SERIA II. ANIIL III, No. 434.

JEditia a treta YINERI, 25 APRILIE, 1897

NUMARUL 10 BANI
ABONAMENTELE NUMARUL 10 BANI

EPOCA
Ineep la 1 tli 15 ale fle -cfirel lunl $i se pli-iteso ANIINCIIIBILE
tot- d'a -una mainte In Bucarest' si judete se primesc numat 1x
In Bucuretti la Casa Administraciel Administrattie
In j 4efe si streinätate prin mandate postale
Un an In tara 30 let ; In streinätate 60 let In streinätate, direct la administrafie si la
ase lunl ... 15 s s toate oficiile de publicitate
.rei lunt ... 8 ' ' s
25 P
t3 s
Anuncian la pag. IV
. 7, III
0.30 b. liait
ß. lei
Un numer In streinätate 30 bans . > > II :3. .
Insertiilo si reclamele 3 lel rindul
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
Un namir vechiñ 30 ban!
ADMINIAITBATIA
No. 8 STRADA CLEMENTEI No. 8 BEDAC'>j'IA
No. 8 STRADA CLEMENTE! Ne. 3

CATASTROFA DIN PARIS. MOARTEA Lui ION CHICA

Cálátoria Ree1nì G in Europa,
Interesele noastre nationale de la inceput ca aceste objectif se vor
IN JURUL ENIOMEI Stat latin pe malurile Dunarel nu formula. De aceea, pentru a ne
pot încuraja intemeierea une! Bul- aura hapul, ele încep prin a ne spune
Am cautat sa ne explicara nota garil mari, a une! Serbi! eu usitate ca pentru a intelege nota in chestie,
identica a cabinetelor de la Peters- mai puter'nica, a unul Muntenegru trebue sa se faca oare cari dis
burg si Viena, rimisi si Rominiei, mal eu vaza, in starea actualä a tincfii distinguons s'il vous plait
o-data cu trimeterea el Serbie!, Bul- spiritelor. Noua nu ne convine crea si allume ca numal pastea întîl
gariel si Muntenegrulúi, si n'am tiunea de State slave balcanice in- a acestul act diplomatie se refera
putut sa isbutim. feodate politice! de la Petersburg, la Romînia, adica partea mlalfumi-
Pe linga cele ce am spus in re- caci ele ar constitui un pericol pen- rilor, iar partea a doua, cea privi-
vista precedente, vom mal adaoga tru existenta noastra. Si in momen- toare la ameninfärï, este adresata
urmatoarele : tul de fata, de acest spirit ar fi in- exclusiv Bulgarilor, Serbilor si Mun -
Prin situatia noastra geografica sufletite Statele slave marite. tenegrenilor !
noi nu apartinem peninsulel Balca- Nu înpingem egoisinul pîna a Aceasta explicatie mal rae strica
nice ci Statelor de la nordul Du- nu voi cu nid un pret o Bulgarie
de cît drege lucrul.
narel. Peste Dunare n'avem alt in- mare, sau o Serbie puternica, dar
teres de cît acela de a asigura o eu o conditie : ca asemenea State Trebue ca Rominia sa se bucure
viata nationala fratilor nostri Ma- slave sa nu caute punctul lor de de putina consideratie la cele doua
cedoneni. imperi! vecine, pentru ca ele sa ne
reazam in marele imperio pansla- trimeata o nota eu ameninnäri pe
In contra Turcilor nu liraniln ac- vist, ci in intesesele los bine înte-
tualmente niel o ura. Vechile ani lese, care le vor face sa paraseasca cari nu le meritam, si aceasta nu-
mozitati sunt stinse. mal doar ca cancelariile acelor im-
animozitatile de rasa pe care le perio sa'sl scuteasca osteneala de a
Pentru a asigura o viata natio hranesc contra noastra, abundind
Hala Romînilor macedoneni, noi cre- in acelasl timp in veleitatl de re- ne face onoarea eu o redactie deo-
dem ca mentinerea statulul -quo in vendicarl imaginare. sebita de cit a note! trimeasa Bul-
Turcia europeana este, momentan, garie!, Serbie! si Muntenegrului !
Pentru moment, Bulgari!, Serbi!, Sa cautain explicatia ateste! é-
preferabila desmembrarel acestul im- etc, n'au inca o vista proprie po-
perio, desmembrare provocata de litica ; aceste State nu '11 înteleg, nigme.
victoriile Grecilor, Bulgarilor, Ser- in mod cum am dori si cum e drept, Explicatia nu o vom gasi decît
bilor si Muntenegrilor. Rominil ma- fara patima si de ambitif nejusti- in starea actuala de lucrurl din tara
cedoneni in acest caz ar risca sa ficate, rolul lor la Dunare. Ele nu de la no!, si in prezenta d -lut Stur-
fie alipiti si inghititi, fie de Greci, Und a deveni mari de cit pentru dza in fruntea guvernulul si la mi-
fie de Slav!. a se întoarce, nu stim sub ce im- nisterul de externe.
Intr'adever, largirea frontierilor pulsie, contra puter'niculul element
attuale ale acestor popoare se va Romîn, singurul care împreuna cu
face pe socoteala psmintulul stra- Unguril le paraliseaza expansiunea. Prima intrunire pe care
inosesc pe care îl ocupa Macedo- Este logic, dee!, ca si din acest o va tine partidul eonser-
nenil. Schimbul nu le ar fi prielnic. punct de vedere, no! Romini! sa nu vator din Prahova, in ve-
Viata pe care Rominil ar duce avem niel un interes a intra in ac- lnchisl, cari exilatT,
'o sub dominatia Greaca sao Slava tiune, si a precipita schimbarea derea alegereìí de la 411lailú, 10AH CHICA imprestiatT prin toste
colturile Europei, rezletiti unul de altul.
ar fi, de sigue, de o suta de or! statulul quo, otornan, care ne con- s'a hotárít pe lSimbiltii, s6ra. Ioan Chica, aflator pe atuncl h Constantino-
pale, remase ari ca exilat prin... anticipatie.
mal grea din punct de vedere na- vine pentru moment mal mult de Ajungeaü deja degetele une! singure mfini,
tional de cît aceea pe care o due cif ori -ce alt -ceva. D. Lascar Catargiu va ça sä fie numarati fruntasil bätrini, eroil altor
generati!, cari,' prin'agerimea mimel for si
Aci foarte curind se puse in evidenta oameni-
lor de stat turcl, prin inaltele sale calitati. A-
cestia cäutara sa se foloseasca de dlnsul: il ofe-
astazi, sub stapinirea Turceascá. Orlata aceste putine zise, revenim la prezida aceastá intrunire. prin caldura inimel for patriotice, aü adus
Romînia unde este arum, Si Intre putinil
rirä guvernamintul insulel Samos. Sa stie cä
De alta parte este greti de spe- faimoasa nota diplomatica austriaca gloriosi, cari ne mal rämäseserä, si ln cari,
aceastä insulti se bucura de mult dr un fel de
autonomie administrativa si, in considerarea a-
rat ca cu oca7ia remanierel harte! si ruseasca, si ne ïntrebam inca o- cu toatä vlrsta for, ne mal puneam sperante, ce3tora, Ioan Ghica primi malta functie. Era
Turciel europeane, drepturile Ro- data : cum se explica faptul ca can - pentru zilele "de primejdie In virtutea for de tome In ajunul räzboiuluT Crimeel.
minilor Macedonenl vor fi bágate celaril acestor doua imperil par a
CREDITUL FUNCIAR mari cetälenl, Ioan Ghica, stejar din alte Ioan Ghica, cu toate neajuns urilece -T veneaü
vremurl, ne apärea falnic si de neanfrint. din Constantinopole, izbuti sa dea insuleT Sa-
in seama pe deplin, asa in cît sa nu fi distins destul de bine, ba Articolele noastre privitoare la admi- A venit moartea si ni Fa repus securea mos o administratie buna, sä aduce îmbunä-
tätin , se arätä ca un ora de stat.
li se recunoasca do putera o exis- chipr a fi confundat, interesele n.istra f ia crreditulul rural ail a lovit si stejarul e culcat la pämtnt.
tenta nationala. In tot cazul a- noastre cu ale Bulgarilor, Serbilor avut un S'a fäcut un gol urias. Ghica reinlors in fard
rezultat mal grabnic mai util de oit Cäcl nu pe multi i -a Inzestrat natura eu Dar eu toate onorurile de cari se bucura,
ceasta nu s'ar putea face de cit in si Muntenegrenilor, facîndu -ne noue ne asteptam. inteligenta lui I. Ghica si nu fie -cärul 'i -a anima lui batea pentru patria mumä si, folo3in-
urina une! energice interventil di- niste recomandatil cari nu se po- dat tarie de caracter, cinstea si desintere- du-se de amnistia acordata in 1859, se intoarse
In genere, cind e vorba de o admi- sarea cari in Romînia.
plomatice a noastre sprijinita, bine trivesc nicï cu demnitatea noasträ nistrafie facem parte si evenimentelor Din acest moment, Ioan Ghica lue parte la
colectivista, la ori -ce critica, la cari l'ail favorizat aü fácut, din Marele toate actele marl Si patriotice sävirsite in tara
anteles, de manie put.erl amice noue. cu starea noasträ de spirit. Romtn ce s'a stins, o mandrie nationale noastra si numele lui va str5luci puternic si In
De ce am cauta, asa dar, sa tur- ori -ce acuzare, se responde prin o dene- si de aceea sit ne fie mal mare doliul si toatä curatenia, In ochil tuturor cetera eu nes-
Cu deinnitatea noastra, nota nu gare, o desminfire absoluta. De asta data cit mai nestearsä din minte pilda ce el ne tins. iubire de tara.
burem pacea generala ? se potriveste, de vreme ce Rusia si se pare cä lucrurile staff, aia, in cil or- a dat! Ministru de mal multe ori sub Cuza, el a tost
Intr'un singur caz no! Romînil Austria ne pun pe acelasl picior gacele creditelor colectiviste s'aú mu l f u- bun drept si Intelept pilda de dat or' earul
am avea dreptul sa ne miscam, Date blogsa/iee ora politic.
eu Bulgaria vasaia si eu Muntenegrul, ;ait a constata cä noi am exagerat cri loan Ghica s'a näseut in anul 1816. Fiu al
Cind Cuza Incepu sa aibä apucaturT daspotiee,
esind din atitudinea prudente pe a carui populatie este cara cit a ticile. banulul Dimitrie Ghica descendent, dupa marna
Ioan Ghica, ca tot! bunit Romini de pe atunci,
care o pastrani, anuine cînd inte- se desparti de dinsul si luit apoT parte la de-
Capitale! regatulu! nostru. din Cimpineni,si -a filent primele studi! la Bani-
resele fratilor nostri Macedonenl ar In adevar, dintr'un fel de comunicat resti. pe urmä a plecat In Franta, pentru a'si tronares
Europa,
lui. Deja din 1865 el a fost prin toatä
ca sä negocieze pe la diverse cuti lu
Cu interesele noastre politice, apärut in Vointa Nationale noi refinern le continua si. de aci, s'a Intore in tara ln 1841.
fi periclitate, cînd am vedea ca eu aceeasl nota nu se potriveste, de Abia sosit a fost numit profesor la Academia vederea unul domnitor sirain, Reusita insti era,
se vede, rezervatä lui Ioan Bratianu, in 1866.
cit s'ar prelungi dominatia Turcilor doua Inarturisiri, cari sunt adeväratele Mihaileans din las!. Sub domnia streinä Ioan Ghica si -a servit eu
vreme ce am aratat ca ele con- si aie!, in ksi, lega el atea prietenie
si principalele capate de acuzare din lexandri, care dura pinti la moartea poetulul Cu A- credinta tara si Dinastia, unite pentru tot -d'a-
asupra lor, eu atit el ar fi ame - corda cu mentinerea statulul -quo si una. In mal multe rïndurT ministru si prim -mi-
nintati in existenta lor. articolele noastre : ale carel manifesterl serise constitue un ce- nistru, Ioan Ghica nu si -a desmintit corectu -T si
In peninsula Balcanica. 1. Se fiat pásuir1 la creditul ru- pitol nonumentul, de si cam intim, din viata glorioso -I trecut. Si azi se vorbeste, ca dintr'un
Or, in starea actuala de lucrurl Nota in chestiune nu se potri- sociale a Rominiel moderne. basin departat, de liberttltile si de cinstea ad-
acest pericol nu exista. Din contra, ral, fi in specie reposatul Petre Stoi- Intors In BucurestT, in 1813, el fétu cunos ministratiel lui Ioan Ghica.
veste niel cu politica pe care o cesem s'a päsuit pe sine ou foarte
tinta lui Nicolae Belcescu, Impreunä eu care
daca existenta lor nationala poate duce Romînia de la 1878 in coace. fonda o societate stiintificä si literara rotala plelea, ambasador
fi amenintata, apol, o mal repetam, mulle rate. la noi. Retras de la guvern In 1874, In orma scan-
In ade'ar, cabinetele de la Pe- Sa nu ni se spunti cä sont ,gi tifi -va Cam in acelasl timp fonda eu Bolintineanu dalurilor din sala Slatineanu, el s'a retrae oare-
este numal in cazul ciud Bulgari!, tersburg si Viena ne îneunostiin- un ziar, care propäväduia intru cit va i- cum si din militan ismul politic, remanind nu-
Serbi! si Muntenegrenii s'ar mista proprietari conservator! päsuiti, Nol vor- deile liberale' -ceci vintul acestor ideY, ce su- mal deputai sau senator, iar neobosita -I activi-
si ar izbuti sa tapete satisfactie teaza ca sa nu ne bizuinl pe o pre- bim de intensa najoritate a pasuifilor fiaMänuuchiul
dinspre Franta, sträbätuse plut la noi. tate a däruit'o mal mult celor alte t5ri:murl
tinsa neintelegere dintre cele doua de tineri, cea mai mare parte ale deszvoltärei tare! Rominesti.
pentru revendicarile lor. cari sont colectivigtl. D. Stolojau da- din vitti boiereascä si princiarä, cari voiaü In- Numit In 1881 ambasador la Londra, el a
imperi!, adica sa nu cautam a duce
toreazii vr'o 450.000 lei rate In- temeiarea unes Rominil libere, neatirnate si lucrat eu aceeasl lipsä de preget si eu aceeasl
Este vadit ca interesul nostru, de- o politica care ar consta in a ne domina de progres, mänunchiul acesta se ln- grijä pentru tara In Capitala Marel- Britanil,
parte de a încuragia scularea acestor rezema cînd pe Rusia in contra A- napoiate. ,Sii cin proprietari trebuesc jghebase puternic si pentru a face mal eu spor
ntzuinteie for, el trimiserä la Constantinopol
pina cînd, duborlt de boall si de bättlnete, s'a
relntors, In 1891, !n tara, unde s'a retrae la mo-
popoare, consista, din pot.riva, in a ustro- Ungariee, cînd pe aceasta in e:recuta fl fard eru t are pentru a se pe Ioan Ghical care din toate timpurile a do- ria sa Ghergani : sä guste linistea si tihna, dar
impiedica pe cît ne e eu putinta contra cele! d'întiiu. stringe o ara sumä, necesarä la regulata vedit reale aptitudin! diplomatica. Scopul aces- cu gindul si simtirea pururea pentru tara si
tel cälttoriT a fost ça sit obtie de la Turca un pentru mersul reaulat al dregatoriilor el. De
acest lucru. plate a cuponulu! !... regim mai omenesc pentru Rominia si in acelasl
Or, aceasta politica a avut'o in timp , luerind pe linge ambasadoril Engliteri.t
departe, din fuudul Gherganilor, parea cä ochiul
lui vegheaza asupra futregel tari si nu o data
Miscarea noastra atirna nu de do- adevar pina ma! deunazi Bulgaria 2. DIrec>liunea negoelazati In piatA si Frante!, sit obtieabolirea rusesculul regula- cuvintul säü patriotic si desinteresat, de iucu-
rinta ce am avea de a ne IIllsca, si Serbia. Rominia n'a avut'o. De efectele Creditulul. Aceste operafiunt ment organic. viiutarea saü neinruvincarea unes fapte, a fest
ci de atitudinea Bulgarilor, Serbilor, la 1878, se stie in contra cärora s'a protestat pretutin- hotarltor, pentru a da imbold, in cazul diutll, si,
Ghioa eerotufionar, apoé urer-
etc. Daca aceste popoare nu se mista, a tost ferma si ca politica noastra in al douilea caz, pentru a opri din calea rea
statornica intr'un dent, facule de oVcinuita lipsä de control, nator al .5amo celui pe rei ce pasoaü pe aceasta cale. Pentru cea
noi suntem ce! mal multumitl a sta singur sens si o singura directie. dari, lot la tot felul de bänuell. Cind ideile revolucionare din 184.8 prinserä din urina Dará glasul säü a resunut, cînd eu
pingarirea Bisericel romaine, prin obijduirea pas-
In prudenta si reserva. Daca ele se Mal ales de la 1883, politica Ro- La aceste cloua marturisirl din co- si mai adtncl rädäcinl ln inimele tinerilor ro- torului eT suprema.
mini, Intorsl din Paris, cînd ele se inchegara in
vor mista, nu stira ce vom face si miniel este de o simplicitate si de mzunicatul Voint.el, noi adäogäm: un al tara, ca sl zicem asa, loan Ghica au putes. (ihiea publieist
sol la rindul nostru. In tot cazul, o pozitivitate precisa. In special prin temprameutul, prin cultura lu., rn ge- Ioan Ghica nu a fest mimai omul politic
atitudinea noastra atirnînd de la contele Goluchowseki treilea cap de acuzare : Nol aj'ìrmatn nerozitatea Iul,epriu dorul sali de ci ,ilizae. sa neobosit si pasional In lupia pentru binele
o stie minu- cä, dupíi moartea fostulnli sub- ramina strain aspiratiunilor acestora si deveni tare! sale. Ca toti contemporanil sdT vorbim
acea a popoarele balcanice, sfatu- nat. Nie! contelu! Muraview nu 'f campionul sor Inflacärat si hotlrit. de epoca luptelor sale el a priceput cä
turile de pruder a nu noue. se eu- este necunoscuta. director Petre Stoicescu, s'a Omit Plecat la Coustantinopole pentru a prepara
terenul si a obcine de la Poarla ce se nu se
pentru propäsirea patrie!, activitatea politica
vine sa ni se adreseze, ci acelora. In casé o lipsìi de 100,000 lei. opunä noulul guvern, ce trebuia sl fie rezulta-
trebue sä meargä mina In mina cu activitatea
literarä si stüncificl, a fost, si el, soldatul une!
Atuncl, cum se explica acest pa- Probabil cä aceastä sumä a fost restituii!, tul misc5rel revolucionare, el a desfa¢urat o ac- juxtapunerl a politicei pure cu dezvoltarea cul-
Iata adevarata situatie. sagio din nota diplomatica trimeasa dar faptul rëmine cä ea a lipsit. tivitate de neasemuit, (Und dovada une! mari turatä, tendiute de care, azl, pigmei! si misell
Si, adica, de ce n'aro spune tot Rominiel ? inteligente si unud patriotism fast prihana. vor Levi bate ,loe.
Se stie cä ocuparea sueeesive de catre Rusl Si nenumärate slut lucrarile publicistice ale lui
adevarul? Ziarele din Viena au înteles de
111111 si Turca fu rezultatul Indräzuelel tinerilor revu- Ioan Chica.
lutionari si se stie, iarasT, ca acestia full, cari In el gasim, am putea zice, pe primul e-

conomist romín, ale
mare interes.
sale ConvorbirT eco -
nomice, find o opera de mare valoare si de
Ioan Ghica, ca mai totT percursoril uneT epoce
literare si mal ales, a une! desteptarl nationale,
era encyclopedist.
El Intrunea In creerul säìl toate cunostintele
epocel si pe toate le -a cultivat, ca si enciclope-
disti) trancezT, eu un egal succes. I. Ghica a
scris si un tratat istoric asupra lui .Mlhaiö Vi-
teazul» ; I. Ghica a tradus piesa `Romeo si Ju-
lieta de Sahke -ipaate; din original l'a tradus pe
Herodot si ca vechiü profesor de Geologie la
Academia Mihailoana, a seria un tratat despre
Patnintul si omul;a vorbit apol despre Omul fi-
zic si intelectual. ,si In fine, a mal scris o mul-
time altelo, entre cari, drept curiozitate, merlín
relevare un sludiil asupra systemulul de masuri.
Bine interes ca lucrarea lui de capetenie vor
reminea scrisorile catre Alexandri, Amintirile
din pribegie unda istoriograful viitorulul ca
dornicul de azi, de a cunoaste trecutul apro -
piat al taret noastre al desteptarel noastre na-
tionale, vor gasi si amanunte peine de Invata-
mini.e demne de crezare si urmelo celel nia'
curate dragoste de tara.
tii academician si director de teatru -- cum pu-
tea sa ramie strain artel ? Ioan Chica a ocupat
usa dar, toate functiunilelin tara sa. functiunl
nu atit aducatoare de onorurT de cari el fu-
gea. cit folositoare neamului patrie,
si a indeplinit eu rost si spor o viata lunga
si nepatata si se coboara In mormint plinl de
tonta suflarea romineasca, care pare a nu plinge
ateta sfirsitul unid dus in bine, cit de durciea
de a vedea ca tot mai mare se face golul in-
tre coi cari ad intemeiat tara si lntarit neamul
ca. tot mat Inuit se Intuneca cerul, luminat
alta data de atitea luceafari fara sa alba spe-
rante de a vedea albi rtt arind !
IATFOBIIIATri
Este inexacta tirea, data de un Capitala.
Starea sänätätel sale continua a ins-
confrate, cum cä s'ar fi stabilit o pira
ingrijiri familiel.
intelegere la Ploe§ti cu d. Ienescu,
care ar fi fagaduit voturile sale, in
caz de balotaj, candidatulul conser- Ni se asigura cá priceputul din capul co-
vator.
Mai intii, d. Ienescu n'a dat o
asemine fdgäduialä ; apoi nimenl
n'ar pune temeiü pe dinsa intru
eit ar porni de la un transfug din
toate partidele, ca d. Ienescu.
0 mare remaniere s'a fäcut in perso-
nalul gärilor din Moldova.
Atit sefil de gärt cit si functionaril
inferiors at fost per'mutats, in interesul
serviciulul.
Prin comunele pläsei Prutul, din jtr-
detul Covurlul, aü fost observati mal
multi preoti greci, cari string ajutoare
pentru räsboiul contra Turcilor.
Unul din atesta preotl este un vechiü
luptätor in räscoalele contra Turcilor
din Epir. El se numeste Mavros.
In multe din comunele acestel pläsl
locuesc numerosi Greci, cari se ocupó
cu comertul transporturilor in susul si
In josul riulul Prut.
Ordine severe ait fost date de catre
generalul Popescu, comandantul diviciet
din Dobrogea, pentru supraveghiarea arata ce a sustinut celebrul Robescu In se-
granifei noastre din spre Bulgaria. dinta de la 8 Aprilie, cum si in ce mod stie
Pichetele aú fost întarite cnmulfite,
iar paza lor a fost incredinfatä unui
batalion de vînatort. Pînä acuma, a-
ceastä însärcinare o avea batalionul
permanent al regimentulut de doro-
bang din Constanfa.
**
in ce prive,ste zgomotele de intärirea
trupelor cari garnizoneazä în Dobro- mul de fer, in mijlocul unes páduri umbroase
gea, putem afirma cd nu s'a trimis de de fagl si cetina, se inalta vila de la Gher- fard sá ni se comunice de soarta lor !
cit un batalion de vînatori, destinat sä ganl, proprietate a familiel Ion Ghica.
ïnlocuiascä batalionul permanent al re-
gimentuluï de doroban f i local, adus în
farä.
0 comisiune compusä din d-nia Cätu-
neanu, secretar general la ministerul
domeniilor, Niculescu si Radian inspec-
tori domeniali, a inspectat, in cursul
säptämïnel trecute, ferma model din
Laza (Vasluiü) si pepiniera. Statulul din
Visan
La pepinierä,comisiunea a avut de
fäcut si o anchetä asupra maltratärei su-
ferite de fostul sub-inspector viticol
Gheorghiu de la d. Ledin, actual sef al
pepinierel, angajat cu contract de Stat.
Erl d-nil doctorl Neagoie si Chiriac
ail avut o intrevedere cu d. ministru de
interne,cär'uiai-au prezentat un exemplar
din apelul ce Asociafiunea medicaid l'a
lansat tuturor medicilor din tard.
Cu aceastä ocazie distinsil medici at
arätat d-lui Ferechide scopul ce urina-
reste noua societate medicalä.
T1n oilier din armata germaná, obfinind
special concedi de la regimentul salit, a
cerut ministrului nostru de rásboitit auto-
rizafia de a urmári mobilizárile armatei
romîn e.
Cererea sa a provocat o vie surprindere
in T.;urourile ministerului de rásboiit.
S'a ráspuns ofiferului get-man, cd nici
o dispozifiune de mobilizare nu s'a luat
tincá pentru armata noastrá.
Mal multe proteste ail fost adresate mi-
nistrulul de interne contra concursulul tinut
la 5 Aprilie trecut, pentru postul de oficiant
superior clasa III.
Se afrrmä cit cele mal flagrante ilegali-
tätf s'ad comis cu aceasta ocazie. Unie can-
didat' Cu protectie ar fi fost lasatl, de mem-
brii contisiunel, sä copieze.
S'ar fi schimbat teze, iar notele date se
resinat de influents favoritisniulul. Candidatil
sus clasati, dupa declaratiile unora din mem-
bru comisiunel, s'au vazut trecuti, in ta-
bloul definitiv, Intre cet din urma.
Modul acesta de procedare si de apreciare
al lucrärilor scrise a provocat vil Si legi-
time nemultumirl printre candidati, fäcindu-i
sa protesteze legalitatea concursulul si sa
ceara casarea lui.
Ori-cari ar fi faptele, o ancheta se im-
puue si nu ne indoim cä d. Ferichide, mi-
nistrul de interne, va ordona-o.
Atragem atentiunea primarie¡ asupra modulul
defectuos si suparator pentru cetateni eu care
se face eerviciul curätirii stradelor.
Asa ni se aduce la cunostinta ca unele strade,
putero cita stradele Polona si Dorobuntilor, nu
sunt stropite. de sacalele primarie!, eu lunele.
Din aceasta cauza, clod maluratoril fucep sa'si
faca datoria, si aceasta nu:nai ziva, nu noap-
tea,nouri de praf ineaca po trecatori si ne
nenorocitil domiciliati in atele strade.
Cerero mal multa solicitudine din partes a-
gentilor primarie!.
Serviciul de navigatie de la ministe-
rul lucrärilor publice a fost despärtit
in douä
Serviciul hidraulic fluvial, in capul
cäruia se aflä d. I. B. Cantacuzino, fos-
tul director al lucrärilor portulul din
Constanta, si
Serviciul hidraulic maritim, cu rese-
dinta in Constanta, cuprinzind intreg
traficul pe mare, lucrärile tecnice ale
circumscripties maritime, impreunä cu
conducerea lucrärilor portulul, sub con-
ducerea d-lus Gli. Duca, fostul director
al C. F. R.
D. Gr. Päucescu, despre care anunta-
sem cd s'a oprit la Viena, a sosit in
munel proiecteazä schimbarea alinierel stra-
del Polona, aliniere decretata In 1891 si
executata in parte, incepind de la bulevar-
dul Carol.
Aceastä schimbare de aliniere este däu-
nätoare atit comunel Bucurestl cit si parti-
cularilor : comumiel fiind cá depreciaza valoa-
) ea locurilor ce ea posede pe alinierea pro-
iectatä; iar particularilor fiind cä a oferit
mintosilor de la comunä ocazia de a'1 si-
cana eu autorizatiile de constructiunT.
Pentru ca sä nu citant de cit un caz vom
vorbi de acel al d-lui Ternis V. Alexan-
drescu, dorniciliat in strada Polonä, 42.
Acest onorabil cetntean a cerut prirnariel
inca din Noembre 1894, odatá cu alinierea
pe teren, autorizatiunea de cl.dire. Primaria,
lasind ìn nelucrare cererea sa, d. Alexan-
drescu relnoeste cererea de autorizare In Pentru ca publicul sá-sl faca o idee de
Noembre 1896, iar la 14 Decembrie, acelasl
ce va sá zicá administrafie po,stalá des-
an, adreseazá si o somatie autoritatel co- trábálatá, vom relata aci un fapt pe care
munale, conform art. 54 din lege. nid noi nu l'am fi crezut, dacá nu ni s'ar
Sunt trel ani de la cererea prima a d-IuT
Alexandrescu si totusl pina asta-z1 nu i s'a fi întimplat chiar nouá.
dat niel o solutiune. Asta-z1 räspunsul este Iatá despre ce e vorba.
gäsit : alinierea stradel urmeazá sä se La 9 (12) Aprilie, adicá acum 15 zile,
schimbe. depunem
bani pentru T. Pisani. Plátim taxa
Cum am spus fusa, aceasta schirnbare de de
aliniere este däun.toare din toate punctele mandatului
La 17 (29)
de vedere ; ea nu este Mentit de cft pentru oficiu o alta sumá Aprilie depunem la acelas
procopsirea citor-va favoriti al Kefereulul.
tinafie. Ni se percepe, fire,ste, taxa man-
Vom reveni in numerile viitoare, asupra
acestel scandaloase afacerl.Intre altele vorn datulul plus taxa avizului telegrafic.
dinsul a rezolvi afacerile comunale.
MOARTEA LUI ION CHICA
GherganT, Mercuri.
La o ora depaitare de Bucurestl eu dru -
Probabil cá administrafiunea aEpoceiD
0 frumoasa alee de salelml duce de la
gara pina la intrarea principale. Cládirea,
de data recentá are aspectul unel con -
fortabile case boeresti de tara. Ea apare
vesele si cocheta din decorul verde ce o
Inconjoará.
* **
Ploua (And am ajuns in gara de la Gher-
ganl. 0 ploae marunta si rece, care petrunde
pina la oase.
Mal multe trasurl asteptaìl In curtea gä-
rei. Iaü loc in una din ele, alature eu un
venerabil bätrin, functionar al creditulul
rural din Capitala, care 'ml comunica un
detaliii intsiresant din viata reposatulue, a-
ce:s cá a font arimul director al acestuT
in: itnt financiar la Infiintarea lui, In 1873.
I't curtea atol defunctulul niel o mis-
care. Dol Virani privesc cu indiferente in-
trarea trasurilor ')e poarta.
* **
Ion ..ins In dimineata zilel de
Marti1 21 Aprilie ira 7 si jumätate.
De mal a:Aiti il träia in absoluta retra-
gere, ne mal pu nd sa la parte activa la
treburile tärel, è causa unse crude boale,
care '1 tinea In ;a.
Singurele dish tal ce'I mal eraü permise,
eras i):gile preumblari pria splendidul
pan. ce ir,eonjurä vila, si lectura.
In altimnul timp; starea de slabäciune In
care .e gasea il fäcuse sa renunte si la
aces ny' r coctoril recomandlndu'1 re-
pain
t se stinge candela, in
care siti. Moartea a venit li-
nisti anismul säìí slabit nu
mal i se Impotrivi si Marti
dil'lil oapte Ceva mal agitata,
ilusti
si al
sfarsi
:1 Dimitrie Scarlat Ghica
t Cimpineanu si -a dat
t **
Coi inti a reposatulul,
aceia; t autopsia, de doctoril
Buicli Bucurestl, dupa care
a urn a cadavrulul.
Mie catafalcul nu era inca
alcatu tot in camera in care
boline, il de suferinta. Peste
corpul alb fusese lutins. La
picmoal d.
EPOCA
Prezenta In odaie a dol jandarmT e sin-
gurul semn care arata, ln fata neantului
mortel, inaltele hnsarcinärl ce a avut de-
functul in viatä, gloria si onorurile de cari
s'a bucurat.
**
Interior modest, dar pläcut. Camere spa-
tioase, peine de lumina. Din odaia in care
ilustrul bärbat bolea, privelistea Imbrato-
seazit cimpia Gherganilor. In fund, la ori -
zont, se estomneaza dealurile Dimbovitei.
Vestibulul, de la scara care conduce la
etagiul I, e decorat eu numeroase portrete
de familie. Cele mal ilustre nume ale boe -
rimel muntene Isi aü reprezentatiI si re-
prezentantele sor In aceasta galerie de ta-
blourl.
Intreagä familia defunctulul este de fata :
inconsolabila sotie, fiii, fiicele, nepotil. Pe
fetele tuturora se citeste durerea pentru
reparabila pierdere ce ia lovit.
Dupa cum ni s'a comunicat, Inniorminta-
rea va avea loe VinerT, 25 Aprilie.
Ea se va face la bisericuta, ce defunctul
a pus sä se cladeasca in mijlocul parculul
ce Inconjoara vila.
Se vor acorda defunctulul funeraril natio-
nale.
**
Contrariu of rmatiunilor unor confrati,
niel -un personagiu oficial nu si -a fäcut inca
aparitiunea la Gherganl.
Niel chiar d. D. Sturdza, despre care s'a
spus ca a plecat chiar in ziva mortel in
localitate, nu s'a arätat.
I. L.
TELEGIDIAIIIE
Servicial (Agentiel Romine=
Roma, 22 Aprilie.
Camera deputatilor. Guverr:ul depune
un proiect de lege tinzind la sporirea con-
ditiunilor de sigurantá la Roma.
Camera incepe discutia proiectulul de re-
organizare a armatel. Ministrul de resbel
aparä proiectul care considerat de marea
majoritate a specialistilor ca fiind cet mal
convenabil und puterl ca Italiel.
Cettigne, 22 Aprilie.
Regele Serbiel a numit pe Printul Da- tri membri al sal, victime ale catastrofe¡ ; cil, el este sdnit men*.
nilo locotenent-colonel si pe printul Mirko clasele särace aunt miscate de nenorocirea
capitan al regimentulul al 9-lea de infan- bine- facatorilor sor.
terie, al cana sef este Printul Nicolae.
rierl, fac triste reflectiunl asupra urgiei aú omis de a tua mdöurite de pre -
UlTlMï NFORMATIUN !
la oficiul po,stal central o sumá
,si taxa unul avis telegrafie.
de barri cu aceeasï des-
Azl primim de lot corespondentul nostru
înstiinfarea cá n'a primit nid una din tel ceremonil se strinsesera peste 6000 de
sumele ce 'i-am avisai.
Ne ducem la oficiul central fi funclio-
narul de la biuroul mandatelor se már-
gineste a-,Fï exprima mirarea cum nu s'aie
primit banii.
Ne prezintám la biuroul de reclama-
fiunl si, spre uimirea noastrá, ni se rás-
punde cá... banii n'ait fost expediafi si
nid n'ait putut fi expediafi, cácï Roma"nia
n'are convenfie cu Grecia
zile na s'en f inut banii,
va intenta un proces de daune direcf iunei
po,stelor.
Pentru ziva de 4 Maiü, aniversarea
mortel lui Ion C. Blätianu, liberalil or-
ganizeazá. o procesiune la Florica.
Un grup de guvernamentall aü !iota-
rit sä infiinteze un «Institut Tipografic»
si un ziar liberal cu un capital social
pe actiunl de 150,000 de lei.
Scopul acestel nntreprinders este zä-
därnicirea actiunel aurelianistilor.
Director al ziarulul e vorba sä fie d.
Italino Vericeanu.
Clubul parlamentar al deputatilor ro-
mini din Viena a decis sä dea concur-
sul säü guvernulul Badeni.
In schimb guvernul, ca prima conce-
siune, a ales pe cet case deputatl ro-
mini in sease comisiunl principale ale
Camere!.
Directiunea C. F. R. e in tratärl cu
directiunilo C. F. din Germania, Franta,
Belgia, Austria, Italia si Ungaria pentru
reducerea tarifulul international cu 25
la sutä.
Ast-fel, pretul biletelor de circulati-
une internationalä, de pildä de la Bu-
curestl la Paris, va fi mal ieftin cu 25
la sutä ca pinä acum.
Suveranil noltrl
Agentia Rominá ne comunicó urmatoa-
rea telegrama :
Adelsberg, 24 Aprilie.
Regele si Regina Rominiel, perechea
mare- ducalä de Luxemburg si printul
In
Leopold de Hohenzollern aü sosit la a-
miazä, pentru a vizita grota din loca-
litate.
Augustin excursionists s'ai Intors
la Abbazzia, dupa o sedere de cite -va
ceasur!.
Catastrofa din Paris
lncendt4 însgrozitor. lOO de mori'
0 teribild catastrofá s'a întimplat !a Pa-
ris, Luni 21 Aprilie, in prima zi a des -
chiderei Bazarulul de Can tate din strada
Jean Goujon. Despre aceasta fngrozitoare
nenorocire ni se comunicó telegrafic ur-
mátoarele interesante detalii de catre un
amic al nostru din Paris :
Paris, 23 Aprilie.
Unul cunoscut filantrop, d -loa Henry
Blount, revine ideia organizares Bazarulul
de caritate, opera absolut umana, In scopul
de a veni in ajutorul saräcimee din Paris.
Multumita stäruintelor si sacrificiilor ba-
nesti ale acestue caritabil oro, o imensa
clädire s'a ridicat, in scurt timp, pe un
i-
vast teren din strada Jean Goujon pus la
dispozitiunea cumitetului bazarului de ca-
ritate de un alt filantrop, d. Michel Heine.
Bezarul era o curioasa reconstituire a
unes strade a veclyiulul Paris, a Parisulul
mediveal, cu micile sale otelurl, eu hanu-
rile si clrciumile din vremurl, eu pravaliile
si firmele sale picante, cu biserica sa. In
Intregime, ciudata clädire era un juvaier de
eruditiune amuzantä.
Eran In total 22 de pravalil, numerile
perechl la dreapta, cele ne- pereclmi la stinga.
Strada, ast fel reconstituita, avea o lungime
de 22 metri, pe 10 latime. In capatul el,
se Malta bisericuta gotita de col mal phi-
cut efect.
Serbarea era pusd sub patronajul doam-
nelor din inalta aristocratie parisian.. In
comitet, figuraii ducesa d'Alençon, ducesa
d'Uzès, sotie academicianulul marchiz de
Beauregard, ducesa de la Rochefoucauld si
alte nine ilustre.
Cum se hotärlse ea doamnele din comitet
sä faca vinzarea in prima zi a deschiderel
bazarulul, este teamä ca multe dintre ele
sä nu'si fi gäsit sfirsitul in teribila intim-
plare, In suferinta si durerile cele niai cum -
plite, toemal Iu momentul chid cáutaü sa
bri1 ai ariötoerafief
aline suferintele si durerile säracilor Parr
sulul. cari func(ionaú ea vinzdtoare.
140 de rdniff ail foret transportaçf
* **
Paris, 24 Aprilie. in spitalele ee d. Felia, Faure a
ora I p. m. aizitat.
Consternarea In Paris e generala. Generalaal .Saussier toentaf le-
Aristocratia inalta plinge pe col mal ilus lise din bazar clod a löbausail ro-
Ziarele blauneazd in modal eel
Ziarele toate, In afard de sfisietoare des - mai a'praf aitorild file po tiller cari
näpastuite, tocrnal in clipa clnd, printr'un
elan de generozitate, se vola a se face o
opera de pace si concordie sociali. Niel In
urma unor infringerl In razboiü si a unes
impresurarl inamice, nu se poate sin* du-
rere mal mare.
lata In scurt o descriere a sf'isietoarelor
scene
Doamnele din inalta aristocratie se aflaü
deja adunate In bazar, pentru a Incepe vin -
zarea al carel produs avea un asa nobil
stop.
Printre ele s'a putut observa, ie prima
linie, ducesa d'Uzès, ducesa d'Alençon, con-
tesa Greefilthe, sotia generalulul Février,
cancelar al ordinului cLegiunei de onoare ».
Pe la ora 3 soseste Nuntiul Papal sa
dea bine- cuvintarea in numele Inaltutul Pa-
rinte, operes Incepute. In vederea aces-
persoane. Dupa ce Nuntiul a vizitat toate
incaperile Bazarulul, s'a retras. 0 dató eu
dtnsul s'a retras si cea mal mare parte
din lumea adunata alt -fel nenorocirea ar
fi luat si mal uriase proportiuni.
Scenele cari s'ad desfasurat pe local ca-
tastrofel surit de nedescris si de nespus.
Esirile, relativ putin numeroase, aie fost
pricina panicel ne mal pomenite. Focul iz-
bucnise In:toata puterea lui si de o data se
auzi un uragan de tipete.
Esirile aü fost Intr'o clips astupate cu
trupurl de feme! cazute unele peste allele
si calcate In picioare, formind o baricada
imposibilá de trecut pentru nenorocitii din
nauntru.
Pe fetele celor ce reusiserä sd fughi era
zugravit. spaima grozava aspectul era fio
ros. Se vedeaü alergind pe strada Goujon
femel eu hainele si palaria in flacón, fete
eu perul aprins. Ránite de nnoarte, ele um-
pleaü vezduhul ca gemetele sor.
Cite -va barbati mal curagiosi se aruncara
in marea de flacarl, ca sa scape pe cet ce
implorali ajutor, dar in curind caldura ce se
faci in fata Bazarulul era asa de puternica,
In cit numal putea sta nimenl, macar In
apropriere. In aer se omites deja mirosul
de carne arsa. Citi -va avura ideia sa adusa
niste pompe eu ape. In zadar I aacarile nu
putean fi stinse si dinauntrul Bazarulul se
auzea mered un amestec de gemete si ti-
peteun urlet ce nu mal era omenesc.
Totusl, pria oras, se povesteste despre
niste salven eroice, despre oameni cari eu
pretul vietel sor, ad sarit sa scape bietele
femei ele constitue marele numar de vie -
time multe dintre dirsele fura vezute dez-
bracate eu ; totul spaima si durerea sufe.
rii. se uneaü la dlnsele cu rusinea ce le
dobora.
In cele din urma persoanele ranite, ce stra-
batuserä in strada, fora transportate prin
spitalele si casele vecine, strada se linisti
de gemete, iar din Bazar de asemenea nu
se mal auzea finiie, urletele desperate fa-
curä los unes tacer¡ mormintale, Intrerupta
nomai de trosnetul pinzelor mistuite de
flacait
Seara tot orasul vorbea de marea neno-
rocire, nimenl nu se gtndea sa vial mearga
la vr'un teatru, prin restaurante si cafenele
se discuta cu animatie.
Spre locul catastrofe¡ avu foc,toata noap-
tea, un pelerinaj jaliiic pelerinaj.
. °.
. SERVICIUL ROSTRO SPECIAM
Iatä acumen telegramele Agentiei Romine
Paris, 22 Aprilie.
La 4 ore dupa ainiazi, inarele
bazar de caritate din strada Jean
Goujon, organizat de doamnele a-
ristocratiel in l'avoarea ssaracilor,
a fost distrus de un intenditi.
Intreaga elädire era construltíi
din sclndurl.
In moanentul ctud a isbucnit
focul, se aflaú in bazar de la 1150)
pillai la 1f30) de perROane. Toatsa
lumea vofind sä lassa de o datsa,
toate effirile aiú lost in curQnd aar-
tupate. Focul a atins toate con-
toarele in cite-va minnte.
Multe cadavre aú tost eu desài-
vllrtire carbonizate.
Paris, 22 Aprilie
Numerovl ydiril; l aú
lost transportait in ote-
lurifle spitalele vecine.
La 8 ore ft jum. se nu-
mdra vr'o 200 de motif.
Nu se vile cum a istiúc-
ntt focu . . Slpectacolul este
orititl.
Paris, 22 Aprile.
Printre redit se a/lä dusele d'Alen-
çon, usor ränit la picior. ,, Starea dupé
care ducesa d'Alençon a fost ränitä de
asemenea, nu se confirme
Paris, 22 Aprilie.
Ducesa d'Alençon nu s'a aritat
pîú la 11 ore seara. E temere
ca ducesa s . nu fie printre vic-
timele incendiulul.
Paris, 23 Aprilie.
Min palatin industriel' board noap-
tea aú Post Beene sfi detours.
Malte cadavre Sint eu desdv. libre
D$,,tilate. Numdrul corpass'ilor gd.
site este de 116; se per er nu-
nadrun off o red Jae mai mare.
Printre »sortit sunt melt(¡ ssae»f-
edluat rife
eau(iusae aaeeeöare.
Ducesa de la Tour n'a matin.
dar e 'vinifiai.
Paris, 23 Aprilie.
Figaro seanaialeaztl pe duce-
Sa d'Alençon printre per-
soanele arse. 1lrasvaeroase
personne, printre care prin-
tul de la'eapole, plin de fris-
tetti, s'a presentat la pala-
tul d'Alençon pentru a lata
ira.fornaatiunl.
S'a erezut .41 se reeunúsie
corpul ducesel d'Alençon
duptíl un ¡net, dar alte senane
erad contra. ..lirl oJie°i.ale
asupra morfil lipsese.
Printre anortl saint vieon-
lesa de Bauneval, baronea-
sa ele St. Didier, eonfesele
de Baoaledille vi de Saint Pe-
rier, generalul 1fituaner, so-
ria vi Nefs sa, ei bancherai
lifosquiea.
Paris, 23 Aprilie.
Pîn.t la un-spre-zeee ore
de d¡anineatti nu s'a putut
eunoalte identitatea eorpu-
lui ducesel d'Alençon. Nu
s'a si kisit de cil un ¡nel de
edsatorie eu aeeste cuv¡nte
gravate r ,,Dueesa d'Alen-
{on, principesa de Bava-
i-1a".
Paris, 23 Aprilie.
Cadavrul ducesel d'Alençon s'a recu-
noscut.
Tifra oficialá a mortilor este de 111. S'ad
recunoseut 63 de cadavre.
Paris, 23 Aprilie.
Imparatul german a adresat o telegrama
d -lui Felix Faure, zicind ca se asociaza la
doliul ce Parisul si Francia sirote In acest
moment, In urina eatastrofel din strada
Jean Guyon.
Presedintele Republicel a telegrafiat Im-
paratului Wilhelm multumindu1 si ziciud
cd este loarte miscat de sentimentele ex-
primate in telegrama sa.
Paris, 23 Aprilie.
La consiliul de ministril ce s'a tinut la
Eliseu, d -nu Faure a comunicat telegramele
ce a primit de la sefil de Stat, in privinta
catastrofel bazarulul de caritate, precum si
räspunsurile ce a fecut.
D -nu Hanotaux zice ca toti representan -
til diplomatici aü exprimat dureroasele for
simpatie in nuniele guvernelor for.
Consiliul decide ca Simbatä sá se faca o
ceremonie la Notre -Dame, pentru Inmor-
mintarea persoanelor cari n'ait fost recu-
noscute. Presedintele Republicel va asista
la aceasta ceremonie.
Paris, 24 Aprilie.
Numárul morfilor catastrofe¡ din strada
Jean Goujon este de 120, dintre cari 101
s'ad recunoscut.
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
:
Viena, 23 Aprilie
Astsrzi la amiazi a venit la Curtea im-
perialä de aci confirmarea triste! stirs eïi
4adavrul ducesel d'Alencon (sora împürä-
tesel Austriel) a fost gäsit absolut carbo-
nizat.
Doliul e de nedescris.
La Catastrofa din Paris ailí mnurit opt
doamne ale curtes regale din Belgia.
M. ling
 EPOCA

Calãtoria Regelul Greciel In Europa In ire Polo 8i Parsala

(din sorginte greceasa)
Volo. 23 Alilie.
15.000 de greci s'ad retras din noi. la
Domokos in dosul Farsalel. Un numär
Alta, dimpotriva, socotesc ca. Regele Ge- A se citi In pagina IV-a considerabil de Tura se afta in fata Far-
orge speri sa obtina, prin cälätoria lui salel. Se afteapta o lupta insemnata. Gre-
^ interesantul interview pe

'_
in Europa, atîtea avantagil pentru Gre- cii continua sa apere ci. energie Veles-
' (rYP7r; rf irrita
Echelle cia, in câit va recistiga de signa- simpatia care corespondentul nostri. tin 08.
o Scdovzc Atena. 23 Aprilie.
S ro
poporulul elen. din Atena, d. T. Pisani l'a Colonelul Smolenski a respins in mod
1 SIGZ.
Rdseoalele devasld- avut eu d. Rallis. victorios pe Turcl la Velestinos. De am-
TrriÍV rile din Atena
Viena, 23 Aprilie.
bele parti sunt perder! serioase.
Actualmente Turcii ataca alte doua
SERVICIIIL AGENTIEI ROMANE puncte.
Din Atena vin destrieri amänuntite a- 0 depesä de la amiazi anunlä ca 'fur-
`
ó ra
(
supra miscärei de strada care a avut loe
acolo Duminicä. Grecii in Epir cii sunt însirati in linie de bätae in cim-
\' i Multimea adunati prin piete s1 strazi, pia Farsalel, in fata armatel elenice care
. Constantinopol, 22 Aprilie. numära 23.000 de oameni. O depesa de la
't7.,.sG formase mai lntîi grupuri - grupuri, dis- ,,Stirea dupa care Grecia ar fi para- 6 ore, zice ca o luptä s'a dat la Aivali
4 `'`o ., ----!áA 3f 7_
,'
cuta, vocifera, strigand într'una : Jos di-
nastia ! Jos Regele ! Sa se recheme Printii
sit Epirul este prematura. intre Velestinos si Farsala.
Grecii continua sa ocupe « Iiambos'
I

A á
din caput armafei ! (Din sorginte turceascA)
/ \
Púr:----1 ant., Apol, in masi compacta, multimea se
i:ndreptä spre palatul do resedintä al prin-
BPastiana' precum fi cite-va alte
posi.fiuni in muntil Xerovuni'. Constantinopol, 23 Aprile.
Un comunicat oficial desminte ca de la
cipelui mostenitor, onde lui o atitudine
L>i.l
: ICzlercz:', ;a '
,'_+Q 9 anta din ce in ce mal amenintAtoare. Ilechemarea lui Osman Mares Larisel sa mal fi tost lupte defavo-
0
. .,..

ElÌJC.7lOr2).
`. La un moment dat, citi -va, mai îndräz-
neti, strigarä:
Para rabile Turcilor lunga Farsala.
Larissa, 21 Aprilie.
P , ,. , Sä dezarmäm garda ! Osman-pasa a fast rechemat, dar a ce-
rut cu insistent permisiunea de a rä-
Doua bateril de obuziere turcestl ai sosit.
Trupele turcestl din jurul lui Velestinos
-: L^,T! i.;?pi
,
Ck
Strigätul acesta deveni ca prin farmoc
contagios si fu repetat de mii de glasurl. mîne en armata. ai primit ca Intariri 14 batalioane, 4 esca -

$
}
droane si 4 baterit. Un resultat deeisiv este
,,, 1t}
Ï'a.czp,res De la vorbä se trecu la fapt, si in cite
va minute garda fu dezarmatä, multimea Aliludinea Blilgariel iminent.
,1.',,r:ut4sce f -rite -d
7,
i(?{ --:
ÿ Viena. 22 Aprilie.
, ,
, !, I'
f i
'.
',

`'r,.}': 77l77 J.vz.rpcc-

lui armale, apol se urca in palat devasti
totul, arse hîrtiile.
Indigenii ramasi la Larissa apreciaza In
Se anu'tta din Sofia aCoresponden- mod foarte aspru pe comandantul trupelor
fel Politice' ca d. Stoilow a insarcinat grecesti; el acuza chiar pe sefii de tradare
. ,
Linistea s'a putut restabili foarte eu pe d. S'tanciow, agent diplomatic bulgar
Ìi{`J
grel. si ureaza apropiata interventiune a Europei.
.1`.n,..,~t la Petersburg, sa exprime guvernulul
o _..Ui (N. Red. Gut'ernul Arecese n'a
rus multumrile guvernulul bulgar, in In Epir

-
JC.T7-.'LL, ! :-ci; 'rr 4' i permis pina eri tansmiterea
unet rtirt teledrafiee eu privinta noter contelul Muraview, privi- Constantinopol, 23 Aprilie.
r' -
,
~ 'LZLLi. y SY`i .; pririre la aceaste mireare re-
volufionard, care nu se potri-
toare la atitudinea corecta a principa-
tulul in fasa actuala a cestiunel Ori-
Comandantul corpulul din Epir anunfd
cil dupa ocuparea lui Luros ce a avut loc

f ,
-v_--;.
...G1..FrifJc;
.l
,
.- az !-.tnz-
verte de loe eu declarafia d -Ieri entulul
inseamnnri salvarea dinastiei.
ramine
si sa'l asigure ca Bulgaria va
credincioasa
alalta -eri, Turcii au mai ocupat farci re-
sistente, inällimile din Iiilberini care do-
programulul po- mineaze contra - pantele spre Arta.
h allis ed venirea lui la guvern litic desvoltat la Camera de d. Stoilow.
Supuvii Greci
ouáns
."
\ ~',
Arteptani pe mii'ne saú poi-
nonne amdnunte portale de la
Inaintarea Tureilor Constantinopol, 23 Aprilie.
Constantinopol, 22 Aprille.
-.. corespondentul nostru din .4-
tena.)
Se anunfa din Larisa zia- Ambasadele Franciel, Rusiel si Engli-
.
i -k \'....- iiCa..lt ;,`7r...J,i,; f.t,c, redut lkdam,'cu dala de azll cd terei al rispuns eri la nota Portal, insis-

.
Yf.r . tind de a se permite a ramine in Turcia,
"
'6., i
_1° I e-. i Rechemarea lui Vassos Tetrcil mergind de la Kardit-
sa la Farsala ad ocupat Hortesi, elenilor In serviciul misiïnilor sträine, a

,,
consulatelor, etc. Poarta a informat a-
'dç
:LLY/3.G+'..7siYLw^-k:1 Viena. 23 Aprille.
'-. iY Kumades, Delivelli,
\ 0 data cu colonelul Vassos aü fost Dantli, Cetaci fi. ceste ambasade cri termenul de plecare a
.,
/ .. ' K
tarasa !. zí'
, ,;,ii",ti
r`
L;:..
n!z.fi>àCL!` rechemafl inca 14 ofiteri din Creta. Kapiasti. elenilor s'a prelungit cu douä säptäminl
i
Tureit ad pdrtisitIri&ala;
' ;r}!ïuw+
v ci. începere de Lunea viitoare.
Interventia Puterilor s'a trimes un eorp de trupe Ileputat englez arestat

'
i
%
C..rr az .,
- , P4'.4.;49....'
. --

. `jf,;, f, 7 J'°`°. .,
i ,. c, y{ -= pentru a ocupa acest oral.
l :.
,°
1

,=r:
.. .r`s i. Viena, 23 Aprilie, Atena, 23 Aprilie.
'i ,. , ..21i:21-- i Puterile añ hotarît sa lasa din Un ziar anunfd cd oJtferit Escadre cuirasata a prins la intrarea gol -
'i
//:rs r r. Ba.72.
rezerva lor fata de razboiul gre- arviatei greeeltt din Var-
i 1

//t --ï=;; ->-''c:,

ul¿---^
fului Salonic o goeleta ductnd pe deputatul

.:1!i1'1.
itl Lc
,7-60--:,/ co -turc. In ïntrevederea celor dol" sala, mal eu deosebire sub- englez turco -fil Bartlett, care va fi condus
la Atena, wide 'I se va face interogatoriû.
.:\ ri'rrf =1 imparati la Petersburg s'ail pus alternil, sltsat parlizant at
; ;.,;,,
\',.....

,
.

`\v{'(i°`i-,'1
cr t--`
rff! .t
bazele mijloacelor de ac'iune pen-
tru salvarea dinastiei domnitoare
din Grecia.
unet lupte intnerlunate.
Constantinopol, 22 Aprilie.
Se asignrä cä Turcil aiz ocupat Fursala.
Interrentia puterilor
Se anunla din Petersburg
Viena, 23 Aprilie.
a Corespon-

i \ .t. i, r
\\` _>``
loti.
,
_ ..
-=`
- ` ,
§tirile venite din Atena asupra
scandalurilor de strada §i a de- 0
1Paiujragü
corabie de resbel greceascä s'a
scu-
fundat lîngä iesirea golfului Arta. Co-
vastaril.or de la palatul de re §e- räbüle
dentel Politice» ca contele Muraview a a-
dresat alaltäeri d -lui Onou, ministru rus
la Atena, o depesa zicind ca avînd in ve-
dere teama ce provoaca situatia dificila a

%'
` ti '--`°`
¡
1 ` ì". t
otC3 f' .,

`
, +
a.l x,74. dinta a printului mostenitor, vor chise indegolf.
resbel grecesti sintast-fel in- dinastiei grecesti, guvernul rus este
in cas de cerere din partea cabinetului
grabi luarea masurilor de salvare
`.
.
--- - ;. t?Ç ,' dlechemarea trupelor grec, sä încerce o mijlocire intre belige-

:,
,
n' . i'--1.- a si.tuatiei regelui George. ranti, de acord cu cele - !'alte poteri. Re-
==
' I
, I
\ M. Ring. grecesti din Creta presentantii Rusiel pe Unga puterile mari
, Atena, 22 Aprilie. au comunicat ieri aceasta depefa guver-
.EiltfOJiIDL',!b 1ö° Rechemarea colonellululí V assos nelor pe lînga care sunt acreditate. Dupa
°:,:rm.----- a - - --..,...........-._..,... Ildstooiut continud este interpretatú ca un semn de cit se stie pina acum, puterile ar fi expri
mat consimtimîntul lor la aceasta propu-
Atena, 23 Aprilie. recheniare a trupelor din insula nere.
Creta o ilovadia de intentin-
CAlIIPTT1ii DE EES111OIIT. EPIRIT-L lllinieftrijí s'aü fintors de la nile fmpïi.ciuitoare ale noulula ca-
Aceasta harta este marita de patru ori dupa una mica, dar ad- Farsala. Ei aíit vilzut armata binet. ITI.TIlII.A. 011,4
de pe cimpul de rtüzboii>< Niel nn Miter nu este deseni-
mirabil de cline esecntatä, din l'Illustration, cea mal artistica revista nat pentru a Ynlocul pe colonelul
parisiana. dupil raportul ce ait depus, Vassos. ( Serviciul Agentiel Romine)
s'a hottirit ca rßzboiul Colonelul ! Yassos a fost Atacul Farsalel
Atena, 22 Aprilie.
continue. numit seful armatel in lo- 200 de Turca eu artilerie Atena, 24 Aprilie.
Situatia G>teciei loouit prin alt- cineva, sub cuvint de a fi
trimes in Epir ; au mai Post rechemnati 14
Atena, 23 Aprilie. cal colonelulul )llanos. 111a- rie aú atacat,
iorul Constantinides a fosl eri lunga
,si cavale -
Parsala, pe
Flota internationalá nu va per-
Starea de lucruri la`Atena e foarte grava
oli f eri.
Acesta va fi primul pas pentru impli- mite debarcarea in Creta a suc- reehemat din insula Creta, Grecii inferiori in numar, comandali
$i inspira. cele mai mari îngrijiri. nirea conditiunii pusä de Puteri : retra- nuanitl eful statulut ma- de prin f ul mostenitor. Avant posturile
Cu toatä schimbarea de guvern, atitarea gerea din Creta.
cesorului coloneluluï Vassos. jor al Prfn fulut mollenitor. grecesti s'aiKretras la inceputul acfiunii,
s iritulul nu se potoleste. Multimea din dar pe urma aü respins atacul tur-
Atena invinueste pe regele George si pe
Poate cd. in vederea graves situatiuni
de la Atena, Puterile se vor multumi cu
Atena, 23 Aprilie 1897.
lata cite -va fapte petrecute eri
Supu$it Greet cese.
fil sai de neizb£nda de pe cimpul de raz- acest prim pas pentru a mijloci intre Gre- Constantinopol, 22 Aprilie.Printul mostenitor s'a bätut, in mod
boiü; si ea nu se margineste a murmura, cia si Turcia. Ar fi si vremea, caci ori -ce 1) All sosit din Romania, Rusia Tarda, vre -o Räspunzînd la o noti a ambasadorilor eroic, pe prima linie si a fost aclamat
ci savîrseste acte de revoltä. Duminicä versare de singe de aci nainte nu mai are 200 de voluntari. Cn drapelul in frunte all Franciel, Rusiol si Engliterei:, Poarta zice de soldati. Consiliul de ministri a
dupa cum se va vedea mai la vale din rost, iar pe de alta parte grec fi poate strñbätut stradale Atenei strigînd diferite a- cä admite protectia provizorie a Grecilor felicitat telegrafic pe printul regal care
depesile corespondentulul nostru special clñmärT. Ajunsi in data Concordie) all strigat de cätre ambasadele Francieì:, Rusiel si
convent Europei, ça Statut grecesc sa fie Tralasci Regele". Imodiat multimea care a- a transmis aceste felicitare trupelor.
la Viena multimea a atacat si devastai zdruncinat de o revolutiune. sista, s'a repezit la eT, le a rupt steagul E4i cit Engliterel, Gu reserva i:nsä ca drepturile Obusurile artileriea turcestl', care o-
palatul principelui mostenitor, dezarmînd p'aci era sit se încingì; o stragnicK bataie, data Grecilor provenind din conventiuni spe-
garda.
4.11114.

in cale din urmä nu a/ dildeal lámuririle reci- ciale sä Ile suspendáte din cauza räsbo- cupa posifiuni bune, aú distrns gara
Situatiunea;,e atit de grava, in cit re- proce, multimea spunind volantarilor cá Re- iului. din Farsala. Comunicatiunile cu dru-
gele George ar fi hotärît sa piece din ta- RAZBOIUL GRECO-TURC gale e trñdItor" iar voluntarii seuzindn -se cì£ Paris, 23 Aprilie.
mul de fer, intre Farsala si Volo, aunt
re. Pretextul ar fi o intervenire directa n'ali e;tiut nimic. întrerupte.
pe lînga Curtile europene spre a obtine Acest incident aflat la palatul regal a pro - Se anunta din Athena Agenfiel Havas Turcia se prepara sa reinoiasca ata-
concesiuni pentru muli incercata Grecie. SERVICIUL NOSTRI! SPECIAL dus o penibilñ impresie. ca. Turcil ar fi comis excese in Tesalia, cul azl, cu forte superioare. Edhem-
E probabil ca asa va si face Regele George (Prin fir telegrafie) 2) Dar lata un alt incident, care a cul- ceea -ce a cauzat o impresiune penibilä. pasa a luat personal comanda trupe-
daca va pleca din Grecia ; dar tot asa de minat : Se asigurä cl d. Ralli a adus aceite
Regina Olga a vizitat eri spitalul Evan - lor si a primit putere deplina.
probabil e ca nu se va mai intoarce in
tara, fi ca. scopul s'ail e de a asigura tro- Armistitiú
ghelistria unse sunt instalati mai multi
fapte la cunostinta ministrulul Franciel,
d. Bourée.
nul fiului 844, obtinînd protectiunea Cur- Viena, 23 Aprile. riniti adusi de pe cimpul de räbsoi f.
tilor suverane pentru Grecia si Dinastia sa. Sronul ráspindit prin Atena ca
s'ar /i ineheiat un arnsisti (.iú de si Suverana Greciel se apropie de un ränit Impresia ce ministril aü pästrat de la
Vorn sti in curînd daca tirea aceasta il intreabil : vizita lor la Farsala este minunatä : el D -na Alexandrine Ion Ghica, D -nul §i
e terneinicä sau gnu.
civet zile mire armatele belige- Cum îd merge rana, copilul meli I cred cA armata isl poate indeplini in D -na Dimitrie I. Ghica eu copia, D -nul si
rante, se menfine. mod onorabil sartina sa defensiva. D -na Gheorghe Sturdza eu fiica, D -loara
Pentru moment nimeni nu se mai in- Viena, 22 Aprilie. Rana va merge cum va merge si o Elisa I. Ghica, D -nul si D na Scarlat I.
tereseaza de cid foarte pulin de cele ce se Se anunfá din Atena Agenfiei sil treacä ; dar rusinea ce ne fäeu p.... Athena, 23 Aprilie. G_`iica cu copal, D -nul si D -na Alexandru I.
petrec pe cimpul de räzboiü. Din isvor Stefanie ers Greeia a trinaes re- (o expresie necuviincioasä) Ala de moste- Printul a telegrafiat la o ori de di- Ghica eu copii. D -na Maria P. Olaneseu cu
turcesc se anunfd ca. Turcii aü ocupat presentanfilor sd( din sireinatale nitor nu va trece niel o data ! minea f a ca doua regint ente turcestl familia, D na Camilia P. Ghica, D -na Maria
Farsala ; stirea nu e inca confirmatä din inslruefiuìsi pentru a face sd in- Regina a lesinat. inainteaza asupra Karditsea t Tertipi- Cantacuzino eu familia, D -nul si D -na Ernest
partea Grecilor, dar s'ar putea foarte bine ceteze inroldrile. Se pretinde iii soldatul ränit nu a eu-
sului. El cere intarira. de Kotzebue cu familia, D -na Contesa Di-
noscut pe Regina. Dar acest fapt amänunt
sa fie adeväratä; in adevär o depesä an-
terioara ne vestise ca. armata greceascä Plecarea Regelait n'are niel o importanti. Guvernul a intrat in negociara cu mitrie Mavros eu familia si familiile Ghica,
Cimpineanu, Cretzulescu, Florescu, Sutzu,
s'a retrae la Domoco, in jos de Parsala. George Faptul e eA de la soldat pins lu prim -
ministru toti desaprobä energie conduita
amiralil in privinf a trimiterel in Creta
a unen coräbil de resbel care sa la pe ai durerea a face cunoscut perderea prea
Chestiudea cea mai interesante astazi Viena, 23 Aprilie. Regelul si a familici regale in evenimen- iubitulul lor sot, tata, socru, bure, trate,
e : vor interveni puterile si in ce condiliunl? Se afirma cä Regele George al G- recier
bord pe colonelul Vassos si pe cet- l'alfa cumnat, unchii si var
ar fi hotärit sä piece pentru cite -va zile tele de pî77ä arum a räsboiulul. ofìtera rechemafl.
Dupa declaraliunile oficioase si chiar
oficiale, Europa n'are de gînd sa mijlo-
ceascä pentru pace, de cit (Lupi cererea
la mo tia lui.
Apol Suveranul Greciel va întreprinde Atena, 23 Aprilie.
Londra, 23 Aprilie.
Se anuntä din Athena lui Daily Tele
ION OIIICA
unuia din beligeranti. O asemenea cerere, o cälätorie pe lingä curtile europene pen- Primus act al d -lui col. Tzam:idos, noul graph ca. ministril all constatat ca. ulti - incetat din viata dupa o lunga suferinta,la
tru a obtine iuterventia for in favoarea ministru de räzboiic a Post acesta : mele desastre nu se pot atribuí greselilor moria sa Ghergani, in ziva de 22 Aprilie,
fireste, nu poate fi fäcutä de cit de Grecia; Greciel. A dat un ordire telegrafic comandantu- Printulul mostenitor. Printul s'a prouun- in virsta de 81 ani.
dar chiar daca aceasta s'ar hotari sa. se Aci se comenteaza aceasta hotärire de lui din Farsala ca de acum inainte toate tat pentru apärareaLarissei, pe eind ma- Ceremonia funebre va avea toc la Gher-
roage, Puterile nu vor interveni ele cit plecare a Regelur George ca un simptom gani, Vineri 25 Aprilie, la ora 2 dupa a-
'lupa ce Grecia ili va rechema trupele rapoartele asupra evenimentelor din tea joritatea statulul major a fost de parere
:lin Creta. foarte gray a situatiel dinastiei in Atena. trul räzboiului trebue comunicate direct contrarie. miazi.
Unii cred cä Regele George, fntors la ministerulul ile räsboiu si sub nicr un cu- Londra, 23 Aprilie. Din cauza sarbatoril de ieri, persoanele
Se pare ca Grecia se si pregäteste spre caminu -i pärintesc, va lansa catre popo vint sa nu sa mai t'rimeata copii In alta care din eroare n'ai primit bilete de invi-
n putea cere interventiunea Puterilor. rul elen un manifest. De la modul cum a- parte. Se anun4ä din Athena zia- tatiune, sunt rugate a considera prezentul
Dupa ultimele depesr, colonelul Vassos,
- omandantul corpulul expedilionar grec
cest document va fi primit de Greci, va T. Pisani.
rulul Times cü consiliul de avis ca atare.
'in Creta a Post rechemat färä a fi in-
depinde abdicarea sag intoarcerea in A-
tena a Regelul George.
miniltri a hotáriit sa con- Ghergani, Aprilie 1897.
tinue rerabelul.
 4 EPOCA

Interview eu d. Rallis
Atena, 15 Aprilie.
Azi dimineatä, la orele 10 jura., am
avut onoarea sä fiu primit de d. Rallis,
unul din sefll opozitiel, in casele sale
din strada Universitatel.
D. Rallis, imediat dupa Inchiderea
Camere], a plecat din Atena la granita
tesalicä, unde a urmärit de aproape pe-
ripetiile resboiulul greco -turc. D -sa a
visitat pas cu pas intreaga granita, a
asistat in diferite puncte la mal multe
lupte.
D -sa s'a Inters de acolo alalta- seara.
Domnule Rallis, fata eu multele ver -
siuni ce circula asupra retragerel armatei
grece§t1, am crezut ca d- voasträ 'ml vet(
putea da depline lamurirl.
Repele Ri Staled major
Da, eu multa piacere. Am urmarit pina
acum tot mersul rezboiulul, Cu multa atentiune.
Armata noastra nu s'a retras, nu a parasit La-
rissa de cit multuraite nepricepereT statului ma-
jor care inconjura pe moetenitor. Regele a im-
panat comandamentul armatei noastre en aghio-
tantiT sai. Regele a crezut ca acolo (in Tesalia)
este, hora (panygheris) si a trimis pe fil sëi t;i
pe aghiotan ii s5T ca sa petreaca. Statu! major
de pe lYnga Diadok, nu era un servicio militar,
ci ofitertI cari 11 compuneaü formali mai mult
un serviciü special de ingrijire pentru movte-
niter. ObservatT, diferitele corpurl sunt coman-
date de aghiotantiI regeluT.
Ponetele de aparare ale Larici
Singurele puncte de aperare ale oraeuluT La-
risa sunt Reveni, Bogazi, Meluna vi Nezero, a-
eestea sunt punctele de aparare naturale, cfnd
Larisa nu este In special aperate cu lucrar! de
fortificati!.
tititY mersul luptelor la Reveni vi Bogazi ;
armata noastra repurta zilnic succose vi pe Ile -
care zi lnainte cu ette -va sute metri In interio-
rul psmiiitulu! turcesc. Brigadele lui Smolen-
ski el Diniopulos ocupase chiar unele puncte
strategice importante iurcesti, pe earl Sisa
statul major a ordonat Pa le perasease3; dupa
24 ore vazlnd ca greeise eu acest ordin, a or-
(tonet ca punctele sa fie reocupate vi at fost
eu lnlesnire reocupate, cad tureil temindu -se,
nu Inaintasers se puie mina ma! lnainte pe
ele. Un ataeat ofensiv 1n aceasta parte era imi -
nent din partea armate] noastre, cfnd sa intim-
plare cele de la Mati.
Aci, cum v'am .pus, Molona vi Nezero erat
punctele principale. titl cune a fost perduta
M -luna de noi ? Sa dedeaü lupte aci, tureil In-
cercind se cucereasca, firevte, acest punct. Noi
aveam acolo o baterie de artileria vi infanterie.
Intr'o zi, pe la orele 3 p. m., tunurile noastre
inceteaza focul. Ofiteril infanteriel intreaba mo-
tivul si li sa rsspunde cs nu mal ari obuze.
l'este un start de ceas artileria pleaca ; infan-
tería o imita vi tureil, biruitori, ocupa postu'.
Alt fapt. De la Meluna la satul Ligaria al
nostri ali construit o vosea pentru Inlesnirea
transportului tunurilor. Cind ali construit-o nu
ali revazut vi cazo! une! retragerl, adica sa aibe
lucrar! preparatorii pentru distrugerea voselel,
ci ali lasat-o plocon Turcilor, noua -nouta ca ss
se foloseasce de ea.
,;emersaicia Statulai -)Ha for
Perzind no! acest punct, Turcil ali putut
trece numerov!, vi at ocupat toate daalurile mun-
lilor Olimpulul, care se intinde pina aci, no!
fiind a ne retrage spre cimp. Turcil ast -fel ne
dominan Toto v! ne -am putut ut mentine ,Si noi
cite -va puncte Lune precum e Mati, ves In ade -
var, dar aviad in fata sa Intinse terenurl mlav-
tinoase care ne aparan atit de cavaleria eft vi
de infanteria inamice. Intre Mati vi Dereli este
un punct dominant, anume Dereli care nu a
fost ocupat de Turc!. Statul nostro major in
loe, sa trimeata pentru ocuparea acestul punct
un detavament de vetcli! soldati, condovl de bun!
onterl, cad punctul era vi important vi isolat,
a trimis pe insurgentul Davelis eu vr'o 200 de
cetavi ! Veil hal de Stat - Major. Insurgsntil ail
stat acolo doua zile, fiend -ce tisi punctul era
isolat ei nu putean fl cu inlesnire aprovizionatI
cu nutrimente, ail parasit pe veful tor, care, in
cele din urine, o terse vi el.
Ziva de li Aprilie. Debandada
Vine ziva de 11 Aprilie. Pins spre sears nu
a fost de eft un duel de artilerie. Spre sears
un regiment, ponte vi mat mult, de cavalerie
turceasca a inaintat. Mat putina cavalerie a
noastra a Post de ajuns sa o pue la goans;
chid aproape de Vrisis, un alt punct tinga I)er-
leli, a Post intimpinate cu focurl vi a trebuit sa
se retraga. Atunci s'a ordonat un detalament
de infanterie sa atace Vrisis ; Turcii at fugit
de aci vi clad al nostri ali ajuns la Derleli, ali
fost pe neavteptate atacati: lupta a degenerat
corp la corp, cscl oamemd nostri se apropiasere
foarte mutt, fari grije, etiind ca acolo este Da-
velis, in mijlocul strigatelor ofiterilor : làisa(i -ï
eta, c i aunt at nostri si soldati! rispunziad :
ba nu aunt greci, cunt turd. Si fn adevar eran
turc!, tac! Davelis plectnd, Derleli fusese ocu-
pat de inimic!, fari ca nimeni sa ,stie cova. A
aparut apol vi alta infanterie inimica ; tureilaü
reu,it sa risipeasca un mie corp de al nostri.
s'a sunat retragerea, fari alta lupte, vi apol a
urmat (lebandada in conditiunile storte, urmate
dupa retragere.
Graba ce a pus statul major in a suna re-
tragerea generala, de a parasi ava de bruse
ei de repede Larisa, eu toate protestarile mele
cad cram acolo, a indignat toate lumea.
Aeel domnivorl de pe ]fuga printul movte-
niter, nu se gindeaü de cif cum se scape vinta
printulul ca vi cum dinsa era ainenintate.
Udrarea Turcilor
Si apol retragerea for neavteptata,a surprins
chiar pe Turc!, cari nicl n'ali inaintat de eft
foarte facet. Drumul de la Tirnova la Larisa,
care obienuit se face in es! mult un teas ei
jum., Turcil l'al frcut in 48 de ceasurl.
Cu 48 de ceasuri lnainte fugise statul nostru
major 1
Ss ve mal spun ceva. Forte superioare tur-
ceetl an silit pe al nostri sil pärtiseasca Ana -
lipatis. El bine, colonelul Kaclamanos, s'a re-
trae, paresind vi Nezero, vi Papnani, a stricat
podul de la Dereli 9i s'a instalat la Macrohori.
Fiind prin atele locurl, m'ari dus singur din-
colo de Dereli vi n'am Intllnit niel un picior
de turc. M'am intors la Macrohori, am comu-
nicat etirea, dupa care Dereli a Post din non
ocupat, dar podul reconstruit. Asemenea fapte
nu sunt permise.
RRetpsanderea
Cul atribuitl d -v. aceasta situatie ?
Vinovat este d. Deliyannis, care temin-
du-se de rezultatul rasboiulul, a lasat pe Rege
sa lucreze, ça se se degajeze de or1 -ce res-
ponsabilitate : dar conducindu -se ast -fel d. De-
liyannis este de doua ori vinovat.
Situafia. Ce e de Pseul
Si acum ce credetl asupra situatiel
o consider foarte grava dar nu desperate.
Perder! materiale nu avem ; din contra, perde -
rile materiale ale turcilor sont incomparabil
final marl ça ale noastre ; dar suntem in per-
dere morale. Trebue ridicat moralul armate!,
care trebue se reinceapa lupta eu energie, sa
ia ofensiva.
De trebuit, de sigur ea trebue sa ia ofen-
siva ; dar va putea ?
Stint sigur ça da. Et am vezut pe turc!
cum se lupta. Am mare fncredere in soldatul
nostru. Dar trebue sa se schimbe lntreg statul
major de acolo, ceea ce s'a si facut. Am depline
incredere in energia colonelulul So:nlenski,
noul vef al statulu! major. Cad va repet, noi
nu am avut la Larissa un stat major, ci un ser-
vicit pentru ingrijirea personale a movtenito-
rulul.
De alt -fel ceea ce s'a frcut la comandamen-
tul de la Larisa, trebue sa se faci pretutindeni.
Deja s'a inlocuit Sahturis, comandantul esca-
drel de rescrit.
Si mal e cine -va care, cred eli, ce trebue in-
locuit : este incapabilul colonel Vassos, un alt
aghiotant al Regelul. De cfnd s'a dus la Creta
Vassos o duce Intr'o petrecere. Daca s'a dat
lupta de la Vukolies se nu credeti ça a dat'o
Vassos ; a fost constrins de alti!. Apol a tele
grafiat ce a milturat' pe turd de acolo ; in
realitate nu a rnaturat pe nimen! : el trebue
maturai.
TocmaY azi, adauga d. Rallis, am primit o
scrisoare de la un prieten din Creta. care ml
arate situatia de acolo ca find desperate.
Daca insurgentil nu s'at revoltat pina acum
contra colonelulul Vassos, aceasta se datorevte
convtiutel ce ae ca asemenea miscsrt, in aceste
momente, nu sunt permise.
D. Rallis, 'mi eiteete pasagiul din scrisoarea
primita in care, in adev(+r, sa afirma cele ma! sus.
Dar en nu desperez, continua d. Rallis. Mo-
mentele sunt critica, masurl energice trebuesc
luate si se vor loa.
Un ceas dupa acest interview d. Rallis a
fost them -at la palat pentru ora 2 juro. p.
m. ca sa fie insarcinat eu formares noului
cabinet, cel al d -lui Delyannis, fund demi-
sionat.
Fericit de a fi apucat sä and sincera ex-
presiune a sentimentelor simplulul cetatean
d. Ralli, sa vedem intru eft aceste senti-
mente se vor traduce in fapte scum cfnd
d. Rallis, In aceste momente, 5 ore p. ni.,
a depus juramintul de prim- consiler al
Aceluia 'care a luat cimpul de resboiü drept
to hora de petrecere pentru fili li agliio-
etantii sal,.
T. Pisani.
4111.
A SOSIT i.A
Cro itoriCentralä
5, Pasagiul Roman, 5
Un bogat asortiment de stofe engieze
pentru comande.
CroialA elegantA. Preturl moderate.

Directia Generala a Càilor Ferate Romane

Tipografia EPOCA executä tot fetal de lucrärï atingätoare de acea- DE VINZARE parrtUca lo-
PIIBLICATIUNE
Se aduce la cunostinta interesatilor ca
se va tine din not concurs in ziva de 29
Aprilie (11 Mait) a. e. la orele 8 dimi-
neata. pentru ocuparea postulul de copist
in administratia centrals, serviciul P.
®!
atä arti, cu tea mal mare acnratetiä si cn pretnrï foarte moderate.
Promptitudinea si exactitatea sent devise Tipografie!.
sommoommoniliM
FARÀ SÁPU N
TEIRICH
BUCURESTI
0.Strada Serzei,-0.
turi, sail in total, dintr'o suprafatä
de peste 8000 metri patratl, situate
in strada Fundätura Turculul, ce dä
in stradele Buzestilor si Dulglleri-
Conditiunile de admitere aunt urmatoa- INSTALATIUNI lor, incepind din soseaua Bas;arab
rele : DE coltul de sub No. 216 din apropiere
1) a fi roman, de Capul Podulul Mogosoae, cu
2) a fi absolvit eel putin 4 clase lyeeale, TELEGRAF GAZ APA cu preturl de lei 2ö merrul pätrat.
3) a avea etatea de eel mult 25 an!. LuminA incandescentA A se adresa la d -nul Stefan Mora -
4) a fi liber de serviciul militar vi pentru
5) a fi de constitutiune senatoasa. fi-a.z aerian rescu Leaiotä, soseauaBasarab No.
Cererile pentru admitere la concurs vor
fi timbrate, insotite de toate actele de
studiü vi de stare civil(' ale candidatilor
si trebue se fie primita eel mal tlrzit pina
In ziva de 28 Aprilie (10 Main) a. c.
CEA MAI NOUA BSI NEINTRECUTA

PENTRU DINT', FARA SAPUN

MA _...
.A.p:3t,lra,te de g a,z
Clavete de toate sistemele
218, pina la 11 ore dimineata.
awareir
N. Grigorescu
tr,d ( SALON DE EXPOSITIE 48, (alea Victortei, 43
Bucurevtl, 1 Mait, 1897. Acest preparat analisat de Institutele chimiee, este eel tris -a -ria de cofetäria Capra, Bucursaci
Directiunea Generali1. '< Proecte. - Biuroü de construclie.- Export
mai bun pentru albirea dintilor, lntereete gingiile, de- _r....., Aduce la tuno ?tinta
friNI.,t4ANS parteaza or! -ce miros al gure!. Este singura creme care nu onorabilulul public, ca
SOCIETA_TEA-
de
SAVOR vateme emaliul, lasind mutt timp un miros plecut gurel. in atelierul met se con -
SUPERIEUR

Basalt Artificial Si de Ceramica

+
Enica creme care impedicä luegri- fectioneaza incaltamin-
rea dinillor la famttori. te pentru daine, co-
De la Cotroeenl
Capital social 2.500.000 întreg varsat
' De vînzare la toate farmaciile, drogueriile si PAPIER FAYARD & BLAYN pil, din materialele cele
mal fine. Comandele se
Se aduce la cunovtinta d -lor detentora magazinele din tart.
de actiun! ale Societate! de Basalt, ca Pretul unul tub mare 1 1ett Mal muli de '12 de seeol anlccen proclama superioritatea sa efectueaza prompt : se gasesc si fn-
In tratamentul de gutural, irita,tinnel peptulnl, influen>ta, calteminte gata eu pretur! moderate.
cuponul de dividend No. 12 al exercitiu- Inic 50 bail.

®
a a F. B. Pentrn conservares tnclltïmintelor re-
lul 1896, se pleteete eu fncepere de Lunl Deposite : PARIS, VIENA, BUCURESCI. duren reumatis#male, acrtntiturl, ri3nl, vtrattturl, bátt- comand veritabila Orina- tneitontan4 neagril
7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie -care, euiorr din fabrica
turl.Topic exeelent contra bätäturilor.
la casa de bone. Ieschek & C -ie, strada
Lipscani No. 1.
SAPUN Se aflä in toate farmaciile 'BROWN i l SON
din Londra : Feriti -va de contrafacerl.

UGENTU
Itepresentant general al renumitei fabrici Tn. FL OT H E R din Germania
Bucureqti.
_ =--------
Strada Bibescu-VodA,, 1, 2 qi 4.
30wRaltot
,

Bucrireqtl.
HLES
l-I FIbTFlI:Tr7 CEL 1ïlAI MARE DEPOSIT DE:
\yl

1t,

LOCO OBILE $1 TREERATORI

de 6, 8, 10 12 cal putere.
premiate eu cea mal distiuctsinne, adicgi eu unica
ipir zrtl IL) ALIL 14F A- U-
(La concursul de Treerttor! de la Hertstrì''i la 1891)

'
Aceste Masine indeplinind toate cerintele agriculturel din tara, o asemenea garnit.urä, adica:
Loeomobii>i, si Troeratoare,
s'a cumparat de onor. minister de Agricultura pentru scoala centrala de Agricultura de la Herastraü.

PLUGURI IJXIVERSALE DF. ()'{'El., PERFECTION-ATE

Pluguri Cu 2, 3, i 4 brázdare, tot-d'a-una 400 500 plugnrï in deposit.
. PluguriGcu semániitoh de Poramb.
Se::iántltorl, Triorl
Yinturdtori, Greble de Fen
Rafoze de Porunzb
Mavine de filial pue vi Fen
Rdrit3', Cu l t i v a t o r i, Tdvdlucl
Grape de fer glexibile vi diagonale
Ptlrtl de reservd
III uva;inale
MA§INE DE SCÁRMÁNAT LÎNA.
Secerátoare simple
Seee1átoarea,,BOXXIE' sir ('I
Phuguri Normale.
Curele de transenisiune
Pietre de ntoard franceze
mori tranaportabile
pe postamcut de fer y1 lema.
Instalatiuni de morì perfect automatice
Cu val}nrf.
1lloloare de petrol, etc.
Pompe
pentru spiilatul cazanelor de incendill de gradinT.
PIVE DE POSTAVIIRÌ, etc.
Continental" §i Cositoare
PRELIM t I RENUMITA

APARAT DE LEGAT SNOPi $I CU AWL LA DREAPTA

Cea mai simple, n §oars, ski solidé, 'dtv
construitá eu total din otel
Ulibtna perleeliune, Model 1891
DIN RENUMITA FABRIC/
JOHNSTON HARVESTER Cm1L, Batavia (America
NW" Garan ie pentru buna fuiictionare i material solid ilk
Bncure §tl. -- Tipografia (EPOCA), Strada Clemnntei, 3. Bucurejtï.