PORTOFOLIU

CURS FORMATOR

CURSANT: CORALIA NEGRUT

Liceul pedagogic „Anastasia Popescu”

TEMA: IMPLEMENTAREA DE PROIECTE NONFORMALE ÎN ȘCOLI

GRUPA 18

CASA CORPULUI DIDACTIC BUCUREȘTI

Sesiunea decembrie 2017

1
 ARGUMENT
În timpul anului școlar timp de o săptămână elevii părăsesc curricula obligatorie și parcurg un program de
educație nonformală numit ”Școala altfel”. Programul ministerului educației din acest an școlar: ”Să știi mai
multe, să fii mai bun!” constă în derularea la nivelul fiecărei unități de învățământ, într-o săptămână dintr-un
semestru școlar, a unui orar special format doar din activități cu caracter nonformal. ( OMENCS Nr. 4577/2016)
Educația formală este conform definiției dată de Philip Coombs ”sistemul educațional structurat ierarhic și
gradat cronologic, pornind de la școala primară și până la universitate”. Educația formală facilitează accesul la
valorile culturii, științei, artei, tehnicii la experiența social-umană, având un rol decisiv în formarea personalității,
conform nevoilor individuale și sociale.
Limitări ale educației formale:
- fiind centrată pe performanțele înscrise în curriculum lasă mai puțin timp imprevizibilului și studierii
aspectelor cotidiene cu care se confruntă elevii;
- există tendința de transmitere-asimilare a cunoștințelor în defavoarea dezvoltării-exersării capacităților
intelectuale și ale abilităților practice;
- este orientată predominant spre informare și evaluare.
Educația nonformală a fost definită de către J. Kleis drept ”orice activitate educațională intenționată și
sistematică desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor individului și
situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării și cunoașterii și al minimalizării problemelor cu care se
confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor)”.
Tipurile de activități nonformale se realizează în mediul socio-cultural ca mijloace de divertisment, petrecere
a timpului în mod constructiv sau de odihnă activă.
Avantajele aduse de programul ”Școala altfel”
- contribuie la lărgirea și îmbogățirea culturii generale și de specialitate a participanților, care implicit
personalizează oferta educațională a unei școli.
- asigură o rapidă actualizare a informațiilor din diferite domenii cu accent pe aplicabilitate imediată, nu pe
memorare, prin folosirea tehnologiilor comunicaționale și a dreptului de participare publică în luarea unor decizii
la nivel comunitar.
- profesorii pot răspunde cerințelor și nevoilor educaționale concrete ale elevilor, implicându-i pe aceștia în
planificarea și realizarea acestora, uneori cu sprijinul părinților, rolul principal revenind elevilor.
Astfel elevii învață practici democratice și conștientizează probleme comunitare pe care le pot rezolva sau
ameliora și folosesc alte surse decât cele școlare de dobândire de cunoștințe.
De asemenea, divertismentul sau relaxarea capătă sens, valoare, dacă elevii sunt implicați în organizare, se
face la alegerea și dorința lor, dar și conform așteptărilor părinților.
Propunerile de activități sunt centralizate și se întocmește un orar diferit pentru săptămâna respectivă, iar
elevii schimbă modul de petrecere a timpului din clase, stând în bancă, cu unul activ, de implicare în viața
comunității, prin ceea ce știu și pot ei să facă concret la un moment dat.
Toate activitățile se planifică prin proiecte pe care profesorii le pregătesc din timp împreună cu elevii și
părinții, prin colaborare și în acord.
Spre deosebire de un plan de lecție, care este elaborat de profesor, lecția fiind condusă de profesor,
activitățile din ”Școala altfel” se realizează în echipă, profesorul având rolul de coordonator, mediator, dacă este
cazul, al elevilor.
Proiectele și managementul derulării lor pentru activitățile nonformale se deosebesc de cele ale
proiectelor din învățământul formal, având scopuri și metode diferite de implementare. Este nevoie de instruire
pentru relevanța și continuitatea realizării de succes a lor. Profesorii au nevoie de formare specială pentru ca
aceste activități să aibă eficiență și impact educațional maxim.

2
 PROIECTAREA PROGRAMULUI DE FORMARE

 Stabilirea scopului și a obiectivelor formării

- Scopul cursului este implementarea de proiecte în Liceul pedagogic ”Anastasia Popescu” pentru activități
nonformale în programul ”Să știi mai multe, să fii mai bun!” din săptămâna ”Școala altfel”.
- Grupul țintă: echipe de maxim 25 de profesori, învățători, pedagogi, și chiar părinți dispuși să se implice
în viața școlii
- Timpul instruirii: 20 de ore distribuite pe o perioadă de 4 săptămîni, sâmbăta câte 5 ore.
- Locul de desfășurare: o sală de clasă din Liceul pedagogic ”Anastasia Popescu”.
- Obiectivele formării:
- Propunerea de către profesorii liceului a unor activități specifice pentru elevi prin care aceștia vor căpăta:
- Abilități de lucru în echipă, prin respect reciproc și responsabilitate;
- Abilități de culegere de date pentru comunitate de la instituții publice privind calitatea vieții;
- Ajutor în formarea discernământului privind calitatea în arte (literatură – poezie, teatru, filme - ,
pictură, muzică)
- Capacitatea de conștientizare a unor probleme de care sunt responsabili prin atitudine și
comportament
- Capacitatea de folosirea și dezvoltarea aptitudinilor lor vocaționale în scopuri de binefacere și pentru
divertisment

 Etapele planificării procesului de formare

1. Conștientizarea necesității
Liceul ”Anastasia Popescu” este o școală particulară care are o istorie de succes câștigată în cei peste 20 de ani
de la înființare, prin rezultatele elevilor atât din perioada școlarizării cât și după absolvire. Elevii stau în școală în
program prelungit, supravegheați de profesori și pedagogi. Astfel programul educațional este extins pe parcursul
întregii zile, iar profesorii pot propune activități extrașcolare diverse, nu numai în săptămâna ”Școala altfel”. De
asemenea curtea are atât spațiu de recreere cât și o grădină pentru practicarea agriculturii.
Fiind liceu cu profil pedagogic și ortodox este nevoie ca programul formal să fie completat cu un program de
educație nonformală, care să fie specific profilului școlii și care să reprezinte amprenta caracteristică ce face
diferența între acest liceu și alte școli. Cadrele didactice sunt pregătite să planifice și să proiecteze activități
formale și mai puțin activități nonformale pe care le realizează conjunctural, spontan, fructificând oferta
extrașcolară de la un moment dat. Prin cursul de implementare de proiecte nonformale în școli, educația
extracurriculară poate căpăta personalitate, stabilitate, dezvoltare prin evaluări și propuneri de îmbunătățire a
activităților.

2. Identificarea indiciilor
Foarte bine pregătit profesional personalul școlii are tendința să lucreze subiectiv, individual și neplanificat în
afara orelor de curs, sub îndrumarea atentă și promptă a doamnei directoare, rezolvând din mers problemele
care apar datorită mobilității în gândire și talentului pedagogic al fiecărui angajat în parte al școlii. Există un
potențial mare care poate fi indrumat spre eficiență prin formare holistică, realistă și măsurabilă, a modului de
punere în practică al caracteristicilor particulare. Aceasta trebuie să se regăsească și să se reflecte accentuat și
profesionist în oferta educațională permanentă a școlii, ca simbol al pedagogiei de tip ortodox .

3. Analiza necesităților de formare

Aptitudinile particulare ale personalului didactic al școlii acoperă o mare varietate de antrenament vocațional
propus elevilor și profesorii au nevoie de formare pentru colaborarea, conlucrarea și armonizarea unei echipe cu
calități înalte și foarte diversificate, pentru integrarea optimă, eficientă, constantă și echilibrată a tuturor

3
activităților opționale (extracurriculare) pe care elevii le pot practica. Prin planificare activitățile specifice
pedagogiei ortodoxe pot deveni esențial caracteristice liceului, ridicându-i valoarea în topul ofertelor
educaționale școlare.

4. Definirea obiectivelor
Obiectivul principal este de transfer al actului pedagogic ortodox de la profesori spre elevii care vor deveni după
absolvire educatori, prin instruirea profesorilor privind planificarea și evaluarea tuturor activităților nonformale,
prin proiecte.

5. Alegerea metodelor de formare

- Prezentare Power-Point
- Colaborare prin lucru în echipe
- Brainstorming pentru alegerea celor mai bune programe nonformale de educație și activități practice
- Scrierea unor proiecte care vor fi implementate permanent în liceu

6. Decizia asupra pachetului de formare

Cursul de formare pentru scrierea de proiecte va fi prezentat în 5 secvențe, în 4 zile de sâmbătă timp de 5 ore,
ultima secvență fiind pentru dezbaterea, analiza, proiectelor realizate de cursanți realizată în săptămâna
următoare a încheierii predării cursului.

7. Designul evaluării
- listă cu cunoașterea aptitudinilor cursanților la începutul formării
- listă prin brainstorming a tipurilor de proiecte (activități nonformale) propuse pentru implementare
- Prin alegerea celor mai relevante tipuri de activități nonformale se vor redacta 5 proiecte de către cursanți care
să reprezinte activitățile emblematice ale liceului

8. Redactarea rezumatului formării/materiale de formare

- Se va scrie o schiță a proiectului de formare și vor fi pregătite materialele pps, se va realiza suportul de curs
oferit fiecărui cursant într-o mapă, se vor folosi videoproiectorul, ecranul lui, flipchartul sau tabla.

9. Pregătirile pentru desfășurare

- Sala de desfășurare a cursurilor va fi largă iar dispunerea cursanților va fi la mese în echipe de 5 membri
- Se va verifica funcționarea calculatorului și a videoproiectorului și vizibilitatea imaginilor de pe ecran din orice
parte a sălii
- Fiecare cursant va găsi pe masă suportul de curs, pix, foi A4, puse într-un dosar (mapă de curs)

10. Implementarea formării

Cursul va fi alcătuit din 4 secvențe, fiecare fiind prezentată în 4 zile de sâmbătă consecutive.
Fiecare secvență va avea o prezentare Power Point, o parte aplicativă și chestionar pentru feedback la sfârșit.
La începutul secvenței 3 se va face o recapitulare a cunoștințelor dobândite anterior și o explicare a nelămuririlor.
În săptămâna cu secvența finală fiecare echipă de profesori va elabora proiectul propus, se vor face dezbateri,
discuții de evaluare și propuneri de imbunătățiri.

11. Evaluarea
- va fi prin feedback pentru formator pentru a răspunde nevoilor individuale ale cursanților
- secvențial se vor verifica dacă sarcinile de lucru în echipe pentru scrierea proiectelor respectă cerințele
expuse în ppsx

4
 - evaluarea finală este scrierea a 5 proiecte pentru activități nonformale care să fie principalele ținte
educaționale specifice profilului pedagogic ortodox ale liceului.

PLAN CURS DE FORMARE

Denumire curs: Implementarea de proiecte în școli pentru activități nonformale
Formator: Coralia Negruț
Participanți: profesori, pedagogi, părinți
Perioada: 20 ian 2018 -17 feb 2018; 24 feb rezultatul evaluării proiectelor realizate
Locul de desfășurare: O clasă din Liceul pedagogic Anastasia Popoescu

Nr. Nr ore Nr ore

crt Tema activității Nr ore curs aplicații evaluare Mijloace de formare
Ziua 1: De ce avem nevoie să facem proiecte 5h

1. Introducere 30‘ 20’ 5’ - Flipchart (Vila de vacanță)

prezentarea participanților
- Povestea supei de pietre:
prezentarea scopului trainingului
2. Înțelegerea 1:5 h 1h 5’ - Flipchart: brainstorming – folosirea
democrației experienței cursanților,
- prezentare pps pt schimbare a
paradigmei, noi criterii de valoare
3. Ce înseamnă o 30’ 15’ 5’ -Flipchart: brainstorming – folosirea
comunitate experienței cursanților,
- prezentare pps pt includerea
elevilor în luarea deciziilor
Pauză 15 minute
4. Ce este un proiect 1:5h 1h 10’ - Flipchart – folosirea experienței
cursanților,
- prezentare pps pt sistematizarea
clasificării și a înțelegerii
5.Analiza necesităților 45’ 30’ 10’ Flipchart pe grupe – dezbatere
locale interactivă
6. Feedback și 15’ 15’ Răspuns pe foi la chestionar
întrebări
Ziua 2: Șapte pași în rezolvarea problemelor și introducere în scrierea unei schițe de proiect 5h
7. Împărțirea pe grupe 5’ Formarea echipelor de lucru pentru
scrierea unui proiect
8. Șapte pași în 40’ 30’ 15’ - Pps de prezentare
rezolvarea - Individual lucrul pentru un posibil
problemelor proiect, dezbateri și comunicare în
interiorul echipelor
9. Schița de proiect 1:15 h 1h - pps de prezentare
privire generală - Selectarea unui proiect și lucrul pe
pe echipe prin comunicare și acord
10. Ținta/scopul 1h 45’ - pps de prezentare
proiectului - Flipchart: dezbatere în echipe

5
 Pauză 15 min
11. Obiectivele 1:15 h 45’ - pps de prezentare
proiectului -Flipchart: dezbatere în echipe
12. Prezentarea 1h 1h - alegerea unui reprezentant al
rezultatelor fiecărei echipe pentru prezentarea
echipelor lucrului pe flipchart, dezbateri
13. Feedback 15’ 15’ Chestionar
Ziua 3: Continuarea scrierii schiței de proiect 5h
14 Recapitulare 15’ 15’ Pps, discutarea lecțiilor anterioare

15. Activități 1:15 h 1h 15’ Pps, flipchart lucru în echipe și

prezentare
16. Resurse 1h 45’ 15’ Pps, flipchart lucru în echipe și
prezentare
Pauză 15 minute
17. Termen 15’ 10’ 5’ Pps, flipchart lucru în echipe și
prezentare
18. Indicatorii 1h 30’ 10’ Pps, flipchart lucru în echipe și
prezentare
19. Buget 1h 45’ 10’ Pps, flipchart lucru în echipe

20. Feedback 15’ 15’ Chestionar

Ziua 4: monitorizarea, evaluarea și finanțarea unui proiect 5h

21. Monitorizarea clasei 10’ 10’ Flipchart, brainstorming
22. Monitorizarea unui 1:10 h 1h 10’ Pps, flipchart lucru în echipe,
proiect dezbateri
23. Evaluarea unui 1:10 h 1h 10’ Pps, flipchart lucru în echipe,
proiect dezbateri
Pauză 15 minute
Finanțarea 1:45 h 30’ 15’ Pps, flipchart lucru în echipe,
24. (campanii de dezbateri
finanțare, donatori)
25. Componentele unei 30’ Pps de prezentare
propuneri de proiect
26. Feedback 15’ 15’ Chestionar
Cursanții vor finaliza minim 5 proiecte în timp de o săptămână de la ultima sesiune a cursului, proiecte care vor
fi evaluate și discutate direct cu participanții în acest interval de timp, afișate și popularizate la dirigenție și
sedințele cu părinții, pentru a fi aplicate în perioada ”Școala altfel” în Liceul pedagogic ”Anastasia Popescu”

6
 PROGRAM ACTIVITĂȚI

Denumire curs: Implementarea de proiecte nonformale în școli

Formator: Coralia Negruț
Participanti: profesori, pedagogi, părinți
Perioada:
Locul de desfasurare: O clasă din Liceul pedagogic ortodox ”Anastasia Popescu”

Secvența Metode Resurse Timp

Ziua 1 - Sesiunea 1 De ce facem proiecte 5 h de lucru
1. Introducere Poveste pentru Povestea scrisă 9 – 9:30
.Formatorul salută și se prezintă, apoi începe să stimularea pe o foaie și
expună povestea ”Supa de pietre” pentru a arăta conceptului de oferită în
rolul cooperării. colaborare prin suportul de curs
.Formatorul folosește flipchartul pentru ”Vila de contribuția fiecărui al fiecărui
vacanță” care trebuie pregătită pentru sărbători. cursant cursant
.Participanții scriu fiecare pe flipchart câte un Asocierea obiectelor
obiect pe care îl vor aduce pentru petrecere și se aduse pentu
prezintă foarte scurt, arătând și așteptările de la petrecere cu
acest curs. contribuția proprie
.Formatorul precizează că flipchartul poate fi la curs
completat pe tot parcursul cursului cu alte obiecte.
2. Înțelegerea democrației .Brainstorming Flipchart 9:30 -11
.Formatorul solicită participanților să își exprime .Dezbatere privind Pps prezentat
opinia personală privind conceptul de democrație, noțiunea pentru a pe ecran,
scriind pe flipchart aceste păreri include și elevii în videoproiector,
.Formatorul prezintă slide-urile pps despre definiții alegerea și calculator
ale democrației subliniind că egalitatea șanselor participarea în Textul este
trebuie însoțită de asumarea responsabilităților. activități școlare oferit în
.Formatorul prezintă slide-urile cu cele 5 principii .Schimbarea suportul de curs
ale politicii practice de aplicare a democrației, paradigmei privind la sfârșitul
subliniind pentru fiecare principiu nevoia și activitățile din prezentării
creșterea participării elevilor în activitățile din perioada
săptămâna ”Școala altfel” menționată
3. Ce înseamnă o comunitate .Brainstorming Flipchart 11-11:30
.Formatorul solicită participanților exemple de .Prezentare pps Pps prezentat
comunități și scrie pe flipchart .Dezbatere pe ecran,
.Formatorul prezintă pe slide-uri pps comunități .Moment de videoproiector,
subliniind că școala trebuie privită ca o comunitate energizare calculator,
în care membrii (profesori, părinți, elevi) au Videoclip cu
interese commune muzică
.Participanții vor urmări un videoclip și vor imita 8 minute la
dansul sau bătaia din palme din film finalul
intervalului de
timp

7
Pauză 15 minute
4. Ce este un proiect . Prezentare Flipchart 11:45 -13:15
.Participanții vor da exemple de proiecte pe care le- individuală Prezentare pps
au făcut cu elevii, scriind titlurile lor pe flipchart și .Dezbatere pe ecran,
descriind punctele tari si slabe ale acestora .Prezentare pps videoproiector,
. Formatorul va lărgi noțiunea prin clasificare și calculator
definiții prin slide-uri pps
5. Analiza necesităților locale .Lucrul pe grupe Se va împărți 13:15 – 14
Profesorii de aceeași specialitate se vor grupa și vor .Prezentare în plen a fiecărui
delega un membru care va prezenta necesitățile de dezbaterilor din participant
formare ale elevilor atât din punctul de vedere al grupe printr-un suportul de curs
obiectului de specialitate predate, cât și ca reprezentant și se cu textul pps și
diriginți, prin propuneri de proiecte de implementat vor scrie pe o foaie al povestirii de
în săptămâna ”Școala altfel” flipchart toate început
ideile
6. Feedback – chestionar cu 4 întrebări Slide pps la care se
Foi de hârtie 14-14:15
răspunde fără aflate în mapa
semnătură de curs care are
agenda
întâlnirilor la
care se adaugă
textul ppsurilor
la sfârșitul zilei
de lucru
Ziua a 2-a – secvența a2-a: Rezolvarea problemelor și scrierea unui proiect: țintele și obiectivele 5 h de lucru
7. Împărțirea pe grupe Brainstorming Flipchartul zilei 9 – 9:05
.La sfîrșitul sesiunii anterioare s-au scris pe flipchart Dialog precedente
idei de proiecte. Acestea vor fi grupate, comasate, Colaborare
în 5 proiecte și se vor forma 5 echipe de lucru Aplanarea
pentru activități asemănătoare, care să includă conflictelor din
toate ideile propuse divergențe de idei

8.Șapte pași în rezolvarea problemelor Colaborare și Slide-uri pps 9:05 – 9:45

.Formatorul expune informația teoretică în format dezbateri în Ecran,
pps interiorul echipelor Videoproiector,
.Participanții vor lucra pe echipe în problema de de lucru pentru Calculator,
rezolvat din proiecte și vor alege un reprezentant aplicarea teoriei Flipchart
care va expune cei 7 pași pentru rezolvarea Prezentarea
problemei din proiectul ales concluziilor pentru a
fi dezbătute de
toată lumea
9. Schița de proiect privire generală Comunicare, 9:45 – 11:15
.Formatorul expune pps-ul cu informație teoretică. colaborare în Slide-uri pps
.Participanții vor completa schița pentru proiectul echipă. Ecran,
echipei după modelul afișat pe ecran, notând Videoproiector,
fiecare pe foi A 4 din mapă planul proiectului Calculator,
respectiv.

8
10.Ținta. Scopul proiectului Comunicare, Slide-uri pps 11:15-11:30
.Formatorul expune pps-ul cu informație teoretică. colaborare în Ecran,
.Participanții vor completa schița pentru proiectul echipă. Videoproiector,
echipei după modelul afișat pe ecran, completând Calculator,
fiecare pe foi A4 din mapă ținta și scopul proiectului
respectiv. Formatorul verifică și ajută echipele.
Pauză 15 minute
11. Obiectivele proiectului Prezentare pps, Pps, ecran, 11:45 - 13
. Formatorul accentuează diferența dintre dezbatere videoproiector,
obiectivele unui proiect didactic și cele ale colaborare, calculator
proiectelor nonformale – SMART din prezentarea medierea
pps. conflictelor de către
. Participanții lucrează în echipe pentru obiectivele formator
proiectelor lor
12. Prezentarea rezultatelor echipelor Prezentarea și Câte o foaie de 13 - 14
.Fiecare echipă va prezenta titlul, ținta, scopul si dezbaterea muncii flipchart pentru
obiectivele proiectelor alese pe foaie flipchart. din fiecare echipă fiecare echipă
Acestea vor primi observații, corectări prin discuții de proiect
în plen.
13. Feedback – chestionar cu 4 întrebări Slide pps la care se Foi de hârtie 14-14:15
răspunde fără aflate în mapa
semnătură pe o de curs, textul
foaie ppsurilor zilei
de lucru
Ziua a 3-a Secvența a 3-a Continuarea scrierii schiței de proiect 5 h de lucru
14. Recapitulare Discuție dirijată de Se vor folosi 9 – 9:15
Formatorul cere cursanților să-și reamintească ce formator sub formă foile de
conținut are schița de proiect și ce s-a lucrat în de dialog prin flipchart ale
secvența anterioară. răspuns la celor 5 proiecte
Cursanții vor purta un dialog dirijat de formator și întrebările afișate în scrise în
își vor lămuri neclaritățile. pps secvența
Formatorul va solicita ca vorbitorii să fie dintre cei anterioară
care în timpul lucrului din echipe au fost mai puțin Prezentare pps,
activi, încurajându-i și susținându-i. calculator, etc
15. Activități Prezentarea Pps, 9:15 – 10:30
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator
Echipele vor lucra pe foi și apoi pe flipchartul Conversația în Foi de flipchart
proiectului lor scriind activitățile pe care le vor face interiorul echipei.
cu elevii. Prezentarea foii de
flipchart a echipelor
16. Resurse Pps Pps, 10:30 -11:30
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația Conversația în videoproiector,
teoretică. interiorul echipei. calculator
Echipele vor lucra pe foi și apoi pe flipchartul Prezentarea pe Foi de flipchart
proiectului lor scriind resursele pe care le vor folosi. flipchart a fiecărei
echipe

9
Pauză 15 minute
17.Termen Prezentarea Pps, 11:45-12
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator
Echipele vor lucra pe foi și apoi pe flipchartul Conversația în Foi de flipchart
proiectului lor scriind durata fiecărei activități pe interiorul echipei.
care le vor face cu elevii. Prezentarea foii de
flipchart a fiecărei
echipe de către un
membru al ei
18. Indicatori Prezentarea Pps, 12- 13
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator
Echipele vor lucra pe foi și apoi pe flipchartul Conversația în Foi de flipchart
proiectului lor scriind indicatorii de care vor avea interiorul echipei.
nevoie în evaluarea derulării proiectului pe care îl Prezentarea foii de
vor face cu elevii. flipchart a fiecărei
echipe de către un
membru al ei
19. Buget Prezentarea Pps, 13 -14
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator
Echipele vor lucra pe foi și apoi pe flipchartul Conversația în Foi de flipchart
proiectului lor scriind bugetul necesar în proiect. interiorul echipei.
Prezentarea foii de
flipchart a fiecărei
echipe de către un
membru al ei
20. Feedback – chestionar cu 4 întebări Slide pps la care se Foi de hârtie 14 -14:15
răspunde fără aflate în mapa
semnătură pe o de curs, la care
foaie se adaugă textul
ppsurilor la
sfârșitul zilei de
lucru
Ziua a 4-a Secvența a 4-a Monitorizarea, evaluarea și finanțarea unui proiect 5h de lucru
21. Monitorizarea clasei Prezentarea Pps, 9 – 9:10
Formatorul folosește experiența cursanților pentru informației teoretice videoproiector,
monitorizare prin dialog liber în format pps calculator
Cursanții răspund cum anume monitorizează clasa Conversație liberă, Flipchart foile
accent pe implicarea scrise anterior
elevilor în derularea care vor fi
proiectelor completate
nonformale
22. Monitorizarea unui proiect Prezentarea Pps, 9:10 – 10:20
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator

10
Echipele vor lucra pe foi si apoi pe flipchartul Conversația în Flipchart foile
proiectului lor scriind cum vor monitoriza proiectul. interiorul echipei. scrise anterior
Prezentarea foii de care vor fi
flipchart a fiecărei completate
echipe de către un
membru al ei
23. Evaluarea unui proiect Prezentarea Pps, 10:20 – 11:30
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator
Echipele vor lucra pe foi și apoi pe flipchartul Conversația în Flipchart foile
proiectului lor scriind evaluarea proiectului. interiorul echipei. scrise anterior
Prezentarea foii de care vor fi
flipchart a fiecărei completate
echipe de către un
membru al ei
Pauză 15 minute
24. Finanțarea (campanii de finanțare, donatori) Prezentarea Pps, 11:45 – 13:30
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator
Echipele vor lucra pe foi si apoi pe flipchartul Conversația în Flipchart foile
proiectului lor scriind cum vor aduce banii necesari interiorul echipei. scrise anterior
în proiect. Prezentarea foii de care vor fi
flipchart a fiecărei completate
echipe de către un
membru al ei
25.Componentele unei propuneri de proiect Prezentarea Pps, 13:30 -14
Formatorul prezintă prin slide-uri pps informația informației teoretice videoproiector,
teoretică. în format pps calculator
Echipele vor verifica schița lor de proiect și vor Conversația în Flipchart foile
completa forma finală, urmând ca să o scrie într-un interiorul echipei. scrise anterior
format clar ce va fi popularizat în școală, în clase. Prezentarea foii de care vor fi
flipchart a fiecărei completate
echipe de către un
membru al ei
27. Feedback – chestionar cu 2 întrebări Slide pps la care se Foi de hârtie 14 – 14:15
răspunde fără aflate în mapa
semnătură pe o de curs, la care
foaie se adaugă textul
ppsurilor la
sfârșitul zilei de
lucru

11
Bibliografie:

 Resources for Mobibizing Funding for Development Projects – Jack K. Boyson (International Youth
Foundation)
 Small Grants Program, Social Development Department, World Bank International Youth Foundation,
Baltimore, Maryland USA
 Building Civil Society – a Curriculum Guide Including Lesson On Project Development and
Implementation ; Elizabeth Brewer, Anton Repon, Matthew Brennman
 Manual – 100 de idei de educație non formală

12
 Anexe
Suportul de curs conține:

- Povestea „Supa de pietre”

- Textul slide-urilor pps
- Listă cu proiecte nonformale

13
 De ce facem proiecte?
Lecția 1
. Ce se înțelege prin noțiunea de democrație?
Guvernarea de către popor
Noțiunea de democrație este cunoscută de majoritatea oamenilor dar nu toate persoanele înțeleg ce înseamnă
democrația și în special cele care au trăit sub regimuri totalitare sau dictaturi militare care s-au folosit de
populație în momentul în care și-au atribuit termenul de “democrație”.
.Ideea de democrație a fost îndelung dezbătută de către liderii politici și de către intelectuali începând din
antichitatea greacă a lui Pericle până la Vaclav Havel din fosta Cehoslavacie; de la Declarația de Independență a
lui Thomas Jefferson din 1776 până la ultima lucrare a lui Andrej Sacharov din 1989.
Conform definiției din dicționare, prin democrație se întelege guvenarea în care poporul deține puterea
legislativă atât direct cât și prin reprezentanții aleși.
.Citându-l pe Abraham Lincoln “democrația este o guvernare a poporului pentru popor”.
Deși libertatea și democrația sunt adeseori menționate împreună aceasta nu înseamnă că ele sunt și sinonime.
Democrația conține un set de idei și principii despre libertate, dar de asemenea conține și un set de linii
directoare și pași pratici a căror natură e determinată în timp și nu dintr-o dată.
.Cu alte cuvinte democrația reprezintă libertatea într-un cadru instituționalizat. La nivel de bază, democrația
urmărește principiul egalității în drepturi, egalitatea șanselor și responsibilitățile corespunzătoare. Aceste
principii trebuie să caracterizeze orice societate care se consideră democratică.
.5 Principii ale politicii practice
Michael Briand recomandă comunităților să folosească “politici practice” când încep să deruleze activitățile:
1.să includă
2.să înțeleagă
3.să discute și să analizeze alternativele
4.să coopereze
5.să fie realiste.
.PRIMUL PRINCIPIU : A INCLUDE
Când o comunitate are probleme cât mai multi oameni posibili trebuie să decidă ce anume au de făcut și nu doar
guvernele oficiale (sau oficialitățile).
Oamenii care nu sunt luați în seamă când se ia o decizie pot să nu susțină respectiva decizie. Și mai rău ei se pot
opune activ.
.AL-2-lea PRINCIPIU: A ÎNȚELEGE
Înainte de a se lua o decizie, membrii comunității respective trebuie să înțeleagă problema. Este important ca ei
să încerce să înțeleagă diferitele soluții și de ce cred oamenii că o soluție este cea mai bună.
Oamenii s-ar putea să nu fie de acord. Este în regulă dacă totuși oamenii se înțeleg unii pe alții. Dacă oamenii se
pot înțelege între ei, este mai ușor ca ei să lucreze împreună, chiar dacă nu impărtășesc aceleași opinii.
.AL-3-lea PRINCIPIU:
DISCUTAREA ȘI ANALIZAREA ALTERNATIVELOR
Când o comunitate se confruntă cu o problemă dificilă este necesară o perioadă de timp pentru a se discuta și
analiza problema.
Oamenii pot avea sentimente puternice față de respectiva problemă. Ei vor avansa diferite soluții. Fiecare soluție
va prezenta avantaje și dezavantaje.
.Cand noi discutăm și analizăm trebuie să gândim cu atenție la acea problemă. Nu ne vom grăbi în analiză pentru
că este foarte imporatantă.Discutând contăm pe gândirea noastră, o analizăm, cântarim și abia apoi luăm o
decizie.
Singura cale prin care noi putem decide ce să facem ca și comunitate, este dezbaterea și analiza problemelor
noastre în comun.
.AL-4-LEA PRINCIPIU : COOPERAREA

14
Când noi cooperăm noi lucrăm împreună.
Când noi cooperăm, nu toți membrii doresc același lucru. Totuși noi dacă nu am lucra împreună nu am avea
ocazia să schimbăm opinii, să ne înțelegem unii pe alții și să acceptăm o decizie care a fost luată de către
majoritate, chiar daca nu suntem de acord cu ea.
.AL-5-lea PRINCIPIU: SIMȚUL REALITĂȚII
Când suntem realiști știm prea bine că rezolvarea problemelor nu se face întotdeauna prea ușor.
Realismul este necesar deoarece înseamnă că noi înțelegem că schinbarea nu se va produce rapid. Schimbările
survenite pot să nu fie prea mari . Dar dacă noi suntem realiști când încercăm să facem ceva în comunitate noi
putem spera că totuși se va realiza ceva până la urmă.
.Definiții de comunități
Webster’s New World Dictionary, editia IIIa
a) toți oamenii care trăiesc într-un oraș, județ sat, etc.
b) orașul, satul, județul, etc. unde oamenii locuiesc
Un grup de oameni care locuiesc împreună într-o unitate socială mică cuprinsă în interiorul uneia mai mari și
având interese în comun.
Un grup de națiuni libere sau strâns unite ca urmare a tradițiilor comune sau urmărind avantaje politice sau
economice.
Societatea în general; publicul
Proprietatea sau munca în comun (comunitate de bunuri)
Similitudine, analogie (comunitate de gusturi)
.Ce se înțelege printr-o comunitate?
Pentru o tânără familie ar putea fi locul în care și-ar putea crește și educa copiii.
Pentru adolescenți ar putea fi locul unde s-ar putea distra cât mai mult înainte de a-și părăsi căminul părintesc.
Pentru un proprietar de magazine ar putea fi locul care-i oferă posibilitatea de a câștiga bani.
.Pentru un cuplu de pensionari ar putea fi locul care le poate oferi o viață liniștită și plăcută, cu vecinătăți sigure.
Pentru un proprietar bogat ar putea fi locul unde a făcut investiții pe care le vrea protejate și sporite în valoare.
Neil Postman scrie că esența acestei definiții derivă din faptul că prin termenul de comunitate se înțelege pur și
simplu un grup de oameni cu interese comune.
El subliniază că într-un sens mai vechi, comunitatea e construită din oameni care pot să aibă interese similare dar
care trebuie să negocieze și să rezolve neînțelegerile pentru a ajunge la armonie socială.
.Care sunt comunitățile de succes?
Comunitățile de succes pot solicita ajutor din exterior dar trebuie să-și ia viitorul în propriile mâini. Nu trebuie să
aștepte ca rezolvarea problemelor să vină din exterior și nici nu trebuie să stea cu mâinile întinse. Menținerea
unei comunități robuste se face prin implicarea și activitatea constantă a membrilor săi.
.Comunitățile care nu functionează din punct de vedere economic nu functionează nici în alte domenii - a afirmat
J.N. Holladay, fostul director pt. dezvoltare al statului Mississippi.
Comunitățile care se descurcă cu succes în tranziția economică sunt cele care sunt susținute activ de către
membrii săi în luarea decizilor; cu spirit comunitar cooperant; o orientare spre rezolvarea problemelor prin
politici publice; capacitatea de a aborda problemele cu încrederea că le putem rezolva prin forțe proprii - ceea ce
ar însemna “ajută-te pe tine însuți”. Heartland Center for Leadership Development.
.Ce este un proiect?
.Tipuri de proiecte:
Cercetare: Colectează analizează și transmite informația prin experimente, chestionare, materiale tipărite,
Internet, etc.
Proiecte în serviciul comunității: o acțiune cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții în comunitatea voastră.
Dacă proiectul este adresat elevilor ei vor învăța concret prin activitățile în sprijinul comunității despre
cum să se implice în problemele comunității.
Schimb de experiență: Reușita unei mai bune înțelegeri a oamenilor, proceselor, funcțiilor.

15
.Campania de conștientizare a comunității: demersul de conștientizare a unei probleme de interes public de către
comunitate și pașii ce trebuie urmați în scopul prevenirii și/sau al rezolvării problemei.
Acțiunile de strângere de fonduri: obținerea de fonduri pentru realizarea altor proiecte sau susținerea unei cauze.
.Destindere/Timp liber: Organizarea de activități de destindere cu scopul îmbunătățirii calității vieții membrilor
comunității.
Educare prin activități practice: implică posibilități pentru elevi de a învăța prin activități practice.
. Aspectele generale ale realizării unui proiect:
Echipa: oamenii ce vor lucra în cadrul proiectului într-un climat de cooperare și comunicare
Planificarea:
1. Strângerea de informații despre proiectul ce trebuie realizat înainte de a-l începe.
2. Scrierea unui plan al proiectului.
Monitorizarea: verificarea derulării activităților pe baza planificării lor.
Evaluarea:
1. Început: Este acest proiect realist și realizabil?
2. Cuprins: Au activitățile proiectate rezultatele scontate?
3. Încheiere: Cât din proiect s-a realizat?
Rezultate: Ce va rămâne după ce proiectul a fost încheiat?
.Probleme de analizat în cadrul comunității:
Modalitatea prin care se dorește implicarea oamenilor.
Stabilirea tipului de probleme de interes general.
Tipul de probleme ce necesită rezolvare urgentă.
Care sunt cele mai abordabile într-o manieră realistă.
.Alegerea tipurilor de probleme de interes general:
Discuții la masa rotundă pentru analizarea problemelor comunității
Sondaje pentru chestionarea opiniei publice
Interviuri cu membrii comunității
.Feedback:
Cât de interesantă este informația primită?
Vă folosește informația pentru a lua o decizie?
Ce este nou față de punctul dvs. de vedere?
Sunteți de acord cu modul de prezentare al cursului?

Rezolvarea problemelor și scrierea unui proiect:

țintele și obiectivele
Lecția 2

Șapte pași în rezolvarea problemelor

• Identifică și definește problema
• Identifică cauzele problemei
• Găseste soluții alternative
• Selectează cea mai bună soluție
• Fă o schiță a unui plan de acțiune
• Implementează planul
• Evaluează
Pasul 1: Identifică și definește problema

16
  Fii cât se poate de detaliat. Dacă problema este prea generală sau prea întinsă, poate fi greu de
rezolvat
 Cum definești problema este foarte important deoarece va determina în mare măsură rezolvarea ei.
Trebuie să te gândesti la cauzele problemei pentru a o defini mai exact/precis.
 Dacă problema este foarte largă, va trebui să o împarți în probleme mai mici care pot fi apoi rezolvate
individual sau în serie pentru a ajuta în final la rezolvarea problemei largi.
Pasul 2: Identifică cauzele problemei
• De ce există această problemă?
• Cine contribuie la ea?
• Adună cât mai multe informații pentru a înțelege posibilele cauze ale problemei. Fii atent să nu-ți
limitezi gândirea. O problemă poate părea să aibă o singură cauză evidentă dar de fapt să fie mai
complicată. Deoarece soluțiile tale se vor baza pe cauzele pe care tu le identifici, eficiența solutiei
depinde de cât de corect determini cauzele.
Pasul 3: Dezvoltă soluții alternative
 Fă o listă a posibilelor soluții ale problemei.
 Analizează plusurile și minusurile fiecărei soluții.
 Gândește-te dacă soluțiile sunt pe termen scurt sau lung.
 Este costul soluției la nivelul rezultatelor?
 Ai resursele necesare pentru a realiza soluția?
Pasul 4: Alege cea mai bună soluție
 Determină secvențele în care vrei să găsești soluția.
 Ai in vedere și alte alternative în cazul în care nu găsești cea mai bună soluție.
 Gândește-te la costuri, timp, oamenii care se implică și impactul pe termen lung față de cel pe termen
scurt.
Scrierea unui plan pentru un proiect
Privire generală:
• Ținta/Scopul proiectului: o scurtă descriere a ceea ce încerci să realizezi prin acest proiect. Aceasta va
fi definită respectând instrucțiunile discutate în lecția anterioară.
• Obiectivele proiectului: sunt în mod normal notate într-o scurtă listă unul după altul și redau lucrurile
specifice care se așteaptă să fie realizate în proiect. Fiecare obiectiv trebuie să fie SMART și parte a
scopului proiectului
• Activități: această secțiune ne arată cum proiectul va fi dus la bun sfârșit. Te vei documenta care sunt
sarcinile activitățile necesare pentru realizarea fiecărui obiectiv.
• Resurse: sunt reprezentate de tot ceea ce ai nevoie pentru realizarea proiectului. Pentru a identifica
mai ușor resursele ai nevoie de o divizare a resurselor în ceea ce tu ai nevoie in ordinea completării
fiecarei activități și în realizarea obiectivelor.
• Termen: împarte munca în cadrul proiectului în stagii cum ar fi dezvoltare, cercetare, implementare și
evaluare. Ne arată de cât timp va fi nevoie pentru fiecare parte a proiectului.
• Indicatori: Un parametru sau o valoare ce poate fi observată și/sau măsurată cu ușurință și care este
direct legată de parametrul sau valoarea de care suntem interesați, dar care nu poate fi ușor măsurată.
• Bugetul: lista cu cheltuielile necesare pentru desfășurarea proiectului. Evidențiază separat lucrurile de
care este nevoie precum și costul fiecăruia în parte, cât și totalul cheltuielilor. Bugetul va fi important
în momentul întocmirii propunerii de finanțare. Ar trebui să se bazeze pe costuri realiste. Majoritatea
finanțatorilor își dau seama dacă un buget este exagerat.
De ce este necesară schița proiectului?
Ce înțelegem prin ținta/scopul unui proiect?
• Definiția lărgită a ceea ce încerci să atingi ;
• O scurtă descriere a așteptărilor tale legate de finalitatea proiectului ;
• Încearcă să definești problema ;
• O viziune realistică direcționată spre activitățile proiectului ;
• Clarificați rezultatele și schimbările pe care vreți să le obțineți prin proiect ;
• Nevoia de a ne face înțeleși astfel încât publicul să realizeze ceea ce facem fără să știe prea multe
detalii legate de proiect.
Întrebări la care trebuie să răspundem când formulăm ținta unui proiect:

17
 • Cine:
– Cine va realiza proiectul?
– Pentru cine (comunitatea) se realizează proiectul?
• Ce:
– Ce va realiza proiectul?
• Când:
– Când se va realiza proiectul?
– Când va începe și când se va termina?
• Cum:
– Cum va fi dus la îndeplinire proiectul?
• Unde:
– Unde se va desfășura proiectul?
• De ce:
– De ce se realizează proiectul?
• Exemple: de la soluția ideală la ținta proiectului
Soluția ideală: renovarea și conservarea casei memoriale “George Bacovia”
Ținta proiectului: casa memorială George Bacovia cu valoare istorică ce domină Bacăul se află într-o stare de
deteriorare. De aceea, un grup de persoane interesate au decis să formeze un comitet, a cărui misiune va
fi să stabilească un plan pentru conservarea casei memoriale, să formeze parteneriate de consultanță, să
solicite opinia publică și să identifice posibile surse de finanțare.
Soluția ideală: Tu, împreună cu prietenii tăi veți învăța un grup de tineri să: zugravească, vopsească, să facă
mici reparații și să construiască bănci pentru curtea școlii.
Ținta proiectului: În cursul urmatoarelor 3 luni, Liceul Mickey Mouse cu sprijinul financiar al Fundației de
Tineret își propune o renovare completă a spațiului. Odată renovat, liceul va putea să-și extindă
programul de activități extrașcolare benefice. Tinerii beneficiari vor fi invățați să facă mici reparații și mici
lucruri de construcție prin implicarea lor la renovarea spațiului verde.
• Obiectivele: sunt declarații ale acțiunilor concepute pentru realizarea, totală sau partială a scopurilor.
Trebuie să fie:
• S-specifice
• M-măsurabile
• A-abordabile
• R-realiste
• T-încadrabile în Timp
Și trebuie să înceapă cu un verb
• Tipuri de obiective
• Obiective de atins:
– să deschidem un centru de resurse pentru profesorii de limbi străine în Colegiul Alecsandri până
la sfârșitul anului școlar 2018.
• Obiective intangibile/de neatins
– să participăm 12 membri ai comisiei la un atelier de o zi privind metodele de colectare a
fondurilor, până la 31 august 2018.
– Definirea obiectivelor
Fiecare obiectiv trebuie să conțină răspunsurile la următoarele întrebări:
• Cine?- grupul și/sau oamenii care vor duce la îndeplinire obiectivul cât și cei afectați de obiectiv
• Ce? - schimbarea sau rezultatul așteptat
• Cât? - mărimea schimbării așteptate
• Când? - când se va realiza schimbarea așteptată
• Unde? - unde va avea loc schimbarea

18
 • Exemplu: Parc de joacă
• Cine? - Copiii care locuiesc în zona Orizont
• Ce? - Va fi construit un nou parc de joacă
• Cât? - Un parc de mărimea a 2 terenuri de tenis
• Când? - Până la 31 iulie 2018
• Unde? - În zona Orizont
• Exemplu

Să construim un parc de joacă pentru copiii din zona Orizont, de mărime cât 2 terenuri de tenis, până la 31 iulie
2018.
• Întrebări și comentarii:
• Nu vă temeți! Nu aveți rețineri! Comunicarea stă la baza unui proiect de succes!
• Feedback
• Ce a fost cel mai important în informația primită în lecție?
• Sunt noțiunile predate clare?
• Răspund așteptărilor dvs. informațiile primite?
• Există diferențe între definițiile obiectivelor din lecție și ce știați dvs.?

Scrierea unui proiect

Lecția 3
Activități, resurse, termen, indicatori și buget
• Recapitulare
• Ce intelegem prin termenul “comunitate” când ne referim la proiecte?
• Cum îi putem implica pe membrii comunității în conceperea proiectului, implementarea și evaluarea
lui?
• De ce este important să analizăm cauzele problemei înainte să determinăm soluția?
• Ce înseamnă SMART?
Reamintește-ți !
Proiectele comunitare de succes nu sunt realizate de indivizi ci de grupuri de oameni, cu capacități și
abilități care îi ajută să atingă împreună, o țintă comună.
Activități: Sunt sarcinile/acțiunile concrete necesare îndeplinirii obiectivelor.
Exemple de activități:
Redactarea unui chestionar pentru participanții la un atelier de lucru, administrarea chestionarului,
analiza rezultatelor chestionarului, organizarea atelierului de planificare, pregatirea materialelor
pentru atelier și susținerea atelierului.
• Resursele = reprezintă tot ceea ce este necesar pentru a realiza proiectul.
• Umane
– membri ai comunității, cei care întocmesc proiectul și cei care l-au implementat, consilierii și
consultanții tehnici, cei care îndrumă proiectul, muncitorii, voluntarii, etc.
• Fizice
– instrumente, echipamente, computere, materiale didactice, birotică, încăperea, materiale de
laborator, etc.
• Financiare
– Donații, împrumuturi bancare, burse, contribuții financiare necesare organizării, etc.
• Tehnice
– Abilități tehnice: design, de construcții, instalații electrice
• Informaționale
– Cărți, articole, rapoarte, liste, sondaje de opinie, rezultate ale chestionarelor, rezultatele
întrunirilor, etc.
• Individuale
– Cunoștințe, abilități, experiențe, timp, etc.
• Resurse ideale:

19
 • Sunt necesare pentru implementarea proiectului
• Sunt de regulă prezente pe plan local
• Reprezintă un raport echilibrat între cost și calitate
• Sunt adecvate etnic
• Sunt compatibile cu tradiția și cultura locală
• Sunt în conformitate cu mediul înconjurător
• Termen
• Reprezintă începutul și sfîrșitul proiectului.
• Reflectă data la care începe și se sfârșește fiecare pas al proiectului.
• Resursele necesare pentru fiecare pas.
• Obiectivele pentru fiecare pas (în așa fel încât oamenii să știe ceea ce au realizat în orice moment).
• Reamintește lucrurile de care trebuie să ținem cont la fiecare pas sau sub-pas din planul proiectului.
• Indicatorii
• Evaluează dacă scopurile și țintele au fost atinse și dacă rezultatele obținute îmbunătățesc viața
membrilor comunității.
• Vă ajuta să vă întelegeți progresul și distanța față de punctul în care doriți să vă aflați.
• Oferă un mijloc prin care instituțiile care introduc măsurile sunt responsabile de atingerea
rezultatelor dorite.
• Criterii de valoare:
• Să fie orientați spre obținerea de rezultate: măsoară rezultatele existente, în loc să măsoare
eforturile de rezolvare a unei probleme.
• Să fie siguri: bazați pe date statistice, pe informații disponibile în cantitatea și frecvența dorită.
• Să fie măsurabili: pot fi cuantificabili
• Să fie simpli: ușor de înțeles dar cât se poate de preciși
• Să fie cu randament maxim: ieftin de urmărit
• Buget
Materiale: Costuri ($) Total
Bănci (6) $100 $600
Semințe flori $10 $200
(20 plicuri)
Copaci (12) $20 $240
Umane:
Voluntari (10) ---- ----
Grădinari 2 x (o săptămână) $25 $50
Total: $1090

• Feedback
• Aveți nevoie de mai multe informații pentru componentele unei schițe de proiect?
• V-ați apropriat de aplicarea practică a schiței dvs.?
• Pentru dvs. care sunt avantajele scrierii unei schițe?
• V-ati speriat de cât de mult trebuie să munciți?
Monitorizarea, evaluarea și finanțarea unui proiect
Lecția 4
Clarificare:
Când scrii ținta gândește-te de ce este important acest proiect
Toate proiectele din școli trebuie să implice elevii în fiecare pas
Proiectul trebuie să fie repetabil sau să poată fi dezvoltat
Fiecare pas trebuie să fie înregistrat și comunicat tuturor

20
Cum monitorizați clasa dumneavoastră?
Cum evaluați clasa dumneavoastră?
Monitorizarea
Cercetarea a ceea ce se întâmplă în timpul derulării proiectului, procesul de colectare sistematică a datelor și de analizare a
informațiilor (informațiile obținute astfel pot deveni indicatori cantitativi și calitativi)
CE SE MONITORIZEAZĂ – resursele umane, materiale, financiare, informationale și temporale, activitățile (respectarea
planificării și a standardelor calitative și cantitative), procesul de luare a deciziilor, comunicarea;
  CINE MONITORIZEAZĂ – membrii echipei, supervizorul proiectului, un consultant extern, finanțatorul, organismele
guvernamentale.
CUM SE MONITORIZEAZĂ
Prin:
Statistici (indicatorii cantitativi – nr. de angajati sau de beneficiari, sumele cheltuite pentru fiecare activitate);Cât de mult?
Câți ?
Informațiile calitative – răspund la intrebările: Ce am făcut? Ce efecte a avut ceea ce am făcut?
Jurnalele – Cine a făcut ? Când a făcut? Se înregistrează și urmărește munca depusă de fiecare persoană implicată în
proiect
Rețea de comunicare- modalități prin care are loc schimbul de informații între membrii echipei.
Observațiile: sunt făcute de persoane neimplicate direct în proiect care își pot pune intrebările: ce văd și ce aud?
Interviuri/chestionare: folosesc întrebări închise/deschise, răspunsurile trebuind să fie ușor de prelucrat și să aducă multă
informație.
Sintetizarea informațiilor și datelor obținute. Coroborarea tuturor datelor și informațiilor într-o formă care poate fi de folos
oferă o imagine de ansamblu asupra derulării proiectului.
EVALUAREA
= EMITEREA DE JUDECĂTI PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT PE CALEA ATINGERII OBIECTIVELOR PROPUSE
Funcția de evaluare – control poate fi definită ca ansamblul proceselor prin care performanțele firmei (proiectului), a
subsistemelor și componenților acesteia sunt măsurate și comparate cu obiectivele și standardele stabilite inițial, în
vederea eliminării deficiențelor constatate și integrării abaterilor pozitive” (management – Nicolescu&Verboncu, 1996);
“Evaluarea se ocupă cu emiterea de judecăți privind valoarea unei activități și compară acestea cu obiectivele pe care
această activitate urmarește să le atingă” (Charities Evaluation Services”, 1996).
CE EVALUĂM ?
- RESURSELE INVESTITE, ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE, REZULTATELE OBȚINUTE, IMPACTUL REALIZAT.
(adică în ce măsură proiectul și-a atins obiectivele sau de ce nu le-a atins, în ce măsură munca a meritat sa fie prestată, a
fost bine făcută, dacă resursele au fost utilizate eficient și ce a rămas de rezolvat?
DE CE EVALUĂM ?
Pentru a aprecia în ce măsură sunt atinse obiectivele proiectului;
Pentru a analiza eficiența cu care sunt cheltuite fondurile proiectului;
Pentru a verifica dacă activitățile planificate inițial se derulează conform programului;
Pentru a corecta eventualele abateri de la planificarea inițială.
Pentru a continua progresul și dezvoltarea proiectului în viitor.
MICI SECRETE SAU CEEA CE URMĂREȘTE UN FINANAȚOR CÂND EVALUEAZĂ UN PROIECT
PENTRU FINANȚARE:
ASPECTE GENERALE:
DURABILITATE, RELEVANȚĂ, IMPACT, EFICACITATE, ASPECTUL PRACTIC (RAPORTUL COST/BENEFICII), FEZABILITATE;
ASPECTE PARTICULARE:
- EGALITATEA ÎNTRE SEXE, RASE, RELIGII, DREPTURILE OMULUI, DEMOCRAȚIE;
PROTECȚIA MEDIULUI;
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII INSTITUȚIONALE ȘI A INFRASTRUCTURILOR;
ASPECTELE SOCIO-CULTURALE
PARTICIPAREA PUBLICĂ;
PROMOVAREA TEHNOLOGIEI DE VÂRF.
Campanie de finanțare:
să implicăm elevii în educația practică, prin amenajarea grădinii școlii
Cea mai bună practică pentru atragerea banilor:

21
Trebuie să prezinți organizația și ce ai să faci (specific) cu banii.
Nu-ți fie teamă să ceri bani.
Folosește beneficiarii proiectului pentru a impresiona donatorii.
Suma trebuie să fie realistă.
Trebuie să mulțumești donatorului.
Păstrează toate chitanțele pentru a face proiectul și cheltuielile transparente.
Comunitățile de succes pot solicita ajutor din exterior dar trebuie să-și ia viitorul în propriile mâini. Nu trebuie să aștepte
ca rezolvarea problemelor să vină din exterior și nici nu trebuie să stea cu mâinile întinse. Menținerea unei comunități
robuste se face prin implicarea și activitatea constantă a membrilor săi.
Cum puteți obține bani pentru un proiect școlar sau  comunitar?
Activități de strângere de fonduri: evenimente/întruniri sau campanii din care se pot obține fonduri pentru proiect.
Exemple de astfel de activități:
 Bal sau spectacol organizat la școală unde puteți încasa costul participării
O licitație cu vânzare de obiecte de artă și meșteșugărești, produse de cofetărie și patiserie, sau de servicii - lecții de
engleză, - sau alte bunuri, celui mai bun licitator 
Concursuri sau întreceri sportive- participanții plătesc o taxă de înscriere (sporturi, dans, atletism, șah, etc.)
Loterii- vânzare de bilete pentru a câștiga un premiu (în bani sau în obiecte sau ocazia de a face ceva neobișnuit). Verificați
mai întâi legile despre jocurile de noroc.
Vânzare- de nasturi, stilouri, tricouri, pungi, etc. care să vină în sprijinul proiectului.
Beneficiile acestor activități:
- Îi implică mai mult pe elevi în proiect  
- Atrage atenția opiniei publice asupra proiectului  
- Iar finanțarea proiectului vine din surse locale
Detalii referitoare la obținerea finanțării:
Îndatoriri: participanții trebuie să plătească o sumă de bani pentru a avea acces la beneficiile proiectului (ex: o tabără de
engleză)  
Donații: Solicitând organizațiile și persoanele fizice să contribuie cu bani la proiect.
Categorii de donatori:
Persoane fizice- ce doresc să participe la proiect cu resurse sau finanțare, deoarece sunt interesați și consideră că proiectul
este important. 
Surse guvernamentale- cum ar fi miniștrii sănătății, educației sau domeniului public, și surse guvernamentale de pe plan
local. 
Instituții locale- bănci, agenții imobiliare, companii industriale, etc. și parteneri locali ai corporațiilor multinaționale
(McDonalds, Coca Cola, etc) 
  Fundații comunitare- sunt organizații independente de finanțare care mobilizează resurse din multe surse financiare
incluzând publicul larg. Aceste fundații se adresează nevoilor societății și înbunătățirii calității vieții unor segmente
specifice ale comunității într-o zonă geografică limitată.  
   Cluburi și asociații- cluburile locale și organizațiile sunt adesea alte surse de finanțare pentru proiectele locale. Exemple:
Rotary Int., Clubul International al Leilor, Camera de Comerț și Industrie.
Marile corporații
ONG-urile Internaționale
Organizații Internaționale Religioase
Întrebări premergătoare alegerii unui donator:
Ce fel de proiecte ar dori să finanțeze? (ex: de mediu, cercetare, educaționale, democrație, etc.)
Cărui tip de organizație ar dona? (ex: școli, ONGuri, organizații guvernamentale)
Ce fel de sprijin ar putea acorda donatorul? (fonduri sau resurse materiale)
Propuneri de proiecte:
descrie proiectul și propune sprijinul.
Prezintă nevoile și scopurile proiectului.
Descrie de asemenea un plan de acțiune.
Schița de proiect stabilește sprijinul sau finanțarea și desfășurarea lui.
Componentele unei propuneri de proiect:

22
Fiecare organizație de sprijin/donatoare poate solicita un anume format. Totuși, multe dintre aceste propuneri includ
următoarele părți:  
Titlul-titlul proiectului, numele organizației, numele organizației care finanțează și data 
Cuprins- Ajută cititorul să găsească informațiile din proiect mai ușor. Este o listă cu subtitluri și numărul paginii. 
Introducerea și prezentarea- prezintă în detaliu importanța proiectului. Include istoricul problemei, încercări trecute de a
rezolva problema (sau absența lor) și necesitatea eforturilor ce trebuiesc depuse. Introducerea stabilește necesitatea
proiectului și modul în care va deservi comunitatea. Se pot descrie atât comunitatea în care se va desfășura proiectul cât și
participanții la proiect.
Obiective- stabilesc scopurile specifice pe care le va realiza proiectul.  
Activități- Această secțiune descrie în detaliu desfășurarea proiectului. Este important să se specifice clar fiecare pas din
proiect, cât și activitățile de monitotizare și feedback.
Evaluarea- descrie modalitatea în care se vor studia rezultatele proiectului pentru a se evalua dacă a funcționat. Evaluarea
poate avea loc la început, la mijlocul proiectului (pentru a monitoriza progresul făcut) sau la sfârșit (pentru a verifica
efectele globale și succesul proiectului.)
Concluzii- Această secțiune explică modul în care proiectul va deservi comunitatea și face o trecere în revistă/ face un
rezumat al propunerii.
Apendice- O sectiune cu bibliografie pentru mai multe informații. Poate include exemple de sondaje, afișe, diagrame,
poze, etc.
Planificarea timpului- Etapele sunt bine fixate în timp, cât și implemntarea și evaluarea lor. Se explică timpul necesar
pentru parcurgerea fiecărei părți/etape.
Buget- o listă a costurilor proiectului.
Feedback
1. Ce a fost cel mai interesant pentru dvs. în acest curs?
2. Ce ați dori să facem într-un curs ulterior?

Supa de pietre
Cu mulți ani în urmă, trei soldati, obosiți de atâtea lupte, au ajuns într-un mic sătuc. Țăranii de aici abia
supraviețuiau de la o zi la alta ca urmare a unei recolte sărace și a multor ani de război. S-au adunat repede în
piața satului să-i întâmpine pe soldați însă au făcut-o cu mâna goală. Au început să se plângă că nu le-a mai rămas
nimic și că sunt înfometați.

„Soldații au schimbat repede între ei câteva vorbe. Apoi s-au întors la bătrânii satului. Primul soldat le-a
spus: ”pământul vostru sărăcit v-a lăsat fără nimic de oferit, dar vă vom împărtăși noi din puținul pe care îl avem
secretul cu ajutorul căruia poți face o supă din pietre”.

Țăranii au fost intrigați de spusele soldatului, dar au aprins focul și au pus cel mai mare vas cu apă la fiert.
Soldații au aruncat în apă trei pietricele.

”Aceasta va fi o supă foarte bună” zise al doilea soldat, ”dar un pic de sare ar face-o minunată”. În acel
moment o țărancă a spus ”Ce noroc! Tocmai mi-am amintit unde a mai rămas câtăva”. S-a întors repede și a mai
adus și un șorț de bucătărie, un pătrunjel și o gulie. În timp ce acestea au fost puse la fiert și altor țătrani li s-a mai

23
împrospătat memoria. În curând în oală au fost puse la fiert orz, morcovi, carne de vacă și smântână. Până să fie
supa gata a mai apărut și o sticlă cu vin.

Tot satul alături de cei trei soldați s-au pus să se ospăteze. Au mâncat, au dansat au cântat până noaptea
târziu, cum nu s-a mai întâmplat de mult.

Dimineața, când cei trei soldați s-au trezit, toți sătenii stăteau în fața lor. La picioare aveau pus un rucsac
cu cea mai bună pâine și brânză. ”Ne-ați împărtășit cel mai mare secret, Acela de a face supă din pietre, a spus un
țăran soldaților, și pentru aceasta nu vă vom uita”.

Auzind aceasta al treilea soldat s-a întors către mulțime și a spus: ”Nu e niciun secret, însă un lucru
rămâne mereu adevărat: doar împărțind poți face o mare sărbătoare”.

Tipuri de activități nonformale

Vizita la baza aeriana, la Institutul meteorologic

Educație rutieră

Reguli de bune maniere, bună purtare și protocol

Rolul Primăriei, Consiliului popular, Instituției pentru Protecția consumatorului/Protecția mediului – cum și pentru
ce ne adresăm lor

Cyberbullying

Instruire cu pompierii/Ore cu medic stomatolog/Sfaturi de la un medic nutritionist

Vizionare filme cu tematică educatională și apoi dezbateri

Experimente (spectaculoase) la fizică și chimie

Animale, păsări de casă folositoare - îngrijire

Corul formare, repetiții și îmbogățirea repertoriului

Lecții de învățare a cântării la un instrument muzical

Vizită la observatorul astronomic

24
Vizită la muzee: istorie, biologie, al tăranului, al Bucureștiului, de artă, al colecțiilor

Vizite la case memoriale

Ateliere de scriere creativă la română și filosofie

Ateliere meșteșugărești: țesut, împletit, croșetat, tâmplărie (olărit)/Artă culinară

Întreceri sportive/Însușirea tehnicilor de gimnastică de întreținere

Vizite la politehnică unde se asistă la diferite experimente

Excursii de o zi/Vizitarea unei ferme pentru înțelegerea vieții la țară

Amenajarea și întreținerea grădinii școlii/Înfrumusețarea clasei și a holurilor

Realizare de filme cu teme sociale sau cu observarea specificului arhitectonic și peisagistic al orașului

Studiul vegetației din păduri, câmpie, dealuri, munți și recunoașterea diferitelor plante sălbatice și de cultură

Orientare în teren și desenarea hărții unei zone necunoscute anterior

25