugă la acestea o mai mare atenție asupra individului și o
autoritate bazată pe valori recunoscute.
d. Se evită confuzia care ar putea apărea între conceptul juridic, responsabil cu
practica și de cel formator prin folosirea în ambele cazuri ale termenului
„tutor”.
e. Se folosește un termen din literatura de specialitate în limba română și nu
numai.

16 Cf. Werner Jaeger, Paideia: the ideals of greek culture, vol. II, 2010, p. 88.
17 Cortese, 2000; Baum, 1992; Woo, 2009; Allen, Eby, Poteet, Lentz, & Lima, 2004.
5
 Prin urmare, mentoratul este o
activitate de educație complementară Aprofundarea
exigențelor vieții
procesului de învățământ 18
de universitare
îndrumare academică și
duhovnicească cu o triplă contribuție Formarea
caracterului
pentru masteranzi. moral-
Cultivarea
vocației
duhovnicesc și
a profilului preoțești
pastoral

În acest caz, mentoratul este

caracterizat drept un serviciu suport în informare (alături de bibliotecă sau alte surse
de informare), de sprijin în procesul de formare teologică (alături de îndrumarea
privind studiul, consultanță și asistență psihologică și educațională, asistență socială)
și de consiliere (consilierea în carieră).
În al doilea rând, mentoratul este o formă de evaluare prin care se observă
progresul duhovnicesc, experiența liturgică și dezvoltarea personală, în același mod
cum examinările de la finalul cursurilor evaluează standardele academice. Cele trei
aspecte ale vieții masterandului (progresul duhovnicesc, dezvoltarea personală și
experiența academică) nu reprezintă întotdeauna și pe deplin rezultatul excelenței
academice, ci al îndrumării care poate lua diferite forme: preot duhovnic, colegi,
familie și, într-o formă mai organizată, de mentorat.
În al treilea rând, în cadrul procesului de mentorat se are în vedere formarea
masterandului în raport cu slujirea preoțească spre care acesta tinde sau, cel puțin, în
raport cu cea de membru laic al Bisericii. În aspectul de formare, mentoratul se
deosebește de educația formală prin faptul că necesită cantități mai mare de timp,
răbdare, energie afectivă și, mai ales, rugăciune în transferul de cunoștințe, atitudini și
valori.

1.3 Importanța și motivația activității de mentorat

Mentoratul este o responsabilitate deosebită a celor două instituții care formează

pe masteranzii teologi, respectiv Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași și
Arhiepiscopia Iașilor, datorită educației teologice pe care masteranzii o urmează sub
oblăduirea ambelor instituții. Cu atât mai mult se impune existența unui program de
mentorat în cadrul Masterului Profesional cu cât specificul acestuia din urmă este de
șlefuire a vocației pentru îmbrățișarea unei cariere motivante și roditoare. Mentoratul

18 Legea educației naționale, nr. 1/2011, Art. 262.1.c.

6
 este foarte util în acest sens prin împărtășirea de experiențe și oferirea de
sfaturi specifice.
În general, mentorul apare în perioada tinereții, care este
Știința cu nume
una a întrebărilor, a căutărilor și a confuziilor. Făcându-și apariția
mincinos stă în a te încrede
în gândul tău că așa e un în acest moment dobândește capacitatea de a ne influența
lucru. Și dacă cineva vrea întreaga viață prin răspunsurile și clarificările sale.
să se izbăvească de ea, să nu
se încreadă în gândul său, ci Este important ca masterandul să interacționeze cu
să întrebe pe un bătrân. cineva mai experimentat în viața Bisericii decât el și care
(Sf. Varsanufie) a trecut prin provocările vieții de masterand. Pentru că a
gândi totul după măsura maturității intelectuale proprii nu este
altceva decât o amăgire de sine și trăire în minciună19.
Ședințele de mentorat oferă oportunitatea abordării problemelor legate de
dezvoltare personală care, nerezolvate, ar putea crea carențe pentru viitoarea viață de
slujitor al Bisericii. Îndrumat și îndreptat corespunzător, masterandul va fi pregătit
pentru ceea ce va găsi în mediul în care va sluji. Căci nu doar latura academică necesită
îndrumare, asistare și consiliere pentru a atinge progres, ci și cea socială dar mai ales
cea duhovnicească care este cea mai grea20.
Nu în cele din urmă, profesorii care sunt și mentori vor reduce distanța implicată
de „catedră” apropiindu-se de masterand prin cunoaștere reciprocă și prin implicare
în formarea sa.

19Varsanufie, Scrisoarea 373, p. 338.

20Sf. Ioan Cassian, op.cit. p. 169: trebuie să luăm pildă și de la meșteșugurile și științele omenești. Dacă acestea, pe care le
pipăim cu mâinile și le vedem cu ochii ori le auzim cu urechile, nu le putem învăța de la noi, ci avem lipsă de cineva care să
ne învețe și să ne îndrepte bine, cum n-ar fi nebunie să credem că arta duhovnicească, cea mai grea dintre toate
meșteșugurile, să nu aibă trebuință de învățător?
7
 Descrierea procesului de mentorat
Fiind un proces care urmărește să încurajeze creșterea și dezvoltarea, mentorul
și masterandul lucrează împreună metodic pentru a descoperi și dezvolta abilitățile și
valorile latente ale masterandului și pentru a-l încuraja să dobândească cunoștințe și
competențe în momentul ivirii unei oportunități.
Metodologie asumată - Procesul de
Dar înainte de trăirea mistică e
necesară orientarea scrupuloasă după cea mai mentorat este implementat realmente abia
precisă știință a sufletului. Sfinții Părinți nu atunci când funcționează sub o metodologie
mai ostenesc să susțină că sufletul trebuie
științifică asumată de către mentor.
îndrumat în mod științific și că cea mai înaltă
știință este cea a călăuzirii sufletului. Abia Științificitatea metodei de călăuzire a sufletului
după urcarea aceasta, după reguli științifice o susține Pr. Dumitru Stăniloae21. Observăm
stabilite, a sufletului din treaptă în treaptă,
până la virtutea dragostei, omul se umple și că, în ciuda complexității de care dă dovadă
în sine și în fața semenilor de farmecul sufletul, acesta poate fi abordat printr-o
cuceritor al unei frumuseți spiritual, al
structură organizată, ordonată și etapizată. Iar
prezenței neînțelese a lui Dumnezeu.
(Pr. Dumitru Stăniloae) dacă acest lucru este posibil cu sufletul,
înseamnă că cu atât mai mult este posibil în
cazul vieții academice și duhovnicești a masterandului.

2.1 Mijloace de punere în practică a obiectivelor

Mentoratul este asemenea unui vehicul,

unde îmbarcarea se face liber consimțit, unde
direcția, viteza și limbajul de comunicare sunt
stabilite de comun acord și unde oprirea sa
marchează sfârșitul unei experiențe pe care
atât mentorul cât și masterandul o vor purta
cu ei toată viața.
Mijloace
Obiectivele enunțate anterior pot fi puse
în practică prin următoarele mijloace:
a. Practicarea unui dialog deschis și
apropiat, asigurându-se un permanent
echilibru între libertate și responsabilitate,
între drepturi și îndatoriri22.
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI:
✓ Planificare și organizare – puțini dintre
masteranzi au cunoștințe despre cum să-ți
organizezi timpul și sarcinile. Ajutați-i să fie
mai buni oferindu-le un program de întâlniri
cu sarcini pe care să le împlinească de la o
întâlnire la alta!
✓ Abilități de scriere corectă – în societatea
contemporană a devenit aproape un lux
abilitatea de a scrie corect gramatical sau de
a compune în mod corect o cerere. Ajutați-i
pe masteranzi să treacă prin mai multe
cursuri de scriere corectă sau de gramatică
aplicată precum și prin cursuri de dobândire
a unor abilități de compoziție literară!

21 Pr. D. Stăniloae, Introducere..., p. IX-X.

22 Regulament pentru mentorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, Art. 5.1.
8
 b. Propunerea și inițierea de activități care să EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI:
sprijine și să susțină programul
mentoratului: spovedanie, mese rotunde ✓ Abilități de comunicare – masteranzii trebuie
să fie capabili să se prezinte și să-și prezinte
cu teme atractive, pelerinaje, activități ideile, rezultatele sau provocările într-un
social-caritative, proiecte23. Pe lângă mod care să atragă și să fie plăcut
informațiile pe care masteranzii le pot auditoriului. Un curs de comunicare verbală
obține în cadrul procesului de învățare sau nonverbală i-ar putea face mai conștienți
de faptul că preoția este prin excelență o
academic, mentorii trebuie să se asigure că
lucrare de buni comunicatori.
ei au acces și la alte abilități informale care ✓ Leadership – încurajați-i pe masteranzi să
să-i ajute să aplice cât mai bine aplice pentru astfel de cursuri care să-i ajute
principiile educației formale în să conștientizeze dimensiunea conducătoare
experiența profesională zilnică. a preoției, aceea de a fi, în diferite contexte, în
fruntea păstoriților săi!
c. Cunoașterea 1) situației academice:
✓ Lucru în echipă – astfel de cursuri pot ajuta la
rezultate școlare, restanțe, burse etc.; 2) a construirea unei comunități studențești și
vieții duhovnicești: duhovnicul, biserica apoi preoțești unite și coresponsabilă;
frecventată, modul de raportare la post și ✓ Altele – administrație, management,
priveghere24, situația participării la antreprenoriat, planificare, gestionare de
bugete, gândire creativă
programul liturgic de la facultate; și 3) a
vieții sociale: activitățile din timpul liber,
hobby-uri, pasiuni etc. Viața socială este un alt factor care, credem, trebuie avut în
vedere deoarece și ea poate fi îmbunătățită25.
d. Raportarea sfaturilor la
Umilința ascetică și îndrăzneala creatoare, mărturia Sfintei Scripturi , conștiința
26

ascultarea și responsabilitatea activă, se acordă Filocalică și învățăturile Sfinților Părinți.

antinomic în viața spiritual, mai mult, trebuie să existe
e.Ascultare și tăierea voii proprii.
între ele un anumit echilibru, și absența sau împuținarea
uneia slăbește pe cealaltă. Viața creștină orientate numai Ascultarea înseamnă o delegare de
spre umilință și spre ascultare ia un aspect de renunțare încredere față de mentor și o
budistă la lume, de sclavie spiritual sau de supunere luare în serios a sfaturilor
vetero-testamentară sub lege. mentorului din partea
(Pr. Dumitru Stăniloae)
ucenicului .27

23 Regulament pentru mentorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, Art. 5.3.

24 Postul și privegherea reprezintă un principiu filocalic de edificare personală. Sf. Isaac Sirul, Filocalia X,
Humanitas, 2002, p. 273: În trupul iubitor de plăcere nu locuiește cunoașterea lui Dumnezeu. Și cel ce-și iubește trupul său
nu va dobândi harul lui Dumnezeu. Precum din durerile nașterii se naște fătul care veselește pe ceea ce l-a născut, așa din
nevoința foamei se naște în suflet ca rod cunoașterea tainelor lui Dumnezeu. Sau: De nu poți sta la priveghere, priveghează
măcar șezând pe patul tău sau chiar întins pe el. Și, de nu poți posti două zile, postește măcar până seara. Și, de nu poți până
sera, păzește-te măcar să nu te saturi.
25 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, PSB 23, p. 643-644: Poți trăi și în oraș și să duci viața pe care o duc

monahii în pustie, să pui în practică filosofia lor.

26 Sf. Petru Damaschinul, op.cit. p. 248: Cunoscătorul nu trebuie să-și fixeze un înțeles al său, ci să aibă întotdeauna
mărturie Sfânta Scriptură sau firea lucrului. O cunoștință care nu le are pe acestea nu e cunoștință adevărată ci viclenie și
amăgire
27 Pr. D. Stăniloae, Sensul ascezei monahale, Alba Iulia, 2005, p. 28-29.

9
 Procese aflate în lucru în activitatea de mentorat
Scopul relației dintre mentor și masterand este acela de a sprijini creșterea
academică, duhovnicească și socială a masterandului. Nu există o formula standard a
unui bun mentor: există diferite stiluri de învățare și de predare care fac ca aceste relații
să fie diferite în ele însele. Unii masteranzi vor solicita o atenție mai mare, alții vor fi
reticenți, chiar reținuți, în a cere sfat de la mentorii lor. Uneori nici măcar masteranzii
nu vor ști ce întrebări să adreseze, ce fel de
informații ar avea nevoie și care le sunt ETAPELE PROCESULUI:
opțiunile. Un bun mentor va ști să ușureze
✓ Etapa 1 - Pregătirea relației de mentorat;
această confuzie stabilind relații personale
✓ Etapa 2 - Faza de negociere; stabilirea
cu masteranzii și familiarizându-se cu unor acorduri parteneriale pentru relația
tipurile de sugestii și informații care ar ce se va constitui;
putea fi utile. În relațiile de mentorat de ✓ Etapa 3 - Dezvoltarea relației de mentorat;
durată, prieteniile se formează în mod activarea creșterii și dezvoltării.
natural, masteranzii putând deveni cu Facilitarea învățării;
timpul colegi. În același timp, trebuie ca ✓ Etapa 4 - Încheierea relației de mentorat,
mentor să știți să faceți diferența între pregătirea separării.

mentorat și favoritism. Trebuie să vă

amintiți adesea, precum și masteranzilor, că un anume grad de obiectivitate este
absolut necesar în această relație în toate etapele procesului28.
Prin urmare, în cadrul mentoratului se petrece un proces de:
a. Modelare a personalității spre maturizare (de formare a
caracterului);
b. Conștientizare de următor și slujitor al lui Hristos;
c. Observare și cunoaștere reciprocă. Mentorul observă
comportamentul masterandului, își ajustează și își adaptează
acțiunile, măsoară impactul avut asupra masterandului și îi oferă
feedback privind progresul sau regresul. Masterandul observă
mentorul și învață din acțiunile și informațiile primite, pune în
aplicare și-i transmite mentorului ce anume a funcționat (sau nu,
plus ce recomandări ar putea face);
d. Aplicare, replicare și imitare a modelului oferit de mentor;
e. Introspecție, în principal, a vieții interioare a masterandului, unde
mentorul este tovarăș de călătorie și facilitator al observării și
interpretării stărilor mentale, sufletești și emoționale, încurajând

28Andreescu Magda Cornelia, Apetroae Mihaela, Apopei Alla, Manualul Mentorului, Editura Spiru Haret, Iași,
2014, p. 11.
10
 în permanență autoevaluarea29.
Câtă vreme eu sunt nedesăvârșit și Însă, în plan secundar, raportându-se la
nesupus, neascultând de Dumnezeu prin
lucrarea poruncilor și nesăvârșindu-mă în centrul vieții Sale care este Hristos, se petrece
cugetare prin cunoștință, îmi apare și Hristos și în mentor o introspecție întrebându-se cât
ca om nedesăvârșit și nesupus din pricina mea. de mult a luat Hristos chip în el ca să poată
Căci necrescând împreună cu El după duh, îl
împlini rolurile care se cer de la el30;
micșorez și-L ciuntesc și pe El, ca unul ce sunt
trup al lui Hristos și mădular în parte.
(Sf. Maxim Mărturisitorul)

2.2 Activități de mentorat

Mentoratul constă în următoarele:

a. Întâlniri personale - 1 la 1 (de câștigare a încrederii). În aceste întâlniri,
mentorul urmărește starea personală, socială și academică a masterandului
prin întrebări precum: Care sunt rezultatele tale academice? Cum te simți? În ce
stare ești din punct de vedere duhovnicesc?
b. Întâlniri comune (de întărire a comunității) precum:
• program liturgic în ziua stabilită;
• întâlnirea după Dumnezeiasca Liturghie;
• team-building;
• pelerinaje.
c. Creare și implementare proiecte. Recomandăm asumarea anuală a unui
proiect social, liturgic, cultural.

Mentorul
În timpurile moderne, conceptul de mentorat și-a găsit aplicarea în aproape orice
câmp de învățare. În spațiul academic, conceptul de mentor este sinonim cu cel de
consilier vocațional. O diferență fundamental dintre cele două noțiuni constă în faptul
că mentoratul are o dimensiune personală mai puternică. Un consilier poate sau nu
poate să fie un mentor. Apoi, o relație de mentorat se dezvoltă pe o perioadă mai lungă
de timp, interval în care nevoile masterandului și natura relației dintre cei doi tinde să
se schimbe. Un mentor autentic va încerca să fie conștient de aceste schimbări și să

29 Sf. Varsanufie din Gaza, Scrisoarea 395, p. 360: Să-ți fie timpul potrivit acesta: cel de dimineața și de seară spre
cercetarea gândurilor, privind cum au trecut ziua și noaptea. Și, de vezi vreo greșeală, străduiește-te și o îndreaptă cu
ajutorul lui Hristos.
30 Sf. Maxim Mărturisitorul, Filocalia II, p. 215.

11
varieze tipurile de atenție, ajutor, sfat, informare și încurajare pe care le
furnizează masterandului. În acest sens general, un mentor este cel care ajută o altă
persoană să ajungă un profesionist în domeniul pe care-l studiază sau pentru care se
pregătește.
Pentru mentorii care sunt și profesori în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă,
capacitatea de a mentora este una de dorit pe lângă competențele didactice,
intelectuale etc.

3.1 Cine este mentorul?

Unul dintre cele mai importante element din activitatea

Căci nu cere
Dumnezeu omului peste de mentorat este mentorul deoarece, prin activitatea de
ceea ce poate. Precum am mentorat, pune la dispoziția masterandului cel mai de preț
spus, nu zic că ceea ce am
grăit e numaidecât
lucru pe care îl deține: pe el însuși, persoana proprie. Despre
adevărul. Ci am descoperit orice altceva masterandul poate citi din cărți, însă o persoană
ceea ce aveam în inima nu poate fi cunoscută decât printr-o relație directă.
mea. Deci judecă și tu și
vei afla ceea ce-ți este de Mentorul este cel care investește timp, energie și
folos. experiență pentru a nutri creșterea masterandului.
(Sf. Varsanufie)
Mentorului nu i se cere să devină cineva care nu este, ci să
fie un mentor real și autentic pentru o reală și autentică îndrumare31.

Rolurile mentorului
În procesul de ascuțire a competențelor și de dobândire de noi cunoștințe și în
funcție de situația dată mentorul poate ocupa unul din următoarele roluri:
1. Model – arată masterandului calea de urmat din perspectiva celui care a
urmat aceeași cale sau a trecut prin aceeași situație. Mentorul este un model
pe care masterandul îl urmărește, îi observă comportamentul și asupra căruia
meditează în urmarea sa duhovnicească32.
2. Profesor – orientează în alegerea temelor pentru lucrările de seminar sau
disertație, dar fără a se substitui profesorului de specialitate33.
3. Consilier vocațional - oferă consultanță academică și vocațională datorită
poziției de excelență avută în învățământul universitar.

31 Sf. Varsanufie, p. 435.

32 Werner Jaeger, Paideia: the ideals of greek culture, vol. II, 2010, p. 259: Întreaga paidee greacă se fundamentează pe două
vechi idei grecești: paradigma și mimesis, modelul și imitația. De asemenea, în poetica lui Aristotel se regăsește
dualitatea mimesis și catharsis, cea din urmă ducând la o curățire spirituală.
33 Regulament pentru tutorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, art. 4.1.b.

12
 4. Îndrumător – îndrumă, îndeamnă și
ajută masterandul în găsirea unui Mentorul însoțește masterandul în
călătorie introspectivă spre viața
duhovnic pe măsura complexității academică, socială și duhovnicească.
problemelor sale sufletești34.
Mentorul cultivă în masterand,
5. Prieten – acordă timp, disponibilitate și prin exemplu și sfaturi, un comportament
oferă empatie care să ajute masterandul moral specific Facultății de Teologie
Ortodoxă raportându-se la: comportament,
în depășirea momentelor dificile și
altruism, receptivitatea, ținuta exterioară și
valorificarea celor fericite. limbaj.
6. Părinte duhovnicesc – dacă este cazul,
atunci îndrumarea duhovnicească din scaunul de spovedanie se întâlnește cu
cea din statul de mentor și se armonizează cu îndrumarea academică. Dar nu
se substituie duhovnicului.
Stilul mentorului poate varia de la o persoană care persistă în a încuraja
masterandul pentru a-i spori încrederea în sine la una care îl învață să aprecieze
excelența în performanță. De aceea, indiferent de stilul mentorului ceea ce contează cel
mai mult în cele din urmă este gradul de implicare și grija acordată. În acest demers,
mentorului i-ar putea fi de folos și va fructifica mai mult timpul de mentorat prin
stabilirea unor obiective personale precum: devenirea unui mentor, comunicator,
ascultător sau lider mai bun.

Mentorul, în calitate de consilier vocațional

Un element nou al programului
de mentorat este consilierea
vocațională. Pentru a-i sprijini pe
masteranzi în clarificarea vocației lor
este necesar ca ei să înțeleagă cariera ca
pe un proces supus
schimbărilor bruște și lipsite
previzibilitate. S-ar putea chiar ca ei să
nu realizeze la ce anume le-ar folosi
școala decât în momentul în care ar
ajunge să înceapă munca propriu-zisă.
Unul dintre cele mai bune lucruri pe
care le puteți face pentru masteranzi
este să le facilitați vizitarea unor alte
Întrebări cheie legate alegerea carierei care s-ar putea să-
i ajute pe masteranzii dumneavoastră:
✓ ce fel de slujire aștept să împlinesc? – masteranzii
trebuie să fie conștienți de faptul că societatea propune
noi și noi provocări la adresa preoției și că lucrul acesta
uneori trebuie să-i conducă la a-și îmbunătăți mereu
aptitudinile și atitudinile. În acest sens ei trebuie ajutați
de
să renunțe la imagini necorespunzătoare și nefondate
ale preoției și să-și construiască propriul stil pastoral în
acord cu nevoile reale ale Bisericii;
✓ care este parcursul meu pentru a ajunge acolo? –
masteranzii sunt astfel încurajați să realizeze că
pregătirea pentru preoție este mult mai complexă și
presupune un proces solicitant pe alocuri și care are
nevoie de anumite etape conștientizate și asumate ca
atare.

34 Regulament pentru tutorat, Sâmbăta de Sus, Septembrie 2005, art. 4.2.a.

13
experiențe de învățare sau de muncă astfel încât să-i ajuți să-și clarifice mai
bine așteptările. Nu întotdeauna masteranzii sunt conștienți de abilitățile lor, de aceea
uneori devin incapabili să se decidă pentru una sau alta dintre direcțiile de studiu
lăsându-se duși de val. Chiar dacă nu știu încotro ar putea să se îndrepte ei s-ar putea
folosi dacă ar studia cu adevărat posibilitățile pe care le oferă piața muncii.

Structură
4.1 Mentori

Coordonatorul Programului de Mentorat trebuie:

1. Să-și asume parcursul selecției, formării, implicării și evaluării mentorilor în
această activitate;
2. Să fie investit cu o dublă autoritate față de mentori: IPS și Consiliul Facultății;
3. Să fie responsabil pentru constituirea și conducerea colegiului mentorilor.

Persoanele implicate în Programul de Mentorat al Masterului Profesional sunt:

✓ PS. Damaschin
✓ Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan
✓ Pr. Lucian Filip
✓ Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan
✓ Pr. Daniel Duca
- coordonator din partea Sinodului Mitropolitan
- coordonator din partea Consiliului Facultății
- coordonator Centrul de Formare Continuă
- mentor anul II Master Profesional
- mentor anul I Master Profesional

4.2 Spații în folosința Programului de Mentorat

Locațiile pentru desfășurarea activităților de mentorat sunt următoarele:

✓ Catedrala veche
✓ Sala Ecclesia
✓ Colegiul Sf. Nicolae
✓ Facultatea de Teologie Ortodoxă
✓ Sălile de la demisolul Căminului Bunavestire
✓ Școala Varlaam Mitropolitul
✓ Alte locații

4.3 Structura sesiunilor de mentorat

✓ 14 ore pe semestru = 1 h de mentorat / săptămână pentru întâlnirile comune

✓ 1 sesiune de 1h / semestru pentru întâlnirile individuale

14
 Masterandul în activitate de mentorat
Fie că sunteți mentor sau masterand, participarea la Programul de Mentorat va
avea un impact permanent în viața proprie. Acest impact există deoarece:
În calitate de masterand, Programul de Mentorat din cadrul Masterului de Misiune
și Slujire Pastorală reprezintă o componentă
Pași de urmat:
esențială și necesară din formarea pentru
preoție. Nu creștem în mod sănătos în izolare; 1. Citiți cu atenție paginile acestui
document.
nu înflorim atunci când nu contăm.
2. Discutați cerințele programului de
De asemenea, ca masterand, mentoratul mentorat cu Mentorul atribuit și căutați să
vă va ajuta să vă concentrați asupra propriului vă sincronizați nevoile și așteptările.
caracter – etica, conduita și integritatea 3. Primul lucru pe care trebuie să-l realizați
personală. împreună cu mentorul este Harta
întrebărilor esențiale. Finalizați acest lucru
Sprijinit, văzut și antrenat de către cineva
până la a treia întâlnire. Harta vă va ajuta
mai matur, masterandul și ucenicul din în dezvoltarea academică, duhovnicească
dumneavoastră poate învăța să trăiască ceea ce și socială.
învățați în sala de curs și să devină potrivit 4. Fiți în permanență consecvent în privința
pentru slujire mai mult decât din punct de întâlnirilor, atât a celor comune cât și a
celor individuale.
vedere academic.

5.1 Relația cu mentorul

Între masterand și mentor se stabilesc, sau ar fi ideal de stabilit, următoarele

tipuri de relații:
a. Ascultare a masterandului de mentor35;
Dumnezeu știe că nu
e bătaie a ochiului meu sau b. Articulare a credinței în rugăciunea pentru aproapele
clipă în care să nu te am în (pomelnicul anului): cultivarea rugăciunii mentorului pentru
minte și în rugăciune. Dar,
dacă eu te iubesc așa, cu mult masterand și a masterandului pentru mentor în
mai mult te iubește programul personal de rugăciune și meditație36;
Dumnezeu, care te-a
c. Încurajare, îndrumare, sfătuire și sprijin a masterandului,
plăsmuit. Iar eu mă rog lui să
te călăuzească și să te care devine un principiu de întărire a comportamentelor
cârmuiască după voia lui. pozitive.
(Sf. Varsanufie)
d. Orientare și clarificare academică prin oferirea de
informații suplimentare sau repere care pot ajuta masterandul
în parcursul academic;

35 Sf. Nichita Stithatul, Filocalia VI, II.54, p. 267: Cel ce nu s-a făcut fiu iubit al unui părinte bun, cum va fi părinte, dacă
nu s-a născut prin cuvânt și Duh de sus?
36 Sf. Varsanufie, Scrisoarea 113..., p. 133.

15
 e. Iubire paideică autentică – calea care mijlocește cel mai bine
comunicarea mentorului cu masterandul este jertfa comună pe altarul iubirii37.

5.2 Caracteristici ideale ale masterandului

Cea mai importantă caracteristică pe care o

Frate nu te repezi în fapta
deosebirii gândurilor ce-ți vin căci aceasta poate prezenta masterandul în raport cu programul
nu ține de măsura ta. De aceea te vor de mentorat este conștientizarea nevoii de acest
tulbura cum vor, ca pe unul ce nu cunoaște
program și beneficiile pe care i le poate aduce. În
meșteșugurile lor. Iar ceea ce întrece
puterea nu căuta să auzi. Căci deocamdată timpul formării universitare există lucruri și
ai învățători care te folosesc pe măsura ta. provocări care întrec puterea sa și pentru care are
(Sf. Varsanufie)
nevoie de ajutorul unei mentor cu o viziune
formativă interactivă și graduală38.
La aceasta se mai adaugă:
- încrederea și dragostea față de mentorat39;
- ascultarea față de mentor și colaborare cu acesta40;
- lipsa orgoliului autoformării în faza de noviciat 41;
- altele: devotament, consecvență și dăruire.

Masterandul aplică la contextul său modelul de trăire duhovnicească, de caracter

moral și de leadership slujitor oferit de mentor.
Masterandul are în același obligația și responsabilitatea de a participa la
întâlnirile și ședințele de mentorat, programul liturgic, activitățile prevăzute etc.

37 Sf. Petru Damaschin, op.cit., p. 145: Precum ucenicii sunt datori să iubească pe dascăli, așa și dascălii pe ucenici, și să
mulțumească unii pentru alții lui Dumnezeu
38 Sf. Varsanufie, Scrisoarea 215 ..., p. 221

39 Sf. Ioan Scărarul, Filocalia 9 ..., p. 134: Să nu căutăm povățuitori înainte știutori, nici înainte văzători, ci înainte de toate

smeriți cu cugetul și potriviți cu bolile noastre, prin viețuirea și așezarea lor sufletească.
40 Sf. Calist și Ignatie Xanthopol, Cele 100 de capete, Filocalia 8, Humanitas, 2002, p. 33: Mergi pe urmele dascălului cu

simplitate și fără ispitire, făcându-ți conștiința ca o oglindă care arată în sine cu limpezime deplină pe povățuitorul, prin
ascultarea desăvârșită și fără alegere a lui.
41 Sf. Ioan Profetul, Scrisoarea 160 ..., p. 175: Punând piciorul pe prima treaptă a scării, să nu voim să urcăm îndată la cea

mai de sus.
16
 Evaluare, recompensă și perspective
6.1 Evaluare

Dacă în contextul educațional, criteriul după care se stabilește că, în urma unui
proces didactic, o persoană a învățat sau asimilat ceva este observarea unui rezultat
pozitiv, atunci procesul de mentorat este evaluat prin observarea unui comportament
pozitiv în urma asimilării și transferului în viața Bisericii a valorilor deprinse în timpul
procesului.
Mentorul va avea în permanență la el un Jurnal al Mentorului compus din două
elemente:
A. Planul individual de mentorat într-un fișier partajat cu masteranzii și
coordonatorul Programului de Mentorat și completat în cadrul fiecărei
întâlniri cu: curricula realizată pe baza Hărții întrebărilor esențiale, status,
eventualele activități noi, observații/sugestii etc.
B. Minute ale întâlnirilor, într-un fișier partajat cu coordonatorul
Programului de Mentorat.

Principii de evaluare a procesului în raport cu mentorul:

Evaluarea activității mentorului se face anual printr-un formular de feedback
completat de masteranzi. În urma evaluării se vor redacta concluzii care vor fi
prezentate mentorului.
Este important ca mentorul să ofere feedback periodic despre experiența sa de
mentorat organizatorilor programului. De aceea, rugămintea este să completeze orice
chestionare primesc. Feedbackul va ajuta pe organizatori să învețe cum pot să
împlinească nevoile mentorilor.

Principii de evaluare a procesului în raport cu masterandul:

Următoarea listă propune o serie de criterii de evaluare de către profesor a
procesului de mentorat urmat, însă nu are pretenția de a fi exhaustivă. Astfel, vom ști
că mentoratul masterandului și-a atins obiectivele dacă masterandul:
a. Și-a îmbunătățit performanța academică prin creștere rezultatelor, scăderea
numărului de examene nepromovate, obținerea unei burse etc.
b. A devenit mai responsabil în general sau privind mentoratul. S-a
responsabilizat venind și participând la întâlniri.
c. Se remarcă în plan social prin participare și obținere de rezultate la activități
culturale, sociale etc.

17
 d. Dovedește: o viață echilibrată, atașament față de Biserică, respect
față de valorile culturale și istorice ale țării, bună cuviință în rândurile
colegilor și față de profesori, împliniri în viața socială.
Și masterandul are nevoie de păreri constructive – de aceea credem că
îndrumarea oferită de mentor îmbinată cu tact poate îmbunătăți calitatea relației.
Raportul de evaluare a parcursului pe care masterandul l-a avut în cadrul
procesului de mentorat are drept urmare completarea profilului candidatului la
preoție. Arhiereul va avea înainte o recomandare masterandului realizată de către
mentor care va urmări criteriile de evaluare enunțate anterior.

Neparticiparea masterandului la activitățile de mentorat va atrage redactarea de

către mentor a unui avertisment și a unei înștiințări către Coordonatorii Programului
de Mentorat. Neimplicarea masterandului la activitățile de mentorat va atrage
redactarea de către mentor a unei recomandări în care vor fi prezentate rezervele
acestuia cu privire la parcursul pastoral al masterandului.
Neparticiparea mentorului la activitățile de mentorat sau neimplicarea sa va
atrage schimbarea mentorului de către o comisie formată din Coordonatorii
Programului de Mentorat sub conducerea IPS Teofan.

6.2 Recompensă

În cazul mentorului, cea mai mare recompensă pe care o poate primi mentorul
este meritul de a fi ajutat masterandul în modelarea creșterii academice și duhovnicești
și de a fi pus în practică darurile primite de la Dumnezeu. Pe lângă aceasta, se adaugă
încrederea și deschiderea cu care masterandul vine și își încredințează, într-o mai mică
sau mai mare măsură, frâiele masteranzii și a întregii sale vieți, dacă este să luăm în
considerare urmările ce le poate avea mentoratul pe termen lung.
În cazul masterandului, cea mai mare recompensă pe care o poate primi
masterandul este formarea academică și duhovnicească care îl va însoți pe masterand
pe întreaga viață. Pe lângă aceasta, se regăsește atenția, timpul, energia și experiența
mentorului.

Referințe
Acest ghid de mentorat este redactat în conformitate cu următoarele documente:

18
1. „Regulamentul pentru tutorat” propus de Congresul Facultăților de
Teologie din Patriarhia Română (Sâmbăta de Sus, septembrie 2005) si aprobată
de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
2. „Regulamentul Studiilor Universitare de Licență”, UAIC, 2014.
3. „Ghidul de evaluare externă periodică a domeniilor de studii universitate de
masterat”, ARACIS, 2017.
4. Programul de Mentorat desfășurat în Școala Varlaam Mitropolitul.
5. Andreescu Magda Cornelia, Apetroae Mihaela, Apopei Alla, Manualul
Mentorului, Editura Spiru Haret, Iași, 2014.
6. http://www.elearning-forum.ro/resurse/b334-mentor.html
7. Phoenix Seminary, Mentoring Handbook, for masterands and mentors.
8. Chiroma, N.H. & Cloete, A., 2015, Mentoring as a supportive pedagogy in
theological training, HTS Teologiese Studies/Theological Studies 71(3), Art. #2695,
8 pages. http:// dx.doi.org/10.4102/hts.v71i3.2695
9. Legea educației naționale, nr. 1/2011.
10. Pr. D. Stăniloae, Introducere.
11. Pr. D. Stăniloae, Sensul ascezei monahale, Alba Iulia, 2005.
12. Sf. Calist și Ignatie Xanthopol, Cele 100 de capete, Filocalia 8, Humanitas, 2002.
13. Sf. Ioan Casian, Filocalia X, EIBMBOR, București, 2008.
14. Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, PSB 23¸EIBMBOR, București.
15. Sf. Ioan Profetul, Scrisoarea 160.
16. Sf. Ioan Proorocul, Scrisoarea 332.
17. Sf. Ioan Scărarul, Filocalia 9.
18. Sf. Isaac Sirul, Filocalia X, Humanitas, 2002,
19. Sf. Isaia Pustnicul, 29 de cuvinte, Filocalia XII, Humanitas, 2009.
20. Sf. Maxim Mărturisitorul, Filocalia II.
21. Sf. Maxim, Capete gnostice, Filocalia II.
22. Sf. Nichita Stithatul, Filocalia VI, II.54.
23. Sf. Nil Ascetul, Filocalia I, 2008.
24. Sf. Petru Damaschin, Filocalia 5.
25. Sf. Teolept al Filadelfiei.
26. Sf. Varsanufie din Gaza, Scrisoarea 373 și 395.
27. Werner Jaeger, Paideia: the ideals of greek culture, vol. II, 2010.

19