Migrene puternice

1. Decoctul de creţişoară are un efect calmant dovedit, putând fi utilizat cu succes chiar
şi în cazul migrenelor puternice. Puneţi 40g plantă usacată şi mărunţită într-un litru de
apă rece. Fierbeţi amestecul timp de 20 minute apoi acoperiţi vasul şi mai lăsaţi la
infuzat incă 10 minute. Stecuraţi şi beţi câte 2-3 căni pe zi, la nevoie.
2. Durerea cedează cu remedii homeopatice.
Homeopatia se dovedeşte adesea eficientă în tratamentul migrenelor. Iată 2 exemple de
remedii care pot constitui rezolvarea problemei:
-pentru durere de cap în zona ochilor. Juglans cinera 5 Ch, 5 granule în momentul crizei
-pentru durere de cap alternantă (trece dintr-o parte într-alta a craniului): Lac canlum 5
Ch, 5 granule, de 2 ori pe zi.
3. O baie cu hamei linişteşte garantat.
Baia generală cu decoct de hamei are un extraordinar efect calmant, fiind recomandată
cu precădere în migrenele de origine nervoasă.
Fierbeţi 50 g seminţe de hamei in 3 l de apă timp de 10 minute. Acoperiţi vasul pt. 20
minute, între timp, daţi drumul la apă să curgă in cadă (temperatura = 37-38 grade C )
4. Ceai calmant complex. Se mărunţesc şi apoi se amestecă bine 20 g flori de tei, 20 g
frunze de roiniţă , 10 g frunze de rozmarin, 25 g coada şoricelului şi 25 g talpa gâştei. Se
pune o linguriţă de plante la o cană de apă clocotită, le lasă la infuzat 10 minute, apoi se
strecoară. Se beau când este cazul, 2 căni/zi în mai multe reprize.
5. Hamei-ceaiul făcut din 15 g la 1 litru de apă fiartă e bun pt. cei care au mistuirea grea.
Deşteaptă pofta de mâncare şi potoleşte nervii agitaţi.
6. Nevroza – tinctura de măceşe – Se amestecă bine 250 g pulpă de măceşe şi tot atâta
zahăr. Se pune la macerat câteva zile, până lasă un suc roşu, apoi se adaugă 250 ml
alcool şi se mai ţine 2-3 zile acoperită după care se trece prin sită. Se înghit câteva
picături la culcare.
7. Muştarul - 1 linguriţă de muştar nepresat de 3 ori/zi , cu o oră înainte masă ( curăţă
stomacul, intestinele, precum şi canalele sanguine) şi împotriva ameţelilor şi
migrenelor.
8. Insomnie şi dureri puternice de cap - Se bea câte ½ pahar de suc de cartofi cu 30
minute înaintea prânzului şi a micului dejun. Cura durează 3 săptămâni.
9. Alinarea durerilor - Fierbeţi ½ kg cartofi în coajă până se înmoaie. Pasaţi-i şi întindeţi-i
pe o pânză; Aplicaţi apoi acest bandaj pe zona afectată şi înfăşuraţi totul cu o pătură de
lână. Se schimbă dacă s-a răcit complet.
10. Depresie şi nelinişte nervoasă
- infuzie (5-10 minute) din 6 g flori uscate de busuioc la o ceaşcă de apă clocotită. Se
bea treptat întreaga cantitate strecurată, între mese.
- se fierbe 1 litru vin alb cu 3 linguri flori de busuioc. Se filtrează şi se bea 1 ceşcuţă după
fiecare masă.

1
11. Lăptuca - linişteşte nervii. Se pisează tulpina de lăptucă într-un vas cu apă caldă şi se
obţine apa de lăptucă. Luată cu lingura potoleşte nervii agitaţi, aduce somn, linişteşte
tusea, mai des cea măgărească.
12. Dureri de cap.
- se pun legători cât poţi suferi de calde cu tufe (tulpină) de muşeţel fierte.
- se spală pe cap cu fiertură de ferigă, se leagă pe frunte frunze de cătuşnică, bătute şi
amestecate cu untură sau se spală cu fiertură de dumbăţ.
- se bea ceai de izmă şi de tei. Se spală pe cap cu oţet de vin. Se leagă tâmplele cu
morcovi sau cartofi raşi pe răzătoare sau cu făină de mălai înmuiată în apă rece.
- se ia albuşul de ou, se rade săpun bun într-însul, potrivit cu albuşul, se bate bine
(spumă) cu 2 linguriţe ulei şi iar se mai bate, apoi cu 1 linguriţă spirt, se amestecă puţin
şi se lasă până se corăsleşte, apoi se ia ce-i deasupra şi se pune pe petice - pe cap
13. Varza crudă – luaţi primele 2 frunze care învelesc căpăţâna, tăiaţi-le fâşii egale, late
cam de 6-8cm, şi puneţi-le pe frunte în straturi, fixându-le cu un batic.
- inhalaţii cu oţet de mere – puneţi într-un vas oţet de mere şi apă, părţi egale, aşezaţi la
foc şi când începe să iasă vapori, ţineţi capul deasupra şi inhalaţi.
- ceai – mentă, levănţică, iasomie. Se face o infuzie dintr-o linguriţă de plante la o cană
de apă. Se beau 2 ceşti pe zi.
- fierbeţi 5-10 minute o linguriţă de mărar într-o ceaşcă de lapte şi beţi decoctul cât mai
fierbinte.
14. Insomnie – câte un pumn de frunze şi flori de busuioc, coada şoricelului, sunătoare
şi muşeţel şi amestecaţi-le bine. Apoi infuzaţi 2-3 linguri de plămadă într-un l de apă. Se
beau 4 căni pe zi, una înainte de culcare.
15. Insomnie – macerat de roiniţă – se pun 30 g plantă uscată şi mărunţită într-o ½ litru
de apă rece. Se lasă vasul acoperit 12 ore pentru macerare, apoi se strecoară. Se ia în
doze mici, pe parcursul zilei. Urmaţi acest tratament mai multe seri la rând.
16. Insomnie. 15 g de talpa gâştei (plantă) lăsată la infuzat în 250 ml apă fiartă, se bea în
fiecare seară.
17. Insomnie, depresii, anxietate – tinctură de păducel (de plafar). Se ia 1 linguriţă
tinctură dizolvată în 100 ml apă, de 4 ori pe zi, înainte de mesele principale şi de culcare.
18. Tulburări de climax. – infuzie – 1 linguriţă plantă de păducel la o cană de apă
clocotită. Se acoperă 10 minute, se strecoară şi se bea 1 cană de ceai de 3 ori pe zi, 1
lună.
19. Depresie - scăpaţi de ea cu :
- infuzie de hamei: se pune o lingură de conuri uscate, bine mărunţite, la 250 ml apă
clocotită. Se lasă la infuzat pentru 10-15 minute, se strecoară şi se bea seara, înainte de
culcare.
- infuzie de măghiran: se pune o linguriţă de plantă mărunţită sau pulbere Ia 200 ml apă
clocotită. Se lasă la infuzat 10-20 minute, se strecoară şi se bea 2-3 căni pe zi.
- decoct de măghiran: se pun 1-2 chiar 3 linguriţe de plantă mărunţită în 250 ml apă
rece. Se lasă 10minute, după care se pune la fiert la foc moale pentru 15 minute. Se
strecoară şi se beau 1-2 căni pe zi.
- tinctura de măceşe. Se amestecă bine 500 g pulpă de măceşe cu 500 g zahăr. Se lasă la
macerat timp de 5-6 zile, până lasă un suc roşu. Se adaugă ½ l spirt de 70 grade. Se

2
acoperă bine şi se mai lasă 2-3 zile. Se strecoară şi se păstrează în sticle. Se iau câteva
picături seara, înainte de culcare.
20. Uşuraţi pe dată durerile de cap – infuzia de levănţică. Se toarnă 250 ml apă clocotită
peste 3 linguriţe de flori uscate, se strecoară după câteva minute, se îndulceşte cu miere
de salcâm şi se pot bea până la 3 căni pe zi, în cazul durerilor persistente.
21. Atrepsie - Se fac scăldători cu pălămidă grasă ori cu pălămidă seacă sau cu zeamă de
mesteacăn tânăr.
22.Epilepsie.
- ceai de talpa gâştei
- se bea buruiana „muma pădurii”, fiartă in vin sau rachiu.
23. Somnifer redutabil - Se pune într-un pahar cu lapte călduţ un vârf de cuţit de
scorţişoară pisată, o linguriţă de miere, preferabil de tei. Se amestecă bine, până când se
dizolvă complet mierea. Se consumă întreaga cantitate înainte de culcare.
24. Tinctură antimigrenă - Se umple o sticlă de 1litru cu flori proaspete de coada-
şoricelului. Se toarnă peste ele alcool de 40 grade şi se lasă 2 săptămâni într-un loc
însorit , agitându-se frecvent. Apoi se strecoară şi se pune într-un vas curat, de culoare
închisă cu dop. Se iau câte 10 picături dimineaţa, pe stomacul gol, dizolvate în apă, şi
alte 10 seara.
25. Insomnie - Să se facă seara scăldătoare cu fiertură de tot felul de flori adunate de pe
câmp şi de prin grădini. Este un leac sigur şi pentru copii.
26. Leşin (Sincopă):
- se stropeşte cu apă rece.
- se freacă tâmplele cu apă rece.
27. Dureri de cap – uleiurile esenţiale le stompează şi:
- mentă – inhalaţi substanţe degajate direct din sticlă
- levănţică sau şovârv
- eucalipt - masaţi uşor tâmplele cu 2-3 picături de ulei extras din acest arbore exotic.
28. Linişteşte nervii - Ceai de flori de tei, se culeg numai florile, fără frunzele acelea mici,
care dau gust amar.
29.Dureri de cap, agitaţie, nervozitate - 2 linguri muguri de brad peste care se toarnă o
cană cu apă cloctotită. Acoperiţi vasul, iar după 10-15 minute strecuraţi ceaiul şi
consumaţi-l îndulcit cu miere.
30. Insomnii - Băi cu flori de tei, în fiecare seară. Se face infuzie din 150g flori de tei la 3l
apă clocotită. Se acoperă vasul pentru 20 minute, apoi se strecoară. Se toarnă ceaiul în
cadă, a cărei apă să nu fie foarte mare.
31. Insomnie - macerat de valeriană – lăsaţi la macerat o linguriţă rizomi şi rădăcină într-
o ceaşcă de apă călduţă 8 ore. Strecuraţi, îndulciţi cu miere şi beţi lichidul obţinut,
înainte de culcare.

Protejarea feţei
1. Decoct de sunătoare. Se pun 2 linguriţe de flori de sunătoare la 200 ml apă şi se lasă 5
minute la foc moderat. Se strecoară şi după ce se mai răcoreşte, se îmbibă un tampon
de vată în ceai, cu care se şterge bine faţa. Se aplică în fiecare dimineaţă şi seară.

3
2. Decoct de nalbă mare. Se pun 3 linguri de pulbere de rădăcină de nalbă mare la o
cană cu apă. Se fierbe 10 minute, se strecoară şi se adaugă o linguriţă de miere. Se pun
comprese ce se ţin aproximativ 20 minute.
3. Infuzie de muşeţel. Se pun 3 linguri de flori de muşeţel într-o cană cu apă clocotită. Se
acoperă vasul şi se aşteaptă ½ oră. Se strecoară şi se aplică comprese călduţe pe faţa
curăţată de impurităţi în prealabil. Se menţin 15 minute.
4.Infuzie cu gălbenele. Peste 4 linguri de flori de gălbenele se toarnă o cană cu apă
clocotită. Se acoperă vasul şi se lasă să se infuzeze 20 minute, după care se strecoară. Se
fac spălături ale feţei sau se aplică comprese calde care se menţin 15 minute.
5. Hidratarea tenului.
- Lapte demachiant : o banană bine coaptă se mixează. Se amestecă încontinuu turnând
1 pahar de lapte călduţ şi o linguriţă ulei de măsline (sau ulei de migdale dulce). Se
foloseşte în special seara.
- Crema de zi: daţi pe răzătoarea mică un măr sănătos, curăţat de coajă şi cotor, apoi
amestecaţi cu o linguriţă de smântână proaspătă şi o linguriţă de miere polifloră. Când
crema e perfect omogenă, întindeţi-o pe faţă în strat gros. Clătiţi-vă cu apă caldă, după
ce aţi ţinut-o 20 minute.
6. Lapte demachiant. Faceţi o pastă aproape lichidă încorporând argilă într-o cană cu
infuzie de muşeţel. Pentru pielea uscată - argilă albă, dacă e tenul gras folosiţi argilă
verde, foarte fină. Folosiţi dimineaţa şi seara, apoi frecaţi cu un pămătuf moale şi clătiţi.
7. Loţiune tonică. Diluaţi o linguriţă de argilă albă (sau verde) într-un pahar cu apă.
Amestecaţi bine cu un beţigaş, pentru omogenizare, apoi lăsaţi câteva ore. Utilizaţi
lichidul de deasupra medicamentului pentru tamponarea pielii, cu ajutorul unei bucăţi
de vată. Nu păstraţi preparatul mai mult de 3 zile.
8. Săpunul exfoliant. Amestecaţi praf de argilă albă sau verde cu puţină apă, până la
obţinerea unei paste consistente, cu care vă acoperiţi întregul corp, întinzând în special
asupra zonelor cu piele mai aspră. Când s-a uscat, clătiţi abundent. Faceţi tratamentul
acesta de 2 ori pe săptămână.
9. Tartrul - oţetul de mere. După fiecare masă se fac spălături ale cantităţii bucale cu o
soluţie dintr-o linguriţă oţet de mere diluată intr-un pahar cu apă. Durează 3-4 luni până
când tartrul dispare definitiv.
10. Pistrui şi riduri. Se ia un bulb de crin alb, se curăţă, se taie în 2 şi se pune la fiert în
200 ml lapte vacă, proaspăt, se fierbe până ce foile bulbului se înmoaie şi aproape se
topesc. Cu o linguriţă de lemn se bate bine şi se toarnă 4-5 picături de alcool. Se
păstrează la loc răcoros şi întunecos. Se aplică pe faţă masând uşor locurile cu probleme.
După 20 minute se îndepărtează cu un tifon înmuiat în apă călduţă.
11. Mască de zmeură. Aveţi nevoie de 1 linguriţă de cremă de faţă obişnuită, 4 linguri
de zmeură, un strop de suc de lămâie. Zmeura se spală, se zdrobeşte bine cu o linguriţă
şi se amestecă toate. Se întinde pe faţă, lăsând-o 20 minute, apoi spălaţi cu apă călduţă.
12. Albirea dinţilor. 2 g coajă de chină roşie, 2 g praf de spumă de mare, 2 g coajă de
rodie, 2 g praf de rădăcină de micşunea, 1 g praf de cuişoare şi 1 g clei de plisă . Acestea
toate, făcute praf se pun într-o cutioară şi se freacă des dinţii şi gingiile.

4
13. Zeama de lămâie amestecată cu glicerină în părţi egale formează un remediu bun de
dat pe mâini, pe faţă, iarna când au crăpat de vânt şi de ger.
14. Acneea - maceratul de orz: 1 linguriţă pudră de orz verde la 100 ml apă rece. Se lasă
2-3 ore. Se beau 3 astfel de doze pe zi cu 30 minute înainte de mesele principale.
15. Contra căderii părului.
- Se freacă mai multă vreme pe cap cu zeamă de ceapă rasă crudă.
- Se spală capul cu o fiertură de răchită supărată de corn.
- Spălături cu leşie de cenuşă, de viţă-de-vie, leşie de lăiet ori cu iarbă mare, popaziună
şi breiul părului (Mercurialis perennis).
16. Pentru creşterea părului – se spală cu fiertură de pedicuţă timp de 1 an sau cu
yeamă de aluat amestecată cu apă călduţă.
- se mai unge capul cu alifie făcită din coajă de plop, coajă de nucă şi untură )coaja de
plop şi de nucă trebuie sa fie arsă, făcută zgură şi cernută printr-o sită.
17. Alifie pentru buze crăpate. Se pun într-o crăticioară la foc domol: stafide proaspete
(noi), spălate şi zvântate într-un şerveţel curat, migdale dulci, pisate pulbere, ceară albă
de albine şi untdelemn. Se amestecă permanent până atinge consistenţa unei creme.
Aşa caldă se toarnă într-un borcănaş şi se păstrează la frigider.
18. Contra petelor de la ger. Se pun laolaltă, în părţi egale, suc de anghinare şi miere
polifloră, pe cât posibil lichidă. Amestecaţi bine pentru omogenizare, apoi aplicaţi pe
faţa demachiată şi spălată. Lăsaţi să acţioneze 15 minute apoi clătiţi cu apă
necalcaroasă. Repetaţi oricât de des şi mai ales dacă aţi stat mult în ger.
19. Erupţiile feţei. Se amestecă în părţi egale suc proaspăt extras din frunzele de praz,
cu lapte sau zer şi se fac tamponări pe zonele afectate. Respectaţi zilnic până la
vindecare.
20. Herpes. (tratare şi prevenire) Unguent din 100 g vaselină şi 20 g propolis. Se
amestecă bine pentru omogenizare. Se foloseşte de 2 ori/zi.
21. Loţiune pentru Alopecie. 250 g ceapă tăiată feliuţe, se lasă la macerat într-un l de
alcool de 80 grade, timp de 4 zile, într-un loc cald. Masaţi scalpul cu câteva picături de
loţiune, dimineaţa şi seara, timp de 4-8 săptămâni.
22. Erupţii ale scalpului. Băi locale timp de 5 zile cu infuzie obţinută din 20 g flori de
gălbenele la o cană cu apă clocotită.
23. Candidoza bucală. Decoct de busuioc: o lingură frunze mărunţite la o cană apă, se
fierbe până clocoteşte, se acoperă şi se lasă 15 minute. Se strecoară şi se clăteşte gura;
se face gargară de mai multe ori pe zi, ultima dată, seara, la culcare.
24. Căderea părului. Se lasă la macerat în 100 ml alcool, 20 g frunze de salvie timp de 8-
10 zile. Masaţi scalpul seara înainte de culcare.
Tonic pt. păr: se iau 2-3 ouă (în funcţie de lungimea firelor), se separă, se omogenizează
gălbenuşurile şi se freacă scalpul cu ele, apoi se acoperă capul cu un prosop timp de 10
minute; se limpezeşte cu apă din abundenţă.
25. Acneea. Luaţi 2 linguri de flori de soc, una de gălbenele şi una de eucalipt. Infuzaţi-le
într-un bol cu apă clocotită. După 5 minute, când apa nu mai este aşa fierbinte, aplecaţi-
vă cu faţa deasupra vasului în care se lasă ceaiul, cu capacul acoperit cu un prosop şi
faceţi o baie de aburi timp de 10 minute. Repetaţi acest tratament de 2 ori/săptămână,
timp îndelungat. Primele rezultate benefice apar după cel puţin 1 lună.

5
26. Curăţarea tenului. Folosiţi lapte crud în care aţi pus câteva picături de zeamă de
lămâie.
27. Îngrijirea tenului uscat. Soluţie din 3 linguri de frişcă proaspătă, 1 gălbenuş de ou, 1
lingură alcool 40 grade şi 2 de zeamă de lămâie. Înmuiaţi un tampon de vată în amestec
şi ştergeţi-vă faţa, masând uşor.
28. Îngrijirea tenului gras. Îşi revine dacă aplicaţi săptămânal o mască cu iaurt
amestecat cu puţină sare sau spumă de albuş şi miere.

Protejarea feţei

29. PUNCTE NEGRE - dispar dacă aplicaţi cu regularitate următorul tratament:

amestecaţi un albuş spumă cu 2 linguri de mălai şi întindeţi pasta pe faţă. După uscare
frecaţi cu o cârpa curată. Clatiţi cu apa rece.
30. CĂDEREA PĂRULUI - se taie mărunt rostopască proaspătă, se umple cu ea o sticlă
de 1 litru pe 3 sferturi, se toarnă deasupra oţet de mere şi se lasă la macerat timp de 3
săptamâni. Apoi se filtrează , se trece într-o sticlă mai mică , închisă la culoare, cu dop şi
se pune la rece. Se frecţionează scalpul cu câteva picături din soluţie, la fiecare 2 zile.
31.TEN PERFECT - 2 reţete (pistrui şi cuperoză)
- Zdrobiţi câţiva bulbi de ceapă şi lăsaţi-i la macerat câteva zile în oţet alimentar de
mere. Strecuraţi şi frecţionaţi zonele cu pistui de 2 – 3 ori pe zi cu un tampon de vată
înmuiat în soluţie.
- Decoct din 60g frunze proaspete de pătrunjel , pe care le puneţi la fiert în 1 litru de
apă pentru 5 minute. Strecuraţi şi cu ceaiul astfel obţinut frecţionaţi zilnic zonele cu
probleme.
32. ERUPŢIILE FEŢEI – prazul se amestecă în părţi egale suc proaspăt extras din frunze cu
lapte sau zer şi se fac tamponări pe zonele afectate. Se repetă acest rratament zilnic,
până la vindecare.
33. ŞAMPON DE CASĂ
- Şampon cu lămâie şi cuişoare : 4 lămâi tăiate în 4, 16 cuişoare parfumate şi 1 litru de
apa. Puneţi apa să fiarbă , apoi adăugaţi lămâile şi cuişoarele. Lăsaţi să clocotească 15
minute pâna când lămâile se transforma într-un fel de marmeladă. Srecuraţi şi aşteptaţi
ca preparatul să se răcească. Pe părul înmuiat în apă călduţă aplicaţi această pastă.
Masaţi scalpul , masaţi firele în palme şi lăsaţi să acţioneze 10 minute. Clătiţi cu apă
călduţă. Repetaţi de 2 ori pe săptămână.
- Şampon antimătreaţă : 4 linguri de amidon , 2 pahare apă plată şi 2 linguriţe de oţet
de mere. Amestecaţi amidonul cu apa utilizând o lingură de lemn curată , apoi puneţi pe
foc pentru 20 minute , într-un vas termorezistent. După răcire puneţi oţetul. Pentru un
plus de eficienţă mai puteţi pune în el o fiolă de Gerovital , una de vitamina A şi 2
capsule de vitamina E .
34. BALSAM PENTRU PĂR - combinaţi 2 linguri smântână, ½ lingură de ulei din germeni
de grâu, o lingură de suc de lămâie. Când amestecul este omogenizat mai puneţi 2 linguri
de iaurt. Întindeţi balsamul pe părul umed, masaţi bine, lăsaţi să acţioneze ½ de oră (timp

6
în care staţi legată la cap cu o folie de plastic), apoi spălaţi-vă cu şamponul pe care îl
folosiţi în mod obişnuit. Tratamentul se aplică 1 dată pe saptămână.
35. ESTOMPAREA CEARCĂNELOR - infuzie din 4 linguri de flori de tei peste care turnaţi
20 ml de apă clocotită. Expuneţi faţa vaporilor degajaţi.
36. ÎMPOTRIVA RIDURILOR : decoct din 3 linguri de pulbere de rădăcină de nalbă mare la
o cană cu apă. Fierbeţi amestecul 10 minute şi omogenizaţi. Aplicaţi pe ten comprese 15
minute.
37.DURERI DE DINŢI :
- extract de limba-boului se face din 1,5 kg de plantă întreagă (rădăcină, tulpină,
frunze, flori) recoltată proaspăt,trecută prin maşina de tocat carne, se pune într-un
borcan de sticlă şi peste ea se toarnă 3,5 litri vin roşu de 11 – 16 grade şi 2,2 kg de miere
de salcâm. Se amestecă bine cu o lingură de lemn. Se acoperă borcanul şi se lasă într-un
loc întunecos 5 – 6 zile. La fiecare 2 zile se amestecă conţinutul. Apoi se strecoară în
sticle închise la culoare. La nevoie în primele 5 zile , se ia de 3 ori pe zi câte o linguriţă
înainte de mese. Se continuă cu aceeaşi doză, dar se ia cu o oră înainte de a mânca.
Durata minimă de tratament este de 2 săptămâni şi maximă de 2 luni.
- decoct de calomfir : peste o lingură de frunze mărunţite se toarnă o cană cu apă rece.
Se lasă 10 minute la macerat apoi se dă în clocot. Dupa răcire şi strecurare se face
gargară sau se ţine în gură.
38. CEARCĂNE - infuzie – 4 linguriţe flori de tei lăsate timp de 10 minute în 250ml apă
fiartă, se strecoară. Aplicaţi comprese călduţe în jurul ochilor şi pe pleoape.
39. ÎNFRUMUSEŢAREA TENULUI - coajă de piersică – decojiţi o persică bine coaptă şi
masaţi cu grijă faţa (exceptând zona din jurul ochilor), cu partea interioară a cojii, câteva
minute fără să vă clătiţi apoi. Se face în fiecare seară.
40. TEN CURAT - castravete – se pun la fiert pentru 1 oră , într-un litru de apă 2
castraveţi proaspeţi fără coajă. Când s-au înmuiat, se zdrobesc cu o furculiţă şi se
amestecă cu o parte din apa în care au fiert. Se adaugă 2 linguriţe de ulei de măsline şi se
amestecă bine. Cu laptele obţinut se şterge faţa.
41. PĂR GRAS - puneţi 2 linguriţe de zeamă de lămâie în apă fiartă (folosiţi solutia ca
balsam)
- amestecaţi 15ml de oţet de mere cu 3 picături de ulei esenţial de cedru , tot atâta ulei
esenţial de rozmarin şi 200ml de apă distilată.Masaţi scalpul .Nu vă clătiţi apoi.Folosiţi
soluţia de 3 ori pe saptămână.
- amestecaţi 20g tinctură de brusture cu 50g tinctură de podbal, 20g tinctură de frunze
de mesteacăn.Dizolvaţi o lingură de ulei de roiniţă în 20g alcool de 90 de grade. Puneţi
într-un castron toate ingredientele şi agitaţi bine pentru omogenizare. Păstraţi totul într-
o sticluţă închisă la culoare. Aplicaţi cu picătura pe pielea capului şi masaţi uşor.
42. LOŢIUNE REVITALIZANTĂ - amestecaţi o lingură de suc de mere cu ¼ de lingură de
suc de lămâie.Aplicaţi loţiunea şi lăsaţi să acţioneze 20 de minute.
43. MASCĂ PENTRU TEN CU PORI DILATAŢI - un amestec din părţi egale dintr-un măr şi
o rădăcină de hrean, date pe răzătoare.Se aplică pe faţă şi se lasă să acţioneze 20 de
minute apoi se spală cu apă.
44. MĂŞTI COSMETICE - * mască cu banane (efect hidratant): striviţi miezul de la ¼ de
banană şi amestecaţi cu o ½ linguriţă de lămâie şi o linguriţă de ulei de măsline. Adăugaţi

7
o linguriţă cremă nutritivă. Întindeţi piureul pe faţă şi îndepărtaţi după 20 de minute cu
apă călduţă.
* mască cu albuş (ten mixt) : bateţi spumă tare un albuş. Adăugaţi o linguriţă miere de
cimbru. Când amestecul este pufos întindeţi pe faţă cu o pensulă exclusiv în zona T,
frunte, nas, bărbie şi lăsaţi 20 de minute să acţioneze apoi clătiţi cu apă rece.
* mască astringentă : dizolvaţi un vârf de cuţit de praf de alaun în puţină apă fierbinte.
Adăugaţi treptat, amestecând continuu, o lingură de făină de grâu. Aplicaţi masca pe faţa
curată. După 20 de minute umeziţi-o cu apă caldă şi scoateţi-o frecând uşor cu degetele.
45. MASCĂ DE ZMEURĂ - pentru un ten tânăr -> vezi nr. 11
46. ÎMPOTRIVA CĂDERII PĂRULUI - cataplasmă de cicoare sălbatică -> zdrobiţi planta
întreagă până obţineţi o pastă. Aplicaţi-o direct pe pielea capului după ce părul este tuns
scurt, foarte scurt , chiar ras (pentru mărirea eficacităţii).
47. HALENĂ - amestecaţi 5g ulei esenţial de mentă cu 100ml alcool. Agitaţi bine
recipientul pentru omogenizare, apoi aşezaţi-l într-un loc întunecos şi răcoros.
Dizolvaţi 6-8 picături soluţie în 100ml apă şi clătiţi zilnic cavitatea bucală , mai precis după
fiecare masă şi spălat pe dinţi.
48. CEARCĂNE - seminţe de mărar măcinate cu râşniţa de cafea şi se ia un vârf de cuţit de
3 ori pe zi. Se ţine pulberea sub limbă apoi se înghite cu puţină apă. Local se pun
comprese reci cu infuzie de rozmarin sau albăstrele (o linguriţă de plantă la o cană de apă
clocotită şi se lasă la infuzat 10 minte).
49. ABECESE DIN CAVITATEA BUCALĂ - o linguriţa de vârf de drăgaică proaspătă, bine
mărunţită se opăreşte scurt cu o cană de apă, apoi se strecoară şi după răcorire se
clăteşte gura şi se face gargară, apoi se scuipă. Se folosesc 6-8 căni de ceai pe zi.
50. TEN USCAT - un amestec de miere, apă şi zeamă de lămâie, se pune o linguriţă de
miere în 205ml de apă fiartă şi răcită. Se adaugă zeama unei lămâi si se amestecă până se
omogenizează bine. Aplicaţi pe zonele cu probleme folosind un beţişor de urechi. Faceţi
acest lucru cel puţin de 2 ori pe saptămână.
51. RESPIRAŢIE PROASPĂTĂ
- beţi ceai verde / negru.
- curăţaţi-vă limba : înlăturaţi fizic bacteriile existente pe limbă, D şi S, răzuind cu o
linguriţă.
- apă de gură naturală : apă cu 2-3 picături de ulei esenţial de mentă, lămâie sau
cimbru.
52. DANTURĂ IMPECABILĂ - mâncaţi brânza, ciocolată , lapte, spanac.
53. TRATAMENT PENTRU PĂRUL ALB - 2 mâini pline de albăstrele într-un vas de
porţelan. Acoperiţi cu apă clocotită pentru 3 ore. Spălaţi-vă părul, uscaţi-l aproape
complet şi la sfârşit clătiţi-vă cu această infuzie.
54. ACNEEA - zilnic cataplasme cu argilă amestecată cu ceai de muşeţel şi gălbenele. Se
menţine 30 de minute pe tenul bine curăţat.
55. ACNEEA - 5g praf de piatră acră se pune într-un vas cu un pahar de oţet tare de vin,
punându-se din vreme în vreme făină de orz, să se amestece cu lingura până se va
îngroşa şi să se pună seara pe zona cu probleme şi a doua zi se clăteşte cu apă.

8
56. OCHI OBOSIŢI - infuzie de albăstrele : puneţi peste o linguriţă şi jumătate flori la o
cană apă fiartă. Lăsaţi să se răcească, strecuraţi şi aplicaţi comprese pe ochi. Menţineţi
10-15 minute.
* Infuzie de tei: turnaţi peste 4 linguri cu flori de tei argintiu 200ml apă clocotită.
Expuneţi faţa vaporilor apoi aplicaţi pentru 10-15 minute comprese pe ochi şi ten cu
infuzie călduţă. Repetaţi tratamentul în fiecare dimineaţă.
57. CURĂŢIREA DINŢILOR - se face scrum de coajă de pâine arsă, amestecat cu praf de
piatră de vin punând de amândouă la fel. Cu acest praf se freacă dinţii.
58. TEN USCAT - * zdrobiţi un miez de piersică, combinaţi-l cu smântână , puneţi totul pe
un şervet înmuiat pe care-l puneţi pe faţă, ţineţi 20 de minute.
*piure : ½ banană , o lingură de miere şi 10 picături de zeamă de lămâie se aplică pe faţa
curată, se ţine 15 minute apoi se spală cu apă călduţă.
59. TEN SENSIBIL - esenţă de liliac : aveţi nevoie de o sticlă cu gâtul larg, închisă la
culoare şi cu dop. Umpleţi-o cu flori de liliac pănă când mai rămân doar câţiva cm din
sticlă neumpluţi. Aşezaţi vasul închis etanş într-un loc rece, ferit de lumină. După 6
săptămâni turnaţi o parte din esenţă diluată cu o cantitate de 2 ori mai mare de apă
fiartă şi răcită într-o sticlă închisă la culoare. Restul petalelor se lasă în continuare la
macerat. Soluţia care rezultă poate fi folosită în caz de alergii cutanate dar şi în caz de
LOVITURI sau PANARIŢIU (se pune o compresă şi se fixează cu leucoplast).
60. PISTRUI - tratament de 2 săptămâni
* frecţionări energice cu macerat de ceapă de 2 ori pe zi.
* loţionări cu decoct din 50g frunze de pătrunjel proaspete la 1 litru de apă de 2 ori pe zi.
* aplicaţi suc de păpădie de 2 ori pe zi, alternate cu loţionări cu decoct din 4 linguri de
flori de păpădie la o cană cu apă de 2 ori pe zi.
* spălaţi-vă cu infuzie proaspătă dintr-o linguriţă de dediţei la o cană de apă clocotită.
61. BUZE CRĂPATE - 50ml ulei de măsline , 6ml ulei de jojoba, 6ml ulei de germeni de
grâu şi 100g ceară de albine. Se încălzesc ingredientele pe baie de aburi, apoi se
amestecă până se răceşte. Se pune la frigider.Se ung buzele de mai multe ori pe zi.

Conjunctivita

1. CEAIUL DE SILUR se prepară din 2 linguriţe de plantă tocată la o cană cu apă clocotită.
După ce se lasă la infuzat 5 minute se fierbe încă 2 minute. Se adaugă câteva cristale de
sare şi se filtrează. Faceţi spălături oculare sau comprese pe pleoapele inflamate. Pentru
rezultate mai rapide se pot bea 1-2 căni de ceai pe zi.
2. PENTRU DURERILE DE OCHI / UMFLĂTURI - comprese cu albăstrele. Puneţi într-un vas
cu apă fierbinte 20g albăstrele şi lăsaţi la infuzat cu recipientul acoperit 20 de minute.
Aplicaţi apoi pe ochi timp de 10 minute 2 comprese cu acest lichid.
3. CATARACTA - miere → se pune la flacăra aragazului pentru a se încălzi puţin (să fie
fluidă) 1 linguriţă miere apoi se unge folosind degetul mic înmuiat în miere, marginea
pleoapelor superioare, având grijă să nu atingă globul ocular.Apoi se lasă pleoapa în jos şi
se clipeşte mult şi repede.

9
4. OBOSEALA OCHILOR - se macerează 20g flori de gălbenele timp de 8 zile în 100ml
alcool de 60 de grade. Apoi se foloseşte 100ml apă fiartă şi răcită, adăugaţi 5-10ml
tinctură şi aplicaţi comprese pe pleoape.
5. ADJUVANT ÎN TRATAMENTUL GLAUCOMULUI - ceai dintr-o lingură de flori de liliac alb
la 250ml apă colcotită. Se lasă vasul acoperit 10-15 minute apoi se strecoară. Se foloseşte
sub formă de comprese reci, ce se menţin pe pleoape 15 minute.
6. OBOSEALĂ OCULARĂ - Se pune la macerat 24 de ore o lingură de rozmarin uscat sau 2
linguri rozmarin proaspăt la 1,5 litri apă plată sau apă de la robinet fiartă şi răcită. Se
strecoară şi se adaugă o cantitate egală de apă de trandafiri şi 15 ml alcool de 90 grade.
Se pun comprese seara.
7. DURERI DE OCHI (CONJUNCTIVITE)
* frec cu „apă de viţă” apa ce curge din viţa-de-vie.
* se spală cu zeamă de flori de trandafir, fiartă şi strecurată.
* se suflă în ochi cu praf de zahăr sau ţuică
* alifie - albuş de ou bătut bine sau se mai păleşte cu o bucată de mămăligă în care s-a
pus „jar” şi s-a copt la foc iute
* se spală cu zeamă de pelin
* se ia o linguriţă de miere foarte curată, se pune într-o sticluţă cu 9 fire de cuişoare şi se
acoperă bine, se înveleşte într-o bucată de aluat sau mămăligă şi apoi se înveleşte în
spuză (jar cu cenuşă), să fiarbă foarte bine până ce mierea ia culoarea cuişoarelor apoi să
se scoată din foc, se lasă la răcit foarte bine şi se pun câte 2 picături în ochii bolnavului,
după care sigur se vor vindeca.
8. CONJUNCTIVITA - se pun pe pleoape comprese cu suc de pătrunjel care se ţin 20-30 de
minute, tratamentul se repetă zilnic o săptămână. Iată cum obţineţi sucul : o mână de
frunze proaspete tăiate nu foarte mărunt se adaugă 3 sferturi de pahar de apă. Se
mixează 2-3 minute apoi se mai lasă să stea 15 minute. Se filtrează prin tifon.
9. CONJUNCTIVITA
* infuzie pentru uz intern - se pune o linguriţă de coacăze negre la o cană cu apă clocotită
şi se lasă la infuzat 5 minute.Se beau 2-3 căni pe zi după mesele principale. La fel de de
bună este şi infuzia de silur.
* terapia externă
- comprese cu flori de muşeţel, se face o infuzie din 2 linguriţe plantă la 200ml apă
clocotită. Se strecoară şi se aplică pe comprese sterile sau sub formă de băi oculare. Are
efect calmant, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic şi bacteriostatic.
- băi de pătlagină. Se face o infuzie din o lingură frunze la 200ml apă clocotită, se
strecoară şi se fac băi oculare. Este un bun antiseptic.
- instilaţii cu sulfină. Se face o infuzie din 2 linguriţe de flori la 200ml apă clocotită. Se
strecoară şi se poate folosi sub formă de comprese, băi oculare sau instilaţii în ochi. Are
un puternic rol antiseptic, calmant şi antiinflamator.
10. ALERGII OCULARE - se recomandă un tratament decongestionant cu infuzie de
albăstrele. Se pune o linguriţă flori de albăstrele la ½ litri apă clocotită, apoi se lasă să se
infuzeze ½ oră. Se strecoară şi se aplică comprese călduţe pe pleoape timp de 10 minute
la fiecare 2 ore.

10
11. PENTRI USCĂCIUNEA OCHILOR - se recomandă cura cu infuzie sau decoct de măceşe.
Se pun 2 linguri de fructe uscate la ½ litru apă. Pentru infuzie se va pune planta în apă
clocotită iar pentru decoct se vor fierbe timp de 10-12 minute plantele în apă. În ambele
cazuri se lasă 15 – 30 de minute într-un vas acoperit, apoi se strecoară printr-o pânză
curată sau prin vată. Soluţia obţinută se bea pe parcursul unei zile timp de o lună.
12. PENTRU ORGELET - se pune puţină mămăligă fierbinte (dar să nu opărească) pe
pleoapa bolnavă. Se schimbă des, până la coacerea bubei.
13. CHISTURILE PLEOAPELOR - oţet de mere şi propolis. Dimineaţa se umezesc pleopele
de câteva ori cu oţet de mere şi miere. Seara se repetă procedura dar cu tinctură de
propolis (să nu intre în ochi). Cu 15 minute înainte de 2 din mesele principale ale zilei, se
iau diluate 60 de picături de apă şi 30 picături de propolis.
14. OCHI OBOSIŢI - amestecaţi 4 linguri de zeamă de lămâie cu 4 linguri de apă plată
foarte rece. Înmuiaţi 2 tampoane de vată în acest amestec, pe care le aplicaţi pe pleoape
pentru 10 minute.
15. ORGELET - comprese cu schinduf - amestecaţi o lingură de seminţe de schinduf cu
apă clocotită până obţineţi o pastă. Întindeţi pe o pânză curată şi aplicaţi-o pe urcior.
Menţineţi 30 de minute.
* săculeţ cu seminţe de in : îl umpleţi şi îl puneţi la fiert într-un vas cu apă pentru 10
minute. Aplicaţi-l cât mai cald pe ochi şi acoperiţi-l cu un petec de lână. Repetaţi
procedura după 30 de minute.
* se ia picături de apă de pe fereastra asudată şi se unge pe ochi.
16. ORGELET - infuzie de gălbenele. Turnaţi peste o lingură de plantă uscată şi mărunţită
o cană de apă clocotită. Lăsaţi vasul acoperit 5-10 minute apoi strecuraţi printr-un tifon
fin, împăturit. Ştergeţi pleoapa afectată de mai multe ori pe zi cu infuzia rece sau uşor
călduţă.
* decoct de pătlagină : fierbeţi 15 minute o lingură frunze uscate si mărunţite la o cană
cu apă. Strecuraţi şi aplicaţi cataplasme călduţe.
* decoct de soc : se fierbe o lingură flori uscate şi mărunţite într-o cană cu apă. După 15
minute îndepărtaţi vasul, acoperiţi-l pentru câteva minute apoi strecuraţi. Aplicaţi
cataplasme de mai multe ori pe zi.
* infuzie de mărar : turnaţi o cană de apă clocotită peste o linguriţă seminţe de mărar
măcinate. Lăsaţi acoperit 20-30 de minute apoi strecuraţi printr-un tifon. Spălaţi zona
afectată cu o compresă înmuiată în acest ceai.

URECHEA
1. Printre remediile homeopatice prescrise celor afectaţi de OTITĂ se numară:
 Pulsatiila 30 Ch
 Chamomilla 30 Ch
 Belladonna 30 Ch
2. DURERI DE URECHI - seara, înainte de culcare, staţi cu urechea pe un săculeţ umplut
cu sare, deja încalzit. Pentru a nu frige înfăşuraţi săculeţul întru-un prosop
(nerecomandat copiilor)
3. DURERI DE URECHI (năjit) - se ţine urechea pe abur de mămăligă sau se fac aburi cu
floare de fân şi o piatră albă înfierbântată în foc.

11
- se ţine urechea pe o oală nouă in care s-au pus cărbuni aprinşi şi sămânţă de cânepă,
care pocneşte pe cărbunii aprinşi
- Punerea feştilei . Feştila se face dintr-o bucată îngustă , cam de 2 degete şi lungă cam
de o palma de pânză de in /cânepă de vară care se înmoaie în ceară topită şi fierbinte ,
apoi se scoate şi se înfăşoară pe un fus de tors, începând de la vârf spre partea mai
groasă, avand grijă ca ţeava să fie bine lipită . dupa ce ceara s-a întărit , se trage fusul şi
rămâne un fel de con gol. Conul acesta de « feştilă de năjit » care se vâră cu capătul
subţire în ureche , atât cât întră , iar la capătul de sus se aprinde, se lasă să ardă
jumătatea de sus a conului şi căldura cerii trage puroiul din ureche .După scoaterea
feştilei se pune untdelemn călduţ.

ÎMPOTRIVA TUSEI
1. 500g de miere se pune împreună cu 100 ml suc de frunze proaspete de pătlagină,
50ml suc de cetină de brad sau molid şi câte 35 ml de suc iarbă mare şi rostopască. Se
omogenizează preparatul care se păstrează apoi la frigider, în vase astupate. Se ia câte o
linguriţă înainte de masă, în afecţiunile aparatului respirator.
2. ANTITUSIV pentru cei mici : Un leac pe placul tuturor copiilor, căci este foarte bun la
gust, este mierea de trandafiri. Reţeta este simplă : Se toarnă peste 100 g petale
mărunţite foarte bine 150 g miere polifloră. Se amestecă până la omogenizare apoi se
poate folosi. Se păstrează la frigider maxim 2 săptămâni. Doza este de 2 linguri pe zi, în 2
reprize , dimineaţa şi seara.
3. Excelent adjuvant în BRONŞIECTAZIE
Ceaiul se obţine din 80 g căţei de usturoi tocaţi mărunţi sau pisaţi la o cană de apă
clocotită . se lasă vasul acoperit câteva minute apoi se strecoară : se iau 8 linguriţe de
astfel de preparat zilnic, până la vindecare. În plus trebuie băute cât mai multe lichide :
sucuri naturale , compoturi , supă , apă , etc.
4. Pentru prevenirea îmbolnăvirii CĂILOR RESPIRATORII, faceţi o cură constând în
consumarea de lămâi proaspete timp de 19 zile (se începe cu un fruct şi se creşte
progresiv până la 10 fructe zilnic apoi se reduce doza până se ajunge din nou la 1 fruct).
După o pauză de o săptămână se poate relua . La cel mai mic semn de intoleranţă
încetiniţi ritmul pentru a lăsa organismul să se obişnuiască . O cură impune un regim
alimentar fără nici un exces .
5. Pentru DESFUNDAREA NASULUI ÎN CAZ DE RĂCEALĂ , trageţi pe nări din podul
palmei câteva picături de zeamă de lămâie . Efectul decongestiv durează câteva ore
bune.
6. Leac pentru TBC - remediu de bază : borş de putină , preparat din tărâţe de grâu şi
aromatizat cu cimbru de grădină . Trebuie băut din el cât mai des, peste zi, ţinând loc şi
de apă .( Cam la 2 zile se face un vas mare cu borş proaspăt) .
- În al doilea rând , în fiecare zi, la masa de dimineaţă se consumă slănină de porc făcută
în casă, cu pâine şi usturoi cât de mult şi se bea mult lapte.
7. AMIGDALITĂ ŞI TUSE REBELĂ
 Pentru problemele gâtului: ceai - frunze şi flori de podbal – două linguriţe, frunze
de pătlagină – 1 linguriţă . Din acest amestec puneţi două linguriţe într-o cană şi opăriţi

12
cu 250 ml apă clocotită. Lăsaţi să se infuzeze 10 minute apoi strecuraţi . Beţi câte o cană
de ceai dimineaţa, înainte de micul dejun.
 Muguri de brad - 12 g muguri , daţi într-un clocot de apă elimină mucoasele de pe
căile respiratorii.
 Lumânărică : ceaiul de lumânărică potoleşte tusea si elimină flegma .
 Seminţele de cucută prăjită în unsoare şi întinse pe o cârpa se pun la gât şi vindecă
amigdalită
 Ceapă rasă şi amestecată cu petrol , dă înapoi amigdalele afectate.
 50 g propolis solid se pune la macerat în 250 ml alcool rafinat, timp de 2 săptămâni ,
agitându-se zilnic sticla . Se ia seara înainte de culcare, o linguriţă de lichid amestecat cu
miere sau cu puţin zahăr. Nu se mai bea şi nu se mai mănâncă timp de o oră .
8.BRONŞITĂ - Spălaţi 100 g boabe de grâu cu apă rece . Seminţele umezite puneţi-le pe
o farfurie şi acoperiţi-le cu un şerveţel de hârtie. După 24 de ore boabele încolţesc .
Spălaţile apoi tot cu apă rece şi consumaţi-le ca atare, sfărmându-le bine între dinţi.
Cura durează 3-4 săptămâni.
9. SILICOZA  - se amestecă energic (pentru o omogenizare cât mai bună) o parte hrean
ras + două părţi miere .Se iau câte 2 linguriţe pe zi de 3 ori pe săptămână în tratament
de lungă durată.
10. TUSEA - Iarba mare: se foloseşte rădăcina ce se culege toamna . Din ea se prepară
un ceai (50g la 1 litru de apă) dacă se ţine timp de 8 zile , 80 g iarba mare într-un litru
de vin se obţine o BĂUTURĂ ÎNTĂRITOARE.
11. SUGHIŢUL - şezând pe scaun , presaţi depresiunile din spatele lobilor urechilor cu
degetele arătătoare şi mijlocii. Apăsaţi moderat si menţineţi 1 minut , respirând adânc.
12. CATAPLASME PENTRU OPRIREA TUSEI LA COPII. Se pun pe pieptul copilului
cataplasme cu mămăligă caldă (nu fierbinte !!!) aşezată într-un şervet , ori cu făină fiartă
de in (se amestecă bine cu apă , în proporţie de ½ , până devine o pastă omogenă).Sau
cataplasme din terci cald de tărâţe de grâu şi flori de coada-şoricelului .
13. CALMAREA DURERILOR DE GÂT. Se face gargară de 2-3 ori pe zi cu un pahar de apă
călduţă în care s-a dizolvat sucul unei lămâi. Dacă suportaţi gargara cu zeama nediluată
de lămâie puneţi pe gât comprese cu suc de lămâie uşor sărat . Ajută şi la vindecarea de
angină.
14. Cu măghiran , EVITAŢI RĂCELILE - se opăreşte o linguriţă de plantă cu o cană de apă
clocotită , se acoperă vasul 15 min apoi se strecoară şi se consumă cât mai cald . Se
aplică acest tratament maxim 3 zile .
15. ANTITUSIV - 100 ml zeamă de lămâie proaspăt stoarsă şi tot atât ulei de măsline de
bună calitate. Luaţi câte o linguriţă din această combinaţie la fiecare oră , cât este
nevoie .
16.PRIŞNIŢE PENTRU RĂCELI - compresele calde, puse pe piept, fluidifică secreţiile şi
uşurează respiraţia . Se înmoaie un ştergar de bumbac în apă fierbinte , se stoarce şi
apoi se înfăşoară în jurul pieptului. Se acoperă cu un prosop uscat şi cu un pled de lână.
După ce s-a răcit se îndepărtează compresa şi se unge pieptul cu un ulei eteric .
17. ASTM - ceai de cârcei: o linguriţă din părţile aeriene din plantele uscate şi mărunţite
şi o cană de apă clocotită. Se acoperă vasul pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau
1-2 căni de ceai pe zi , în funcţie de severitatea bolii.

13
18. ARŞITA (fierbinţeala) - bolnavul are călduri la inimă şi răsuflă greu, se face
scăldătoare cu fiertură de dîrmozie , frunze de nuc şi năjiţă sau numai cu frunze de nuc.
19. ORICE VIROZĂ - se amestecă o linguriţă de scorţişoară cu o linguriţă de cuişoare ,
ambele pisate .Se toarnă peste o cană de apă clocotită şi se acoperă timp de 5 minute ,
se strecoară si se beau 2 căni pe zi . Tratamentul durează câteva zile până la dispariţia
simptomelor de gripă.
20. RĂCEALĂ ŞI GRIPĂ - măceşe , fructe crude / gem. Se fierb intr-o oală mare de inox
punându-se o ½ L apă la 1 kg de măceşe. După ce s-au înmuiat se trece prin sită.
Cântăriţi pulpa şi adăugaţi o cantitate egală de zahăr fiert. Ţineţi pe aragaz până se
îngroaşă bine .
21. INFLAMAŢII ALE CĂILOR RESPIRATORII ŞI TUSE - infuzia din muguri de pin -> o
linguriţă muguri la 250ml apă clocotită, se strecoară după 15 min şi se îndulceşte cu
miere. Se beau 2-3 ceaiuri călduţe pe zi (Pielite, Cistite, Uretrite).
- sirop -> 100g muguri zdrobiţi , se toarnă peste ei 100 ml alcool. După 12 ore se adaugă
500 ml apă clocotită peste macerat , iar după alte 6 ore se strecoară. Se adaugă ½ kg
zahăr, care se dizolvă la cald, pe baie de apă. Se filtrează din nou şi se completează până
la 1kg apă. Se iau 3 linguriţe (copii) şi 3 linguri (adulţi).
22. ASTM SI TBC – pulbere de rădăcina de paracherniţă amestecată cu miere.
- rădăcina uscată, mărunţită praf şi fiartă o oră in untură (la baie de apă) se aşterne
caldă pe o pânză şi se înfăşoară în jurul gâtului – AMIGDALITĂ, FARINGITĂ, LARINGITĂ .
23.Ceai diuretic, detoxifiant , emolient şi antireumatic. Se prepară un decoct din planta
întreagă (paracherniţă) , respectiv 3 linguri de parte vegetală fiartă 5 minute într-un litru
de apă, apoi infuzat 15 minute , strecurat şi băut în 3 reprize de-a lungul zilei. Se poate
îndulci cu miere şi câteva picături de suc de lămâie/portocală
24. ALERGIA LA POLEN - un amestec din 50g trei fraţi pătaţi, 10g flori de coada-
şoricelului, 5g flori de levănţică, 20g talpa-gâştii, 15g rădăcini de brusture. Se infuzează o
lingură de amestec în 250 ml apă clocotită timp de câteva minute, apoi se strecoară.
Apoi se bea întrega cantitate de-a lungul unei zile timp de 1 lună.
- 4 căţei usturoi zdrobiţi , rădăcină de pir, flori de mături, frunze şi tulpini de rostopască,
frunze de salvie şi flori de tei (cât se ia din fiecare cu 3 degete). Fierbeţi 1 litru de apă
timp de 5 minute şi lăsaţi-l să stea până devine călduţ. Puneţi în el amestecul de plante
mărunţite. Lăsaţi la macerat 4-5 ore cu vasul acoperit. Strecuraţi şi puneţi extractul într-
un vas de 1 litru de plastic . Adăugaţi apa fiartă şi răcită până se umple recipientul.
Fierbeţi alţi 2 litri de apă şi lăsaţi-o să stea 5 minute. Turnaţi în ea 250 ml din extractul
de bază. Preparatul lichid ce a rezultat îl veţi păstra la rece într-un vas ermetic, de
plastic. Pentru fiecare baie îl veţi reîncălzi, fără a-l fierbe sau spăla cu apă. Ajunge pentru
o cură de băi de 8 zile. Baia de mâini se face dimineaţa pe nemâncate timp de 8 minute,
cât de caldă suportaţi, iar baia de picioare seara, înainte de masă în acelaşi fel.
25. TUSEA - se bea ceai de tărâţe de grâu , strecurate şi amestecate cu miere, ceai de
flori de tei, lapte fierbinte cu grăsime de gâscă, ţuică fiartă cu zahăr, ceai de roşcove cu
stafide şi smochine, ceai de floare de soc, ceai de nalbă şi zeamă de miere fierte .
- mere coapte, se dau bolnavului să mănânce
- se fierbe o mână de orz/ grâu , apoi zeama strecurată se dă bolnavului să o bea
dimineaţa şi seara

14
 - se bea lapte de măgăriţă. Sau se usucă afine, se fierb şi zeama se bea
- se bea ceai de iederă, de limba vecinei, de foi de pătlagină cu vin fiert şi spin albastru
- se bea fiertură de fructe de măceş, vin cu ardei, ceai de leuştean / flori de tei, ceai de
flori de soc, de muşeţel, de izmă de rachiu (vin ars) cu untdelemn stins pe fier roşu ori
zeamă de porumb fiert.
26. ALERGICI LA POLEN – decoct: 3 linguri pulbere de iarbă mare peste care se toarnă o
cană cu apă. Se fierbe 15 minute, apoi se strecoară, se iau 3-4 linguri pe zi.
27. PIERDEREA VOCII - amestecaţi o ceaşcă de lapte călduţ cu un decoct =1 lingură
frunze de ţelină, fierte 2 minute într-un litru de apă. Lăsaţi să se răcească şi faceţi
gargară de 3 ori pe zi .
- sirop de muguri de brad (tineri - apar primăvara) şi nu se spală, pentru un borcan de 5
litri: pe fundul borcanului se pune zahăr de 2 degete, apoi peste el se pun muguri de
brad cam de 3 degete, se apasă bine, după care se pune iar zahăr şi se continuă până la
umplere, ultimul strat fiind de zahăr . Se acoperă , apoi se îngroapă în pământ la 30-40
cm şi se va scoate atunci când se apropie îngheţul , aproape de iarnă. După ce se
dezgroapă, dacă a mai rămas zahăr , se amestecă cu o lingură de lemn se acoperă bine şi
se lasă la loc întunecat încă 2 săptămâni. Siropul obţinut se va pune în sticle cu dop de
plută. (DURERI DE GÂT, PREVINE GRIPA, ASTM).
28. ASTM - amestec în părţi egale din flori de coada-şoricelului, frunze de izmă bună,
frunze de salvie , părţi aeriene de isop, părţi aeriene de talpa-gâştei şi flori de păducel.
Infuzaţi 2 linguriţe de plante într-o cană cu apă clocotită, timp de 5 minute. Strecuraţi şi
beţi câte 3 căni de ceai pe zi.
29. RAGUŞEALĂ - se face o infuzie din 2-3 linguri de flori şi frunze de podbal peste care
se toarnă 1 cană apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 10 minute, apoi se strecoară.
Infuzia se bea îndulcită cu miere, treptat, în cursul unei zile.
30. DURERI DE GÂT – inhalaţii: 1 lingură muşeţel, 1 lingură alcool şi 1 linguriţă
bicarbonat, toate puse într-un vas cu apă fierbinte. Se inspiră pe nas şi pe gură, timp de
câteva minute, aburii degajaţi.
31. RĂCEALA (tusea şi bronşitele) pot fi tratate cu fiertură de mere => merele se taie
mărunt, apoi se adaugă apa şi se lasă să fiarbă la foc încet 10 minute. Lichidul se bea
cald, câte 2 linguriţe de 8-10 ori pe zi. Dacă bronşita este avansată, atunci este indicat ca
în fiertura de mere să se adauge o lingură de ulei de floarea-soarelui şi puţină miere, în
cazul unei tuse seci sunt recomandate merele coapte, se face un amestec de 1:1:2 de
mere date prin răzătoare, o ceapă roşie şi o linguriţă de miere, şi de consumă in cazul
bronşitelor cronice şi a celor acute, însoţite de tuse. Pentru copii o lingură de 7-8 ori pe
zi.
32. Negrilica ameliorează manifestările ASTMULUI BRONSIC ;
Tinctura se prepară din 20 g seminţe de negrilică măcinate , la 100 ml alcool 70 0 . Se lasă
la macerat 7 zile, apoi se filtrează printr-un tifon curat şi se scurge în sticluţe mici închise
la culoare şi cu dop. Se iau câte 15 picături înaintea fiecărei mese principale ale zilei,
timp de maxim 1 lună.
33. BRONŞITA ASMATIFORMĂ - 1 kg morcov ras pe răzătoarea mare, se pun într-un
borcan cu 1kg de zahăr, puţină drojdie şi 3 litri apă. Se amestecă până se dizolvă zahărul,
se astupă vasul şi se lasă la macerat, lângă o sursă de căldură, timp de 3 săptămâni când

15
nu se mai umblă la el. Se strecoară în sticle şi se ia de 3 ori pe zi, după mesele principale,
câte un păhărel. După epuizarea întregii cantităţi, se face pauză cât durează să se facă o
nouă cantitate.
34. Stop RĂCELII ŞI GRIPEI - « penicilina evreiască » , cum se spunea în trecut supei de
pui ; este neîntrecută în vindecarea acestei boli, dacă i se dă copilului de la primele
simptome.
35. BRONŞITA - se încălzeşte puţin ulei de ricin, apoi se combină cu terebentină (câte 2
linguri din fiecare) şi se masează pieptul cu acest amestec. Bolnavul trebuie să stea apoi
în pat bine învelit. Dacă afecţiunea este uşoară, tratamentul se aplică seara la culcare ,
dacă e mai gravă se repetă procedura de 3 ori pe zi.
36. AMIGDALITĂ – gargară cu gaz, spirt, ţuică, rachiu de drojdie
- legături cu slănină fărâmată, amestecată cu gaz, ori cu mămăligă, pripită, unsă cu
lumânare de seu, ori cu ceapă prăjită şi săpun.
- se pisează jaleş cu unt şi se leagă la gât sau se face gargară cu ceai de jaleş.
- legături cu măsline pisate cu sâmburi cu tot, întinse pe mămăliguţă pripită, ori cu
seminţe de cucută prăjite cu seu
- se bea puţin petrol. Se leagă gâtul cu gulii şi barabule rase.
37. GUTURAI - se va bea amestecătură de oţet cu usturoi pisat.
- se afumă bolnavul pe sub nas cu un fir de busuioc pus pe un cărbune
- pentru guturai şi dureri de cap se miroase hrean ras pe răzătoare .
- făină de păpuşoi, pus pe cărbuni aprinşi şi fumul care iese se trage pe nas.
38. RĂCEALA - se bea miere fiartă cu rachiu ori fiertură de boabe negre de soc cu zahăr
sau rachiu cu izmă creaţă ori fiertură de sămânţă de lobodă ori zeamă de porumb fiert 
- ceai de muşeţel, ceai de soc, ceai rusesc, de izmă, de floare de ocăţ, fierte toate la un
loc.
39. RĂGUŞEALA - se înfierbântă apă la foc, apoi bolnavul se apleacă asupra vasului şi
înghite aburii.
- se bea lapte călduţ
- ceai de tărâţe de grâu băut cu zahăr, şi gălbenuş de ou proaspăt, seara la culcare.
- se bea ou crud .
- se bea lapte fierbinte cu untdelemn şi zahăr
40. Ceai util în HIPERSUDORAŢIE -  un amestec de 40 g frunze de jaleş de grădină, 20 g
frunze de nuc, 40 g isop . Turnaţi peste o lingură din această combinaţie de plante o
cană cu apă clocotită, lăsaţi vasul acoperit vreme de câteva minute, apoi strecuraţi. Beţi
seara la culcare o cană rece de ceai.
41.Bronşita afectiuni intestinale, renale, ginecologice, tromboflebita, cefalee, tumori
benigne - cura cu grâu încolţit se urmează 3-4 săptămani şi constă în consumarea zilnică
a 50-100 grame grâu încolţit. Se acoperă grâul cu capac şi se lasă 24 ore la loc cald.
Odata încolţit grâul se mai spală de câteva ori cu apă rece, se dă prin maşina de tocat, se
amestecă cu putină apă fiartă, cu miere, nucă măcinată, mere rase, suc de lămâie etc.
42.Boala de plămâni
Se bea ceai de ovăz, 7 săptămâni întotdeauna în loc de apă.
Când este apă la plămâni cu tuse, se fierbe o oală cu morcovi, alta de sfeclă, şi se
amestecă cu unt şi miere si se mănâncă.

16
43.Astm
½ litru vin alb, sec, dat într-un clocot se toarnă peste 300 grame ceapă tăiată feliuţe
subţiri. Se lasă la macerat 4 ore, apoi se adaugă 100 miere polifloră. Se bea un pahar cu
acest preparat dimineaţa pe stomacul gol, câte unul intre mese si altul seara înainte de
culcare. Cura durează 3 săptămâni şi se repetă de câteva ori pe an.
44.Remedii pentru astmul alergic
Infuzie de busuioc - se prepară din 2 linguriţe de plantă la 200 ml apă. Se beau 3 căni pe
zi (sau inhalaţii).
Infuzie de usturoi - se pisează 100 grame căţei de usturoi şi se pun în 300 ml apă
clocotită. Se acoperă cu un capac şi se lasă să se răcească. Se bea toată cantitatea în
decursul unei zile, lingură cu lingură. De preferat să dureze 20-30 zile.
Infuzie de lichen de piatră. Se beau 2 căni pe zi dintr-o infuzie preparată din 1 linguriţă
plantă la 250 ml apă clocotită.
Macerat de vâsc (la rece) - 2 linguriţe de plantă la 250 ml apă. Se bea în 2 reprize
dimineaţa şi seara. Evitaţi utilizarea îndelungată.
45.Infecţii bacteriene şi virale
Se iau între 30-60 picături de tinctură de 3 ori/zi sau câte o capsulă conţinând 500-1000
mg pulbere de plantă (echinaceea) de la primele simptome ale bolii.
46.TBC pulmonar
Se mănâncă mult usturoi şi se bea lapte nefiert şi mai ales lapte de capră nefiert.
Se mănâncă slănină crudă cu usturoi, se bea ceai de floare de alun.
Se trage în piept fum de urzică pusă pe fier roşu.Se bea ceai de acăţ.
Se mănâncă hrean cu miere câte 2 linguriţe pe zi.
Se bea fiertură de frunze de mur cu untură ori de coada şoricelului cu untură
47.Ceai complex antialergic
50 grame părţi aeriene de 3 fraţi pătaţi, 10 grame flori de coada şoricelului, 5 grame flori
de levănţică, 20 grame părţi aeriene de talpa gâştei, 15 grame rădăcini de brusture. Se
infuzează o lingură din acest amestec la o cană cu apă clocotită timp de 10 minute. Se
beau cate 2-3 căni de ceai pe zi timp de o lună.
48.Oftica (tusa deasă, scuipă flegma gălbuie şi sânge)
În Moldova, bolnavii beau borş crud şi înghit bucăţele de slănină (D,P,S) 3 luni la rând.
În Banat, pentru durere de piept se foloseşte tăciunul şi băut ca ceai face minuni.Apoi
rădăcina rasă şi fiartă în lapte se pune caldă pe piept ca o turtă.
În Muntenia frunzele şi rădăcina de pătlagină se toacă mărunt şi se fierb în lapte dulce.
Se strecoară, se bea laptele, fără zahăr, 3 ceşcuţe pe zi, iar foile se pun calde pe piept.
Tratamentul durează 6 săptămâni
Se bea sămânţa de cânepă proaspătă.
49.Tusea
2 cepe medii se bagă puţin în cuptorul încins, fără a se curăţa de coajă. Se îndepartează
apoi foile externe, se zdrobesc bulbii, se adaugă 100 g miere, şi se omogeninzează bine
amestecul, eventual subţiindu-se cu putină apă. Se ia câte o lingura de sirop de mai
multe ori pe zi, până când tusea cedează.

17
50.Bronşita Decoct din boabe de struguri uscate: la ½ litru apă se pune o lingură de
stafide. Se fierb 15 minute fără capac. Apa se strecoară.Se bea întreaga cantitate într-o
zi în 2 reprize. Cura durează până la vindecare.
51.TBC
Se spală 100 g petale de trandafiri de dulceaţă, se toacă mărunt şi se pun intr-un vas de
sticlă. Se toarnă peste ele 150 grame miere. Se amestecă, apoi se pune la macerat
pentru 5 zile la loc răcoros, în vasul acoperit. Se ia câte o linguriţă dimineaţa şi seara.
Termen de valabilitate de 3 săptămani la frigider.
52.Leac pentru dureri de gât
Gargară: la un pahar cu apă puneţi 2 linguri oţet şi 2 linguri miere de tei. Amestecaţi
bine pentru omogenizare.
53.Faringită cronică
Gargară cu ceai din 20 grame frunze de mur, 25 grame de nalbă mare, 25 grame frunze
podbal şi 100 grame frunze de salvie. Se pune peste o lingură de ameste o cană de apă
clocotită şi se acoperă vasul câteva minute. Se face gargară cu ceai călduţ din 2 în 2 ore.
54.Roşu în gât (copii)
Cartofi cruzi. Se dau câţiva cartofi curăţaţi de coajă pe răzătoarea mică şi se pun pe un
tifon pliat în 4. Se aşează cataplasma pe gâtul copilului şi se leagă pe un fular mai
subţire. Se păstrează până dimineaţa. A doua zi dacă persistă se repetă.
55.Laringita
15 g flori de muşeţel, 15 g flori de salvie, 50g turiţa mare. Se amestecă ingredientele,
apoi se toarnă o cană de apă clocotită peste o linguriţă din combinaţie, se lasă la infuzat
15 minute, după care se strecoară.
56.Inflamaţia sinusurilor
Infuzia de unguraş - se prepară din 2 linguriţe de plantă, peste care se toarnă o ceaşcă
de apă clocotită. Se tine vasul acoperit timp de câteva minute apoi se strecoară. Se
consumă câte 3 ceşti pe zi până dispar simptomele.
57.Gripa şi guturaiul
Se prepară un terci de mălai care se amestestecă cu untură de gâsca şi se omogenizează.
Când temperatura este suportabilă, se ia o parte şi se pune într-un săculeţ de pânză
groasă care se asează pe zona sternului. Se menţine până se răceşte. Partea rămasă se
consumă caldă cu înghiţituri mici. Se consumă ceai de tei şi soc, se fac băi fierbinţi cu
astfel de infuzii şi se prizează puţin praf de ardei iute.
58.Tuse, dureri de piept, bronşite
Se iau 2 frunze de varză mai mari, se zdrobesc puţin cu o sticlă, apoi se ung cu 2 linguri
de miere; puneţi apoi frunzele pe piept cu mierea pe piele. Acoperiţi cu un prosop şi
îmbrăcaţi-vă cu un tricou mai strâmt ţinându-l toată noaptea. Repetaţi până la
vindecare.
59.Tusea
Ceai din flori de nalbă, podbal, mac roşu, toporaşe, lumânărică.
60.Amigdalita acută
Trandafiri: 1/4 kg petale trandafiri se lasă la macerat timp de 10 zile în 2 litri oţet de
mere. Se pune în sticlă la loc rece şi întunecat, se toarnă câteva picături din acest elixir
într-un pahar cu apă şi se face gargară, ţinând soluţia în gură cel puţin 1 min.

18
Se pun 100g petale într-o oală şi se toarnă deasupra ½ litri apă clocotită. La această
infuzie se adaugă 100 ml alcool concentrat şi 1 kg miere şi se amestecă acoperind apoi
oala. Compoziţia se fierbe pe baie de apă până scade la 1 l. Din produsul rezultat se
toarnă 1 pahar din care se face gargara.
61.Sinuzita
Inhalaţi mirosul de hrean ras sau luaţi o înghiţitură mică.
Ardei iute, usturoi.
62.Preparat cu aloe pentru copii bolnăvicioşi
Se taie frunzele de aloe, se spală şi se toacă. Se combină o parte de funze cu 2 părţi
miere şi 2 părţi zeamă de lămâie. Se omogenizează, se pune în borcan cu capac la
frigider timp de 7 zile agitându-se zilnic de 2-3 ori. E valabil o luna, se ia câte o linguriţă
de 3 ori pe zi cu o oră înaintea meselor.
63.Măceşele te fac invulnerabil la virusuri
Decoct: 2 linguri frunze proaspete/uscate zdrobite în prealabil la ½ l apă. Se toarnă apă
clocotită peste măceşe apoi se fierbe cca. 10 minute. Se bea întreaga cantitate în 2
reprize, pe parcursul unei zile, preferabil îndulcit cu miere polifloră.
64.Sistemul imunitar
- Macerat cu usturoi: se zdrobesc 40 g usturoi curăţat de coajă şi se lasă în 200 ml alcool
pentru 10 zile. Apoi se strecoară şi se păstrează într-o sticluţă, cu pipetă. Se iau 10-20
picături pe zi diluate în puţin lapte sau puse într-o bucăţică de zahăr.
- Cura de 6 săptămâni cu tinctură de echinaceea, luaţi de 3 ori/zi în timpul mesei câte 20
picături (garantat pentru răceală şi gipă).
- Potenţaţi imunitatea cu nalbă mare şi zinc. Macerat obţinut dintr-o linguriţă de pulbere
dintr-o rădăcină de la o plantă de cel puţin 2 ani la cel puţin 250 ml apă rece. Se lasă ½
oră; se adaugă un vârf cuţit bicarbonat de natriu apoi se strecoară. Se beau 1-2 căni
zilnic.
- Alimente bogate in zinc: carne slabă, boabe de soia, ouăle, scoicile, peştele.
65.Astm bronşic
Sirop de ceapă: se fierb inăbuşit 200g ceapă curăţată şi tocată mărunt în 300 ml apă
până lichidul se reduce la jumătate. Se lasă la răcit, se strecoară şi se adaugă 100 grame
miere, amestecând până la dizolvarea acesteia. Se păstrează 3-4 zile la temperatura
camerei şi 7 zile la frigider. Copii iau câte 6 linguriţe zilnic, iar adulţii câte 5-6 linguri în
tratament îndelungat.
Se pune 1 kg de ceapă la 1 l de apă. Se fierbe pe foc mic până rămâne 250 ml lichid apoi
se strecoară şi se mai fierbe acest decoct cu 250 g zahăr cca. 10 minute. Se iau 4-6
linguriţe zilnic.
66.Revitaminizarea organismului
Băutură răcoritoare din 100 grame măceşe macerate într-un litru apă rece timp de 12
ore, se adaugă 100 g zahăr. Se strecoară şi se adaugă la frigider. Se beau 2-3 căni/ zi.
67.Sinuzita
Din rădăcină de tătăneasă mărunţită bine şi fiartă până se înmoaie, se prepară un terci.
Se pune pasta obţinută, fierbinte, între 2 bucăţi de pânză şi se asează ca o cataplasmă în
zona sinusurilor.

19
68.Gripa - Infuzie de soc.Puneţi 1-2 linguriţe flori uscate la o cană apă clocotită, acoperiţi
15 minute apoi strecuraţi.Beţi 3 căni/zi;
Decoct de ghinţură - fierbeţi o linguriţă de plantă mărunţită la ½ litri apă timp de 5
minute. Beţi întreaga cantitate în mai multe reprize, înaintea mesleor principale.
Infuzie de busuioc - turnaţi peste o linguriţă de plantă 200 ml apă clocotită. Lăsaţi la
infuzat 10-15 minute apoi strecuraţi.Beţi 3 căni de ceai pe zi după mesele principale din
care 1 seara înainte de culcare.
Oţet de levănţică - puneţi la macerat într-un litru de oţet alimentar 60-80 g flori de
levănţică. După 7 zile strecuraţi. Faceţi frecţii pe tot corpul de 2 ori pe zi folosind oţet
călduţ.
69.Tusea
Poate fi combătuta rapid cu gargară cu sare grunjoasă dizolvată în apă călduţă. Se face
de 3 ori pe zi.
Se coace un măr în cuptor, se pisează şi se amestecă cu puţin unt şi miere apoi se
consumă.
70.Răceala
Ceai de flori de soc.
71.Sirop anti-astm
3 ridichi negre şi 400 g miere.
Ridichile se spală, se mărunţesc cu coajă cu tot. Se pun într-un vas şi se toarnă mierea,
se acoperă şi se lasă la macerat 12 ore. Se strecoară şi se pune în sticluţe colorate
închise ermetic la frigider. Se iau până la 6 linguriţe pe zi.
72.Bronşita şi inflamaţii ganglionare
Vin de hrean: în 100 ml vin de ţară ( fără conservanţi ) se lasă la macerat pentru 2
săptămâni 20 g hrean ras fin. Apoi se poate lua dimineaţa după micul dejun câte o
linguriţă de vin.
73.Faringita
Hydrastis – se face gargara cu infuzie (1 cană apă clocotită peste 2 linguri de plantă).
74.Dureri de gât
Salvia - se face gargară cu infuzie ( 1 cană apă clocotită peste 2 linguri de plantă).

CAVITATEA BUCALĂ

1. Contra febrei. Se amestecă sucul a două lămâi proaspete cu 1 litru de apă îndulcită
cu miere. Se bea imediat.
2. Stop STOMATITEI. Se fac badijonări ale gingiilor cu o soluţie obţinută din tinctură-
mamă de gălbenele, dizolvată într-o cantitate egală de apă. Aceleaşi efecte le au
spălăturile locale, de 4 ori pe zi, cu o apă de gură preparată din 50 ml H 2 O2 şi o linguriţă
de bicarbonat de Na. Nu înghiţiţi.
3. GINGIVITA - ceai de salvie. Puneţi la infuzat pentru 10 minute 60 g frunze proaspete
de salvie într-un litru de apă clocotită. Filtraţi ceaiul şi, după ce s-a răcit, clătiţi-vă gura
de 3-4 ori pe zi până la vindecare.
4. AFTE BUCALE - Pasta de trandafiri. Se obţine din 10g petale proaspete care se
tratează cu 5g glicerină, se adaugă 70 g zahăr pudră şi se amestecă bine. Se toarnă apă

20
fiartă şi răcită (ideal ar fi apă de trandafiri) până se obţine o pastă omogenă, din care se
iau mai multe linguriţe pe zi, până la vindecare. De asemenea, ajută clătirile repetate cu
infuzie călduţă din petale de trandafiri de dulceaţă, obţinută din două linguri de plantă la
o cană de apă fiartă.
5. AFTELE SUGARILOR - remediu din trandafiri de dulceaţă. Puneţi 100 g petale într-un
vas cu apă clocotită, la foc moale, pentru 1-2 minute. Strecuraţi şi adăugaţi peste lichid
650g miere de tei. Ungeţi aftele şi micozele bucale ale sugarilor cu degetul înmuiat în
acest preparat, de mai multe ori pe zi, până la vindecare.
6. Decoct combinat împotriva TRANSPIRAŢIEI - Amestecaţi 25 g de frunze de jaleş de
grădină, 25g frunze de nuc şi 50g coada-calului (plantă verde). Fierbeţi o lingură din
această combinaţie într-o cană cu apă timp de 5-10 minute. Strecuraţi şi beţi treptat
câte 3 căni pe zi.
7. Băile cu brad sunt utile în TRANSPIRAŢIA EXCESIVĂ - Se fac în fiecare seară, mai ales
vara, băi generale, călduţe cu decoct de ace de brad. Se prepară un decoct din 25g de
ace proaspete la 5 litri de apă. Se fierbe amestecul 20 de minute, se strecoară şi se
adaugă în apa din cadă. O baie durează 10-15 minute. După ce ieşiţi din cadă nu vă
ştergeţi, ci lăsaţi apa să se usuce pe corp.
8. TRANSPIRAŢIE - bolnavul să facă baie cu tărâţe de grâu şi scuturătură de fân. Să bea
de mai multe ori pe zi ceai de floare de crăiţă, e ciuboţica-cucului.
9. TRANSPIRAŢIE EXCESIVĂ A PICIOARELOR - baie cu bicarbonat: Se pune o lingură de
bicarbonat de Na la 1 litru de apă. Tratamentul durează 10 zile consecutiv. Se efectuează
câte o baie locală, în fiecare seară, înainte de culcare.
10. GINGIVITA:
 Infuzie de coada-calului. Turnaţi o cană cu apă clocotită peste o linguriţă de plantă.
Lăsaţi vasul acoperit 10 minute, apoi strecuraţi. Clătiţi-vă gura de 3 ori pe zi cu ceai
călduţ.
 Infuzie de jaleş. Puneţi într-o cană cu apă clocotită o linguriţă frunze uscate şi
mărunţite de jaleş. Strecuraţi şi vă clătiţi gura de 3 ori pe zi.
11. STOMATITĂ - infuzia de sulfină. Se pune peste două linguriţe de plantă uscată şi
mărunţită ½ cană de apă clocotită. Se acoperă vasul pentru 15-20 de minute, timp în
care se şi răceşte, apoi se strecoară. Se fac spălături bucale de mai multe ori pe zi.
12. ANTIPARADONTOZĂ - tamponarea gingiilor de 3 ori pe zi cu un amestec de tinctură
de propolis cu apă. Se pun 40 de picături într-un pahar cu apă, se înmoaie vata în ceaiul
călduţ şi se freacă gingiile.

BALONAREA

1. Dizolvaţi în 250 ml de apă 2 linguriţe de argilă fină, albă, verde sau galbenă şi beţi
întreaga cantitate o dată pe zi. Cel mai bine ar fi seara sau cu ½ oră înainte de una dintre
mese. Argila absoarbe nu numai gazele ci şi toxinele. Dacă urmaţi un tratament
medicamentos, luaţi apa argiloasă la 2 ore de la administrarea doctoriilor.
2. Infuzie pentru tratarea BOLILOR DE STOMAC. Ceaiul de gălbenele are un excelent
efect cicatrizant, fiind util în combaterea ulcerului gastric şi nu numai. Se obţine din 2

21
linguriţe de flori uscate la 200 ml apă clocotită. Se lasă la infuzat 5 minute, apoi se
strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi, timp de o lună.
3. ARSURILE LA STOMAC - ceai. Se obţine din 1 linguriţă de rădăcini de genţiană
galbenă la 250 ml de apă. Încălziţi încet infuzia şi lăsaţi-o să fiarbă 5 minute, apoi
strecuraţi. Se bea cu înghiţituri mici o cană de ceai călduţ.
4. PARAZIŢI INTESTINALI - Zdrobiţi o lămâie întreagă (cu coajă şi sâmburi). Lăsaţi-o la
macerat 2 ore într-o ½ litru de apă rece, la care aţi adăugat o lingură de miere. Filtraţi şi
beţi o ceaşcă mare, la culcare. Dacă copii au viermişori, dimineaţa pe stomacul gol se vor
mânca sâmburi de lămâie pisaţi şi amestecaţi cu puţin zahăr pudră.
5. DISPEPSIA - peste un litru de lapte crud se toarnă picătură cu picătură sucul unei
lămâi. Se amestecă în acelaşi timp cu o lingură până ce laptele va căpăta un aspect
granulat. Îndulciţi cu puţină miere şi consumaţi imediat întreaga cantitate, pe stomacul
gol. Repetaţi acest tratament zilnic, timp de mai multe săptămâni.
6. BOALĂ VECHE DE STOMAC - ceai de păstârnac sălbatic băut de 3 ori pe zi.
Se bea ceai de coada-şoricelului amestecat cu muşeţel, chimen, izmă şi potroacă. Se mai
face vinars cu izmă, potroacă şi tot cu vinars se bea rădăcină de ghinţură. La copii cu
dureri se pune pe burtică cătuşnică friptă în unsoare.
7. GASTROENTERITĂ ŞI ULCER - Beţi cu ½ oră înainte de fiecare masă un pahar cu apă
călduţă în care aţi pus să se dizolve o linguriţă rasă de praf de argilă. Se consumă numai
lichidul.
8. ULCER CRONIC - 200g tărâţe, 150ml lapte, 1 ou, 5g unt, 1l apă, 2g sare. Se aleg
tărâţele fără a se cerne şi se toarnă în ploaie, într-un vas cu apă ce clocoteşte. Se fierbe
circa 2 ore, se strecoară, lăsând să se scurgă încet lichidul, fără a stoarce tărâţele. Se
adaugă sarea, laptele fierbinte şi se mai dă într-un clocot. Se bate oul, după care se pune
şi el în oală. Se ia vasul deoparte şi se amestecă şi untul.
9. SIRP VERMIFUG - Peste 500g usturoi pisat se toarnă 1l de apă clocotită. Se lasă
acoperit 1 oră, se strecoară şi se adaugă ½ linguriţă de zahăr. Se beau 2-3 linguri
dimineaţa pe stomacul gol. Se păstrează la frigider, maximum 6 zile.
10. COLICILE BEBELUŞILOR - masaj. Aşezat copilul pe spate, puneţi-vă o palmă pe
abdomen şi alta pe piept. Efectuaţi mişcare delicată, dar fermă, de fricţiune, circulară, în
sensul acelor de ceasornic. Continuaţi efectuând cu stânga aceleaşi mişcări, pe burtică,
în timp ce cu dreapta prindeţi gleznele şi ridicaţi picioarele pe verticală.
11. ULCER:
 Decoct de obligeană: 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 1 cană cu apă. Se fierbe
câteva minute apoi se strecoară. Se bea de 2-3 ori pe zi înainte de masă;
 Infuzie de salcâm: peste două linguriţe de flori se toarnă 1 cană cu apă fiartă. Se lasă
5-10 minute, apoi se filtrează. Se beau 2 căni pe zi, dimineaţa şi seara cu o oră înainte de
masă (pentru PIROZIS);
 Infuzie de zmeur: 1 linguriţă de frunze la o cană de apă fiartă. Se lasă 5-10 minute,
apoi se filtrează. Se beau două căni pe zi (scade ACIDITATEA GASTRICĂ).
12. CÂRCEI (CRAMPE) - Se pune apă sărată sau o cârpă înmuiată în spirt. Să nu facă
pielea flictene, se pune ulei sau untură.

22
13. Sucul alcalin pe care îl are cartoful poate neutraliza acidul gastric şi reduce astfel
tulburările digestive.
14. Apa în care au stat cartofii poate curăţa intestinele şi reduce cantitatea de acid din
sistemul gastrointestinal -› Se taie un cartof mare, spălat şi se lasă într-o cană cu apă şi
puţină sare grunjoasă, peste noapte. Se bea zeama astfel obţinută, în fiecare dimineaţă
pe stomacul gol.
15. DIAREEA - se pun la prăjit în cuptor un pumn de ghinde. După ce s-au răcit, se
macină, iar pulberea obţinută se păstrează într-o cutie ermetică, de tabla.
16. STIMULAREA DIGESTIEI - vin de angelică. Aveţi nevoie de 50-70 g rizomi şi rădăcină
cu 1 litru vin roşu curat. Plantele se spală şi se mărunţesc foarte bine, apoi se introduc
în băutură. Se lasă aproximativ 2 săptămâni, la temperatura camerei, agitând zilnic.
Apoi se filtrează şi se pune la macerat o altă “porţie”. Se beau 2 păhărele zilnic, înainte
de masa de prânz şi cină.
17. DISPEPSIE, CONSTIPAŢIE, GASTRITE - sucul de varză. Se toacă mărunt o varză
crudă şi se pune la stors în aparat sau o opăriţi cu apă fiartă şi sărată şi apoi o stoarceţi
prin sită. Sucul obţinut se amestecă bine cu zeama de la o lămâie, cu o lingură de suc de
roşii, o linguriţă ulei de măsline şi cu puţin praf de cimbru fin. Se consumă imediat,
rece.
18. PARAZIŢI INTESTINALI (OXIURI) - se face un amestec din 2 părţi făină de pulpă de
fructe şi o parte miere de măceş. Se recomandă 3 linguriţe pe zi, înainte de mesele
principale.
19. COLICI ABDOMINALI - combinaţi 1 litru de vin roşu, curat, 250 ml rachiu în care s-
au ţinut a macerat afine, o lingură pelin uscat şi măcinat, o lingură ţintaură măcinată, o
lingură coajă rasă de lămâie. Se ţine amestecul la întuneric 7 zile, într-o sticla, agitând
câteodată. Se bea un păhărel înainte de fiecare masă.
20. COLITĂ DE FERMENTAŢIE - se face un amestec din 10 g flori de muşeţel, 10 g coada
şoricelului, 10 g sunătoare, 10 g frunze de roiniţă, 10 g frunze de izmă, 5 g capsule de
mac, 10 g talpa-gâştei, 3 g fructe de fenicul. Se infuzează 2 linguriţe de amestec într-o
cană de apă clocotită pentru 5-10 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi,
după mese.
21. CONSTIPAŢIE - dovleacul miez ½ kg şi apă cât cuprinde. Fructul de taie în bucăţele şi
se pune la fiert într-un vas emailat.După ce s-a îmuiat, se scurge zeama , se pune
deoparte, se freacă bine miezul, până se obţine un piure gros, apoi se amestecă cu
lichidul păstrat. Se consumă întreaga cantitate în 2 reprize, dimineaţa şi seara.
22. PIROZIS (arsuri epigastrice) : ghimbirul. Ceai din 25 grame plantă la o cană de apă.
Fierbeţi amestecul 15 minute, apoi strecuraţi. Îndulciţi cu miere şi beţi câte o cană de
ceai după fiecare masă.
23. DECOCT LAXATIV-PURGATIV si contra PARAZIŢILOR se prepară dintr-o lingură de
rizom pisat de fereguţă dulce, fiert 15 minute în ½ litru apă; se bea fracţionat in 3
reprize de-a lungul unei zile (bornşite, boli de rinighi şi vezică urinară)
24. GASTRITĂ o lingură praf de rizom de fereguţă-dulce se lasă la macerat în 100 ml
ţuică curată de prună. Se agită de mai multe ori pe zi, iar după 10 zile se strecoară şi se
ia câte o lingură înainte de masă.

23
25. CONSTIPAŢIA CRONICĂ - seara se fierb 15 minute 2 linguri de rizom de fereguţă
dulce, apoi se adauga o lingură de rădăcină de lemn dulce şi o linguriţă de rădăcină de
angelică, toate foarte bine mărunţite, aşteptăm să mai fiarbă încă 2-3 minute. Se lasă
ceaiul peste noapte la temperatura camerei pentru, macerare. După ce au trecut 10-12
ore de la fierbere, se strecoară ceaiul, se adaugă o linguriţă de miere de masă (din
brad) şi se bea pe stomacul gol.
26. OBEZITATE şi HIDROPTIZIE - Se fierbe în vin, 500 g rădăcină parachemiţă bine
mărunţită, la 2 litri vin alb. Se bea câte un pahar de 100 ml dimineaţa pe nemâncate.
27. AFECŢIUNI GASTRICE, HEPATICE, INTESTINALE şi CONSTIPAŢIE - ½ pahar suc de
sfeclă, ¼ de pahar de suc cu cartofi, tot atât suc de cătină albă şi miere polifloră după
gust. Se amestecă toate, se agită bine şi se lasă în o sticla 15-18 zile, la întuneric. Se bea
câte o lingură de 3 ori pe zi.
28. Gaz lampant, un remediu contra CANCERULUI DIGESTIV - se ia dimineaţa, pe
stomacul gol, o linguriţă de gaz dublu rafinat. După ½ ora se mănâncă. În jumătatea de
ora, care durează până la masă, bolnavul trebuie să stea culcat şi să se rotească de
câteva ori, din 10 în 10 minute, alternativ pe stânga şi pe dreapta, pentru ca petrolul să
pătrundă şi în curburile şi pliurile gastrice. La fel şi seara. Cura durează patru
săptămâni, poate şi un an , fiind valabilă şi pentru alte forme de cancer. Atenţie!: gazul
trebuie distilat între 100-150º , calitatea gazului se verifică astfel: se pune în mână şi se
freacă palmele - dacă pielea rămâne albă, înseamnă că este bun.
29. DIGESTIE SĂNĂTOASĂ - la 1 linguriţă de frunze şi vârfuri înflorite de pelin negru,
uscate şi bine mărunţite se pun 250 în 200 ml apă fierbinte. Se lasă să se infuzeze 15
minute, apoi se strecoară. Se bea fracţionat peste zi. Poate fi folosită şi pulbere de
plantă, câte un vârf de cuţit înainte de masă.
30. ENTEROCOLITĂ - ceai din frunze de mentă, nuci, roiniţă infuzie – se pune câte o
linguriţă din fiecare plantă în 300 ml de apă clocotită. Se ţine vasul acoperit 20 de
minute, apoi se strecoară şi se bea în 3 reprize, înaintea meselor principale (DIAREEA
INFECŢIOASĂ; DISCHINEZIE BILIARĂ cu TULBURĂRI DE TRANZIT)
31. INDIGESTIE: decoct de leuştean. Ceaiul se prepară din 2 linguriţe de frunze uscate şi
mărunţite la o cană de apă. Se acoperă vasul şi se lasă la fiert pentru câteva minute,
apoi se strecoară. Se beau 2 căni pe zi. Pentru a-si face mai repede efectul, în paralel să
se urmeze un regim alimentar usor, bazat pe preparate dietetice (legume fierte,
compoturi fără zahăr, carne de pui sau vită fiartă, pâine prăjită).
32. ULCER GASTRIC - ceai - infuzia se obţine punând două linguriţe din următorul
amestec de plante la o cană cu apă clocotită: 40 g flori de gălbenele, 30 g sunătoare,
30 g muşeţel (sau coada şoricelului); se lasă în vasul acoperit cu o farfurioară 10
minute, apoi se strecoară. Se beau 3 căni de ceai proaspat între mese, în tratamente de
lungă durată.
33. DURERI DE FOALE (pântece) se bea zeama de frunze de izmă şi frunzele se leagă la
foale.
*COLICI INTESTINALE - se bea apă cu tămâie pisată şi amestecată cu praf de puşcă şi cu
seminţe de busuioc. Se bea ceai de coada şoricelului sau muşeţel. Se bea vin în care s-a
fiert un cui de brad, iar în alte părţi un ou de broască ţestoasă. Se bea rachiu cu piper.
Copiii mici se afumă cu iarbă mare.

24
34. GASTRITA - tinctura de angelică se face din 100 g rădăcini de plantă bine mărunţită,
la 500 ml alcool de 60-70º . Se lasă într-un loc întunecos timp de 7 zile (max. 10) apoi se
filtrează. Se iau câte 20 de picături înainte de masă.Urmaţi tratamentul timp de mai
multe săptămâni, respectând totodată un orar de masă.
35. Ceai împotriva BALONĂRII - frunze de mentă, fructe de fenicul, rizomi de obligeană,
busuioc. Se prepară infuzie timp de 7 minute din o linguriţă de busuioc, o linguriţă de
frunze de mentă, o linguriţă rizomi de obligeană, 3-4 fructe de fenicul, toate puse in
300 ml apă clocotită. Se bea întreaga cantitate în 3 reprize, după mesele principale.
36. Ceai împotriva GASTRITEI HIPERACIDE şi ARSURILOR la stomac - flori de salcâm şi ½
lingură de frunze de dud în 300 ml apă clocotită. Se bea toată cantitatea fracţionat în 3
reprize, după mesele principale.

BALONARE

37.COLICILE SUGARILOR: masaţi uşor bebeluşul pe tâmple şi la încheieturile mâinilor cu

oţet de mere. Puneţi-i pe burtică o sticlă cu apă la temperatura corpului.Opriţi-i cel putin
o zi alimentaţia şi daţi-i ceai de afine şi compot de gutui şi mere, neîndulcite.
- DURERI DE DINŢI: masaţi gingiile copilului cu tinctură de galbenele.
38.ENTEROCOLITĂ: ceai din frunze de mentă, frunze de nuc, roiniţă. Ceaiul se prepară
sub formă de infuzie: se pune câte o linguriţă din fiecare plantă şi 300 ml apă clocotită;
se ţine vasul acoperit cca 20 minute, apoi se strecoară şi se bea în 3 reprize, înaintea
meselor principale. Ceaiul mai este util în cazuri de diaree infecţioasă, dischinezie biliară
cu tulburări de tranzit intestinal.
39.AFECŢIUNI GASTRICE, HEPATICE şi INTESTINALE însoţite de CONSTIPAŢIE: ½ pahar
de suc de sfeclă, ¼ pahar suc de cartofi, tot atâta suc de cătină albă şi miere polifloră
dupa gust. Se amestecă toate într-o sticlă, se agită bine, se închide şi se lasă 15-18 zile să
stea la întuneric. Se bea câte o lingură de 3 ori/zi.
40.TULBURĂRI GASTRO-INTESTINALE - cerenţel este indicat în tratarea diareei, afecţiuni
gastrice, stări febrile, hemoragii digestive, dureri menstruale, amigdalite, gingivale,
abcese dentare, plăgi.
•decoctul din radacină se prepară din o linguriţă de pulbere la 250 ml apa. Se fierbe
timp de 4 minute, apoi se infuzează 10 minute. Se beau 2-3 cani/zi.
! Supradozarea determină greaţă şi vărsături. Nu se administrează în afecţiuni cronice,
hepatice sau renale!
•pentru uz extern, se prepară un decoct mai concentrat. Se administrează sub formă de
gargarisme şi aplicaţii locale, comprese.
41.AFECŢIUNI INTESTINALE, RENALE, GINECOLOGICE, MIGRENE, VARICE, BOLI DE
PIELE, AFECŢIUNI ARTICULARE, BOLI RESPIRATORII CRONICE, OBOSEALĂ.
Dimineaţa, dupa trezire, se ia în gură o lingură de ulei de floarea soarelui, cu care se
clăteşte bine cavitatea bucală vreme de 15minute, fără a se înghiţi deloc. După ce este
scuipat, gura trebuie clatită bine, cu apă de mai multe ori, deoarece uleiul este acum
plin de microbi şi toxine. Dacă după acest sfert de oră uleiul nu este alb, ca o spumă ci
galben, înseamnă ca procedura nu a fost efectuată corect şi trebuie reluată. O cură
durează 14 zile, şi se poate repeta după 7 zile de pauză.

25
42.Ameliorarea senzaţiei de GREAŢĂ LA GRAVIDE. La o cană cu apă clocotită puneţi 2
linguriţe de frunze de roiniţă. Lăsaţi cana acoperită cu o farfurie 10 minute. Apoi
strecuraţi ceaiul şi după ce se mai răceşte îl beţi. Dacă răul persistă, măriţi doza la 2
ceşti pe zi.
43.ENTEROCOLITA ALERGICĂ - o linugură de rădăcină mărunţită de nalbă mare, o
lingură seminţe de in şi o linguriţă de flori de lumânărică. Se pun 2 linguri din amestec la
250 ml de apă caldă (după ce a fost fiartă şi lăsată un pic). Se lasă infuzia acoperită
câteva ceasuri, apoi se strecoară. Este indicat să se bea o cană la 6 ore.
44.GREAŢĂ-INDIGESTIE se freacă mâinile şi tâmplele cu usturoi şi cu oţet ori numai cu
oţet.
•se tine sare în gură.
•se leagă la ombilic un amestec de miez de pâine, oţet fiert şi frunze de izmă creaţă ,
sfărâmată.
45.CONSTIPAŢIE-sa se bea dimineaţa moare de varză ,sau slăbănog fiert în lapte dulce
sau coajă de soc.
•sa bea caprifoi dospit în rachiu, sau caprifoi fiert în lapte dulce (copiii nu au voie
caprifoi).
•dimineaţa, sa bea apă rece cu o bucată de zahăr; sau sa ia siminoc presat bine şi
amestecat cu apă/zeamă de varza.
•se inghit boabe de cafea cu sare; sa bea zeamă de taulă şi gogoşi de ulm, sau rachiu
plămădit cu rădăcină de boz.
45.CONSTIPAŢIE - sa bea o amestecătură de un decilitru de ulei de floarea-soarelui 4 ½ l
moare de varză.
46.BOLI DE STOMAC-ULCER - se ia un pumn mare de flori de sunătoare , eliminând cu
grijă frunzele şi se pun într-o oală de pământ cu capacitate de 1l. Peste flori se toarnă
apoi 1/2l de ulei de măsline curat. Oala se acoperă cu o cârpă de culoare neagră şi se
ţine la loc întunecat şi la o temperatură constantă de max. 20 º C, de preferinţă într-o
cămară răcoroasă. La fiecare 3 zile se amestecă uleiul cu o lingură de lemn, pentru
omogenizarea compoziţiei.
Se ţine astfel produsul timp de 6 săptămâni, până când devine de consistenţa unei
paste moi, şi se pune în sticle, la frigider sau în pivniţă. Din el se va lua câte o linguriţă
înaintea fiecărei mese principale.
47.STIMULAREA DIGESTIEI - luaţi zilnic câte 0,3g pulbere de ardei iute uscat şi mărunţit.
48.TENIA: se fărâmă mărunt rădăcină de ferigă şi o linguriţă din această pulbere se
amestecă cu nişte miere de albine. Bolnavul să nu bea lapte 1 zi întreagă după care să ia
puţin câte puţin toată mierea cu pulbere de ferigă, şi nu mai puţin de ½ oră, că altfel i se
face rău. După aceea, să aibă scaun şi să vadă dacă elimină tenia, se repetă după 1
săptămână tratamentul.
49.ASCARIZI - •se pune pe buric usturoi pisat şi i se dă să mănânce dimineaţa , pe inima
goală, pâine unsă cu usturoi.
• se bea ceai de mentă.
• se bea murătoare de sare şi să se frece pe pântece cu usturoi zdrobit.
• să bea mujdei ori băutură făcută din vin ars cu praf de coajă de nucă verde.

26
50. OBEZITATE , dar şi pentru combaterea edemelor cardiovasculare. Cura cu orez fiert a
lui Kempner. Timp de 3 săptămâni se va consuma zilnic numai 200-300g orez fiert cu
mere rase. Cantitatea aceasta va fi repartizată în 3-5 mese.
51. Orez bun pentru STOMAC. Aveti nevoie de 50 g de orez, 30 g piept de pui, un albuş,
1-2 linguriţe de ulei , sare, 50g morcovi, 50 g albitură, verdeaţă. Se pun la fiert legumele.
O dată înmuiate, se strecoară zeama şi se pune la fiert în ea orezul. Pieptul de pui se
toacă fin, se amestecă cu o linguriţă de ulei şi cu morcovul pisat. Orezul fiert şi răcit se
consumă cu albuşul bătut. Se aşează apoi într-o formă unsă cu ulei, un strat de orez ,
unul de carne, ultimul strat fiind de orez. Se coace pe baia de aburi.
52. ADJUVANT ÎN REGIMUL DE SLĂBIRE :
•iarba-neagră un diuretic de excepţie ; are efecte benefice în afectiuni ale aparatului
urinar (în infecţii urinare, inflamarea vezicii, prostatei). În obezitate se consumă cu
feniculul, cârcelul, măceşul.
•creţişoara – accelerează eliminarea apei din organism. Infuzie: pentru a obţine o ceaşcă
de ceai turnaţi 250 ml apă clocotită peste 3 linguriţe plantă întreagă, uscată sau rădăcină
mărunţită. Lăsaţi să infuzeze 10 minute, faceţi o cură de 8-10 zile, bând câte 3 ceşti de
infuzie pe zi, între mesele principale.
53. CONSTIPAŢIE - se folosesc flori proaspete de măceş. Se culege o mână de flori şi se
pune în 250 ml apă clocotită. Se acoperă pentru 10 minute, apoi se strecoară.Se
îndulceşte cu miere după gust şi se consumă în cazul constipaţiei .Se va bea dimineaţa la
trezire.
54. SLABIŢI RAPID cu maceratul de usturoi, amestecaţi 440 g miere lichidă cu 500 ml
oţet de mere cu miere şi 9 căţei de usturoi pisaţi foarte bine. Lăsaţi la macerat 5 zile,
amestecând din când în când şi ţineţi vasul acoperit. Luaţi câte o lingură de preparat
dimineaţa şi una seara . Regula de bază a dietei este făra pâine şi dulciuri. Se ţine 6-8
luni ,în funcţie de numărul de kg de care doriţi să scăpaţi.
55. DIZENTERIE - se dă zeamă de colţani, secară arsă.
* să stea pe fundul cald al căldării;
* să bea ceai de gogoşi de tufan şi fluturi de arţar, fiertură de orz şi ovăz, se mai dă
''lulăchii''cu apă neîncepută, ţuică cu izmă şi cenuşă.
56. CONSTIPAŢIE - dimineaţa pe stomacul gol se bea un pahar mic de suc de piersici,
strecurat.
* ceaiul din frunze de piersic se foloseste şi în calculi renali , cistite , colici renali – se
obţin din 20 g frunze uscate la 1 l apă clocotită. Se bea câte o ceaşcă , după fiecare
masă.
57. BALONAREA - ceai de şovârv – peste 25 g vârfuri înflorite de plantă , turnaţi 1 l apă
clocotită. Lăsaţi să stea 15 min, după care strecuraţi . Beţi căte o ceaşcă de ceai după
fiecare masă.
58. DIAREEA - suc sau decoct din afine fierte. Se fierb 60 g boabe înmuiate în prealabil
pentru 1 oră într-un litru de apă călduţă timp de 15-20 min , apoi se opreşte focul şi se
acoperă vasul. Se lasă până când lichidul devine doar călduţ, apoi se strecoară. Se bea ½
ceaşcă decoct din oră în oră ( se poate prelungi până la reglarea scaunelor).
59. COLITA - decoct de răchitan- 1 lingurita de plantă uscată la o cană cu apă rece. Se
fierbe amestecul câteva minute , apoi se strecoară. Se beau 3 ceşti pe parcursul unei

27
zile, în tratamente de lungă durată.
60. ENTERITA - vinul de porumb- 300 g fructe coapte, care se lasă la fermentat într-un
litru de must, până ce acesta ajunge vin. Se strecoară şi se bea câte un păhărel de astfel
de băutură zilnic, până la eliminarea neplăcutelor simptome.
61. CONSTIPAŢIA - o supă dintr-un kg de morcovi fierţi de 2 ori într-un litru de apă şi
apoi pasaţi.
62. DIAREEA - se curăţă ½ kg morcovi, se taie bucăţi şi se fierb într-un litru de apă, până
când se înmoaie complet. Se trec prin sită apoi se adaugă apă clocotită până ajunge la 1 l
şi ½ si se mai adaugă o linguriţă cu sare. Se păstrează la rece . Se administrează pe
parcursul a 24 ore timp de 2 sau 3 zile.
63. SLĂBIŢI UN KG ÎNTR-O ZI - respectaţi întocmai:
Mic dejun – cafea sau ceai, 20 g pâine, brânză proaspătă degresată;
Prânz – 120 g carne sau peşte slab la grătar, 350 g spanac, un fruct.
Cina – 350 g supă de legume , 2 iaurturi degresate.
64. CONSTIPAŢIE - terci – se prepară din 5 prune uscate lăsate peste noapte să se
macereze în 100 ml apă călduţă, dupa ce s-au scos sâmburii din ele, o sfeclă nu prea
mare (150 gr) , curăţată de coajă, fiartă şi dată prin răzătoarea mică, 3 linguriţe de tarâţe
de grâu. Se pun toate ingredientele într-un castron şi se amestecă cu o lingura de lemn
până se omogenizează bine , obţinându-se un terci moale. Se consumă toată cantitatea
dimineaţa, în loc de micul dejun.
65. ULCER, COLITĂ, HEPATITĂ, CIROZĂ, LITIAZĂ BILIARĂ, AFECŢIUNI RENALE,
CARDIACE - gelatina din struguri- se stoarce zeama din 250 g struguri albi. Resturile
rămase se fierb cu 50 ml apă, se storc şi se adaugă peste sucul natural, îndulcit cu 20 g
zahăr, se înmoaie 2 foi de gelatină în apă rece, apoi se topeşte în 20 ml fiertură şi se
adaugă peste restul de suc care trebuie să fie la temperatura camerei. Se amestecă şi se
pune în frigider.
66. TREAPĂD ( DIAREE) – se bea cafea neagră cu rom, vin ars cu piper ori scorţişoară.
* pentru alinarea durerilor de la şezut se încălzeşte o cărămidă, se stopeşte cu oţet şi
omul stă pe aburi.
* se bea zeamă de coarne uscate şi de frunze de bob, sau ceai de flori de pojarniţă.
* la copii se opreste cu ceai de frunze de sclipeţi ori izmă , ori frunze de bob.
67. DIAREE – ceai de coada şoricelului , de muşeţel , fiertură de rădăcină de cimbru cu
lămâie pisată, cu rădăcini de drojdie sau oţet cu izmă, ori apă de orez , apă strânsă din
ceapă.
68. ULCER - miere de gălbenele: se iau 2 pumni de flori, turnaţi peste 1 l apă rece apoi
puneţi amestecul să fiarbă la foc mic. După 2-3 clocote se lasă vasul acoperit peste
noapte. A 2-a zi strecuraţi, storcând bine florile şi amestecaţi lichidul cu 1 kg zahăr şi ½
lamâie. Fierbeţi totul o zi întreagă , la foc mic, până capătă consistenţa mierii.
69. BOLI DE STOMAC – lichior de gutui – amestecaţi 500 ml ţuică de prune, curată cu 1,5
l zeamă de gutui. Aceasta se obţine prin fierberea şi presarea fructelor întregi.
Adăugaţi 2 g scorţişoară pudră, 8 g cuişoare , 50 g migdale amare şi puţină pulbere de
nucşoară. Lăsaţi la macerat 2 luni, ţinând vasul la umbră. Preparaţi apoi un sirop de
zahăr şi turnaţi-l peste amestecul de gutui şi alcool. Amestecaţi bine , apoi filtraţi.
Pentru o culoare deosebită puteţi turna putin zahăr ars, dizolvat cu un pic de apă.

28
70. TULBURĂRI DIGESTIVE – palpitaţii , nervozitate – vinul de mentă- se amestecă 500
ml infunzie de mentă ( 25 g frunze la 500 ml apă clocotită , timp de 15 min ) cu 500 ml
vin alb şi 20 g miere. Se lasă la macerat 40 zile , apoi se filtrează. Se iau 50 ml de 3 ori pe
zi înaintea meselor principale.
71. GIARDIA - se fierb căţei de usturoi într-o cantitate dublă de apă, într-un vas emailat ,
la foc mic, până ce lichidul scade la ½. Se strecoară imediat, iar după răcire se adaugă
mierea. Acest decoct se păstrează 20 zile la temperatura camerei şi 7 zile la frigider. Se
administrează copiilor până la 3 ani sub formă de clismă călduţă seara înainte de
culcare, iar celor mai mari li se vor da câte 2 linguriţe seara.
72. OXIURI - cură de 40 zile, zilnic consumând o cană de ceai din frunze de afin; infuzia –
1 linguriţă frunze uscate şi mărunţite la o cană de apă clocotită. Se ţine vasul acoperit
30 min, apoi se strecoară. Se poate repeta după 2 săptămâni.
73. PARAZIŢI INTESTINALI - ulei de seminţe de dovleac. Se amestecă 30-40 g seminţe
curăţate de coajă şi rase , cu aceeasi cantitate de miere , obţinând o pastă , ce se ia
dimineaţa , pe stomacul gol, în interval de 20-30 minute, de 3 ori. A 3-a oară, la 4 ore
după ultima repriză, beţi un ceai de cruşin obţinut prin fierbere timp de 5 minute a 10 g
coji într-o cană cu apă sau luaţi o linguriţă de ulei de ricin.
74. AFECŢIUNI GASTRICE , ULCER, BOLI RENALE, PARAZIŢI; - uz extern – răni şi dureri
articulare – tinctură de muguri de mesteacăn. Se obţin prin macerarea a 20 – 50 g plantă
şi 500 ml alcool de 60 grade. După o săptămână se strecoară.
75. SIROP VERMIFUG - pentru eliminarea tuturor tipurilor de paraziţi intestinali.
Se mărunţeşte 50 g usturoi, se pun într-un vas termorezistent şi se opăresc cu 1l apă
fierbinte (70 grade C). Se amestecă , se acoperă vasul pentru 50 minute. Se strecoară
prin tifon dublu. Se adaugă 3 kg miere şi se amestecă. Se consumă dimineaţa, pe
stomacul gol 3-4 linguri, câteva zile şi după eliminarea tuturor paraziţilor.
76. SIROP PENTRU BOLILE DE STOMAC.- 500 g flori de păpădie , 2,5 kg miere, 250 ml
suc de cătină. Se pun florile (imediat dupa culegere ) într-un borcan şi se toarnă peste
ele celelalte ingrediente. Se leagă recipientul bine la gură, se înfaşoară într-o hârtie
colorată şi se lasă 5 săptămâni la macerat, agitând zilnic vasul. Apoi se strecoară . Se iau
3-4 linguri/zi.
77. DEPURATIV PENTRU COPII MICI = chiar şi sugari – siropul de cicoare – zeamă de
cicoare amestecată cu aceeaşi cantitate de zahăr. Se lasă să fiarbă până capătă
consistenţa dorită. Se administrează de 2-3 ori /zi câte o linguriţă de sirop diluat într-un
pahar cu apă plată.
78. PENTRU UN STOMAC ''DE FIER”
- Rădăcină de lemn dulce: infuzie – 1 linguriţă pulbere de rădăcină la o cană cu apă
clocotită, După 15 min strecurati. Beţi 3 căni /zi.
( lemnul dulce contraindicat la hipertenisivi).
- Coada calului: decoct ( 15 min) din ½ linguriţă plante uscate la o cană cu apă clocotită.
Beţi 2-3 căni/zi .
- Obligeană -decoct (15 min) din 1 linguriţă pulbere de rizomi la o cană cu apă. Întreaga
cantitate se bea în 2 sau 3 reprize , între mese.

29
79. CALMAREA REFLUXULUI GASTRIC - Se toarnă 250 ml apă fiartă peste o lingură rasă
de rostopască uscată. Se acoperă vasul şi se lasă la infuzat cca 1 min, se strecoară. Se
bea o cană de ceai zilnic, cu inghiţituri mici şi rare.
80. TENIA - 15 – 20 g seminţe de dovleac curăţate şi tot atâta zahăr – pastă, la care se
adaugă zeamă de lămâie. După o oră de la mâncarea pastei (întreagă) se iau 30 g unt de
ricin.
81. DETOXIFIEREA - supă de măcriş – o ceapă, 2 linguri de ulei, un gălbenuş, 250 g
măcriş verde, 200 g smântână şi puţină boia. Se căleşte în ulei ceapa tocată mărunt, se
pune un vârf cuţit de boia dulce şi se stinge apoi cu 2 l apă caldă. Se adaugă frunzele de
măcriş spălate şi curăţate de codiţe, se lasă la fiert 30 minute, apoi se drege ciorba cu ou
si smântână. La final , pătrunjel tocat.
82. AFECŢIUNI INTESTINALE, STOMAC, BALONARE, DIAREE, răceală, astm, vezică
biliară, tuse.
- tinctură de măghiran (tub digestiv) – 50 g plante mărunţite , uscate şi 250 ml alcool de
30-50 grade. Se toarnă alcoolul peste plantă şi se lasă 8 zile , agitând în fiecare zi. Apoi
se strecoară. Se iau 20 picături pe o linuguriţă zahăr, la fiecare masă.
- ceai ( afecţiuni respiratorii) – o linguriţă măghiran infuzată timp de 10 min în 100 ml
apă clocotită ; se strecoară ; se bea un ceai dimineaţa şi seara.
83. DIAREEA - * ceai din fructe de soc;
* dulceaţă de coarne ;
84. RÂGÂITURI : cărbune de tei /plop -se iau ramuri de tei tânăr sau de plop, se ard
închis şi se spală în 3-4 ape; se usucă şi se fac pulbere; se ia cu puţină apă câte o linguriţă
de cărbune pulverizat, după masă.
85. COLICILE SUGARILOR.
* infuzie de muşeţel – turnaţi o cană de apă clocotită peste 2 linguriţe de flori uscate,
lăsaţi acoperit 10 minute, apoi strecuraţi; beţi 3 căni /zi sau daţi sugarului de 3 ori pe zi
câte o linguriţă de ceai diluat în apă. După 3 sau 4 zile , reduceţi la 2 linguriţe pe zi.
*decoct de fenicul. - Fierbeţi 10 min o ½ ceaşcă de seminţe zdrobite în 250 ml apă, apoi
strecuraţi. Beţi 3 căni /zi sau diluaţi o cană de ceai şi 2 căni apă şi daţi-l copilului să bea 4
linguriţe /zi.
86. TULBURĂRI DIGESTIVE, BALONĂRI, DURERI DE STOMAC:
- Ceai de chimen – 1 lingură rasă de seminţe zdrobite uşor. Peste ele se toarnă o cană cu
apă clocotită. Se acoperă vasul pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se bea între mese.
87. HALENA : tinctură de chimen : 3 linguri seminţe pisate la 100 ml alcool de 60 grade.
Turnaţi alcoolul peste seminţe şi lăsaţi-le la macerat 6 zile. Agitaţi zilnic recipientul.
Strecuraţi.Faceţi garagară cu un pahar de apă călduţă în care aţi dizolvat 10-20 picături
de tinctură.
88. AFECTIUNI DIGESTIVE (greţuri, vomă, vărsături, sughiţ) – MĂRAR – infuzie 2 linguri
plantă la 100 ml apă clocotită. Se bea 1 cană după mese.
89. ULCER GASTRIC – varză – consumaţi timp de 2 luni , în fiecare zi pe stomacul gol câte
un pahar de suc proaspăt îndulcit cu miere ( scăpaţi de dureri).
90. HALENA – apă de chimen – se pun 3 linguri seminţe pisate în 100 ml alcool de 60
grade , se ţine la macerat 6 zile se face gargară cu 10 picături într-un pahar cu apă.

30
91. DIGESTIE – vin de sovârv – se pune la macerat 5 zile , 6 linguriţe plantă uscată în 0,78
l vin alb (sec , de casă). Se bea la cină 1/8 l .
92. BOLI DE STOMAC – tarhon – tinctură 100 g frunze sau lăstari tineri se tin în alcool de
60 grade , 6 zile la macerat. Se pun 20 picaturi într-un pahar de apă şi se bea înainte de
masă.
93. AFECŢIUNI INTESTINALE, STOMAC, VEZICULA BILIARĂ ( balonare, diaree, stimulează
pofta de mâncare) – tinctură- 50 g plantă ( maghiran ) macerată 8 zile în 250 ml alcool
de 30-50 grade ; Se iau câte 20 picături pe o linguriţă de zahăr la masă.

FICATUL

1. Coada şoricelului alină congestia ficatului.Turnaţi peste 2 linguriţe de flori uscate şi

mărunţite o ceaşcă de apă fierbinte. Lăsaţi vasul acoperit 15', apoi strecuraţi. Încălziţi
din nou infuzia, apoi turnaţi-o pe o compresă de tifon şi aplicaţi-o în zona ficatului.
Lăsaţi-o să acţioneze 10-15'. Repetaţi de mai multe ori, pană la alinarea durerilor.

2. Ceai pentru protecţia ficatului. Se face un amestec din părţi egale de rostopască,
muşeţel, flori de gălbenele, mentă, sunătoare, frunze de anghinare. În 250 ml apă
clocotită se pune la infuzat 5-10' o lingură de amestec. Se beau 2-3 căni/zi, prima,
dimineaţa pe stomacul gol. Calmează durerile, este bactericid şi antiinflamator. Oferă
protecţie ficatului.

3. Ienupărul - boabele, lemnul şi vârfurile. Lemnul, preparat ca ceai provoacă sudoarea.

Vârfurile înlesnesc ieşirea afară. Boabele produc ud mult, fiind un leac contra dropicei
(hidropizie, anasarcă). Se pune o mână de boabe uscate la 1 l de apă, se fierb şi se beau
câte 3-4 păhăruţe/zi.

4. Împotriva colicilor ficatului: se fierb 3 linguri de rădăcină de brusture uscată şi

mărunţită în 1 l de apă 5'. Se strecoară şi se bea întreaga cantitate pe parcursul unei zile.
Se infuzează o mână de frunze proaspete, mărunţite, de măcriş de baltă în 1 l apă. Se
strecoară, se îndulceşte şi se beau 3 ceşti de ceai pe zi.

5. Eliminarea bilei - ceai de unguraş: infuzie dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă
fiartă. Se beau 2 căni pe zi, pe stomacul gol.

6. Diabet zaharat: 60g rădăcină de brusture cu 1 l apă se pune la fiert 10'. Beţi 3 ceşcuţe
pe zi.

7. Păpădia - 30g rădăcină de păpădie la 1 l apă(se culege toamna) - pentru pofta de

mâncare, produce ud mult, înlesneşte scurgerea bilei, potoleşte bolile hepatice.

8. DIABET ZAHARAT - puneţi la macerat 2,5 g pulbere de teci de fasole la o ceaşcă de

apă şi aşteptaţi 10 ore. Strecuraţi, beţi câte 6 ceşti/zi. Mai puteţi înghiţi câte 1 g de

31
pulbere de teci/zi.

9. INSUFICIENŢÃ HEPATICĂ/CONSTIPAŢIE CRONICĂ - puneţi peste 1 lingură de coajă de

cruşin 1 cană apă clocotită. Acoperiţi vasul pentru 15-30', apoi filtraţi. Beţi ceaiul seara,
la culcare. POATE FI TOXIC daca nu se prepară cum trebuie.

10. DIABET ZAHARAT - afine (100g), teci uscate de fasole (100g), rădăcină de obligeană
(100g), seminţe de armurariu (100g), seminţe de schinduf (100g), rădăcină de păpădie
(100g), măcinate fin, separat fiecare. Apoi fiecare să fie trecută în câte un recipient de
sticlă curat şi acoperit cu câte 500ml alcool alimentar tare (adică 1 parte produs vegetal,
5 părţi alcool). Se vor ţine 15 zile la temperatura camerei, agitând des sticluţele închise
ermetic. Apoi se vor filtra soluţiile şi se vor lăsa la rece 24 ore, după care se va scurge
lichidul de la suprafaţă. Se vor amesteca toate, iar tinctura obţinută se va pune în
sticluţe mici, închise la culoare, având dop. Se administrează în 3 reprize/zi câte 5
picături diluate în 100ml apă, cu 15' înainte de masă.(preparat minune hipoglicemiant)

11. Combaterea HEPATITEI: în 3l apă puneţi câte 1 linguriţă de urzică, aşchii de dud alb,
pir, măcriş, rostopască, fructe de armurariu, boabe de cătină, sunătoare, anghinare,
coajă de lemn dulce şi coada-şoricelului şi fierbeţi până rămâne 1l . Lăsaţi peste noapte,
apoi strecuraţi. Beţi câte 50ml de 3 ori/zi cu 1/2 oră înainte de mese. Cura se ţine 2
săptămâni, apoi 2 săptămâni pauză, după care se reia.

12. DIABET ZAHARAT – ceai: cantităţi egale de frunze de afin, frunze de nuc, dud,
urzică, teci de fasole, cicoare, brusture. Se pune 1 linguriţă amestec la 1,5 l apă, se lasă
5’ la fiert şi se bea în cursul zilei tot. Luaţi şi 2 linguri bitter suedez zilnic.

13. Adjuvant în tratamentul HEPATITEI: Luaţi zilnic 90-100 g miere polifloră(nu foarte
veche), 20 g polen(se înghite dimineaţa pe stomacul gol, timp de 1 lună, cu 1 lună
pauză). Umpleţi câteva capsule goale de medicamente cu propolis(se încălzeşte puţin
când se introduce în capsulă). Luaţi câte 1 înainte de prânz şi de cină.

14. MERELE sunt bune pentru cei care au dureri de ficat. Cidrul sau mustul de mere este
bun pentru cei cu gută sau care au dureri de încheieturi.

15. Pentru recuperare hepatică. Peste 1 linguriţă de frunze şi ramuri tinere de lemnul-
domnului: zdrobite se toarnă 200 ml apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 10-15’ apoi se
strecoară. Se beau 2 căni de ceai/zi.

- Peste 1 sau 2 linguriţe flori levănţică se toarnă 250 ml apă clocotită. Se lasă acoperit
10-15’, apoi se strecoară, se beau 1-2 căni/zi.

16. Stop COLICILOR HEPATO-BILIARE

32
- infuzie de turiţă- mare: 1 lingură plantă la 1 cană apă clocotită. Se lasă vasul acoperit
5-10’, apoi se strecoară. Se beau 2 căni de ceai pe parcursul zilei.
- ceai combinat: 10 g flori de levanţică, 10 g flori de coada-şoricelului, 15 g frunze de
mentă, 30 g talpa-gâştei, 10 g sunătoare, 20 g rădăcină de valeriană, 5 g fructe de
fenicul. Se amestecă toate şi se ia 1 lingură şi se infuzează într-o cană clocotită câteva
minute, apoi se strecoară. Se bea cu înghiţituri mici 2 căni de ceai cald/parcursul unei
zile.

17. DISCHINEZIE BILIARÃ - se fierbe 1 l apă într-un vas smălţuit(să dea în clocot). Se lasă
la răcit exact 10’. Cântăriţi 5 g plantă rostopască mărunţită, adăugaţi-o în apă şi
amestecaţi cu o lingură de lemn. Lăsaţi vasul acoperit 12 ore (în intervalul 18-6
dimineaţa), apoi strecuraţi. Cântăriţi 200 g miere de salcâm si dizolvaţi-o în infuzia
obţinută. Păstraţi ceaiul în sticle închise la culoare, într-un loc rece. Luaţi câte 1 linguriţă
de prepart din oră în oră, de 10-20 ori/zi. Se recomandă şi 1 fiolă vitamina C zilnic. Cura
durează 10 zile şi se repetă de mai multe ori/an.

18. Combateţi INSUFICIENŢA HEPATICĂ: se pun cataplasme reci cu argilă, de 2 ori/zi în

zona ficatului, menţineţi 2-3 ore, apoi îndepărtaţi. Urmaţi tratamentul până la
normalizarea analizelor.

19. Stimulent HEPATIC - odihnă şi ceai: părţi egale de frunze de rozmarin, rădăcină de
pir, frunze de rolniţă, rădăcină de păpădie, frunze si tulpini de lămâiţă. Se fierbe apă 2
minute, apoi se lasă să tragă plantele alte 1o’. Se strecoară, se bea tot, între mese,
neîndulcit.

20. DISCHINEZIE BILIAR Ă Se amestecă 500 ml suc de rădăcinoasă(ridichie neagră) cu

100g mere. Se ţine la rece şi se consumă 3-6 linguri/zi, între mese. Are valabilitate 3-4
zile la temperatura camerei şi 1 săptămână la frigider. Tratamentul se urmează 10
săptămâni.

21. STIMULARE FUNCŢII RENALE ŞI HEPATICE - o combinaţie din 400 ml suc de morcovi,
50 ml suc din rădăcină de pătrunjel, 50 ml suc de ridichi. Se bea tot dimineaţa, pe
stomacul gol.

22. BOLI DE FICAT SAU COLECIST - borş de sfeclă: 1 kg sfeclă, o legătură pătrunjel, una
de mărar, una de leuştean, o căpăţână de usturoi, o lingură drojdie sau o mână de mălai.
Se mărunţesc toate şi se pun într-un borcan cu apă. Lăsaţi la macerat până se acreşte.
Strecuraţi şi reumpleţi cu apă borcanul, pentru prepararea altui borş, mai slab, dar încă
bun. Se beau zilnic 2 pahare din prima mână sau 4 din a doua.

23.DIABET ZAHARAT – infuzie: 1 lingură de frunze uscate şi mărunţite de anghinare la 1

33
cană apă clocotită. Se lasă la infuzat 10’ apoi se strecoară. Se beau câte 3 căni de ceai/zi,
timp de 1 lună, cu pauză de 1 lună. Se poate relua apoi cura încă 1 lună. Anghinarea mai
are efect benefic în hepatite cronice, nefrite, enterite, angină pectorală, atehoraliroză,
hemoroizi, astenie, gută, reumatism, intoxicaţii, etc.

24. HEPATITĂ CRONICĂ EVOLUTIVĂ, DISCHINIZIE BILIARĂ, ENTEROCOLITĂ ŞI

CONSTIPAŢIE - Se pun 3 linguriţe rase de rădăcină de cicoare prăjită în 150 ml apă rece.
După ce dă în clocot, se continuă fierberea încă 5 minute. Se lasă la decaritat. Se bea ½
din cantitate dimineaţa pe stomacul gol, iar cealaltă ½ înaintea mesei de prânz.
- Se face o infuzie cu o linguriţa rasă de sunatoare şi o linguriţa de gălbenele, în 200 ml
apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 15’, apoi se strecoară, se bea ½ din cantitate în jurul
orei 18 şi cealaltă ½ seara, la culcare.

25. Lichenul de piatră este util în HEPATITE: se pun la măcerat 20 g parţi aeriene de
licheni de piatră şi 100 ml alcool de 60-70˚. Se lasă timp de 8 zile, într-o sticluţa închisă la
culoare şi prevăzută cu dop. Apoi se strecoară şi se iau 20 de picături de 2-3 ori/zi vreme
de 1 lună ½.

26.DISCHINEZIA BILIARÃ: puneţi 30 g plantă uscată (volbură), 150 ml alcool de 70˚.

Lăsaţi la macerat 15 zile, agitând zilnic sticluţa, apoi strecuraţi. Luaţi câte 2 linguriţe de
tinctura în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, 3 săptămâni. Se poate pune şi un pic de
miere.

27. GĂLBENAREA (HEPATITA) - bolnavul să bea dimineaţa pe stomacul gol o ceaşcă de

ceai de şofran, rostopască şi buruieni mari.
- să plămădească floare de pucioasă în rachiu de drojdie 24 ore şi cu aceasta să se frece
pe corp S şi D.
- să stea la căldură, să se ferească de răceală, de mâncăruri iuţi, sărate sau acre şi să ţie
curăţenie trupească.
- să ia coajă de corn şi s-o fiarbă bine în apă, apoi zeama s-o beie dimineaţa.
- se plămadeşte în rachiu de drojdie, măcriş şi şofran, apoi se bea dimineaţa.

28.VEZICĂ BILIARĂ LENEŞÃ: se amestecă într-un vas de sticlă 2 ceşcuţe de ulei de

măsline, 2 cu miere, 2 cu zeamă de lămâie, plus coaja rezultată de la un fruct (dată
înainte prin maşina de tocat). Se ia câte o linguriţa din acest preparat cu ½ de ora înainte
de mesele principale, iar restul se păstrează la frigider. Tratamentul se repetă până la
folosirea a 600 ml ulei.

29. Bun la toate ACŢIUNILE FICATULUI: borş de sfeclă. Se prepară dintr-un kg sfeclă, o
legătură pătrunjel verde, o legătură de mărar, una de leuştean, o căpăţână de usturoi, o
linguriţă de drojdie(sau o mână de mălai). Toate se pun într-un borcan şi se reumple

34
borcanul cu apă. Din prima mână se beau 2 pahare/zi, iar din a doua, fiind mai slabă, 4
pahare.

30. Cura împotriva STEATOZEI: timp de câteva luni, pe lângă regimul alimentar sărac în
grăsimi, beţi în fiecare zi câte 1 l infuzie pe bază de lămâie. Se pune la fiert 1 l apă cu o
lingură de miere; după ce a dat în clocot, se trage vasul deoparte şi se introduce o ½ de
lămâie, cu coaja cu tot. Se lasă să se infuzeze 10’, se strecoară şi se bea în mai multe
reprize, pe parcursul unei zile.

31. BOLI ALE FICATULUI - păpădia. Sucul făcut din funzele păpădiei este util în
constipaţie. Se foloseşte în salate; este bine ca frunzele să fie culese dimineaţa devreme,
înainte ca floarea să se deschidă, dacă nu, sunt amare. Se spală 2 mâini de frunze verzi
de păpădie, se adaugă salată verde, castraveţi, ceapă, puţin oţet de mere cu miere şi un
strop de ulei de măsline.

32. CALCULI VEZICULARI: se iau seminţe de pepene roşu şi se usucă, apoi se dau prin
râşnita şi se ia în fiecare dimineaţă câte o linguriţă din această pudră, amestecată cu o
lingură de ulei de măsline. Se iau 10 zile consecutiv, pe stomacul gol, şi se stă culcat 10’
pe partea dreaptă. Tratamentul durează 3 luni.

Ficatul

33. Sirop pentru FUNCŢIA HEPATICĂ:

se folosesc 6 ridichi mai mari şi 12 linguri de miere; se spală ridichile,se curăţă,
se scobesc şi se aşează cu partea găurită în sus. În fiecare concavitate se pun câte 2
linguri de miere lichidă. Se acoperă şi se lasă la temperatura camerei 6 ore. În acest timp
se formează un sirop din care se ia de 3 ori/zi câte o lingură.
34.Cura de crudităţi:
durează în general, pentru suferinţe nu prea grave, 3-8 săptamâni, iar în caz de DIABET
ori CANCER, 3-8 luni. Se consumă numai legume, fructe, făină de soia, germeni de
cereale, sub formă crudă ca salate ori sucuri, la care se adaugă puţin oţet de mere.
Zahărul va fi înlocuit cu miere, se poate bea lapte crud, dar de la crescători de vite
particulari.
35.Recuperarea după HEPATITĂ:
se amestecă 500 ml ceai de sunătoare cu 500 ml de ulei de măsline, 500 g miere, 100 ml
suc de lămâie sau de cătină şi se lasă la macerat timp de 8 zile, agitându-se zilnic de 2-3
ori. Se ia dimineaţa, pe stomacul gol, câte 100 ml amestec, cu 30 înainte de micul dejun.
După adminstrare, se stă culcat pe partea dreaptă.
36.Dischinezia Biliară:
*infuzie de rostopască: se prepară o infuzie dintr-o 1/2 linguriţă plantă uscată la o cană
cu apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 15' şi apoi se strecoară; se iau câte 2 linguri de
infuzie din 3 în 3 ore, pe parcursul unei zile.

35
*suc de ridiche neagră: se introduc ridichi negre tăiate în storcătorul de fructe sau se
dau prin răzătoare, apoi prin maşina de tocat. Se storc bine prin tifon, obţinându-se
sucul. Se iau 30-40 ml cu aproximativ 15' înaine de mesele principale.
*infuzie de coada-şoricelului: ceai - o linguriţă de plantă la 200 ml apă clocotită. Se lasă
la infuzat 10-15'. Se bea întreaga cantite într-o zi.
*macerat de ceapă: se lasă la macerat 10 zile, un bulb mare tăiat mărunt în 4 linguri ulei
de floarea soarelui, agitând zilnic de câteva ori vasul. Se iau 2-3 linguriţe/zi.
37. Vezica BILIARĂ LENEŞĂ:
suc de ridiche neagră diluat cu apă într-o cură de 6 săptămâni. Se consumă în prima zi
100 ml băutură (30 ml suc de ridiche neagră şi 70 ml apă fiartă şi răcită), apoi se creşte
în aşa fel încât după 6 săptămâni va ajunge la 400 ml/zi; lichidul se bea seara, înainte de
culcare.
38. BOLI DE FICAT şi DEPRESII: ceai de păducel, afin, talpa-gâştii, coada-calului, coada-
şoricelului, gălbenele. La 1 l de apă fiartă se pun câte o linguriţă de păducel şi afin şi câte
1 sau 1/2 din celelalte. Se lasă la infuzat 20', se strecoară şi se beau 3 ceşti/zi, ultima
înainte de culcare.
39. DISCHINEZIA BILIARĂ: ulei de sunătoare:
se pun 20 g plantă într-un vas cu 20 ml alcool. Se adaugă 200 ml ulei şi se fierbe
amestecul la bain-marie circa 2 ore, amestecând din când în când. După 2-3 zile se
strecoară, presându-se uşor planta. Sticluţa se ţine la rece. Se ia după fiecare masă câte
o linguriţă de ulei de sunătoare. Bineînţeles, nu se renunţă la regimul alimentar.
40.AFECŢIUNI HEPATICE, cardiopatii, gastroenterite, laringite, infecţii urinare:
cura cu struguri proaspeţi se consumă pentru început 1/2 kg struguri proaspeţi,
cantitate repartizată în 3 porţii egale, se creşte doza cu câte 3 zile. În timpul curei este
interzis consumul de carne şi de dulciuri din zahăr rafinat.
41.HEPATITA CRONICĂ, TUBERCULOZĂ, ENTEROCOLITE, CISTITE:
mustul de struguri, stafidele (în plus sunt şi energizante).
42.Împotriva DIABETULUI ZAHARAT:
se pune peste o lămâie tăiată felii şi 2 flori de muşeţel, o ceaşcă cu apă clocotită. Se lasă
la macerat în timpul nopţii, iar dimineaţa se strecoară, se încălzeşte fără să clocotească
şi se bea pe stomacul gol (bun şi în INSUFICIENŢĂ HEPATICĂ şi PANCREATICĂ).
43.CRIZE DE FICAT: amestecaţi o linguriţă cimbru, rozmarin, mentă şi levănţică, toate
uscate şi mărunţite. Adăugaţi peste o linguriţă din acest amestec o cană de apă
clocotită. Acoperiţi vasul pentru câteva minute şi apoi strecuraţi. Beţi întreaga cantitate
odată. La nevoie, repetaţi.
44.DIABETUL ZAHARAT:
*infuzie de brusture: o linguriţă rădăcini mărunţită la o cană cu apă fiartă. Se toarnă apa
peste plantă şi se lasă la infuzat câteva minute. Se bea 2-3 căni/zi.
*tinctura din rădăcini de brusture, se administrează intern 30 picături, de 3 ori/zi.
45.AFECŢIUNI HEPATICE: se pisează 3 căţei de usturoi într-un castron (porţelan) şi se
frământă cu tot atâta sare grujoasă. Din amestecul rezultat se modelează 2 biluţe cam
cât boaba de fasole, una se pune sub limbă, iar cealaltă între gingie şi buza de sus.
Bobiţele se ţin în gură1/2 oră. În gură se va strânge salivă, ce nu trebuie înghiţită de fel,
apoi se aruncă saliva şi se clăteşte gura cu ceai. Tratamentul se face din 2 în 2săptămâni.

36
 46.DISCHINEZIE BILIARĂ: isop - într-o cană de apă rece se pune o linguriţă isop, se
încălzeşte până spre fierbere, se acoperă vasul 5’ si se beau 2-3ceşti/zi.

RINICHIUL

1. Colică nefritică: în fiecare dimineaţă, înainte de micul dejun, câte un pahar de apă
argiloasă (se dizolvă 1 linguriţă rasă praf de argilă într-un pahar de apă călduţă). În plus,
în fiecare după-amiază aplicaţi în zona rinichilor cataplasme reci cu argilă.
2. Băi de şezut: 100g coada-şoricelului uscată se pune peste noapte în 5 l apă rece. A II-a zi
se încălzeşte, se strecoară şi se toarnă în cadă: apa să fie destul de fierbinte şi baia să
dureze peste 20’. Apa să depăşească nivelul rinichilor, dar să nu fie până la piept. Apoi,
fără să se şteargă pacientul, îşi ia un halat gros şi stă în patul încălzit cel puţin 1 oră.
Pentru a elimina pietrele se consumă câte 200 ml suc de ridichie neagră, dimineaţa şi
seara.
3. Ceai de ovăz: 6 linguri de ovăz într-un l de apă; se fierbe până ovăzul se înmoaie. Se bea
câte o cană cu 30’ înainte de fiecare masă.
4. CISTITA: comprese cu ceapă sau cartofi calzi - se taie ceapa, se bagă la cuptor până se
încălzeşte bine, apoi se pune într-un săculeţ de pânză mai tare şi se aşează pe burtă, în
zona vezicii urinare. Cu cartofii se procedează la fel; pot fi folosiţi atât copţi, cât şi fierţi
în coajă şi zdrobiţi uşor înainte de aplicare.
- Se amestecă 2 linguri de flori de muşeţel cu ¼ l apă clocotită. Se strecoară ceaiul după
10’. Se înmoaie un prosop de bumbac, apoi se stoarce şi se aplică pe abdomen. Peste el
se pune unul uscat; se ia după 30’.
5. ATONIA VEZICII URINARE: cataplasme cu ceai de floare de fîn - 1 pumn plantă se fierbe
câteva minute în 2l apă, se stoarce bine prosopul înmuiat şi se înfăşoară în jurul
bazinului. Se acoperă cu un prosop şi un pled de lână. Se menţine cel puţin 30’.
Tratamentul se repetă în fiecare seară, înainte de culcare.
6. CALCULI RENALI: decoct din măceşe proaspete - 2 linguri fructe zdrobite bine, care se
bagă în 500 ml apă ce clocoteşte şi se mai lasă pe foc 10’. Se bea 1 cană la prânz şi
cealaltă spre seară. Poate fi o cură mai lungă, căci acest ceai redă şi vigoarea trupului.
7. CEAI PENTRU RINICHI: preparaţi următorul amestec: Frunze şi flori uscate de coada-
calului (15g), urzică vie (10g), troscot (8g), sunătoare (6g). Acestea ajung pentru o
persoană aproximativ 3 săpămâni. Se amestecă bine toate, se ia o priză - cât se cuprinde
între degetul mare şi arătător- care se opăreşte cu o cană de 250 ml apă clocotită. Se
lasă să se infuzeze 10’ şi se strecoară printr-un tifon foarte fin. Peste plantele opărite se
mai adaugă o dată 2 căni de apă clocotită, se lasă să se infuzeze din nou 10’, se strecoară
şi se amestecă cu primul ceai. Se bea dimineaţa, înainte de prânz şi seara câte ½ cană de
ceai călduţ.
8. TULBURĂRI RENALE - vinul de ceapă e foarte bun, dar şi pentru ameliorarea anemiei. 5
cepe mari rase se pune 1 l vin alb bun cu 100g miere polifloră. Se filtreză. Se
administrează câte 50 ml de 3 ori/zi, înainte de masă.
9. URETRITA - Se lasă 24 ore 3-4 linguri de seminţe de schinduf în 500 ml apă rece, apoi se
fierb 5’, se lasă să se răcească, şi se strecoară. Se beau 2 căni pe zi, în mai multe reprize,
până la eliminarea simptomelor.

37
10. AFECŢIUNI INFLAMATORII LA NIVELUL APARATULUI URINAR - 2 linguriţe frunze de
merişor la o cană cu apă clocotită. Se acoperă vasul 15’, apoi se strecoară. Se adaugă 1
vârf cuţit bicarbonat de Na, se beau 2 căni/zi. În plus consumaţi multe ceaiuri diuretice
(cozi de cireşe, mătase de porumb) (=> urină verde).
11. LITIAZĂ RENALĂ - amestecaţi 400 ml suc din rădăcină de morcov cu 100 ml suc de
castraveţi, 100 ml suc de ridichi (roşii/negre). Se consumă dimineaţa, pe stomacul gol,
cu 1 oră înaintea mesei.
12. BOLILE PROSTATEI - Se pun împreună 10g frunze de salvie şi câte 20 g flori de nalbă şi
frunze de merişor, plus câte 25 g frunze de mesteacăn şi de părţi aeriene de coada-
calului. Se infuzează 3 linguri din acest amestec într-un l apă clocotită. Se beau 3-4 căni
de astfel de ceai strecurat pe zi.
13. GLOMERULOPATIILE - cocteil din suc de ţelină (100 ml) şi suc de morcovi (200 ml).
Consumaţi întreaga cantitate treptat dimineaţa, pe stomacul gol. Cura durează vreme
îndelungată, cu câte o pauză de 7 zile la fiecare lună.
14. Pentru combaterea CANCERULUI DE VEZICĂ şi de PROSTATĂ - se pun împreună 400 ml
suc de morcovi, 50 ml suc din rădăcină de pătrunjel, 100 ml suc de sfeclă roşie şi 20 ml
suc de ceapă. Se bea tot, dimineaţa pe stomacul gol.
15. INFECŢII LA RINICHI – decoct: se amestecă o linguriţă de coada-calului, 2 linguriţe de
rizomi de pir, o linguriţă frunze de nuc şi ½ pumn de codiţe de cireşe în 400 ml apă se
fierbe totul 10’, se bea fracţionat întreaga cantitate în 2 reprize/zi.
16. LITIAZA RENALĂ - ceai de pătrunjel: într-un litru de apă se fierb 250g rădăcini de
pătrunjel tăiate mărunt, până când rămâne doar o cană de lichid. Se împarte fiertura
obţinută în 3 şi se bea de 3 ori/zi, pe stomacul gol, în aceeaşi zi.
17. CALCULI RENALI - tinctură de nalbă: 10g rădăcini mărunţite la 100 ml alcool de 70º. Se
macerează 10 zile. Se iau de 3 ori/zi câte 20-30 picături.
18. Contra PROSTATEI - infuzie din strugurii-ursului=> se prepară din 2 linguriţe de plantă
uscată la ½ l apă clocotită. Se lasă la răcit 15’, apoi se strecoară. Se bea toată cantitatea
într-o zi, în tratamente de lungă durată.
19. LITIAZĂ RENALĂ - se indică a se consuma cantităţi mari de pepene roşu. Atât înainte de
tratament, cât şi în ultimele 3 zile, se beau ceaiuri din plante care sfărâmă calculii renali
(de frunze de mesteacăn, de frunze de merişor). După ce s-au consumat infuzii din
aceste vegetale şi la 1 oră după ce s-a mâncat pepenele roşu, se va ţine pe zona
rinichilor o sticlă cu apă fierbinte.
20. INFLAMAŢII URINARE - cu leuştean: ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de frunze la o
cană cu apă clocotită, se strecoară şi se bea imediat. Se beau 3 căni/zi !Are un efect
diuretic pronunţat.
21. ENUREZIS NOCTURN - se amestecă 3g coada-calului, 30g rizomi de sclipeţi şi 100g
pătlagină îngustă. Se fierbe o linguriţă din acest amestec într-o cană cu apă timp de 10
minute, apoi se strecoară. Se bea zilnic, înainte de ora 17, câte o cană de ceai cald.
22. Pentru un APARAT URINAR mereu în formă:
- macerat din seminţe de schinduf: se lasă 2 linguri de seminţe în 250 ml apă rece pentru
24 ore. Se beau 1-2 căni pe zi. (seminţele să fie măcinate).

38
- decoct din frunze la 250 ml apă, se pune 1 linguriţă de pulbere de frunze la 250 ml apă.
Se fierbe la foc moale 15’, după care se mai lasă vasul acoperit 10 minute. Se strecoară
şi se beau 2 căni/zi.
- infuzie de cimbrişor: se pun 1-2 linguriţe de pulbere de plantă, la 250 ml apă clocotită.
Se lasă acoperit vasul 15’, după care se strecoară. Se beau 2 căni/zi, înainte de mese
- infuzie combinată. Se face un amestec din următoarele plante: frunze de mesteacăn (3
părţi), coada-calului (2 părţi), rizomi de pir (2 părţi), mătase de porumb, muguri de plop
şi măceşe (câte 1 parte din fiecare). Se pune o lingură din acest amestec la 1 cană de apă
clocotită. Când se mai răcoreşte puţin se adaugă un vârf cuţit de bicarbonat de Na. Se
beau 1-2 căni/zi în mai multe reprize.
23. INCONTINENŢA URINARĂ – se fierb 10 l de apătimp de 5 minute, apoi se lasă la răcit
puţin. Se pun în vas o căpăţînă mare de usturoi pisat, un pumn de flori de păducel şi un
pumn de flori şi frunze de picioru-cocoşului. Se lasă la macerat 4-5 ore cu vasul acoperit.
Se strecoară şi se pune vasul cu extractul obţinut într-un vas mare de sticlă, plastic,
completându-se cu apă până se reface cantitatea de 10 l; pentru baie se fierb 2l apă, se
lasă puţin la răcorit şi apoi se toarnă în ea 250 ml din extractul de plante pregătit. Băile
de şezut se fac calde, seara, la culcare.
- infuzie de turiţă mare. Se pune o lingură de pulbere din partea aeriană a plantei în 200
ml apă clocotită. Se infuzează 15 minut, se strecoară. Se beau 2-3 căni/zi, înainte de
mese.
24. Băi contra CHISTURILOR RENALE – cu mărul lupului, paie de ovăz şi coada calului. Se
pun câte 100 g din fiecare plantă intr-un tifon, iar săculeţul obţinut se fierbe15 minute în
10 l apă. Se lasă să se răcească până ajunge la o temperatură suportabilă, apoi se toarnă
într-un lighean adânc (se poate completa cu apă). Bolnavul va face băi de şezut până la
şale.
25. Eliminarea CALCULILOR RENALI – se pun într-o sticlă cu gura largă rădăcini şi rizomi
din plante de lemn - dulce mărunţite, în strat de 10 – 12 cm. Se toarnă peste ea până la
umplere alcool de 40° – 50°. Se acoperă şi se lasă la macerat 12 zile, timp în care
recipientul se agită periodic. Se beau în fiecare zi câte 3 păhăruţe, înainte cu 5-10
minute de fiecare masă principală. De asemenea se beau zilnic minim 2l lichide,
constând în principal din ceaiuri cu efect depuratv (cozi de cireşe, mătase de porumb).
Indicat şi sucul proaspăt de morcovi, câte 200ml, dimineaţa pe nemâncate.
26. RETENŢIA DE APĂ - amestecaţi în părţi egale mătase de porumb şi cozi de cireşe.
Puneţi o linguriţă din acest amestec la 250 ml apă. Daţi-o în clocot 2-3 minute şi lăsaţi-o
apoi acoperită 15 minute, după care strecuraţi şi beţi întreaga cantitate pe parcursul
unei zile.
27. Preveniţi CALCULII RENALI – vitamina A : se recomandă 5000 ui/zi, cel mai bine
dintr-o sursă naturală, cum ar fi ½ de cană de morcovi
- magneziu – împreună cu vitamina B6, rol preventiv în calculoza oxalică
- vitamine din Complexul B.
28. ENUREZIS – amestec din 20 g frunze de strugurii ursului, scoarţă de stejar şi flori de
tei plus 100 g sunătoare. Se infuzează o linguriţă de amestec într-o cană de apă timp de
5 – 10 minute. Se strecoară şi se bea zilnic înainte de ora 17, o cană de ceai cald.

39
29. INFECŢIILE CĂILOR URINARE – tinctura de muguri de plopi, obţinută din 20 g plantă
macerată timp de 10 zile în 100 ml de alcool de 90°. Se consumă întreaga cantitate în
prize de 10-20 picături de 3 ori /zi, cu o oră înaintea meselor principale.
30.Suc ce topeşte CALCULII RENALI: o rădăcină de sfeclă roşie mică (150 g) mărinţită.5
prune uscate, spălate şi rehidratate timp de 2 ore în puţină apă (fără sâmburi), 2 mere
curăţate de coajă şi sâmburi, tăiate felii. 40-50 boabe de struguri. Se trece totul prin
storcătorul de fructe şi se bea sucul amestecat cu apa în care au stat prunele uscate.
Cura durează câteva săptămâni.
31. CISTITĂ CRONICĂ. Decoct din frunze de strugurii ursului. Acesta se obţine din 30 g
de plantă la 1 l apă. Se fierbe amestecul 15 minute, apoi se strecoară. Se beau până la 6
ceşti de ceai/ zi, în mai multe reprize.
32. BOLI DE RINICHI ŞI VEZICĂ – se pune un pumn cozi de cireşe la 1 l de apă, se fierbe şi
se bea cu paharul.
33. BOLI DE RINICHI CU EDEME – sirop de soc diluat cu apă – 12-14 flori mari, 1 l apă, 1
kg zahăr şi 2 lămâi. Când dă apa în clocot puneţi florile, fierbeţi-le 3 minute apoi lăsaţi-le
în apă pânâ a 2-a zi şi strecuraţi. Puneţi zahărul şi lăsaţi amestecul să clocotească la foc
iute până capătă consistenţa unui sirop. Adăugaţi coaja rasă şi zeama de la lămâi şi
continuaţi fierberea până obţineţi un preparat vârtos.
34. CALCULI RENALI – albăstrele: din 2 linguriţe de flori uscate şi mărunţite la o cană cu
apă clocotită se prepară o infuzie care se consumă în 3 reprize, cu 20 de minute înaintea
meselor principale (bună şi în boli de ficat, dispepsii)
35. DROPICĂ - 300g ceapă, 100g miere, 600 ml vin alb se omogenizează. Se iau câte 2-4
linguri/zi.
- se ia o ceapă la care se taie fundul, i se scoate inima, se umple golul cu miere, se
astupă cu fundul şi se pune la cuptor să fiarbă. După răcire se dă bolnavului cu linguriţa.
36.EDEME – baie utilă – se amestecă 80 g jaleş de grădină şi tot atâtea rădăcină de
urzică, uscate şi mărunţite. Peste ele se toarnă 1 l apă clocotită. Se continuă fierberea la
foc domol timp de 20 minute, apoi se acoperă. Se lasă să se infuzeze până se răceşte
decoctul, apoi se combină cu apă la temperatura corpului într-o găleată sau un lighean
mare. Se stă 20 minute.
37. LITIAZA RENALĂ – suc de mere, cu 3 zile înaintea începerii curei se consumă numai
vegetale proaspete şi se beau multe lichide.
Cura durează 3 zile: se va bea din 2 în 2 ore suc de mere, aproximativ 2-3 l suc zilnic
evitând consumul altor alimente. În a 4-a zi, ultima a acestui tratament, de dimineaţă se
vor bea 150 ml suc de mere şi după ½ oră se vor bea câte 50 ml dintr-un amestec de ulei
de măsline cu zeamă de lămâie. Procedura se repetă de 4 ori/toată ziua. După ce se bea
prima doză de ulei şi zeamă de lămâie, bolnavul stă culcat pe partea dreaptă, iar la 2 ore
după terminarea ultimei doze bolnavul trebuie sa stea culcat pe partea stângă şi apoi să
bea sucul de mere rămas.

Sânul – uter – ovare

1. Cancer de sân - cataplasme cu frunze (tasate mărunt şi pisate) precum şi cu rădăcină
de morcov (dată prin răzătoarea mică, apoi pisată bine ).

40
2. Insuficienţă ovariană - se face un amestec din rădăcini de lemn dulce (100g) ,
sunătoare (100g), şofran (50g). Toate se mărunţesc bine iar peste 2 linguriţe din această
combinaţie se toarnă 250 ml apă clocotită, se lasă la infuzat 10 minute într-un vas
acoperit, apoi se strecoară. Se beau 2 ceaiuri 6 săptămâni. Pauză 1 lună, apoi reluaţi.
3. Noduli de sân - se pun într-o sticlă cu gura largă flori de sunătoare până sus. Se
toarnă peste ele ulei de măsline, se lasă la macerat 14 zile, apoi se strecoară şi se
păstrează într-un borcan ermetic la rece şi întuneric. Se umezeşte o compresă cu acest
ulei şi se aşează pe locul cu noduli, se fixează şi se ţine peste noapte, tratamentul
durează cât e necesar.
4. Candidoze vaginale - se face timp de 2 săptămâni spălături vaginale cu apă fiartă şi
răcită în care se pune alternativ, într-o zi o linguriţă de bicarbonat de Na, în altă zi o
linguriţă suc de lămâie. Dimineaţă se introduce în vagin, masând uşor, puţină alifie de
gălbenele .
5. Lapte matern (pentru lehuza fără lapte) - se pune o linguriţă de seminţe de mărar
măcinate într-o cană de apă clocotită, se acoperă 15 minute şi se bea ceaiul călduţ,
împărţit de 3 ori pe zi. Tratamentul durează cât e necesar.
6. Anexita - băi de şezut. 100g coada calului şi 100g coada şoricelului se face un ceai
într-un vas mare de 3 l. Bine strecurat, îl turnaţi în vana (cada) plină de apă caldă până la
½. Apa să nu acopere inima, staţi 20 minute în baie, apoi băgaţi-vă în pat. Plantele pot fi
folosite timp de 3 zile, a 4 a zi se pun plante proaspete. (Durează 9 zile)
7. Mastoza - amestecaţi 100g terci de rădăcini proaspete de brusture, 100g miere, 100
g ulei de ricin şi sucul de la 2 lămâi. Se pun toate acestea într-un tifon şi se aplică o
cataplasmă pe sânul bolnav. Se lasă toată noaptea, se urmează timp de 2 săptămani
apoi pauză de 10 zile iar apoi se repetă.
8. Dismenoree - se amestecă bine 2 linguriţe de traista-ciobanului, 4 linguriţe de
coada-racului (rădăcini), 2 linguriţe de flori de gălbenele şi 3 linguriţe de lemn dulce.
Amestecul obţinut se împarte în 4 părţi egale. Se prepară sub formă de infuzie sau
decoct. Infuzie: ¼ din amestec se introduce în 300 ml apă clocotită şi se lasă vasul
acoperit timp de 15 minute. Pentru decoct se mai fierbe la foc scăzut 5 minute. Se
utilizează în 3 reprize, după mesele principale iar tratamentul se începe cu câteva zile
înainte de menstruaţie.
9. Dismenoree - verbină. Poate fi utilizată sub formă de ceai, atât cât şi în combinaţie
cu molură, o altă plantă cunoscută pentru efectele ei analgezice. Strecuraţi ceaiul după
10 minute şi beţi întreaga cantitate pe parcursul unei zile, cu înghiţituri mici.
10. Menoragia - Frunze de urzică, traista-ciobanului.
a. Intern - se face o infuzie din 1, ½ linguriţe de traista-ciobanului şi 1, ½ lingură de
frunze de urzică la 300 ml apă clocotită, se bea în 3 reprize în decursul unei zile.
b. Extern - se face o infuzie de 3 linguri frunze de urzică şi 3 linguriţe de traista-
ciobanului la 1 L apă clocotită, se fac irigaţii vaginale zilnic, cu irigatorul, temperatura

41
infuziei nu trebuie să depăşeasca pe cea a corpului. Tratamentul se face până la
dispariţia simptomelor şi se mai continuă eventual încă 2 zile.
11. Durerile naşterii - Pentru uşurarea durerilor naşterii se bea zeamă fiebinte de flori
de secară, de tei şi de muşeţel.
12. Sindrom premenstrual, dureri premestruale, tulburări de menopauză, efecte
cardiace, hiper-colesterolemie - ulei de ciuboţica-cucului se obţine punând la macerat
flori şi rădăcini într-un vas de sticlă bine închis şi aşezat la soare, se lasă câteva
săptămâni, apoi se strecoară prin presare. Se foloseşte singur sau în combinaţie cu alte
remedii.
13. Blenoragie - Se bea o fiertură de lapte de vacă neagră cu rostopască ori cu pătrunjel
de câmp.
14. Tulburări premenstruale - Tinctură din secară (200g plantă la 100 ml alcool), câte 20
picături zilnic, diluate în infuzie de salvie sau de urzică. Linişteşte şi ceaiul de păpădie
( infuzie dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă clocotită). Extren, infuzie dintr-un
amestec de: muşeţel, gălbenele, coada-calului, coada-şoricelului. Se fac câte 3 spălături
vaginale pe zi, ultima seara, înainte de culcare, se reduce consumul de sare, excesul de
cafea şi fară consum de alimente care balonează (fasole, mazăre, varză, cartofi) şi se
consumă produse bogate în Ca, mai ales lactate.
15. Amenoree - Amestec de 30g anason (coajă), 10g tinctură (partea aeriană a
plantei), 20g coada-şoricelului (partea aeriană a plantei), 10g fenicul (fructe). Se toarnă
o cană de apă clocotită peste o lingură din acest amestec, se lasă 10 minute la infuzat,
apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni cu ceai cald pe zi.
16. Menstruaţii dificile - Seminţe de secară se pun pe o farfurie cu apă şi se lasă la
temperatura camerei până încep să încolţească. Se iau de 3 ori/zi (D,P,S) câte 2 linguri,
care se amestecă bine, până se obţine o pastă care se înghite.
17. Decoct împotriva Chisturilor ovariene - Puneţi împreună 20g coada-şoricelului
(flori), 30g traista-ciobanului, 10g coada-calului, 20g troscot, 10g stejar (scoarţă) şi 10g
hamei (conuri). Peste 2 linguriţe din amestec turnaţi o cană cu apă şi lăsaţi să fiarbă la
foc moale. După ce se răceşte, strecuraţi. Se beau 2 căni/zi din acest decot înghiţitură cu
înghiţitură.
18. Dismenoree - infuzie cu efect calmant turnaţi peste 2 linguriţe de frunze uscate de
roiniţă o cană de apa clocotită. Acoperiţi vasul 10 sau 15min, apoi strecuraţi. Beţi ceaiul
calduţ cu înghiţituri mici.
-Peste 2 linguriţe de flori de mişeţel turnaţi o cană de apă clocotita. După 15 min
strecuraţi. Beţi maxim 3 ceşti pe zi.
-Infuzie dintr-o linguriţă de flori de trifoi roşu la o cană de apă clocotită. Turnaţi apa
peste plantă. Acoperiţi vasul 15 min apoi strecuraţi. Beţi 2 căni pe zi pe perioada de
dinaintea menstruaţiei şi în timpul ei.

42
19. Răceală la ovare (cistită) - Cataplasmă caldă cu cartofi. Fierbeţi 2 cartofi mari, apoi îi
faceţi piure pe care îl întindeţi pe un ştergar de in. Aşezaţi-l pe zona vezicii, acoperiţi-l cu
un fular de lână, menţineţi-l până se răceşte.
20. Reglează menstruaţia - Ceai de pătrunjel: 50g rădăcină sau frunze prospete la 1L
apă. Se fierbe amestecul pentru 15 minute apoi se acoperă vasul şi se ia de pe foc şi se
lasă 15 minute. Se strecoară şi se beau 2 ceşti înaintea meselor principale . Util şi în
Reumatism sau Litiază urinară.
21. Metrită şi metroanexită - Infuzie din mătase de porumb. Se toarnă peste 2 linguri
mătase uscată o cană apă clocotită. După 10 minute se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.
22. Fisuri ragade - Se spală cu ceai de coada-şoricelului.
23. Menstruaţii neregulate - Boabe de mielărea (Vitex Agnus – castus) o linguriţă boabe
la o cană cu apă clocotită. Beţi câte 3 căni/zi. Cura ar trebui urmată cel puţin 6 luni.
24. Menstruaţii neregulate - 50g rădăcină sau frunze proaspete de pătrunjel şi 1L apă.
Se fierb 5 minute, apoi se acoperă vasul pentru 15 minute. Se strecoară şi se beau 2
căni/zi înaintea meselor principale (bun şi în Reumatism, Litiază renală)

GUTA
1. Pentru ameliorarea gutei se stoarce sucul unei lămâi, se taie fructul în felii ce se pun
în 250 ml apă la fiert 15 minute. Se filtrează şi se toarnă peste sucul obţinut anterior. Se
îndulceşte cu miere. Ceaiul se bea dimineaţa timp de 30 de zile, după care se face pauză
o săptămână. Este bun şi pentru întărirea imunităţii.
2. Reumatism: beţi de 3 ori/zi câte un pahar de apă călduţă în care aţi pus zeama
proaspăt stoarsă a unei lămâi. În durerile acute dublaţi doza, adică câte 2 pahare de 3
ori/zi. În plus masaţi zonele afectate cu ulei de jojoba amestecat cu ulei de lămâie.
3. Calmant garantat în boli reumatice: tratamentul dureayă 2 săptămâni. Alegeţi 3
rădăcini de hrean mai mari şi le daţi pe răzătoare. Mai luaţi 3 ardei iuţi pe care îi tocaţi
mărunt. Se amestecă şi se pun 2 pumni de sare şi 500 ml alcool, votcă sau ţuică. Lăsaţi la
macerat 10 zile, apoi strecuraţi şi ungeţi în fiecare seară zonele dureroase.
4. Boli de oase decoctul de ţelină – se pune la fiert timp de 30 minute 30g rădăcină de
ţelină la 1 l de apă. Lăsaţi să se odihnească 10 minute apoi strecuraţi. Beţi câte 2 ceşti
/zi.
5. Artrită – aplicaţi zilnic 3 cataplasme calde cu argilă pe articulaţiile dureroase.
6. Guta –un amestec dintr-o soluţie medicinal (tinctură de arnică) la 1 l de apă călduţă.
Turnaţi combinaţia pe un prosop pe care-l aplicaţi în zonele dureroase.
Tinctura de casă – flori de arnică amestecate cu alcool tare în proporţie de 1 la 10. Se
lasă la macerat 2 săptămâni agitând zilnic pentru omogenizare. Se strecoară şi se mai
lasă 10 zile, inainte de a-l mai filtra o dată. Se pune în sticluţe închise la culoare, cu dop,
la răcoare.
7. Antiinflamator natural – decoct de flori de fân (întinderi, entorse, stimulează
circulaţia sanguină) – se fierb 2 mâini pline de plantă în 4 l de apă ½ de oră, apoi

43
strecuraţi. Înmuiaţi un prosop de bumbac sau in în ceiul rece şi înfăşuraţi-l în jurul
încheieturii dureroase, acoperiţi apoi cu un alt prosop uscat.
- unguent pe bază de arnică.
8. Sciatica – se infuzează 15 minute în 1 l de apă următorul amestec de plante – ½
linguriţă petale de trandafir, ½ linguriţă cozi de cireşe, ½ linguriţă limba mielului, ¼
linguriţă rădăcină de valeriană, ¼ linguriţă rizomi de pir. Se strecoară şi se beau 4 căni/zi
când începe criza. Se prăjesc seminţe de nap, se pun într-un sac de pânză cusut la gură şi
se aplică pe ceafă înainte de culcare cât de cald poate suporta bolnavul. Se aplică 3 nopţi
la rând.
9. Durerile menstruale – comprese cu flori de fân. Se cerne planta, apoi umpleţi 2/3
dintr-un săculeţ cu ea. Legaţi+l strâns. Stropiţi-l cu apă fierbinte şi încălziţi-l timp de 20
minute deasupra unei oale în care fierbe. Scuturaţi sacul şi înfăşuraţi-l într-un prosop de
in. Aplicaţi pe zona abdominală, unde doare. Repetţi după ½ de oră.
10.Torticolis, dureri articulare, musculare – masaj cu gheaţă.Încălziţi zona dureroasă
prin fricţionare (puţin). Luaţi o bucată de gheaţă şi frecaţi repede zona în cauză cu
mişcări circulare. Masajul durează 5-15 minute în funcţie de intensitatea durerii.
11. Dureri reumatice – într-un borcan cu gura largă se pune o rădăcină de hrean
(spălată, tăiată bucăţele), 25 frunze de leandru, 25 de bucheţele flori de sunătoare, 6
aspirine pisate, 2 linguri sare grunjoasă, iar deasupra se toarnă părţi egale spirt
medicinal şi oţet de mere. Recipientul se ţine la soare 2 săptămâni, agitându-se din când
în când.Apoi se strecoară lichidul şi se păstrează în sticluţe la frigider. Se fac trecţii
numai seara.
12. Dureri reumatice – cataplasmă – se rade mărunt o mână de htrean, se amestecă cu
puţină făină şi apă caldă până devine un aluat. Acesta se pune între 2 cârpe subţiri şi se
aşează pe locul suferind pentru 15 – 30 minute. Pusă la ceafă, oblojeala de hrean alină
DURERILE DE CAP, uşurează guturaiul.
13. Dureri reumatice – într-o sticlă se pun 6 ouă proaspete. Peste ele se toarnă 500ml
oţet de 9°. Se lasă la macerat 2 săptămâni, la temperatura camerei, după care se trage
conţinutul în sticle închise la culoare, cu dop. Se face masaj pe locurile dureroase seara,
la culcare.
14. Dureri reumatice – băi cu lujeri de roşii. Se iau lăstari proaspeţi ori uscaţi, se pun pe
foc cu apă până dau în clocot, se lasă să se răcească până la o temperatură suportabilă şi
se ţin mâinile sau picioarele în această fiertură pentru ½ oră.
15. Crize de gută – decoct cu fructe de păpălău – se prepară din 30 g fructe de păpălău
la 1 l de apă rece. Se pune pe foc şi se fierbe 5 minute, se lasă acoperit ½ oră, apoi se
strecoară întreaga cantitate, se bea fracţionat pe parcursul unei zile, îndulcit cu miere
polifloră. Pentru eliminarea uraţilor se beau zilnic 2 căni de ceai între mesele principale.
- ceai din coajă de salcie pentru crizele de gută şi teci uscate de fasole pentru hidropizie.
Se prepară un macerat din 4 linguri de plantă la 1 l de apă. Se lasă peste noapte, iar
dimineaţa se fierbe amestecul până scade la jumătate, apoi se bea toată pe parcursul
unei zile.
16. Ţineţi în frâu OSTEOPOROZA - se fierb 15 minute 4 linguriţe de coada calului
(plantă) mărunţită într-un litru de apă. Se strecoară şi se bea în loc de apă pe parcursul
zilei. La fel de bune sunt lucerna, lemnul dulce, nalba mare, ştevia.

44
17. Reumatism – ceai de coji de mere – lăsaţi cojile la uscat, după care le măcinaţi în
râşniţa de cafea şi le păstraţi în pungi, la loc răcoros. Într-o cană cu apă clocotită se pune
o lingură de pulbere şi se lasă la infuzat 15 minute. Se beau 4-6 ceşti pe zi în cazul
durerilor provocate de reumatism, gută.
18. Dureri reumatice – uz intern – luaţi în fiecare zi câte 2 linguri de oţet de soc
(aromatic) obţinut din 2 linguri de flori uscate macerate într-un litru de oţet de vin timp
de 15 zile. Apoi se strecoară şi se îndulceşte cu miere.
- uz extern – utilizaţi sub formă de băi infuzia obţinută din 100 g flori, frunze şi fructe de
soc la 3 l apă clocotită. Se lasă sub capac 20 minute, apoi se strecoară şi se adaugă în apa
din cadă, a cărei temperatură nu depăşeşte 37°.
19. Lumbago – cataplasme cu brânză de vaci. Se întinde pe o pânză curată brânză cât
mai grasă, se aşează pe şale şi se pastrează cca /2 de oră. Stratul să nu fie gros; dacă e
posibil reluaţi tratamentul cel puţin de 2 ori pe zi.
20. Dureri reumatice – macerat de untul pământului 200 – 250 g bulbi de plantăse dau
pe răzătoare şi se toarnă peste el 750 ml ulei de floarea soarelui. Se lasă 7 – 10 zile. Se
masează zilnic cu acest preparatlocurile dureroase şi se învelesc cu un prosop.
Maceratul se poate face şi în alcool, pastrând aceleaşi proporţii.
21. Nevralgii dentare – calmante în 15 minute. Aplicaţi în zona dintelui bolnav, chiar pe
obraz, un cubuleţ de gheaţă învelit într-o bucată de pânză. Se menţine 10 – 15 minute
- se pune o feliuţă de slănină proaspătă, nesărată, între mucoasa internă a gurii şi gingie,
în regiunea dintelui afectat.
22.Dureri de oase – pentru întărirea oaselor – buruieni amare – spumărită, coada
şoricelului,rostopască, buruiană de cui, de stricăciune şi buruieni albe – se fierb în apă şi
bolnavul trebuie să bea 3 eşcuţe pe zi – D,P,S
23. Reumatism, degerături - puneţi o linguriţă de ardei iute pisat şi o linguriţă de sare la
250 ml alcool şi 1 oţet de vin. Lăsaţi la macerat 10 zile, apoi strecuraţi şi folosiţi sub
formă de frecţii locale. E bun şi pentru ALOPECIE.
24.ASIMILAREA CALCIULUI: tinctură de propolis, câte 30 de picaturi zilnic diluate în
puţină apă pe stomacul gol, mai este bună şi in inflamarea FICATULUI, RINICHILOR,
MENOPAUZĂ, FARINGITE, GRIPA, afectiuni ale pielii.
25.Plante cu actiune ANTIINFLAMATOARE
*Infuzie din muguri de plop. Se pun ½ linguriţe de muguri de plop la 200 ml apă
clocotită. Se lasă acoperit vasul pentru 15min., după care se separă, se beau 2/3 căni pe
zi.
*Sirop de muguri de pin. Se pun la macerat pentru 12 ore, 100g muguri, 100ml alcool de
70 de grade. Se adaugă apă, 1 litru apă clocotită şi se lasă acoperit încă 6 ore. Se
strecoară, se adaugă 200 g zahăr la 100 ml soluţie şi se fierbe din nou până se topeşte
zahărul şi capătă o consistenţă siropoasă. Se strecoară şi se păstrează în sticle. Se iau 2-3
linguriţe pe zi.
*Infuzie din frunze de anghinare. Se pune 1 linguriţă de frunze la 200 ml apă clocotită.
Se lasă 15-20min, se strecoară şi se beau 2 - 3 căni pe zi.
*Infuzie de frunze de mesteacăn. Se face din 2 linguri de frunze uscate mărunţite la 200
ml apă. La răcire se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu. Se lasă 6 ore, apoi se
bea in 2 reprize, la interval de 4 ore.

45
26. Cataplasme împotriva DURERILOR ÎNCHEIETURILOR.
Se amestecă un pumn de rădăcină de hrean cu făină de grâu integrală şi puţină apă, cât
să obţineţi o pastă groasă. Se pune pasta într-un săculet de pânză, care se aplică pe locul
dureros. Se lasă 15 min sau( până când simţiţi o căldură intensă în zona, apoi se
îndepartează. Se repetă la nevoie.
27. ARTERIOSCLEROZA - Ulei de cătină: se spală bine cu apă fiartă şi răcită, 1 kg fructe,
apoi se usucă în şerveţele. Se zdrobeste cu o linguriţă de lemn, într-un vas înalt. Se
stoarce sucul, obţinându-se aprox. 600ml. Se lasă 24 ore la temperatura camerei. Se va
forma o peliculă de culoare mai deschisă care este uleiul de cătină. Ceea ce a ramas de
la tescuire se usucă întâi la aer, apoi într-un cuptor deschis, până ce preparatul devine
sfărâmicios. Se râşneşte. Pudra obţinută se pune într-un vas înalt şi se toarnă 12 linguri
de ulei de porumb. Pudra cântăreşte aprox. 50g şi uleiul o va acoperi bine. Se lasă timp
de 3 săptămâni, agitând din când în când. Se scurge apoi uşor. Se ia câte o linguriţă cu
15-20 min. înainte de masă, de 2 ori pe zi.
28. GONARTROZA – cataplasme: se obţin din 200 g făină de muştar care se amestecă cu
apă călduţă, la 40 grade Celsius, până rezultă o pastă. Aceasta se introduce într-un
săculet de pânză şi se aplică pe genunchi, apoi se acoperă cu o pătură. Se menţine până
când apare senzaţia de arsură, apoi se îndepărtează. Se repetă tratamentul după 6 ore,
sau dacă nu e nevoie, a doua zi.
29. REUMATISMUL - masaj cu uleiuri esenţiale. Se întinde pe locul dureros un unguent
volatil analgezic sau anti-inflamator. Se obtine amestecând o linguriţă cremă obţinută cu
3-5 picături din uleiul volatil ales. (Ulei de mentă, de cimbru, de ienupăr)
30. Pentru LOVITURI şi ENTORSE, se prepară o pastă amestecând foarte bine săpun de
casă răzuit fin, miere polifloră şi spirt medicinal. Se freacă bine, până la omogenizare,
apoi se aplică pe locul dureros.
31. PRINDEREA ŞI ÎNTĂRIREA OASELOR după o FRACTURĂ. Se spală coaja de la 50 de
ouă şi se usucă foarte bine, apoi se macină. Praful obţinut se pune într-un borcan şi se
adaugă suc de lămâie, până se acoperă bine (cam 1 deget deasupra prafului), apoi se
lasă la macerat câteva zile. Pasta rezultată se amestecă cu miere. Se ia zilnic câte o
linguriţă înaintea celor 3 mese principale.
32. CALMANT AL DURERILOR DE SPATE: Se amestecă o lingură de miere cu 5 picături de
ulei de ienupăr + 5 picături de ulei de mentă. Se dizolvă amestecul într-un litru apă
fierbinte, cu lichidul obţinut se imbibă imediat o pânză de bumbac, se aşează pe spate şi
se acoperă cu o pătură de lână. Lăsaţi să acţioneze atât cât compresa este caldă. Se
masează apoi spatele cu ulei de măsline în care aţi adăugat câte 3 picături de ulei de
rozmarin şi de pin.
33. BOALĂ DE ŞALE
*Se bea fiertura de rădăcină de cicoare, câte un păhărel mic D şi S.
*Se pune o lespede fierbinte pe şale.
34. GUTA, REUMATISM: se taie în felii 2-3 mere necurăţate de coajă, dar bine spălate.
Se fierb într-un litru de apă timp de 15min, apoi se strecoară. Se beau zilnic 3 căni.
Acest tratament durează cel putin trei săptămâni şi se reia de 3 ori pe an.
35. REUMATISM ARTICULAR:

46
*Frecături cu gaz şi spirt, băi cu floare de fân, oblojeli cu lână nespălată, înmuiată în apă
fierbinte.
*Oblojenîli cu mături de peliniţă neagră, fiartă în apă, cu foi de nuc fierte, cu coajă de
dafin fiartă în rachiu de izmă.
*Băi cu boz şi tărâţe de grâu.
36. ANTIINFLAMATOR - ceai de cerenţel: se fierb două linguriţe de rădăcină uscată şi
mărunţită în 250 ml apă timp de 10-15min, la foc domol. Se acoperă vasul pentru câteva
minute pentru infuzare, apoi se strecoară. Se beau câte 2 cani pe zi. O cură durează 7
zile.
37. REUMATISMUL - băi curative cu muguri de plop. Se pun 20 g muguri la 1 litru de
apă. Această infuzie se adaugă la apa din cadă a cărei temperatură nu depăşeşte 37
grade Celsius. Se fac cure de câte 20 de băi, cu pauză de 1 zi după fiecare săptămână.
38. BURSITĂ - ceai de coajă de soc. Se prepară din 4 linguri de plantă uscată la 500 ml
apă. Se fierbe amestecul 15 min la foc mic, se strecoară. Se consumă cantitatea pe
parcursul unei zile, cu inghiţituri mici (se ţine 7 zile). Extern: macerat de castane => se
pun 1 lună la macerat într-un litru de gaz lampant 20 castane sălbatice, se agită de 2-3
ori pe zi şi se strecoară.
39. TINCTURĂ ANTIREUMATISMALĂ - daţi pe răzătoarea mică rădăcini de tătăneasă.
Puneţi-o într-o sticlă; acoperiţi-o cu alcool de 70 grade şi aşezaţi recipientul la caldură
pentru 2 săptămâni. Tinctura se foloseste nestrecurată, numai în uz extern.
40. REUMATISM:
*Se leagă la încheieturi tărâţe din borş.
*Seminţe de ciumăfaie, se pun în rachiu de drojdie şi se unge locul bolnav.
*Se freacă cu gaz seara înainte de culcare.
*Se fierbe urzică moartă în vin şi se dă bolnavului să bea D,P,S.
*Se pot pune cartofi fierţi şi terciuiţi.
*Se pisează bine rădăcina de păpădie, se prăjeşte în smântână proaspătă, se întinde pe
frunză de brusture şi se pune pe locul cu probleme. Se ţine 24 de ore, apoi repetându-se
de mai multe ori.
*Băi cu fiertură de gălbenele sau dreţe; frecături şi legături cu plante fierte.
41. SPASMOFILIE - Se cern tărâţe de grâu şi se pun într-un vas. Dimineaţa, înainte sau
după masă, se face un amestec din 4 linguriţe de tărâţe la o cană cu lapte dulce sau
iaurt. Adăugaţi miere după gust şi câteva stafide. Consumaţi întreaga cantitate imediat.
Repetaţi şi seara. Cura durează timp de 1 lună şi se poate relua la nevoie.
42. AFECŢIUNILE GLANDEI TIROIDE - adjuvant al tratamentului medicamentos. Se pun
nuci verzi, bune de dulceaţă într-o sticlă. Se toarnă peste ele 1 kg miere. Se acoperă şi se
lasă la macerat 3 săptămâni, la caldură. Se ia câte o lingură pe stomacul gol D.
43.PREVENIŢI CRIZELE DE GUTĂ:
*Evitaţi: carne roşie (porc, viţel, miel, vanat), viscere (inimă, ficat, rinichi, creier, limbă),
fructe de mare, alcool (bere, vin), peşte gras (sardină,hering, anşoa)
*Băi locale: o dată pe săptămână faceţi băi locale calde cu infuzie de baie de ovăz, coada
calului sau urzici (fierbeţi un pumn de plante la 1 litru de apă)
*Beţi multă apă evitaţi stresul, infecţiile şi traumele.

47
44. ARTRITA - se pun 8 stafide aurii cu 30 ml gin. Se lasă la macerat peste noapte cam 8
ore, nu mai mult. Se strecoară şi se consumă câte 1 stafidă la fiecare oră. După numai o
oră, se observă primele efecte. Tratamentul se poate repeta la nevoie.
45. DURERI REUMATICE - Băi cu lujeri de roşii: decoctul se prepară din 400 g lujeri şi
frunze la 5 litri apă. Se fierb într-o oală mare 30 min., apa se strecoară în apa de baie. Se
stă în acest amestec jumătate de oră. Se repetă zilnic 21 de zile. După 4 luni pauză, se
poate relua. Efectul este garantat.
46. SCIATICA - cataplasmă cu terci de ovăz: se macină 2 pumni seminţe de ovăz în piuă,
până ajung ca o făină. Se amestecă cu puţină apă şi se lasă să fiarbă la foc mic să nu se
prindă, până se îngroaşă. Se adaugă o linguriţă oţet de mere cu miere (de la plafar).
Când s-a mai răcit se intinde pe şale. Se acoperă apoi cu un prosop grosuţ şi se menţine
15-20min.
47. OSTEOPOROZA - se dau prin maşină 10 nuci verzi înainte să se înăarească coaja
lemnoasă. Se amestecă piureul obţinut cu o rădăcină de ţelină dată pe răzătoarea mică
şi se pune la macerat cu o cantitate egală de miere, pentru 3 săptămâni, la 18-20 de
grade Celsius. Se agită zilnic pentru omogenizare. Luaţi 3 linguriţe pe zi.
48. DURERI ARTRITICE se amestecă 3 linguri de tărâţe (rămase de la măcinatul grâului)
cu puţin oţet. Se fierb puţin şi după ce s-au răcit se umple cu ele un săculeţ de in. Se
pune pe locul afectat şi se menţine până dimineaţa. Se repetă la nevoie mai multe seri.
49. REUMATISM:
*Decoct din coajă de salcie: 100 g coajă la 2 litri apă, care după o fierbere de 100 de
grade şi filtrare, se toarnă în apa de baie, peste care se adaugă (nu obligatoriu) şi 1 kg
sare grunjoasă.
*Unguent din spânz, adica BOICIL FORTE - frecţie pe zonele dureroase.
*Amestec de coajă de salcie, castan sălbatic, creţuşcă, şi mentă - ceai balneologic
antireumatic comercializat de Societatea Plafar.
50. NEVRALGII SI REUMATISM - uz extern - macerare a 20-50 g plantă (ardei roşu) în
500 ml alcool de 60 de grade. După o săptămână se strecoară şi se aplică sub formă de
masaj pe locurile dureroase.
51. GUTA - aplicarea pe zona afectată un strat de grăsime de găină nu prea gros şi se
acoperă cu 1-2 frunze de varză. Se banadajează bine, se repetă o dată la 6-8 ore.
52. REUMATISM ŞI GUTĂ - frunze, seminţe şi scoarţă de frasin. Se iau 15-30 de grame
frunze de frasin, se pun la 1 litru apă şi se fierb.
53. REUMATISM ARTICULAR - băi cu fiertură din ramuri tinere de brad. Puneţi la fiert 3-
4 mâini cu vârf de cetini în 5 litri apă si lăsaţi să se clocotească pentru 5 minute. Filtraţi
şi adăugaţi ceaiul fierbinte la apa din cadă.
*cura de 1-2 săptămâni cu sirop de brad: consumaţi zilnic până la 2 litri de sirop diluat în
apă.
54. CURA CU TĂRÂŢE DE GRÂU - proaspat consumată, e bogată în vitamina A,B,D,E şi PP
şi minerale. Se administrează zilnic cel putin 3 linguri de tărâţe amestecate cu apă şi
miere. Se pot adăoga şi în preparatele culinare, ca şi în făina folosită pentru gătit.
55. DIABET ZAHARAT - *Infuzia de afin: ceai din o lingură frunze la o cană cu apă
clocotită (250ml). Se beau 2 căni pe zi îndulcite cu zaharină, în cură de 40 de zile, cu
pauză de două zile între cure.

48
*Infuzie de anghinare: se toarnă peste o linguriţă de frunze mărunţite o cană cu apă
clocotită (250ml). Se lasă la infuzat în vasul acoperit 10 min, apoi strecurat. Se bea 2-3
căni pe zi, în cure de 20-30 de zile, cu pauze egale cu durata curei.

GUTA

55. ARTRITĂ - sirop - 50 g usturoi cură ţat de coajă se fierb în 200 ml apă câ teva
minute. După ră cire, se strecoară şi se îndulceşte cu 50 g de zahă r. Se iau 2-3 linguri
zilnic, în cure de lungă durată .
56. GUTĂ, REUMATISM – să mănâ nce fragi
57. DURERI REUMATICE - tinctură de ventrilică : 2 mâ ini pline de plantă înflorită şi
tă iată mă runt, se pun într-un l de rachiu de secară , de 38-40°. Se lasă 2 să ptă mani la
soare, se strecoară si se pune în sticle de culoare închisă .
Se foloseşte extern ca frecţie, iar intern se iau de 3 ori/zi câ te 15 pică turi dizolvate
în puţină apă sau ceai.
• ulei de cimbru - se pune într-o sticlă cu gâ tul mai larg (vegetala întreagă ) şi se
toarnă peste el ulei de mă sline a.î. să depă şească nivelul plantei cu 2 degete. Se
lasă la macerat 2 să ptă mâ ni, într-un loc mai că lduros. După filtrare se foloseşte
pentru masarea zonei dureroase.
58. TIROIDII
• decoct de ghimpe: o linguriţă plantă mă runţită la 200 ml apă rece. Fierbeţi
amestecul 10 minute la foc domol, acoperiţi şi lă saţi la ră cit 15 minute. Strecuraţi,
beţi 2 că ni/zi, D şi S; pe stomacul gol, cu 30 minute înainte de a mâ nca, timp de 6
luni, apoi consumaţi o cană de ceai/zi D.
• ulei de levă nţică şi rozmarin. Amestecaţi uleiul de levă nţică şi ulei de rozmarin
în pă rţi egale şi luaţi câ te 10-20 pică turi în 2-3 reprize, dizolvate în puţină apă caldă ,
cu 20-30 minute înaintea meselor principale.
• infuzie de dropiţei- turnaţi o cană de apă clocotită peste o linguriţă pulbere de
plantă (flori şi frunze). Lă saţi planta la infuzat timp de 10-15 minute, după care
strecuraţi. Beţi 1-2 că ni de ceai/zi , cu jumă tate de oră înainte de masă .
59. REUMATISM - cimbrişorul. O cură de 20 de bă i; durata unei bă i durează 15
minute, înainte de culcare se pun 100 g plantă la 1 l de apă clocotită şi se pune în apa
de baie.

VARICE

1. Invingeţi varicele - ulei de masaj tonifiant şi calmant. - 3 pică turi de ulei esenţial
de chiparos; 2 de santal şi o lingură de mentă la 5 linguriţe ulei de migdale dulci sau
loţiune de gă lbenele. (eliminaţi uleiul de chiparos dacă sunteţi în primele 20
să ptă mâ ni de sarcină )
Dimineaţa şi seara, ridicaţi picioarele şi întindeţi mixtura pe vene, de jos în sus. Pe
langă aromaterapie sunt bune şi curele de piersici (fructe proaspete şi coapte)
2. Previne celulita - 1 lingurită frunze uscate de hanamelis la o ceaşcă de apă rece.
Lă saţi-o să fiarbă , infuzaţi 10 minute, strecuraţi. Beti 2-3 ceşti/zi, între mese şi cu o

49
oră înainte de culcare, în cure de 3 să ptă mâ ni. (afecţiuni circulatorii, efect
descongestronant venos).
3. HEMOROIZI - se amestecă în pă rţi egale suc din tuberculii cruzi de cartofi şi suc
de morcovi. Se adaugă puţină zeamă de lă mâ ie şi se bea ½ pahar de 2 ori /zi. Cura
durează 1 lună şi se poate repeta după 1 să ptă mâ nă de pauză .
4. DESCONGESTIONANT pentru picioare umflate şi dureroase – sarea: la baie,
puneţi 2 pumni de sare grunjoasă intr-un lighean cu apă caldă . Staţi cu picioarele în
apă 10 minute, repetaţi în fiecare seară , înainte de culcare.
5. EDEME LA PICIOARE - bă i cu oţet de mere, 10 linguri în 3 l de apă de 35-37° C. Se
ţin picioarele în lighean 15 minute după care, fă ră să vă stergeţi staţi la orizontală cu
membrele mai ridicate faţă de restul corpului, ½ oră .
6. Prevenirea VERGETURILOR - aplicare de ulei de mă sline sau de migdale pe
pâ ntec, şolduri, sâ ni.
7. TONICITATEA PICIOARELOR - baie de apă la temperatura camerei în care s-a
adă ugat infuzie din rozmarin şi levă nţică .
8. Împotriva VARICELOR - 175 ceapă roşie + 50 g miere din flori de munte. Ceapa
cură ţată , spă lată şi zdrobită se stoarce. Peste 100 ml suc limpede de ceapă se toarnă
mierea. Se amestecă bine şi se pune la frigider.
Acest amestec se ia într-o anumită zi a să ptă mâ nii, la alegere, câ te ⅓ din cantitate
înaintea fiecă rei mese.
Se adminstrează din nou după exact 7 zile. După 1 luna tratament se face pauză tot
o lună . Se reia cura ori de câ te ori este nevoie, pâ nă ce varicele se retrag.
(preparatul nu trebuie pă strat mai mult de o să ptă mâ nă )
9. Ceai combinat împotriva CELULITEI. Se face un amestec dintr-o linguriţă de
pulbere de pă pă die, o linguriţă de frunze uscate de mesteacă n, o linguriţă de flori de
soc, o linguriţă de arisin şi se pune în 300 ml apă . Fierbeţi ceaiul 10-15 minute, apoi
stingeţi focul şi lă saţi vasul acoperit 15 minute. Strecuraţi şi beţi 2-3 că ni/zi timp de
o lună . Cura se poate relua după o pauză de 7-10 zile.
10. Preparat de acţiune tonică asupra pereţilor venelor şi pt. protecţia capilarelor
HEMOROIZI, VARICE
Se amestecă 500 mg frunze de viţă , proaspete sau uscate, mă runţite cu 500 ml
votcă tare sau pă lincă . Se lasă pt extracţie 7 zile, 10 zile dacă alcoolul nu este aşa
tare, timp în care se agită des, apoi se strecoară printr-un tifon steril. Se iau zilnic 2
linguriţe de preparat, timp îndelungat.
11. HEMOROIZI: ceai - se pun împreună 10 g coada-soricelului (pă rţi aeriene), 5 g
coajă cruşin, 5 g ră dă cină de pă pă die, 5 g frunze de nuc, 10 g sună toare (pă rţi
aeriene), 5 g flori de muşeţel. Lă saţi să fiarbă 10 minute, o lingură de amestec în 250
ml de apă , apoi strecuraţi. Beţi 2-3 că ni zilnic.
12. BĂI DE PICIOARE - baie de flori de fâ n- se opă resc 3-5 pumni de flori de fâ n cu
apă fierbinte, se acoperă vasul şi se lasă amestecul să se ră cească pâ nă la 25-26° C.
Apoi se ţin picioarele în această infuzie timp de câ teva minute şi după ce se scot, se
aplică pe ele câ teva câ rpe înmuiate în infuzie, lă sâ ndu-se o ½ de oră .
13. HEMOROIZI - zdrobiţi o că pă ţâ nă de usturoi cu coajă cu tot într-o piuliţă .
Fierbeţi 2-3 litri de apă . Puneţi apa întru-un lighean care să încapă în capacul WC -
ului şi adă ugaţi usturoiul pisat. După igienizarea locală asezaţi-vă peste ligheanul cu
apă fierbinte, astfel apa să nu atingă sezutul şi înveliţi-vă de jur imprejur cu un

50
cearşaf. Veti face o baie de abur 5 -10 minute sau atâ t câ t puteţi suporta că ldura.
Apoi ungeţi anusul atâ t în interior câ t şi în exterior cu alifie de gă lbenele şi staţi un
timp la că ldură în pat.
14. VARICELE - se estompează cu argilă – e nevoie de o pungă de argilă medicală
(la plafar) care se varsă într-un vas cu gura largă şi se acoperă cu apă . Apoi se
amestecă pâ nă la obţinerea unei paste omogene, moi, care se pune pe zona cu
probleme. Stratul de argilă să nu depă şească 1,5 cm grosime. E indicat să acopere
bine zona vizată iar, piciorul în acel loc se bandajează cu o faşă de pâ nză . Se ţine o
oră pe gambă apoi se spală aplicâ nd alta peste câ teva ore. Dacă apare senzaţia de
durere, frig se va îndepă rta imediat. Deasemenea, dacă argila se usucă trebuie
aplicată rapid altă cataplasmă , iar ră mă şiţele uscate se vor cură ţa cu apă că lduţă .
! Pentru potenţarea efectului argilei este indicat şi un tratament care să conţină suc
de lă mâ ie şi o alimentaţie bogată în legume şi fructe.
15. TONIC VENOS - se pun pe foc 4,5 l vin roşu. Se ia spuma şi se adaugă 9 linguri
de albă strele 8 de ţintaură , 7 de ghimpe, 8 de sulfină , 4 de splinuţă , o lingură de
pelin, 4 de salvie, 2 de anghinare, 4 de coacă ze negre, 4 de pă ducel, 4 de talpa gâ ştei
şi de pă tlagină , 4 de maghiran, 4 de sovâ rf, 4 de frunze de piersic, 2 frunze de aloe
mă runţite, 2 linguri de unguraş. Se fierb în vin şi după ce se ră coreşte se adaugă
200g miere, se iau câ te 50 ml de 3 ori/zi.
16. HEMOROIZI - coroniţă (curcubeul) este o plantă inrudită cu neghina. Se iau 8-
10 ramuri inflorite de coroniţă se usucă la soare, câ teva zile, apoi se macină , pâ nă se
obţine o pulbere. Aceasta se presară într-o oală cu 5 l apă si se lasă să fiarbă 10
minute, pâ nă dă în clocot. Cu decoctul se fac bă i de şezut, la o temperatură
suportabilă .
-dacă sunt hemoroizi interni-se administrează sub formă de clisme.
17. HEMOROIZI - decoct de pă tlă gele vinete - aveţi nevoie de cozi uscate şi bine
mă runţite. Se fierb 3 cozi în 300 ml apă într-un vas emailat, eventual gradat acoperit
cu capacul. Câ nd cantitatea de lichid a scă zut la 250 ml, se ia de pe foc. Se lasă la ră cit
15 minute apoi se strecoară . Se bea întreaga cantitate cu înghiţituri mici, fă ră a se
îndulci.
18. INSUFICIENŢĂ CIRCULATORIE - se pun la ½ pahar suc de ceapă roşie, 3
linguri de miere şi se amestecă bine. Se consumă întreaga cantitate pe parcursul
unei zile. Are si efect diuretic.
19. CELULITA - este nevoie de 30 ml suc proaspă t de struguri, 25 g unt si 12 g ceară
de albine galbenă . Se fierbe totul într-un vas emailat, pâ nă câ nd capă tă consistenţa
unei alifii. Se toarnă preparatul în cutiuţe de plastic curate şi se lasă la ră cit. Se ung
zonele afectate cu un strat gros de pomadă , acoperind cu faşe de folie din plastic
care se menţine pâ nă dimineaţă . Se repetă tratamentul zilnic.
20. HEMOROIZI - se iau pă tlă gelele vinete, se taie de-a curmezişul ca nişte roţi mici
şi se opă resc apoi cu apă cu care s-au opă rit pă tlă gelele. Se spală câ t e că lduţă la
şezut, iar pă tlă gelele se pun pe hemoroizi (trâ nji)
* se ia usturoi mult, se pisează şi se amestecă bine cu sare, se pune într-o câ rpă apoi
se leagă la şezut
* se fierb foi de stejar şi cu zeama se spală la şezut iar foile se pun pe trâ nji.
* se fierb înă buşit urzica împreună cu pelin, apoi zeama se bea.

51
21. VÂNĂTĂI (ECHIMOZE; CONTUZII) - se ung cu afilie: untdelemn, ceară albă , praf
de tă mâ ie, 2 gă lbenuşuri de ou, toate amestecate la o că ldură potrivită sau câ rpe cu
ţuică rece.
22. REGLAREA CIRCULAŢIEI SÂNGELUI LA NIVELUL PICIOARELOR - baia de
muştar alb. Se pun într-un să culeţ de tifon (mai des) 100-200g seminţe de muştar
alb, introduceţi, să culeţul într-un lighean cu apă caldă (37ºC) pentru 5 min staţi cu
tă lpile în apă 15-20 minute.
22. PICIOARE OBOSITE - decoct de ferigă , fierbeţi un rizom proaspă t dat pe
ră ză toare într-un l oţet alimentar. Strecuraţi printr-o sită deasă iar piureul obţinut
lasaţi-l să se ră cească . Puneţi-l apoi intre două bucă ţi de pâ nză curată şi aplicaţi
cataplasma pe picioare.
24. DEGERĂTURI - remediu din ardei iute. Amestecaţi cu o linguriţă de ardei tocat
mă runt cu o linguriţă sare 250 ml alcool si 1 l oţet de vin. Lă saţi vasul acoperit 8-10
zile agitâ nd zilnic cu o linguriţă de lemn. Apoi strecuraţi. Masaţi zonele afectate de
degeră turi.
25. VARICE SI HEMOROIZI - la 250ml apă caldă adă ugaţi esenţă de lă mâ ie şi o
lingură de smâ ntâ nă . Amestecaţi bine. Imbibaţi bucă ţele de pâ nză şi aplicaţi pe zona
cu probleme. Lă saţi cataplasmele să actioneze 15 minute timp în care ţineţi
picioarele mai sus decâ t restul corpului. Repetaţi zilnic pâ nă la dispariţia
inflamaţiilor.
26. DEGERĂTURI - fierbeţi o oră în 3l de apă o ţelină mare cu frunze cu tot şi cam
250 grame ră dă cină la 1l de apă -ţelina trebiue tă iată bucă ţi. Strecuraţi apoi lă saţi să
se ră cească pâ nă câ nd temperatura va deveni suportabilă pentru o baie câ t mai
caldă a locului vă tă mat, timp de 10-15 minute. Baia se poate repeta reîncă lzind
decoctul de 3 ori pe zi. Stergeţi-vă bine cu blâ ndeţe si staţi la caldură .
27. PROBLEME CIRCULATORII – în cadă un să culeţ plin cu alge prospete sau
uscate (500 g) şi apă fierbinte. După ce s-a mai ră cit puţin, intraţi cu tot corpul în ea.
Masaţi-vă tot corpul cu să culeţul cu alge, pornind de la extremită ţi - inima. Faceţi 2-3
bă i să ptă mâ nal a câ te 15-20 minute fiecare. Cura ţine 2 luni şi se repetă după o lună
pauză .
28. RELAXAREA ŞI HIDRATAREA PICIOARELOR - faceţi zilnic o baie cu infuzie de
mentă sau cu apă în care adugaţi câ teva felii de lă mâ ie.
* masaţi cu: amestec de 2 linguri miere şi 200 ml lapte cald; Clă tiţi cu infuzie de
muşeţel
* cremă : miez de banană coaptă , zdrobită , amestecat cu 2 linguriţe de smâ ntâ nă .
După aplicare clă tiţi cu apă caldă .
29. DEGERĂTURI – o linguriţă ardei iute, o linguriţă de sare, 250 ml alcool şi 1 l de
oţet de vin. Se macerează timp de 8 zile, agitâ ndu-se zilnic. Apoi se strecoară şi cu
soluţia obtinuţă se fac frecţii direct pe zonele afectate.
* bă i cu ţelină : se fierb 45 minute un pumn de ţelină (ră dă cină şi frunze tocate
mă runt) la 1 l apă . Faceţi bă i calde ale zonei degradate cu acest preparat de 3 ori/zi,
timp de 3-5 zile.
* muguri de brad ( 50 g la 1 l apă ) sau coajă de stejar-decoct 10 minute din 50 g
pulbere de coajă la 1l apă .
30. ARTERITĂ OBLITERANTĂ - se amestecă 10 g suc de aloe, 5g ră sină de brad, 10
g flori de salcâ m, 2g sofran, 10 g foi de dafin, 10 g genţiană , 10 g angelică , 10 g frunze

52
de frasin, 4 g fenicul, 5 g ră dă cină de scaiete, 10 g boabe pisate de ienupă r. Se toarnă
peste ele 750 ml votca de secară sau alcool de 38º. Se aşează lâ ngă o sursă de
că ldură şi se lasă 2 să ptă mâ ni agitâ nd zilnic. Se strecoară şi se ia câ te o linguriţă cu
15-20 minute înainte de mese.

INFECŢII / FLEGMOANE

1. În caz de infectii sau flegmoane, se taie 2 felii de lă mâ ie subţiri şi se ţin în alcool

timp de 5-10 minute! Se pun apoi pe locul infectat si se pansează . Cand s-a uscat, se
pun alte felii de lă mâ ie şi se schimbă faşa. Se repetă această operaţiune pâ nă la
vindecarea completă .
2. BUBA
- se pune la buba o prună afumată cu ţipirig si se lasă acolo pâ nă coace sau se pun
stafide cu ţipirig.
- se pune şi frunză crudă de cicoare sau prună uscată .
- de buba cea rea se fierb înfundat ulcica acoperită cu un capac de pă mâ nt, câ teva
roscore cu smochine la un loc, zeama o bea bolnavul iar smochinele se pun la bubă .
- se fierbe fasole fă ră sare, se bate bine cu lingura, apoi pusă între câ rpe de in, se dă
bolnavului s-o puie la bubă , ca obojeală .
- se pune ulei de floarea-soarelui fript cu ceapă şi ceară albine
- fiertură de slă bă nog ori de pă trunjel fiert în lapte dulce alină durerea de orice bubă
- după ce sparge se pune frunza de calomfir.
3. BUBA REA
Este roşie şi are în vâ rf o să mâ nţă albă .
- ca să spargă repede se leagă mă mă ligă caldă cu zahă r
- ca să dea înapoi se leagă o smochină mare si galbenă pisată ori usturoi pisat cu sare
ori prună uscată
4. URCIORUL (ORGELET)
Luaţi imediat ce aţi vă zut că apare un că ţel de usturoi cură ţat şi tă iat pe jumă tate şi
frecaţi cu crustura zona afectată de mai multe ori pe zi. Pot aparea usturimi.
5. FURUNCULOZĂ
Se taie dintr-un fruct de lă mâ ie proaspă t, să nă tos, o felie mai groasă , rotundă peste
care se adaugă o linguriţă de smâ ntă nă . Se asează pe zona afectată apoi se
bandajează . Se schimbă din câ nd în câ nd pâ nă va fi tras tot puroiul. Apoi se spală
locul cu ceai de gă lbenele foarte concentrat.
6. ACNEEA- cataplasme cu iaurt
De 2 ori pe să ptă mâ nă , după o prealabilă spă lare pe faţă se întind pe piele 2 linguri
de iaurt. Se lasă să acţioneze 20 minute, pâ nă ce masca începe să se usuce apoi se
indepă rtează cu lapte rece, iar la final cu apă .
7. HERPESUL
Se pun 4 linguri ră dă cini mă runţite de brusture într-un vas cu 300 ml apă clocotită .
Se lasă vasul acoperit 15 minute pâ nă se mai ră coreşte. Se pun apoi comprese mici
înmuiate pe bubiţe.
8. UNGHIA ÎNCARNATĂ

53
 Se imbracă degetul într-o bucată de iarbă ( degetul de mă nuşă ) îmbibată în ulei de
in sau floarea-soarelui. Se va pă stra mai multa vreme schimbâ nd pansamentul la
fiecare 5 zile.
9. NEGII
Se freacă repetat, timp de mai multe zile excrescenţa cu o felie de cartof proaspă t, cu
partea interioară a unei coji de banană sau cu un că ţel de usturoi zdrobit, într-o să pt.
sau 2 problemele se vor rezolva
- se aplică direct pe excrescenţă un pansament înmuiat în albuş de ou, care se
menţine de seara pâ nă dimineaţa ( 3 să ptă mâ ni)
10. BUBE DULCI ( ECZEMA)- rohiile
- aluat fă cut din fasole arsă , unsori fă cute din piatra vâ nă tă arsă în foc şi amestecată
(câ nd e praf) cu grostior (caimac, smâ ntâ na laptelui dulce nefiert)
- drojdie de cafea, sau se ung cu spuză de pe că rbune sau se spală cu floare de
muşeţel.
- se ung cu ghindă de gâ rneaţă arsă cu apă ori nucă pisată şi amestecată cu
undelemn ori cu unt nesă rat.
- alifie fă cută din unt alb, ceară albă şi tă mâ ie albă , toate amestecate la că ldură
potrivită .
- se ung cu smâ ntâ nă dulce.
11. ECZEME- se fierb in 3 l apă , 1 kg ră dă cini de iarbă mare, 1 kg miere pâ nă scade
amestecul la 1 kg, apoi se strecoară şi din produs se face alifie cu care se unge pielea
capului ( dupa ce s-a spă lat cu fiertură de iarbă mare)
12. ACNEEA
- acoperiţi zona inflamată cu puţină pastă de dinţi
- infuzie – se face dintr-o linguriţă de plantă uscată si marunţită (sau pulbere de
plantă ) de trei-fraţi- pă taţi peste care toarna 1 cană apă clocotită . Se lasă vasul
acoperit 15-20 minute după care se strecoară . Se beau 3 că ni/ zi
- decoct de fasole – 3 linguri de teci de fasole uscate si mă runţite la 750 ml apă . Se
fierb 29 minute, se acoperă , se lasă la ră cit, apoi se strecoară . Intreaga cantitate se
bea indulcită în cursul unei zile, în 3 reprize.
- infuzie de frasin – 1 linguriţă ½ de frunze mă runţită sau flori la 300 ml apă
clocotită . Se lasă ceaiul acoperit 15 minute apoi se strecoară . Se bea fracţionat în
cursul unei zile după mesele principale.
13. TRICHOMONAS - tictură de gă lbenele – 20 g plantă ( flori, frunze, tulpini)
mă runţite la 100 ml alcool de 70º C, apoi se strecoară storcâ nd bine plantele. Se
dizolvă 10 ml tinctură în 100 ml apă fiartă şi ră cita şi se fac bă i vaginale, cu
irigatorul seara şi dimineaţa.
14. STOP ABCESULUI DENTAR- ceai – 1 lingură de flori de coada-şoricelului la o
cană de apă clocotită . Se lasă vasul acoperit 15 minute apoi se strecoară . Se ţine
infuzia rece sau calduţă în gură 2-3 minute, apoi se scuipă . Se repetă din oră în oră
pâ nă ce abcesul dispare.
15. ACNEEA - interzis gră simi animale- brâ nzeturi fermentate, mezeluri, sosuri,
vâ natul, vinetele, ciocolată , dulciurile şi bă uturile alcoolice
- permis- fructe şi legume, pâ ine integrală , carne slaba şi brâ nzeturi degresate. Suc
de varză (1 pahar/zi – 3 să ptă mâ ni) spanacul fiert sau crud ( 200-300 g zilnic),

54
struguri ( în cure de 3 să ptă mâ ni, câ te 700 g zilnic), câ teva linguriţe de polen şi 2-3
linguri de drojdie/zi.
16. NEGI- ulei de arbore de ceai, de lă mâ ie, chiparos sau levă nţică (de la magazinul
cu produse naturiste). Se aplică direct de 2-3 ori/zi.
17. BUBĂ REA ( PASTULA MALIGNA/DALAC)
- se amestecă la un loc usturoi, iarbă de puşcă şi pucioasă şi apoi se pune pe o foaie
de viţă /de alun şi se pune pe bubă .
- dacă e pe deget să se bage repede de 3 ori într-o cadă cu apă clocotită .
- se pisează urzici + 9 boabe grâ u, o prună neagră si câ teva pâ nze de paianjen şi se
leagă pe rană .
18. VERGETURI
- cataplasme cu frunze de iederă , adunaţi frunze de iederă , zdrobiţi-le cu o sticlă şi
puneţi-le la fiert pt 2 minute. Împachetaţi-le într-o pâ nză şi aplicaţi-le pe zonele cu
vergeturi.
- infuzie de limba-mielului. Se pune o linguriţă flori la o ceaşcă de apă clocotită şi se
lasă 5 minute, se bea câ te o cească de 3 ori/zi.
- decoct de limba-mielului- 4 linguri de plantă la ½ l apă . Se fierb 5 minute, apoi se
strecoară , se fac aplicaţii, apoi masaje pe zonele cu probleme.
- comprese cu decoct de creţisoară - ceai din 100g creţisoară la 1l apă . Se lasă la fiert
5 minute, după care se infuzează încă 10 minute. Aplicaţi comprese cu acest ceai pe
zonele afectate.
19. GINGIVITA
- se pun împreună 20 g frunze de nalbă mare, 20 g ră dă cină de tă tă neasă , 20 g flori
de levă nţică si 40 g ră dă cină de cerenţel. (curate şi bine mă runţite). Se prepară o
înfuzie din 1 lingură amestec de plantă la 1 cană cu apă clocotită , cu care se face
gargară şi spă lă turi locale. Efectul este rapid.
20. DEGERATURI - se leagă foi de varză (murată ) pe partea degerată sau se bagă
picioarele în zeamă de varză . Ră nile provocate de degeră turi se acoperă cu foi de
varză acră unse cu unt.
- se amestecă 1 parte zeamă de varză şi 2 pă rţi ulei de in pâ nă se omogenizează apoi
se unge o bucată de pâ nză şi se pune pe locul bolnav, spă laţi cu apă caldă schimbâ nd
de 2 ori/zi.
- se unge cu unt de naft de 3 ori/zi
- se leagă sau se face baie câ t mai fierbite cu sare neagră arsă din foc şi stinsă cu apă
fierbinte.
21. DURERI PROVOCATE DE MONTURI - se ia o foaie de varză crudă (albă, coaptă), se
strivesc nervurile şi se leagă cu un pansament peste excrescenţe. Se pot pune şi 2 una
peste alta.
22. FURUNCULOZĂ - cataplasmă de ceai chinezesc - se pun într-un săculeţ de tifon
câteva linguri de ceai. Introduceţi apoi săculeţul într-o cană cu apă fierbinte, lăsaţi 1,2
minute, apoi scoateţi şi aşteptaţi să se răcească puţin, când e călduţ, aplicaţi pe zona
afectată şi menţineţi 30 de minute. Repetaţi de 2 ori /zi până la vindecare.
23. ECZEME- se face un amestec în părţi egale (cam câte 2 linguri de coada-calului,
potbal, frunze de urzică, trei-fraţi-pătaţi şi cimbru). Se pun într-un săculeţ de tifon, care
se lasă la înmuiat 1 oră în 100-150 ml apă rece, până ce planta se îmbibă bine. Se face

55
 apoi un decoct, fierbându-se plantele 5 minute în 2 litri de apă. După 10 min, ceaiul se
toarnă în apa de baie se fac cure de 18-21 băi, câte 1 la 2 zile.
24. PECINGINE (ECZEME)
-Se ia mămăliga de pe făcăleţ şi se lipeşte peste pecingine, se unge cu untură de caltaboş
fiert. Se pun câteva boabe de grâu pe un fier înroşit în foc şi se apasă asupra lor cu vătrai
fierbinte, iar cu arsura ce rămâne din ele se unge la pecingine.
-Se unge cu usturoi pisat, amestecat cu iarbă de puşcă şi miere.
-Bolnavul se unge la pecingine cu lapte curs din frântura (ruperea) ierbii laptelui câinelui
-Se pune pe locul bolnav măslină fără sâmbure, coaptă în spuză
-Se unge pecinginea cu must din coajă de nucă verde
-Persoanele cu pecingine, spală mai întâi cu zeamă călduţă de rostopască şi pisând-o
bine, o pun pe pecingine.
25. ECZEME – aplicaţii locale cu un macerat din frunze de nuc. Se lasă 15 g frunze de nuc
mărunţite să se macereze timp de o săptămână în 100 ml de ulei. Apoi, amestecul se
ţine 3 ore la foc foarte mic, pe baia de apă. Se adaugă apoi 15g ceară de albine, se mai
lasă încă ½ oră, apoi se ia de pe aragaz şi se omogenizează.
26. PANARIŢIU: se amestecă într-un vas, până la omogenizare, câte o linguriţă săpun de
casă, făină de grâu, ulei, miere polifloră, un gălbenuş proaspăt. Se întinde puţină pastă
peste un pansament şi se aplică pe deget. Se lasă de seara până dimineaţa, când se dă
cu rivanol.
27CELULITĂ: vin de pere, tăiaţi rondele 500 g pere albe şi le puneţi într-un litru vin alb
care fierbe. Lăsaţi pe foc până volumul scade le ½. După răcire, filtraţi. Beţi în fiecare zi
câte 25 ml de vin de pere, dimineaţa, pe stomacul gol.
28. NEGI:
 Se leagă un fir de păr din cap, se ţine 3 zile şi negul cade.
 Stinge negul cu apă tare.
 Se unge cu lapte de ceapă ori cu zeamă de lămâie şi saramură.
 Se freacă negii uzi cu o ramură de măceş înfierbântată în foc.
29. URTICARIA: decoct de iarbă mare – puneţi 3 linguri de rădăcini mărunţite de iarbă-
mare într-o cană cu apă rece. Fierbeţi pe foc moale timp de 10 minute, apoi strecuraţi.
Luaţi câte 4 linguri din acest ceai zilnic. (Util în tratarea alergiilor manifestate prin
urticarii).
30 PANARIŢIU
 Se leagă la deget ceapă albă, coaptă, amestecată cu tămâie pisată, busuioc şi
frunză de calomfir.
 Se leagă la deget turtă (pâine) înmuiată în untdelemn.
 Se ung frunze de nalbă cu stuchit şi se pune la degetul bolnav.
 Se bagă degetul bolnav într-un castravete murat şi se ţine aşa o noapte întreagă.

56
  Cu un fir de aţă de lână sau cânepă, băgată într-un ac de cusut se va străpunge
băşica, lăsând aţa acolo.
31. Scăpaţi de LIPOMI- se pune pe zona afectată, sub un leucoplast, o bucată de tablă
de cupru, mai mare puţin dacât lipomul, după ce a fost ţinută puţin în sare grunjoasă.
Peste tablă se mai pun şi comprese cu sare. Sau se mai pot unge de 3 ori/zi cu miere,
ulei de ricin
32. PANARIŢIU: se pune răşină de brad, se mai pun frunze de calomfir.
33. FLEGMOANE
 Se face o legătură deasupra umflăturii, pentru nu o lăsa să crească.
 Se fac oblojeli cu tărâţe de grâu fierte.
 Se leagă rădăcină de gotian pisată.
 Se face scăldătoare de pălămidă seacă.
34. ECZEME: brusture- 2 linguri rădăcină la o cană cu apă clocotită. După răcire, am
înmuiat comprese în acest ceai şi le-am aplicat pe eczeme.
35. NEGI: bucăţele de usturoi aplicate pe el şi fixate cu leucoplast. Se schimbă usturoiul
de câteva ori pe zi şi se repetă tratamentul până dispar.
36. MICOZE: într-un lighean cu apă cât mai caldă, se pune un pumn sare + 1 pahar oţet
de mere. Se ţine piciorul cu probleme până se răceşte apa. Apoi un tampon de vată
îmbibat în oţet de mere se pune pe unghia bolnavă. Se înfăşoară degetul bine şi se
îmbracă piciorul cu şosetă grosuţă. Se repetă tratamentul zilnic.
37. ECZEME- decoct de nuc- 30-40 g frunze de nuc uscate şi mărunţite la 1 litru de apă.
Se fierbe amestecul 10-15 minute, apopi se strecoară. Se poate folosi ceaiul la
temperatura corpului atât în aplicaţii locale, cât şi pentru băi generale (se prepară mai
mult, minim 5 l), adăugând la apa din cadă. Se repetă câteva zile, până la dispariţia
eczemelor.

ARSURI
1.
 La arsură proaspătă se pune lapte acru.
 Se spală partea arsă cu o fiertură de coajă de ulm.
 Se unge cu albuş de ou singur sau cu unt proaspăt, lapte dulce închegat,apă
de var cu untdelemn.
 Se mai un fel de praf din boabe de fasole pestriţă şi boabe de porumb care se
presară pe arsură, după ce a fost spălată cu zeamă de porumb roşu.
 Se mai leagă cu untură rece, mălai cu apă rece ori o felie de mămăligă.
 Se unge cu o alifie din unt cu gălbenuş de ou.
 Arsurile se acoperă iarna cu foi de varză, vara cu brusturi de varză păliţi la foc
sau foi de hrean pălite.
 Se pune frunză de crin ţinută în spirt.

57
  Se pune sare ori chişleag ( lapte covârşit) să nu se beşice. Ca legătură cu
drojdie de bere mai mare leac nu este!!!
2. COMBATEŢI BĂTĂTURILE
 Pentru bătături la picioare să se facă leşie tare de ciocălăi şi să bage picioarele
în ea, cât mai fierbinte şi se vor ţine până se va răci leşia, apoi se va lega locul
cu usturoi pisat şi să-l ţină necontenit până se vor usca.
 La cele dintre degete se poate pune şi lână de oaie că usucă.
 După scoaterea picioarelor din leşie şi tăierea bătăturilor, se pot arde şi cu
piatra iadului, care iarăşi le va secătui. Se va repeta operaţiunea de mai multe
ori.
 Se leagă ceapă coaptă cu oţet.
3. CRĂPĂTURI
 Pentru vindecarea crăpăturilor de pe mâini şi de pe faţă, să te speli cu vin
rece, apoi să ungi crăpăturile cu felie de lămâie de 2-3 ori pe zi.
 Se ung crăpăturile cu seu (grăsime) de oaie, de vită cu ceară ori cu
smântână plămădită cu rădăcini de stevie ori cu strigoaică ori se face cu
fiertură de frunze de mălin.
4. ALIFIE PENTRU ARSURI- se topesc 500 g untură, se adaugă 150 g de boboci de flori de
sunătoare, se lasă pe foc mi cam 15 minute, Apoi se dă deoparte şi se acoperă cu capac
şi se înveleşte într-o pătură groasă, se lasă până a doua zi, când se reîncălzeşte atât cât
să curgă, se strecoară în borcane prevăzute cu capac şi se păstrează la întuneric.
5. CĂLCÂIE CRĂPATE- tinctură de propolis. Se face o baie fierbinte la picioare 15-20
minute, apoi picuraţi soluţia direct pe crăpături. (3-5 zile consecutv).
6. TRANSPIRAŢIA PICIOARELOR – o lingură de bicarbonat de Na la 1 l de apă. (10 zile
consecutiv); se efectuează 1 baie locală în fiecare seară, înainte de culcare.
7. RĂNI- uz extern; amestecaţi 20 ml vin roşu+ 20 ml ulei de măsline; separat bateţi
spumă tare un albuş de ou proaspăt. Se pun împreună toate şi se aplică locurile afectate
de mai multe ori, până la vindecare. (ulcer varicos).
8. CĂLCÂIE CRĂPATE
 Puţină alifie de gălbenele şi o ceapă mijlocie dată pe răzătoarea mică. Se
amestecă bine şi se adaugă 10-12 picături de vit A. Se obţine o cremă hidratantă
cu care se ung călcâiele seara, după baie, apoi se iau şosete de bumbac.
 Se fierbe 1 l apă+ 1 linguriţă seminţe de in, 15 min la foc mic. Când apa s-a mai
răcit, se face o baie călduţă timp de 15-20 minute la picioare. Se şterg uşor
tălpile, apoi se ung călcâiele cu alifie de gălbenele. Se repetă de 2-3 ori, apoi
problema se rezolvă.
9. ABCESE DIN CAVITATEA BUCALĂ- 1 linguriţă cu vârf de drăgaică proaspătă, bine
mărunţită, se opăreşte scurt cu o cană de apă, se strecoară, iar după răcire se clăteşte
gura şi se face gargară, apoi se scuipă. Se folosesc 6-8 căni pe zi.

58
10. MÂINI CRĂPATE- frecaţi cu o spatulă de lemn, într-un vas de porţelan, o lingură de
unt+ 1 linguriţă de suc de lămâie şi 1 cremă nutritivă cu conţinut mare de vitamina A,
până se omogenizează perfect. Se foloseşte seara, înainte de culcare.
11. ESTOMPAŢI CICATRICELE- tinctură obţinută din 200 g ardei iute (tocat şi lăsat la
macerat 7-8 zile în 100 ml alcool de 60 de grade), se tamponează uşor locul afectat, apoi
masaţi pielea cu o alifie pe bază de tătăneasă.
12. RĂNI
 Se rade var de pe perete şi se pune pe ea.
 Se pune frunze de pătlagină sau de sfeclă.
 Se pune frunză curăţată de pieliţă de urechelniţă ori de coada şoricelului.
 Se leagă un amestec de untură cu seu, cu miere şi cu rachiu. Se pun frunze de
potbal sau răşină roşie de brad.
 Se leagă gălbenuş de ou ars.
 Foi de varză sau foi de pătlagină sau untul de pojarniţă, adică untdelemn în care
se pun flori de pojarniţă.
 Se unge cu alifie făcută din ceară, coada şoricelului şi lămâie sau alifie cu piatră
acră pisată şi piatră vânătă pisată cu unt proaspăt sau untdelemn cu apă de var.
 Hemoragia plăgii se opreşte cu pulbere de coada-şoricelului, sare făină de
porumb.
 Se pune frunză şi floare de crin, se spală cu fiertură de pojarniţă.
 Alifie-coada-şoricelului zdrobită şi amestecată cu unsoare.
13. RĂNI: tinctură din flori de arnică- se lasă la macerat pentru 10 zile în 100 ml alcool,
20 g flori. Apoi se strecoară şi şi se fac spălături şi badijonări locale.
14. ÎNGRIJIREA PIELII MÂINILOR: preparaţi un amestec din 10 g amidon, 10 ml apă şi
130 ml glicerină.
15. ARSURI SOLARE- luaţi 2-3 frunze de varză şi îndepărtaţi nervura principală. Striviţi
uşor cu o sticlă şi aplicaţi pe piele, fixându-le bine cu un pansament curat. Repetaţi
procedeul de 3 ori pe zi până la vindecarea arsurilor.
16. MÂINI CRĂPATE-
 Lăsaţi câteva linguriţe de margarină să se topească la bain-marie, iar când e
lichidă, amestecaţi-o cu flori de soc. Lăsaţi să fiarbă la foc foarte mic aproximativ
2 ore. Cât e cald, preparatul se strecoară prin sită, în borcănele mici ce se închid
după răcirea soluţiei. Păstraţi recipientele la frigider. Ungeţi mâinile cu această
cremă.
 Amestecaţi o lingură de miere cu 2 linguri tărâţe de grâu cernute prin sită fină.
Folosiţi crema obţinută de câte ori simţiţi nevoia. Păstraţi-o la rece, într-un
borcan închis ermetic!
 Firbeţi în 500 ml apă 2 buc de ţelină timp de 30 minute. Când soluţia s-a mai răcit
puţin, ajungând la o temperatură suportabilă, introduceţi mâinile în ea şi
menţineţi-le 10 minute.

59
17. UNGHII PERFECTE: infuzie din 20 g frunze urzică peste care se toarnă 1 l apă
clocotită. Se lasă vasul acoperit 5 minute, apoi se strecoară. Se bea câte o ceaşcă de ceai
de 3 ori pe zi
18. ÎNGRIJIREA TĂLPILOR: mai întâi înmuiaţi-vă picioarele într-o baie de ierburi. Faceţi o
infuzie stimulantă de mentă şi rozmarin. Lăsaţi pentru 15 minute o mână de plante
uscate în 2 căni de apă fiartă. Strecuraţi, apoi turnaţi infuzia într-un lighean cu apă
fierbinte în care aţi amestecat ½ cană de praf de copt, care înmoaie pielea. Scufundaţi
pentru 15 minute picioarele, apoi îndepărtaţi calozităţile cu o piatră ponce, apoi masaţi-
vă picioarele, apoi aplicaţi o cremă hidratantă.
19. INSOLAŢIE
 Pentru calmarea durerilor de cap, puneţi-i cataplasme cu cartofi raşi sau frunze
de iederă strivite.
 Aplicaţi pe ceafă comprese reci cu apă în care aţi pus puţin oţet.
 Comprese reci cu infuţie de violete (o linguriţă de petale se lasă 5-10 minute în
300 ml apă fiartă, apoi se dă la frigider) sau chiar frunze proaspete.
20. EFECT CICATRIZANT- tinctura de arnică- 50 g flori care se macerează în 250 ml alcool
de 70 grade, timp de 48 de ore, după care se strecoară şi se păstrează într-o sticlă
închisă la culoare. Se foloseşte diluată, 15-20 picături la 100 ml apă fiartă şi răcită.
21. CALMANT PENTRU ARSURI SOLARE- se obţine din 20 g flori mărunţite de muşeţel şi
2 linguri de alcool de 70 de grade. Se lasă la macerat 3 ore, după care se adaugă 200 ml
ulei de floarea-soarelui. Se fierbe amestecul pe baia de apă 3 ore, amestecând din când
în când. Se lasă să se macereze până la răcire. Se strecoară, presând plantele şi se pune
la păstrat în sticle de culoare închisă şi cu dop. Se tamponează cu tinctură zonele arse.
22. TINCTURĂ PENTRU DEZINFECŢIA RĂNILOR- umpleţi o sticlă de 1 l cu flori de
gălbenele, muşeţel şi coada-şoricelului. Turnaţi peste ele alcool de 70 de grade şi puneţi
vasul într-un loc călduros, la macerat, pentru 2 săptămâni. Agitaţi zilnic vasul pentru
omogenizare. Strecuraţi lichidul în sticluţe mici, prevăzute cu dop. Se foloseşte sub
formă de comprese în caz de răni, julituri.
23. BOLI DE PIELE, MICOZE, AFECT VENERICE ŞI CHIAR CANCER DE PIELE. Se pun într-o
sticlă 2 linguri de plantă uscată şi un amestec din 3 părţi alcool 90 de grade şi o parte
apă. Lichidul trebuie să depăşească cu 1 cm pulberea de plantă. Se lasă la macerat 2
săptămâni. Se filtrează şi se pune într-o farfurie, să se evapore, până ce volumul va
scădea de 3 ori. Uz extern.
24. RĂNI SAU TĂIETURI: alifie din răşină de brad. Încălziţi răşina şi unt sau untură
proaspătă, nesărată, ceară de albine. Amestecaţi bine. După răcire, puneţi în sticluţe de
plastic, cu dop şi păstraţi la rece. Aplicaţi alifia în strat subţire, pe leziunile uşoare.

Adjuvant în PSORIAZIS

1. Compresele cu decoct de stejar ajută la calmarea mâncărimilor şi la estomparea

leziunilor. Se fierb 2 linguri de scoarţă de stejar mărunţită în 0.5l apă 15 min. Se
strecoară şi se lasă puţin. Se înmoaie mai mult feşi în acest ceai şi se aplică pe zona

60
afectată. Se schimbă înainte de a se usca. Se repetă de 3 ori pe zi cât durează puseul
psoriazic.

2. Calmant pentru MÂNCĂRIMI (ale pielii)= decoct de mac – 12 linguriţe de seminţe

mărunte la 1 cană apă. Se fierbe amestecul 2-3 min, se strecoară şi se aplică extern.
3. Împotriva ECZEMELOR de origine nervoasă. Aveţi nevoie de 5 kg tărâţe de grâu şi 10l
apă. Se pun tărâţele într-un săculeţ de pânză şi-l introduceţi in vasul cu apă. Se fierbe 30
min. Se toarnă soluţia obţinută în apa de baie din cadă, temperatura ei să nu depăşească
37 grade C. Se spală tot corpul, insistând la zonele afectate.
4. MĂTREAŢA- decoct de brusture – de prepară din 3 linguri de rădăcină bine
mărunţită la ½ l apă. Se fierb ½ de oră. Se fac frecţii ale scalpului săptămânal.
- decoctul combinat – frunze de mesteacăn, de urzică şi de brusture amestecate în
părţi egale. Se iau 2 linguri din amestec şi se pun la fiert in ½ l apă, 20 grade C, după care
se strecoară. După răcire de fac frecţii cu un prosop înmuiat în acest ceai, timp de 15
min. Se repetă operaţiunea de 2 ori pe săptămână până la dispariţia mătreţei.
5. Ameliorarea simptomelor de PSORIAZIS – Se face un amestec din 20g cimbru, 20g
muşeţel, 20g flori de portocal amar. Se infuzează toate 15min într-un l de apă clocotită.
Se strecoară şi se bea câte o ceaşcă dimineaţa şi una seara. Dacă faceţi o cantitate mai
mare o dată, ceaiurile se păstrează 1-2 zile la frigider.
6. Calmant in ZONA ZOSTER
- gălbenele - infuzie – 20g flori peste care turnaţi o cană cu apă clocotită. Lăsaţi vasul
acoperit 10 min, apoi strecuraţi prin tifon. Aplicaţi comprese pe pielea afectată.
- Schinel (Cnicus benedictus) fierbeţi timp de 30min, 3g de plantă uscată apoi acoperiţi
vasul si mai lăsaţi-l 15min. Strecuraţi. Efectuaţi tamponări locale.
- Sunătoare – ulei obţinut prin plămădirea a 3 linguriţe de flori în 50ml ulei. Puneţi
uleiul într-o sticluţă care se lasă la soare (30-40grage C) timp de 5-6 zile. Uleiul poate fi
utilizat şi pentru arsuri, dureri reumatice, eczeme.

HTA

1. Tăiaţi în cubuleţe coaja de la 5 lămâi şi lăsaţi-o la macerat 12 ore în sucul obţinut

prin stoarcerea lor. Adăugaţi o cantitate egală de apă şi puneţi la foc mic, fără a da în
clocot. După aceea se lasă puţin deoparte, apoi se filtrează. Se bea cate un păhărel
dimineaţa şi seara. Se poate îndulci cu miere.
2. Într-un vas 1l lapte rece + 3 căni usturoi pisaţi şi o ceapă tocată mărunt. Puneţi la foc
domol astfel încât să ajungă încet la fierbere Când clocoteşte, luaţi-l de pe foc şi-l mai
lăsaţi 5 min. Strecuraţi. Când s+a răcit adăugaţi zeama de la 3 lămâi. Beţi preparatul în
porţii mici pe tot parcursul zilei.
3. ANGINA PECTORALĂ – 500g fructe coacăz negru se fierb într-un l de apă 15min. Se
strecoară şi se storc prin tifon, iar la sucul obţinut se adaugă 250g zahăr şi se fierbe până
capătă consistenţa unui sirop. Se ia câte o lingură de preparat la fiecare 2 ore timp de 5-
6 zile de mai multe ori pe an.

61
4. Coborâţi nivelul T.A – Seara puneţi într-un pahar o lingură de mălai curat şi turnaţi
peste el apă fiartă până ce umpleţi paharul. Se bea dimineaţa pe stomacul gol doar
lichidul, fără a tulbura mălaiul depus.
5. PALPITAŢII – remediu de succes – se pun laolaltă 6 linguri de frunze de roiniţă, 2
linguri de frunze, flori şi fructe (în părţi egale) de păducel şi 2 linguri de rădăcină de
valeriană. Se infuzează o linguriţă de amestec într-o cană cu apă clocotită, se lasă să
tragă câteva minute şi se strecoară. Se beau 2-3 ceaiuri zilnic.
6. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ: leac pentru această boală dar şi pentru alte boli de inimă.
Turnaţi peste 60g părţi aeriene de păducel (flori, frunze, fructe) 300ml alcool de 80 o.
Lăsaţi să iasă principiile vindecătoare din plantă timp de 10 zile, agitând zilnic recipientul
pentru omogenizare, apoi strecuraţi. Cât timp durează, nu ţineţi sticla la soare. Luaţi
câte15-20 picături, de 3 ori pe zi, vreme îndelungată. Preparaţi-vă din timp alte doze sau
faceţi cantităţi mai mari odată.
7. Vin contra ANGINEI PECTORALE: 10 tulpini proaspete de pătrunjel, cu frunze cu tot, 2
linguri de oţet de mere, punând totul într-o oală cu vin (de 1 litru). Se lasă la foc domol
10 minute, apoi se adaugă 300g miere de mentă şi se pune iar pe foc, dar mai mic. Când
vinul fierbe, se trage în sticle, clătite în prealabil cu alcool şi se sigilează cu dop de plută
fiert în apă şi pus la rândul său, încă fierbinte. Se bea zilnic 1 păhărel, înainte de prânz.
 O lingură praf coajă de măr, o lingură seminţe de in şi două linguriţe mici de miere,
peste care se toarnă 750ml apă clocotită. Se fierbe într-un vas cu capac 10 minute, apoi
se strecoară. Lichidul obţinut se bea de 3 ori pe zi, cu 5-10 minute înainte de masă.
8. Talpa-gâştei vă reglează TENSIUNEA ARTERIALĂ. Se pun 50g părţi aeriene (frunze,
tulpină, flori) la 250ml alcool de 70 o. Se lasă neatinsă două săptămâni, apoi se strecoară.
Se iau de 2-3 ori pe zi câte 20-30 picături, în funcţie de gravitatea bolii, până la
vindecare.
9. TENSIUNE ARTERIALĂ SCĂZUTĂ (HIPOTENSIUNE): o cură de o lună de zile cu
tinctură de rozmarin. Se pun la 100ml alcool tare 10g frunze uscate şi bine mărunţite.
Sticla se astupă şi se lasă la întuneric 7 zile, agitându-se zilnic. Se strecoară apoi în altă
sticluţă de culoare închisă. Se iau 20-40 picături pe zi.
10. Prevenirea I.M.A.: decoct de scoarţă de salcie, indicat pentru menţinerea fluidităţii
sanguine, efect asemănător cu al ASPIRINEI.
 Ceaiul de talpa-gâştei scade tensiunea arterială şi normalizează ritmul cardiac
dereglat de I.M.
11. DURERI PRECORDIALE: ceai de păducel (o linguriţă flori şi frunze sau 2 linguriţe
fructe la o cană de apă clocotită). Se bea întreaga cantitate în timpul durerilor
precordiale.
12. I.M.A. Din coada-şoricelului, rosniţă, conuri de hamei şi rădăcină de valeriană se
prepară o infuzie. Se pune o lingură de plante la o cană de apă clocotită şi se beau 1-2
căni pe zi.
13. Remediu pentru CARDIACI: băutură obţinută din 1/3 pahar de suc de castraveţi şi tot
atâta suc de salată verde. Se amestecă cele două ingrediente şi se mai adaugă o lingură
de mărar tocat şi 2-3 picături de zeamă de lămâie. Se consumă de 2 ori pe zi câte ½
pahar.

62
14. H.T.A. Se amestecă un pahar suc de sfeclă roşie cu 1/3 pahar de miere şi un pahar de
apă. Se pun toate într-o sticlă şi se agită bine. Se bea ½ pahar după masa de dimineaţă şi
seară. Cura durează o lună.
15. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ. Fierbeţi 10 minute o legătură de pătrunjel verde tocat
mărunt într-un litru de must (vin de ţară). Se adaugă 2 linguri de oţet şi 300g miere de
salcâm. Se mai fierbe puţin şi se dă la răcit până a doua zi, când se strecoară şi se pune
la frigider. Se iau câte două linguri de preparat zilnic, până la terminarea întregii
cantităţi.
16. BLEFARITĂ.
 Infuzie de pătlagină îngustă: puneţi peste 2 linguri de frunze uscate şi mărunţite
200ml apă clocotită. Lăsaţi la infuzat 10 minute, apoi strecuraţi. Spălături locale, dese;
 Cataplasme cu asmăţui: aplicaţi pe pleoape cataplasme cu plantă proaspătă, spălată
şi zdrobită uşor în prealabil;
 Suc de lămâie: picuraţi pe globul ocular suc proaspăt de lămâie diluat în proporţie de
1:1 cu apă fiartă şi răcită;
 Decoct de salată: fierbeţi o linguriţă frunze uscate şi mărunţite în 250ml apă timp de
30-35 minute. Strecuraţi şi faceţi spălături locale;
 Infuzie de silur: Faceţi un ceai din 3 linguriţe de pulbere de plantă la 200ml apă
clocotită. Lăsaţi la infuzat 10 minute, apoi fierbeţi 2 minute. Strecutaţi şi spălaţi ochii.
17. Băutură împotriva H.T.A.: 1 l vin, ½ kg zahăr, ½ l apă, ½ l alcool de 87 o, un plic de
sare de lămâie, 10-15 cuişoare, coajă de lămâie şi 2 crenguţe de busuioc. Se fierbe apa
cu zahărul, sarea de lămâie, cuişoarele, coaja de lămâie şi busuiocul. Când s-a răcit, se
amestecă siropul cu vinul şi se adaugă alcoolul. Se pune în sticle împreună cu plantele
aromatice şi se ţine la macerat 10 zile. Se filtrează şi se consumă ca aperitiv, cu felii de
lămâie.
18. AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE: uleiul din sâmburi de struguri.
19. H.T.A.: tinctură de usturoi cu mentă. 40g usturoi pisat se pune într-o sticlă cu 100ml
alcool tare (rafinat). Lăsaţi la macerat 7 zile, la loc cald. Strecuraţi, apoi adăugaţi o cană
de infuzie de mentă. Luaţi 10-15 picături de 2-3 ori pe zi, la o oră după fiecare masă.
20. HTA, DURERI DE CAP, AFECŢIUNI GASTROINTESTINALE, ARITMIE: tinctură de
gălbenele. Se obţine prin macerarea a 20-50g plantă în 500ml alcool de 60 o. După o
săptămână se strecoară. Se foloseşte şi extern, la vindecarea rănilor, înţepăturilor de
insecte, bolilor de piele.
21. ARITMII: decoct de angelică, din 2-5g rădăcină mărunţită la o cană de apă clocotită.
Fierbeţi 5 minute, apoi strecuraţi. Beţi câte ½ cană înainte de mesele principale.
22. ARITMII:
 infuzie de păducel, dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă clocotită. Lăsaţi vasul
acoperit 15 minute, apoi strecuraţi. Întreaga cantitate se bea pe parcursul unei zile. Cura
durează până la ameliorarea sau dispariţia simptomelor.
 Infuzie de unguraş timp de 15 minute, din 1 sau 2 linguriţe de plantă la o cană de apă
clocotită. Beţi 2 căni zilnic, după masa de prânz şi cină.

63
23. H.T.A.: consumaţi zilnic până la 4 căni de infuzie după mesele principale. Ceaiul se
prepară dintr-o lingură de frunze uscate şi mărunţite de păpădie sau 2 linguri de frunze
proaspete la 200ml apă clocotită.. Se infuzează 10 minute, apoi se strecoară.
24. PREVENIREA I.M., A UNOR BOLI DE STOMAC ŞI PENTRU METABOLISM: 200g
usturoi pisat se introduce în 200ml alcool. După 10 zile se strecoară, se pune într-o
sticlă şi se mai ţine 3 zile. Într-un pahar cu 50ml lapte rece se adaugă numărul de
picături de usturoi, după cum urmează:
Număr de picături
Ziua
Dimineaţa Prânz Seara
1 2 2 2
2 4 5 6
3 7 8 9
4 10 11 12
5 13 14 15
6 15 14 13
7 12 11 10
8 9 8 7
9 6 5 4
10 3 2 1
11 25 25 25

25. PURIFICAREA SÂNGELUI: ceai de coada-şoricelului (20g la 1l apă). Purifică sângele

dacă se bea primăvara.
26. BOLI DE INIMĂ: mierea cu hrean. Se rade foarte fin o rădăcină de hrean şi se
amestecă cu 100g miere de salcâm, până se obţine o pastă. Se consumă întreaga
cantitate dimineaţa, înainte de masă. Cura ţine 30 zile.

Colesterolul

1. Puneţi la fiert 30g frunze de măslin la 1l apă. Lăsaţi lichidul să scadă 2/3, apoi beţi
câte 2 ceşti pe zi. După 2/3 pe zi, e bun pentru dezintoxicare.
2. Hipocolesterolemiant : apestecaţi 10g frunze de mesteacăn şi 10g scoarţă de frasin
mărunţite bine în 1l vin roşu bun. Lăsaţi la macerat 1 sap., amestecând periodic, după
care filtraţi: se bea 1 păhărel din amestecul preparat, zilnic după prânz.
3. Boabele de muştar scade colesterolul. De 3 ori pe zi, cu câte 30 min înainte de
fiecare masă, se înghite câte 1 linguriţă boabe de muştar, cumpărate de la Plafar. Un
tratament de 4 sap. garantează , scade colesterolul până la valori normale, iar
continuarea curei până la 4 luni duce şi la normalizarea celorlalte lipide.
4. Pentru combaterea hipercolesterolemiei şi hipertriglicodemiei se recomandă
infuzia din anghinare şi consumul de ceapă şi usturoi.
5. Pentru scăderea nivelului colesterolului, varice, hemoroizi şi afecţiuni circulatorii
picăturile din seva viţei de vie (10-20 picături înainte de mesele principale). Toamna
seminţe de struguri uscate, pisate şi adăugate în mâncare.

64
6. Normalizarea nivelului colesterolului : uleiul de seminţe de dovleac.
7. Vin anticolesterol = frunze de mesteacăn 10g, scoarţă de frasin 10g mărunţită se
toarnă într-un litru de vin roşu, se lasă la macerat o săptămână. La întuneric agitând
zilnic sticla, apoi se strecoară, se bea un pahar zilnic după prânz.

Anemia

1. Trataţi-vă cu vin de ceapă. Această legumă este de foiaj în combaterea anemiei,

cistitei, artritei şi edemelor. Vinul = 300g ceapă tăiată fin, 100g miere şi 600ml vin alb se
amestecă, se lasă la macerat într-un vas acoperit timp de 2 zile, agitând din când în
când, după care se filtrează prin stoarcere şi se iau zilnic 3-4 linguri din acest vin.
2. Tinctura de angelică – 5g rădăcină de angelică mărunţită în 100ml alcool etilic, se lasă
la macerat o săptămână, apoi se filtrează, se iau câte 10 picături de 3 ori pe zi dizolvate
în infuzie de coada racului (10g plantă uscată la 250ml apă clocotită)
3. Anemie = luaţi în fiecare dimineaţă, înainte de masă, ½ linguriţă de polen dizolvat în
puţin ceai sau lapte. Cura durează 20 zile, se face o pauză de 10 zile apoi se reia. La fel
de utilă este şi păstura, tot un produs apicol. Doza este de o linguriţă pe zi între mese.
De asemenea mâncaţi multe produse lactate : ouă, peşte, ficăţei, alune, nuci, seminţe
de dovleac şi floarea soarelui.
4. Tratamentul ANTIANEMIC - se face un amestec din 30g morcov ras, 30g măceşe, 10g
coacăze negre şi 10g urzică de toamnă peste 3 linguriţe de amestec 2 căni cu apă fiartă.
Se acoperă şi se ţine la bain-marin o oră. Se strecoară şi se bea ½ de 3 ori pe zi, până la
eliminarea senzaţiilor neplăcute.

Energizant

1. Infuzie cu efect stimulant şi energizant. Faceţi o combinaţie din părţi egale de frunze
de anghinare, frunze de mentă, albăstrele, coada şoricelului, fructe de coriandru, fructe
de cătină. Turnaţi peste, o lingură din acest amestec o cană cu apă clocotită. Acoperiţi
vasul şi lăsaţi-l 5-10 min. Beţi câte 3 căni de ceai pe zi, cu ½ oră înaintea meselor
principale.
2. Zeama de orz fiert - se fierb 3 ore în 3 litri apă 2 linguri orz, 2 linguri de ovăz, 2 de
grâu, 2 de porumb şi 2 de secară, se răceşte şi se strecoară. Se bea 2-3 păhărele pe zi la
masă (ajută la dezvoltarea organismului, măreşte şi repară puterile slăbite, înmulţeşte
laptele matern, dă putere trupurilor slăbite de boli sau oboseli).
3. Băutură pentru copii mofturoşi – se pun la macerat 100g rizomi de obligeană
mărunţiţi într-un litru de vin negru. Timp de 8 zile agitaţi din când în când recipientul.
Strecuraţi şi îndulciţi după gust. Se bea zilnic un păhărel preferabil înainte de masă.
4. Combaterea ASTENIEI sezoniere - decoct de cimbrişor => se usucă planta, se macină
bine şi se fierbe o lingură praf într-o jumătate litru vin timp de 10 min, se lasă puţin
deoparte, se strecoară şi se îndulceşte cu miere polifloră. Se bea un păhărel înainte de
masa de prânz în cure mai lungi.

65
5. OBOSEALĂ, ASTENIE, şi HIPOTENSIUNE - 350g usturoi pisat, se amestecă cu sucul de
la 24 de lămâi. Se lasă 24 h într-un borcan acoperit cu tifon. Se scutură bine înainte de
folosire. Se ia o linguriţă seara cu ½ pahar apă caldă în 10 zile se văd rezultate.
6. COPII SLABI şi SCROFULOŞI. Băi cu foi de nuc şi sare de mare. Se pune 1kg sare la o
cadă de apă fiartă, plus 500g foi de nuc. Baia se face de 28 grade şi se lasă copilul 10-15
min.
7. TONIFIANT GENERAL - peste 100g măceşe spălate şi zdrobite se toarnă un litru apă
rece, după macerare timp de 12 h, se strecoară bine şi se adaugă 100g zahăr şi se
completează cu apă până la 1litru, se păstrează la rece.
8. Tratarea DEPRESIEI şi redarea BUNEI DISPOZIŢII: tinctura de păducel: 20g flori uscate
şi mărunţite într-o 100ml alcool de 70 grade. Se pune la macerat 10 zile, agitând zilnic.
Filtraţi tinctura în sticluţe mici , de culoare închisă cu dop. Luaţi câte 10-15 picături seara
la culcare.
9.OBOSEALĂ CRONICĂ - miere de mentă, se iau 100g usturoi şi 150g ceapă şi se dau
prin răzătoare foarte fină. Apoi se adaugă 2 linguri oţet de mere şi se pun într-un loc
cald, timp de o zi şi o noapte. Ziua se pot lăsa la soare, iar noaptea pe plită călduţă.
Ulterior se iau 350g miere de mentă şi se încălzeşte la foc domol, amestecând mereu, se
adaugă oţetul, cu ceapa cu usturoiul şi se lasă să coacă la loc cald timp de o săptămână.
Se strecoară bine şi se consumă în proporţii de câte 4 linguriţe zilnic, luate o dată
dimineaţa. Să nu se întrerupă nici măcar o zi.
10. Ceai TONIC şi REMINERALIZANT: rizomi de pin, de obligeană, troscot, coada calului,
cimbrişor. Se amestecă bine 6 linguriţe de troscot, 3 linguriţe de coada calului, 3
linguriţtde rizomi de pin, 2 linguriţe de cimbrişor şi 2 linguriţe de rizomi de obligeană. Se
pun 3 linguriţe din acest amestec în 300ml apă clocotită şi se lasă 20.30 minute vasul
acoperit. Se bea întreaga cantitate fracţionată în 3 reprize înaintea meselor principale.
Util şi în anemie.
11. Combaterea OBOSELII la cei mici - ceaiul de ginseng contribuie la ameliorarea
oboselii care persistă luni de zile după un episod acut de mononucleoză. Sunătoare face
la rându-i mult bine.
12. RĂUL DE MAŞINĂ - Înainte de urcare înainte de autovehicul, pe stomacul gol se bea
cei de ghimbir.
13. Elixirul tinereţii (cei care se plâng de oboseală, lipsă de energie şi cei cu
hipotensiune). Se prepară din 350g usturoi bine pisat, care se amestecă cu sucul de la 24
lămâi. Se lasă 2h într-un borcan acoperit cu tifon. Se scutură bine înainte de folosire. Se
ia o linguriţă seara, cu ½ pahar cu apă caldă. În numai 10 zile, apare o îmbunătăţire a
tonusului întregului organism.
14. Tonic 100 % vegetal - ingrediente: ridiche, sfeclă roşie, morcovi. Într-un vas emailat
puneţi să fiarbă la bain-marin, în cantităţi egale, sucuri extrase din vegetalele enumerate
mai sus. După o oră luaţi vasul de pe foc şi lăsaţi amestecul să se răcească. Se ia zilnic
câte o jumătate ceaşcă cu 15 minute înainte de mesele principale, timp de 3 luni. Se
prepară zilnic cantitatea necesară.

66
15. Pentru poftă de mâncare - fierbeţi 100g muguri de nuc în 200ml apă până lichidul
scade la jumătate. Zdrobiţii, lăsaţii la răcit, apoi amestecaţi cu 150g miere. Se ia câte o
linguriţă înaintea meselor, timp de o lună. Pauză o lună, apoi se reia la nevoie.
16. Remediul pentru 1000 de boli: puneţi într-un borcan cu un kg jumătate miere de
salcâm, o linguriţă praf de scorţişoară, o linguriţă ienibahar râşnit, o linguriţă anason, o
linguriţă de şofran, 15 fiole lăptişor de matcă, o linguriţă praf de vanilie, 50ml vin roşu
vechi, o linguriţă piper negru râşnit, o linguriţă muştar boabe râşnit, o lingură de
tinctură, o lingură de chimion, 2 linguri ulei de măsline (obţinut prin presare la rece ),
100g polen, 50 g de seminţe de susan, 50g seminţe de in, 500g miez de nucă râşnit, o
linguriţă praf de nucă de cocos, o lingură ulei de seminţe de dovleac (obţinut prin
presare la rece ).
Acestea se amestecă bine cu mierea şi toarnă apoi în borcane mai mici, prevăzute cu
capace. Se ia în fiecare dimineaţă o lingură, pe stomacul gol. Se consumă întreaga
cantitate. Cura se poate repeta odată la 6 luni. (Remediul turcesc pentru 100 boli)
17. Lăptişor de matcă – un tonic de excepţie ajută în astenie, anemie, stări de
slăbiciune, de nutriţie, de oboseală, îmbătrânire prematură, lipsa poftei de mâncare,
afecţiuni ginecologice (femei, bărbaţi), sterilitate, frigiditate.
18. Puneţi capăt oboselii : *un amestec din o ceaşcă de lapte nefiert, o lingură zeamă de
lămâie şi o lingură de coniac fin. Puneţi pe foc şi lăsaţi-l să fiarbă timp de 5’. Beţi tot
înainte de culcare.
*Infuzia din petale de garofiţă uscate şi mărunţite.
19. Vitamine anti-îmbătrânire :
*vitamina C se găseşte în afine, citrice, varză, pătrunjel, măceşe, etc.
*vitamina E se găseşte în uleiuri vegetale, migdale, alune şi legume verzi.
*vitamina B9, protejează inima ; se găseşte în ficat, drojdie, spanac, varză, germeni de
grâu.
20. Sparanghelul – aţâţă pofta de mâncare : rădăcina de sparanghel, împreună cu
rădăcinile de pătrunjel, mărar, ţelină, fierte în apă şi cu puţin zahăr, dă un sirop, ce se ia
înaintea meselor.
*pentru ceai, se pun 20g la 1l apă.
21. Fortifiant de nota 10:
- zdrobiţi 5 linguri de muguri de brad pe o planşetă de lemn, apoi adăugaţi într-un litru
de miere lichidă.
Amestecaţi cu o lingură de lemn, apoi turnaţi preparatul într-un borcan de sticlă care se
închide ermetic. Lăsaţi la macerat o lună. Luaţi câte o linguriţă înaintea meselor
principale.

Zerul – “apa vindecătoare ’’

1. Zerul este recunoscut pentru faptul că asigură un bun transit intestinal şi că

ameliorează asimilarea vitaminelor. Cura cu zer asigură detoxifierea organismului şi are
efecte benefice în câteva suferinţe importante. Astfel, se recomandă în tratarea artrozei,
în caz de balonări, exces de colesterol, colită (reglează flora intestinului gras şi pe cea a

67
colonului), constipaţie, cistită, eczeme, HTA, (fluidizează sângele şi ajută la eliminarea
sării şi a apei infiltrate în ţesuturi), obezitate (scade pofta de mâncare), spasmofilie (are
un conţinut considerabil de K şi Mg direct asimilate). Pentru efectuarea curei este util
zerul proaspăt, imediat ce a fost obţinut, altfel îţi pierde din calităţile nutritive şi
curative. În primele 6 zile, se consumă 1l zer/zi, ½ l la micul-dejun, iar 6 zile, iar restul
până la amiază. În următoarele zile, se porneşte de la 1l pe zi şi se sporeşte porţia cu ¼
de l/zi, până se ajunge la 2l, băuţi în 4 reprize. Timp de 12 zile, beţi câte 2 litri, apoi
scădeţi din nou porţia treptat, astfel încât în ultima zi a curie să ajungeţi din nou la 1l.
2. Dezintoxicare organismului - post aspru cu seminţe de dovleac, 4-5 pumni pe zi, în
funcţie de greutatea corpului, şi nu se bea decât borş preparat din tărâţe de gâu, crud.
La 2l borş se adaugă 2l apă, ½ kg zahăr şi o lămâie tăiată în 2. Zilnic se beau din acest cca
2l sau chiar mai mult. Seminţele de dovleac, de preferat uscate la soare, dar se pot şi
prăji puţin pe plită, dar nesărate. (Se ţine, cine rezistă 40 de zile)
3. Detoxifiere cu grâu încolţit (nu este recomandată bolnavilor de inimă) - se iau 3-4
linguriţe de boabe frumoase de grău şi se pun într-un blid cu apă călduţă. Lăsaţi 24h
apoi se deşartă grâul tipsie adâncă şi se lasă câteva zile pănă înoclţeşte. Boabele se
mănâncă, mestecând bine. Cura durează 3 săptămâni.
4. Macerat din rădăcini din ţelină şi seminţe de ovăz.
-se curăţă rădăcina de ţelină (cantitatea lor va ocupa 1/3 dintr-un borcan). Se spală cu
apă rece, se taie felii mici apoi se dă printr-o maşină de tocat carne şi se pun în recipient.
- în alt borcan de aceeaşi mărime, se pun seminţe de ovăz nedecojite, cam 1/3 din
borcan, peste ele apă până se umple borcanul, apoi se amestecă bine cu o lingură de
lemn. Se dau şi ele prin maşina de tocat, dar nu mult, să nu fie făină .
Se lasă toate la macerat 24h, apoi fiecare separat se strecoară printr-un tifon, apoi se
combină în părţi egale. Amestecul trebuie consumat în 2 zile, apoi se prepară altul, şi se
consumă 1-1,5 litri pe zi.
Este bine să se repete de mai multe ori pe an cu pauză de 2 luni. Încercaţi-l la rezultate
bune în multe boli.
5. MĂCEŞUL – nimic mai sănătos
*La ce e bună rădăcina ? = se taie se ia partea de la suprafaţă (coaja), se spală, se
mărunţeşte cu un cuţit apoi se pun 2 linguri la 500ml apă, se fierbe 15’, se strecoară şi se
bea în 3-4 reprize în cursul zilei, pentru a ajuta la diminuarea pietrelor la rinichi şi
vezicula biliară.
*La ce e bun fructul ? : este cel mai util. Se culege când nu s-a înmuiat şi înainte de a-l
prinde frigul, se usucă prealabil la căldură (la 30-40 grade C). Se poate folosi :
- intern, ca tonic general = 2 linguriţe de fructe se vor pune în apă rece sau la
temperatura camerei seara. Dimineaţa se încălzeşte între 40-50 grade C, se strecoară şi
se consumă în cursul zilei 2-3 căni. Este util în avitaminoze, alergie, anorexie, arterite,
cistite, artero-scleroză, cardiopatie ischemică (combinat cu traista ciobanului), boli de
stomac, colecist, litiaze, enterocolite (combinate cu afin), hepatite, rinite, tulb de
circulaţie periferică.
- extern, în cazul tenurilor grase se face un ceai din 2 linguriţe de fructe care se fierb 10’.
Se tamponează de mai multe ori pe zi faţa cu vată îmbibată în ceai.

68
 Alcoolismul

1. Adjuvant în tratamentul alcoolismului . Decoctul de praz are efect diuretic şi ajută

foarte mult.Se prepară din 6 tije de praz la 1 litru de apă.Se fierbe amestecul timp de o
oră.Beţi câte 3 căni de ceai pe zi în tratamente de lungă durată.
2. Tinctură de ardei iute : lăsaţi la măcerat 200g de ardei iute în 100 ml alcool pentru 7-
8 zile.După acest interval filtraţi preparatul.Luaţi câte 10-30 picături de tinctură
dizolvată în prealabil într-o cană de ceai amar (anghinare,unguraş sau ţintaură).
3. Infuzie de cătină albă : turnaţi peste 2 linguri de frunze zdrobite 500 ml de apă
clocotită.Lăsaţi vasul acoperit 30 de minute şi beţi întreaga cantitate în mai multe
reprize pe parcursul unei zile.
4. Decoct de brădişor : fierbeţi o lingură din părţile aeriene ale plantei într-o ½ litru de
apă pentru 15 minute.Lăsaţi vasul acoperit circa 20 de minute apoi strecuraţi.Beţi 1 cană
în cursul zilei.
5. Decoct de coacăz negru : Puneţi peste o linguriţă de frunze uscate 200ml apă.Fierbeţi
amestecul 5 minute apoi strecuraţi.Beţi câte 100 ml dimineaţa şi 100 ml seara.Cura
durează 30-40 de zile.
6. Uşuraţi renunţarea la alcool : pentru reducerea simptomelor generate de abstinenţă
consumaţi de 3 ori pe zi o infuzie de gura lupului (scutellaria lateriflora).Se pun 2
linguriţe de plantă la o cană de apă clocotită,se lasă câteva minute,apoi se
strecoară.Puteţi alterna cu ceaiuri de levănţică sau de talpa gâştei.
7. Indicaţiile principalelor preparate homeopate utile
* Lachesis – în etilismul cronic
* Nux vomica – la cei care fac abuzuri alimentare
* Sulfur – le plac dulciurile
8. Macerat de ceapă bun în Intoxicaţii etilice.Se pune la măcerat pentru 10 zile o ceapă
proaspătă într-o cantitate de alcool de 90 de grade egală cu cantitatea ei.Apoi se poate
folosi .Se iau 3-5 linguriţe pe zi.(o linguriţă = 5g de ceapă).Pentru cei ce vor să se lase de
băut.
9. DEZALCOOLIZARE : tinctură de ardei iute = 200g ardei iute măcerat 7 zile în 100 ml
alcool de 70 grade.Luaţi câte 10-30 picături zilnic,diluate cu ceai de anghinare.
10. Adjuvante în tratamentul alcoolismului
* infuzie de cimbru : se pune un pumn de plantă uscată şi mărunţită într-un vas şi se
toarnă peste ea 1 litru de apă clocotită.Se acoperă şi se lasă 2 minute ,se strecoară.Se
bea din 15 în 15 minute câte o lingură.
* lapte de salcie: infuzie din 10g frunze opărite cu lapte fierbinte se lasă la infuzat
câteva minute apoi se strecoară şi se bea în mai multe reprize pe parcursul unei zile.
11.În sprijinul celor care s-au lăsat de FUMAT
* infuzie de valeriană : o lingură de plantă infuzată 10 minute într-o ceaşcă cu apă
clocotită.Se beau 3 ceşti pe zi după mese.
* inhalaţii cu eucalipt : se inspiri 10 minute aburii degajaţi de 30g frunze puse într-un
litru de apă clocotită.

69
 Leacuri mănăstireşti

1.Psalmul 6,146,59.

2.SOMN LINIŞTIT,ODHNITOR
* înainte de culcare,încercaţi să vă relaxaţi şi beţi 1cana de lapte călduţ.
* nu vizionaţi seara filme/emisiuni incitante.
* înainte de culcare, comozi intr-un fotoliu,citiţi o carte, ascultaţi muzica sau
îndeletniciţi-vă cu ceva plăcut.
* faceţi o plimbare în aer liber înainte de culcare,un duş rece la picioare sau dimpotrivă
o baie caldă,câteva genoflecţiuni.
* aerisiţi camera dupa-amiaza.
3.Crucile de leac de la DERVENT
4.Poveţe privind culegerea plantelor de leac
* momentele optime pentru adunarea vegetalelor vindecătoare sunt zilele
însorite ,imediat ce se ridică roua.Şi când plouă se pot culege ierburi de leac, dar numai
cele de la care se folosesc scoarţa şi rădăcinile.
* să se culeagă cu câteva zile înainte de Luna plină iar în ziua în care va fi Lună plină
acest lucru este contraindicat ,fiindcă ierburile „îşi pierd puterea”.
* cel care le culege să aibă bucurie duhovnicească ,umilinţă şi dorinţă ca ierburile să fie
de folos
* în ziua când se pleacă să se culeagă ,ţine post negru şi nu purcede la drum până nu
se roagă
* se curăţă mai întâi de pământ şi apoi se usucă la umbră de pădure ,în locuri
uscate ,pentru ca să nu se „ardă” sau să se mucegăiască ,există însă plante
(socul,salcâmul) ce trebuie uscate la lumina soarelui.
5.Icoana tămăduitoare a Maicii Domnului – de la Mănăstirea Nămăieşti.
6. Icoana de la biserica Mănăstirii dintr-un lemn
7.Sfântul Nicodim de la Tismana
8.Sfântul Arsenie Boca – Mănăstirea Prislop
9.Icoana care a plâns pentru ortodoxie – Mănăstirea Nicula

Idei pentru gospodărie

- nu tăiaţi niciodată legumele pe un fund de lemn, acesta va absorbi aproape

instantaneu sucul aromat
- salata ofilită îşi revine imediat dacă în apa în care o spălaţi adăugaţi o lingură de zahăr
sau câteva felii de cartof crud.Lăsaţi salata să stea cu salata circa 10 minute.
- O ceapă tăiată sau ½ ardei îşi păstrează prospeţimea dacă sunt păstrate într-un
borcan de sticlă cu capac.
- Morcovii au un gust mai bun dacă sunt fierţi în suc de mere.

70
- Cartofii copţi nu se vor sfărâma dacă înainte de a-i pune pune în tavă la cuptor îi
ungeţi cu slănină.
- Când faceţi o omletă adăugaţi 2 linguri de apă rece pentru a evita lipirea de tigaie.
- Puteţi spori albuşul pentru bătut cu 1 lingură de apă rece.
- Coaja ouălelor nu se va mai crăpa la fiert dacă se va pune în apă o lingură de oţet.
- Spuma de albuş se întăreşte mult mai uşor dacă adăugaţi înainte de a începe baterea
un praf de sare sau de zahăr ori câteva picături de zeamă de lămâie sau de apă rece.

Mâncăruri excepţionale

- Friptura la grătar trebuie să fie groasă (2.5-3 cm) iar grilul foarte bine încins. Carnea
se întoarce doar o singură dată iar sarea se pune după ce friptura este gata.
- Cozonacii se fac aurii dacă se freacă gălbenuşurile cu puţină sare înainte de a fi
introduse în aluat.
- Gălbenuşurile pentru prăjituri se freacă bine la căldură pe când albuşurile se bat mai
bine într-un loc rece.
- Dulceaţa pusă în borcane cu filet se aşează pe raft cu gura în jos.

BICARBONATUL DE SODIU
- Pus într-un săculeţ deschis în frigider aspiră mirosurile
- Dacă aţi curăţat legume şi v-aţi pătat pe degete, frecaţi cu o pânză umedă şi
bicarbonat
- Vasele de bucătărie unsuroase se freacă cu praf de bicarbonat
- Carnea mai tare, fibroasă înainte de preparare se presară cu bicarbonat şi se lasă 30
de minute.
- Pentru pielea arsă de soare se pune în apa de baie un pumn de praf de bicarbonat

PLANTE DE VIS
- Apa rămasă de la fierberea cartofilor,turnată în ghiveci va constitui un excelent
îngrăşământ.
- Florile de vară ţin mai mult dacă în apa din vază se pun câteva picături de spirt
camforat sau puţină sare de lămâie
- Frunzele de ficus se spală cu un tampon îmbibat în lapte călduţ + apă în proporţii
egale
- Smocurile de iarbă deranjante se scot atent cu un cuţit apoi se toarnă apă clocotită
în gaura rămasă .

CURĂŢENIA ÎN CASĂ
-Cărţile din biblioteca deschisă ,prăfuită se curăţă perfect cu o cârpă umezită în spirt
-Guma de mestecat lipită pe tapiţeria canapelelor,covoarelor se scoate uşor dacă se
pune deasupra pentru câteva clipe un cub de gheaţă

71
-Adio gândacilor: fierbeţi 4 ouă timp de 4 ore într-o oală cu multă apă, fierbeţi 4 cartofi
bine.Când sunt gata se dau prin maşina de tocat şi se amestecă cu 4 linguri bicarbonat,
se fac biluţe de 1-1,5 cm şi se pun unde vreţi
-Petele de pe obiectele nichelate şi cromate se pot scoate prin frecare cu apa în care au
fiert cartofii cu coajă ,puţin oţet cald sau o felie de lămâie,soluţie concentrată de
amoniac,pastă de dinţi,o ceapă tăiată în două.

FLORI DIN VAZĂ

-Ofilite îşi revin dacă după ce le-aţi scututrat codiţele sub jet de apă,le pui într-un vas
unde s-a dizolvat 3 aspitină.
-Lalelele nu se mai apleacă dacă se face o gaură cu acul în tulpină, chiar sub corolă.
- Se menţin proaspete daca punem în apă 2 bucăţi de zahăr sau o aspirină sau cu o seară
înainte introduceţi tulpinile în cartof.
-Ofilite : ţineţi codiţele câteva minute în apă fiartă ,tăiaţi apoi porţiunea pe care aţi
băgat-o în apă.

TRUCURI PENTRU LUSTRUIREA MOBILEI

- Dacă lacul de pe mobile şi-a pierdut strălucirea, preparaţi o soluţie din 3 linguri de
ulei, 3 linguri oţet şi o lingură de sare. Cu acesta ştergeţi bine lemnăria, apoi lustruiţi-o
cu o cârpă moale. Ulterior pentru întreţinere, ungeţi mobila cu o emulsie de ulei şi oţet .
- Mobilierul lăcuit sau mat se şterge cu o cârpă umedă înmuiată într-o mixtură de ceară
de albine şi ulei de soia (5 g ceară la 5 linguri de ulei). Se lustruieşte apoi bine cu o cârpă
uscată şi moale.
- Canapelele de piele pot fi şterse cu lapte, iar petele de pe ele se iau cu gumă de şters.
- Paharele şi vazele lasă urme de apă pe mobilierul din lemn. Puteţi îndepărta aceste
pete astfel : puneţi pe o cârpă o bucată de unt şi puţin scrum de ţigară. Frecaţi locul
afectat, apoi lustruiţi cu o cârpă uscată.
- Obiectele din lemn de stejar îşi revin dacă le curăţaţi cu bere, apoi le ştergeţi cu o
cârpă uscată.
- Canapelele şi fotoliile din piele se şterg cel mai bine cu apă , fiartă în prealabil, ca să
nu lase urme de calcar. Pielea murdară se poate curăţa cu apă în care aţi dizolvat săpun
fin, apoi limpeziţi cu apă curată.

CUM SE ŢIN MOLIILE LA DISTANŢĂ

- Ungeţi pereţii dulapului de haine cu ulei de cedru.

- Introduceţi frunze de rozmarin în îmbrăcămintea de lână.
- Clătiţi hainele de lână, după spălare, în apă amestecată cu puţin oţet sau ceai de
pelin.
- Preparaţi un insecticid din roiniţă(infuzie din 2 linguri frunze opărite cu 250 ml apă ;se
strecoară şi se pune în spray).
- Ţineţi în camera unde vă păstraţi îmbrăcămintea o muşcată creaţă.

72
 SAREA - UN MARE AJUTOR ÎN GOSPODĂRIE
- Petele de rugină de pe covoare se presară cu sare, se lasă să acţioneze 1 oră, se
freacă cu o perie şi se aspiră.
- Prosoapele de baie nu vor mai fi aspre după spălat dacă sunt înmuiate timp de 1 oră
în apă caldă, sărată.
- Arsura de la mâncărurile prinse pe vasele de bucătărie iese mai uşor dacă se fierb 5
minute în apă cu sare . După aceea se freacă cu un burete până se elimină toate
resturile.
- Varul de pe perete nu se mai cojeşte dacă se pune în el, la aplicare, sare.

PENTRU A SCĂPA DE PETE

- Petele de pe obiectele de argint : dacă nu ies cu pastă de dinţi sau scrum de ţigară, se
curăţă cu cartof fiert, răcorit şi zdrobit.
- Petele de ceară : hârtie şi se calcă cu fierul încins.
- Petele de rugină : se freacă bine cu o felie de roşie ; dacă pata nu dispare, se clăteşte
şi se repetă de câteva ori.
- Petele de cafea : proaspete, ies foarte uşor cu apă rece, dacă sunt mai vechi numai la
fiert sau cu săpun.
- Pete de cerneală : se umezeşte locul cu lapte, apoi se clăteşte repede. Se repetă de
câte ori este nevoie.
- Petele de grăsime : nu foarte vechi se presară cu talc, se pune o sugativă deasupra şi
se calcă. Se poate repeta.
- Petele de fructe : se înmoaie locul într-o soluţie concentrată de sare şi lămâie, apoi se
spală bine.
- Petele de vin roşu : pot fi îndepărtate prin înmuiere în vin alb, după care se spală cu
apă caldă. Sau înmuierea ţesăturii în zeamă de lămâie sau oţet concentrat, spălând-o
apoi în apă sau lapte fierbinte. Se clăteşte cu apă curată.

ALIMENTELE
- Pentru a se păstra timp îndelungat fructele fără ca acestea să se strice, aşezaţi printre
ele câţiva căţei de usturoi tăiaţi.
- În umpluturile în care se foloseşte orez, acesta trebuie fiert înainte pe jumătate.
- Pentru un pilaf, puneţi o măsură orez, 3 măsuri lichid.
- Pentru piureul de cartofi folosiţi lapte cald.

IDEI PENTRU GOSPODĂRIE

*Urmele lăsate pe covor de mobila grea se înlătură cu aburi; se pune o cârpă de
bumbac peste covor şi se calcă cu fierul de călcat cu aburi, se ridică cârpa şi se freacă
puţin covorul în răspăr, cu o perie aspră.
*Să dispară mirosul de tutun din casă se lasă 24 ore în încăpere un vas cu apă şi oţet.
*Petele de rugină şi cerneală: de pe linoleum se freacă uşor cu o bucată de hârtie
abrazivă, fină, apoi se unge locul cu puţin ulei de vin fiert şi se lustruieşte.
*STOP MOLIILOR - fructe parfumate:

73
o portocală, o mână de cuişoare (condiment), 2 linguriţe praf de scorţişoară şi o linguriţă
ulei de portocale. Prima dată se amestecă uleiul parfumat cu covoare într-un vas de
porţelan, apoi se ia portocala şi se înţeapă cu o furculiţă în mai multe locuri, se înfig
cuişoare parfumate peste tot, se înveleşte într-o folie de aluminiu şi se lasă câteva zile.
Se atârnă portocala parfumată în şifonier sau se poate pune într-o fructieră (ca
odorizant).
*DAUNĂTORII DE GHIVECE: Plantaţi in fiecare ghivece câte un căţel de usturoi.
*DULCEAŢA:
-turnaţi dulceaţa în borcane cât este fierbinte;
-înmuiaţi celofanul în ţuică sau în rom înainte de a-l pune la gura borcanului.
*SUPA:
-supa de legume dobândeşte aromă deosebită dacă atunci când o luaţi de pe foc puneţi
în ea 2 felii subţiri de ţelină proaspătă şi acoperiţi oala cu capac.
-supa de fasole boabe/linte capătă un gust intens dacă după ultimul clocot puneţi în
oală un căpăcel de vin roşu sau fiert.
-supele, sosurile si mâncărurile de zarzavat au un gust mai bun dacă după ce le luaţi de
pe foc adăugaţi în ele puţin unt.
*CONSERVAREA TARHONULUI: aşezaţi tarhon proaspăt, verde, spălat şi uscat în
prealabil, într-un borcan, în straturi succesive cu sare grunjoasă, înainte de folosire,
băgaţi-l sub apă.
*CASTRAVEŢI MAI GUSTOŞI: pentru salată sunt mai buni, dacă după ce îi curăţaţi de
coajă, îi înmuiaţi imediat în apă clocotită. Lăsaţi-le să se răcească şi apoi tăiaţi-i felii.
Amăreala dispare dacă după fierbere introduceţi 10' în lapte puţin sărat.
*PIURE DE CARTOFI:
- ca să fie alb, adăugaţi la sfârşitul preparării un albuş bătut spumă.
- cartofii vechi îşi redobândesc gustul bun şi capătă o aromă deosebită dacă atunci când
îi puneţi la fiert adăugaţi în apă câteva foi de dafin sau ţelină.
- aromă deosebită,dacă în unt incorporaţi câţiva căţei de usturoi fierţi înainte în apă.
- fierbeţi o dată cu castraveţii câteva bucăţele de ceapă.
*VERDEŢURILE:
- păstraţi pătrunjelul,mărunt,tarhonul si leuşteanul în borcane închise la culoare.
- tocaţi verdeaţa şi puneţi-o cu puţină apă în formă de cuburi din congelator.
- după un an,aruncaţi verdeţurile uscate sau din borcan,frigider;por fi toxice.
- nu tăiaţi niciodată verdeţurile pe un fund din lemn.
PREGĂTIREA PEŞTELUI:
- ca să-l cureţi lesne de solzi, e bine sa fie ţinut in prealabil (cam 10 ') în apă călduţă.
Dacă nu aveţi timp, scufundaţi-l o data în apă fiartă, apoi imediat in apă rece.
- după ce l-aţi curăţat de solzi, treceţi la eviscerare. Ca să fie mai uşor, presăraţi-l înainte
cu sare fină. Despicaţi-l cu un cuţit foarte ascuţit operând de la coada la cap si lăsaţi
pieliţa neagră in interior.
*CARTOFII:
- apa în care fierb cartofii numai dă pe afara, dacă în ea se pune puţin lapte.
- ca să se coacă mai uşor, înfingeţi in cartofi câteva cuie noi, cat mai groase, spălaţi bine
înainte.

74
- cartofii fierţi in coaja se curăţă repede dacă după ce se scot din apa fierbinte se clătesc
cu apă rece.
- cartofii noi se curăţa foarte uşor daca înainte îi ţineţi în apă rece amestecată cu mana
de sare grunjoasă,după 30' frecaţi cu un şervet aspru şi sunt gata de gătit.
- cartofii cu coajă nu se sfarămă la fiert, daca înainte de a-i pune in apă se ung cu ulei in
care aţi dizolvat un varf de cuţit de sare
*CELE MAI BUNE OCHIURI DE OUĂ: vor fi daca înainte de a le pune în uleiul încins
despărţiţi albuşul de gălbenuş, şi puneţi întâi în tigaie pe cele dintâi. Când s-au coagulat,
puneţi in mijlocul fiecăruia câte un gălbenuş si mai lăsaţi pe foc câteva minute.
*PEŞTELE PROSPĂT:
- se recunoaşte după culoarea branhiilor:daca sunt roşii e bun dacă sunt
albicioase,peştele e vechi .La cumpărare, frecaţi-i urechile cu degetele,dacă se
murdăresc cu roşu, înseamnă că peştele e "vopsit".
- eştele cu ochi bombaţi şi strălucitori e proaspăt.
- are carnea tare.
- solzii lucioşi se desprind uşor.
*CUŢITELE DE BUCĂTĂRIE:
- cele foarte murdare se curăţă perfect cu un cartof crud, tăiat in două.
- cele mai puţin murdare pot fi şterse cu un tifon îmbibat cu vin roşu.
- lamele oxidate de la tăiatul fructelor îşi revendică se freacă cu un tampon înmuiat în
amoniac.
- cuţitele spălate in apă prea fierbinte se tocesc mai uşor.
*COZONACUL:
- pentru ca aluatul să fie mai fragil, pune-i în el o lingură de oţet, este foarte important
sa cerneţi făina de mai multe ori printr-o sită deasă.
- folosiţi drojdie foarte proaspătă.
- nu puneţi sare în maiaua pentru aluat, ci doar lapte, drojdie, făină şi zahăr.
- ingredientele să aibă temperatura mâinii.
*FRIPTURA:
- grăsimea pentru prăjit este suficient de încinsă când introducând în ea o linguraă de
lemn,se formează in jurul acestora bule de aer.
- friptura devine mai zemoasă dacă înainte de a o pune la fiert,o freci cu o felie de kiwi.
*PERDELELE ÎNGĂLBENITE:
-îşi revin dacă se adaugă în maşina de spălat, pe lângă detergent, un pliculeţ de praf de
copt alimentar.
MEREU PROAPĂT ŞI GUSTOS:
Zarzavaturile proaspete nu trebuie tocate pe planşete uscate de lemn.
*mărarul şi pătrunjel se pot păstra mai multă vreme savuroase dacă se spală, se
mărunţesc, se sărează, se pun intr-un borcan la frigider.
*MIROSUL NEPLĂCUT de:
-ceapă de pe mâini iese dacă vă frecaţi cu pastă de dinţi apoi clătiţi cu apă sau frecaţi
înainte de spălare degetele cu puţin pătrunjel.
-peşte şi usturoi iese mai uşor dacă vă frecaţi palmele înainte de spălare cu zaţ de cafea
sau sare.

75