Sunteți pe pagina 1din 4

SERIA II. ANIIL III, No. 434.

JEditia a treta YINERI, 25 APRILIE, 1897


NUMARUL 10 BANI
ABONAMENTELE NUMARUL 10 BANI

EPOCA
Ineep la 1 tli 15 ale fle -cfirel lunl $i se pli-iteso ANIINCIIIBILE
tot- d'a -una mainte In Bucarest' si judete se primesc numat 1x
In Bucuretti la Casa Administraciel Administrattie
In j 4efe si streinätate prin mandate postale
Un an In tara 30 let ; In streinätate 60 let In streinätate, direct la administrafie si la
ase lunl ... 15 s s toate oficiile de publicitate
.rei lunt ... 8 ' ' s
25 P
t3 s
Anuncian la pag. IV
. 7, III
0.30 b. liait
ß. lei
Un numer In streinätate 30 bans . > > II :3. .
Insertiilo si reclamele 3 lel rindul
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
Un namir vechiñ 30 ban!
ADMINIAITBATIA
No. 8 STRADA CLEMENTEI No. 8 BEDAC'>j'IA
No. 8 STRADA CLEMENTE! Ne. 3

CATASTROFA DIN PARIS. MOARTEA Lui ION CHICA


Cálátoria Ree1nì G in Europa,
Interesele noastre nationale de la inceput ca aceste objectif se vor
IN JURUL ENIOMEI Stat latin pe malurile Dunarel nu formula. De aceea, pentru a ne
pot încuraja intemeierea une! Bul- aura hapul, ele încep prin a ne spune
Am cautat sa ne explicara nota garil mari, a une! Serbi! eu usitate ca pentru a intelege nota in chestie,
identica a cabinetelor de la Peters- mai puter'nica, a unul Muntenegru trebue sa se faca oare cari dis
burg si Viena, rimisi si Rominiei, mal eu vaza, in starea actualä a tincfii distinguons s'il vous plait
o-data cu trimeterea el Serbie!, Bul- spiritelor. Noua nu ne convine crea si allume ca numal pastea întîl
gariel si Muntenegrulúi, si n'am tiunea de State slave balcanice in- a acestul act diplomatie se refera
putut sa isbutim. feodate politice! de la Petersburg, la Romînia, adica partea mlalfumi-
Pe linga cele ce am spus in re- caci ele ar constitui un pericol pen- rilor, iar partea a doua, cea privi-
vista precedente, vom mal adaoga tru existenta noastra. Si in momen- toare la ameninfärï, este adresata
urmatoarele : tul de fata, de acest spirit ar fi in- exclusiv Bulgarilor, Serbilor si Mun -
Prin situatia noastra geografica sufletite Statele slave marite. tenegrenilor !
noi nu apartinem peninsulel Balca- Nu înpingem egoisinul pîna a Aceasta explicatie mal rae strica
nice ci Statelor de la nordul Du- nu voi cu nid un pret o Bulgarie
de cît drege lucrul.
narel. Peste Dunare n'avem alt in- mare, sau o Serbie puternica, dar
teres de cît acela de a asigura o eu o conditie : ca asemenea State Trebue ca Rominia sa se bucure
viata nationala fratilor nostri Ma- slave sa nu caute punctul lor de de putina consideratie la cele doua
cedoneni. imperi! vecine, pentru ca ele sa ne
reazam in marele imperio pansla- trimeata o nota eu ameninnäri pe
In contra Turcilor nu liraniln ac- vist, ci in intesesele los bine înte-
tualmente niel o ura. Vechile ani lese, care le vor face sa paraseasca cari nu le meritam, si aceasta nu-
mozitati sunt stinse. mal doar ca cancelariile acelor im-
animozitatile de rasa pe care le perio sa'sl scuteasca osteneala de a
Pentru a asigura o viata natio hranesc contra noastra, abundind
Hala Romînilor macedoneni, noi cre- in acelasl timp in veleitatl de re- ne face onoarea eu o redactie deo-
dem ca mentinerea statulul -quo in vendicarl imaginare. sebita de cit a note! trimeasa Bul-
Turcia europeana este, momentan, garie!, Serbie! si Muntenegrului !
Pentru moment, Bulgari!, Serbi!, Sa cautain explicatia ateste! é-
preferabila desmembrarel acestul im- etc, n'au inca o vista proprie po-
perio, desmembrare provocata de litica ; aceste State nu '11 înteleg, nigme.
victoriile Grecilor, Bulgarilor, Ser- in mod cum am dori si cum e drept, Explicatia nu o vom gasi decît
bilor si Muntenegrilor. Rominil ma- fara patima si de ambitif nejusti- in starea actuala de lucrurl din tara
cedoneni in acest caz ar risca sa ficate, rolul lor la Dunare. Ele nu de la no!, si in prezenta d -lut Stur-
fie alipiti si inghititi, fie de Greci, Und a deveni mari de cit pentru dza in fruntea guvernulul si la mi-
fie de Slav!. a se întoarce, nu stim sub ce im- nisterul de externe.
Intr'adever, largirea frontierilor pulsie, contra puter'niculul element
attuale ale acestor popoare se va Romîn, singurul care împreuna cu
face pe socoteala psmintulul stra- Unguril le paraliseaza expansiunea. Prima intrunire pe care
inosesc pe care îl ocupa Macedo- Este logic, dee!, ca si din acest o va tine partidul eonser-
nenil. Schimbul nu le ar fi prielnic. punct de vedere, no! Romini! sa nu vator din Prahova, in ve-
Viata pe care Rominil ar duce avem niel un interes a intra in ac- lnchisl, cari exilatT,
'o sub dominatia Greaca sao Slava tiune, si a precipita schimbarea derea alegereìí de la 411lailú, 10AH CHICA imprestiatT prin toste
colturile Europei, rezletiti unul de altul.
ar fi, de sigue, de o suta de or! statulul quo, otornan, care ne con- s'a hotárít pe lSimbiltii, s6ra. Ioan Chica, aflator pe atuncl h Constantino-
pale, remase ari ca exilat prin... anticipatie.
mal grea din punct de vedere na- vine pentru moment mal mult de Ajungeaü deja degetele une! singure mfini,
tional de cît aceea pe care o due cif ori -ce alt -ceva. D. Lascar Catargiu va ça sä fie numarati fruntasil bätrini, eroil altor
generati!, cari,' prin'agerimea mimel for si
Aci foarte curind se puse in evidenta oameni-
lor de stat turcl, prin inaltele sale calitati. A-
cestia cäutara sa se foloseasca de dlnsul: il ofe-
astazi, sub stapinirea Turceascá. Orlata aceste putine zise, revenim la prezida aceastá intrunire. prin caldura inimel for patriotice, aü adus
Romînia unde este arum, Si Intre putinil
rirä guvernamintul insulel Samos. Sa stie cä
De alta parte este greti de spe- faimoasa nota diplomatica austriaca gloriosi, cari ne mal rämäseserä, si ln cari,
aceastä insulti se bucura de mult dr un fel de
autonomie administrativa si, in considerarea a-
rat ca cu oca7ia remanierel harte! si ruseasca, si ne ïntrebam inca o- cu toatä vlrsta for, ne mal puneam sperante, ce3tora, Ioan Ghica primi malta functie. Era
Turciel europeane, drepturile Ro- data : cum se explica faptul ca can - pentru zilele "de primejdie In virtutea for de tome In ajunul räzboiuluT Crimeel.
minilor Macedonenl vor fi bágate celaril acestor doua imperil par a
CREDITUL FUNCIAR mari cetälenl, Ioan Ghica, stejar din alte Ioan Ghica, cu toate neajuns urilece -T veneaü
vremurl, ne apärea falnic si de neanfrint. din Constantinopole, izbuti sa dea insuleT Sa-
in seama pe deplin, asa in cît sa nu fi distins destul de bine, ba Articolele noastre privitoare la admi- A venit moartea si ni Fa repus securea mos o administratie buna, sä aduce îmbunä-
tätin , se arätä ca un ora de stat.
li se recunoasca do putera o exis- chipr a fi confundat, interesele n.istra f ia crreditulul rural ail a lovit si stejarul e culcat la pämtnt.
tenta nationala. In tot cazul a- noastre cu ale Bulgarilor, Serbilor avut un S'a fäcut un gol urias. Ghica reinlors in fard
rezultat mal grabnic mai util de oit Cäcl nu pe multi i -a Inzestrat natura eu Dar eu toate onorurile de cari se bucura,
ceasta nu s'ar putea face de cit in si Muntenegrenilor, facîndu -ne noue ne asteptam. inteligenta lui I. Ghica si nu fie -cärul 'i -a anima lui batea pentru patria mumä si, folo3in-
urina une! energice interventil di- niste recomandatil cari nu se po- dat tarie de caracter, cinstea si desintere- du-se de amnistia acordata in 1859, se intoarse
In genere, cind e vorba de o admi- sarea cari in Romînia.
plomatice a noastre sprijinita, bine trivesc nicï cu demnitatea noasträ nistrafie facem parte si evenimentelor Din acest moment, Ioan Ghica lue parte la
colectivista, la ori -ce critica, la cari l'ail favorizat aü fácut, din Marele toate actele marl Si patriotice sävirsite in tara
anteles, de manie put.erl amice noue. cu starea noasträ de spirit. Romtn ce s'a stins, o mandrie nationale noastra si numele lui va str5luci puternic si In
De ce am cauta, asa dar, sa tur- ori -ce acuzare, se responde prin o dene- si de aceea sit ne fie mal mare doliul si toatä curatenia, In ochil tuturor cetera eu nes-
Cu deinnitatea noastra, nota nu gare, o desminfire absoluta. De asta data cit mai nestearsä din minte pilda ce el ne tins. iubire de tara.
burem pacea generala ? se potriveste, de vreme ce Rusia si se pare cä lucrurile staff, aia, in cil or- a dat! Ministru de mal multe ori sub Cuza, el a tost
Intr'un singur caz no! Romînil Austria ne pun pe acelasl picior gacele creditelor colectiviste s'aú mu l f u- bun drept si Intelept pilda de dat or' earul
am avea dreptul sa ne miscam, Date blogsa/iee ora politic.
eu Bulgaria vasaia si eu Muntenegrul, ;ait a constata cä noi am exagerat cri loan Ghica s'a näseut in anul 1816. Fiu al
Cind Cuza Incepu sa aibä apucaturT daspotiee,
esind din atitudinea prudente pe a carui populatie este cara cit a ticile. banulul Dimitrie Ghica descendent, dupa marna
Ioan Ghica, ca tot! bunit Romini de pe atunci,
care o pastrani, anuine cînd inte- se desparti de dinsul si luit apoT parte la de-
Capitale! regatulu! nostru. din Cimpineni,si -a filent primele studi! la Bani-
resele fratilor nostri Macedonenl ar In adevar, dintr'un fel de comunicat resti. pe urmä a plecat In Franta, pentru a'si tronares
Europa,
lui. Deja din 1865 el a fost prin toatä
ca sä negocieze pe la diverse cuti lu
Cu interesele noastre politice, apärut in Vointa Nationale noi refinern le continua si. de aci, s'a Intore in tara ln 1841.
fi periclitate, cînd am vedea ca eu aceeasl nota nu se potriveste, de Abia sosit a fost numit profesor la Academia vederea unul domnitor sirain, Reusita insti era,
se vede, rezervatä lui Ioan Bratianu, in 1866.
cit s'ar prelungi dominatia Turcilor doua Inarturisiri, cari sunt adeväratele Mihaileans din las!. Sub domnia streinä Ioan Ghica si -a servit eu
vreme ce am aratat ca ele con- si aie!, in ksi, lega el atea prietenie
si principalele capate de acuzare din lexandri, care dura pinti la moartea poetulul Cu A- credinta tara si Dinastia, unite pentru tot -d'a-
asupra lor, eu atit el ar fi ame - corda cu mentinerea statulul -quo si una. In mal multe rïndurT ministru si prim -mi-
nintati in existenta lor. articolele noastre : ale carel manifesterl serise constitue un ce- nistru, Ioan Ghica nu si -a desmintit corectu -T si
In peninsula Balcanica. 1. Se fiat pásuir1 la creditul ru- pitol nonumentul, de si cam intim, din viata glorioso -I trecut. Si azi se vorbeste, ca dintr'un
Or, in starea actuala de lucrurl Nota in chestiune nu se potri- sociale a Rominiel moderne. basin departat, de liberttltile si de cinstea ad-
acest pericol nu exista. Din contra, ral, fi in specie reposatul Petre Stoi- Intors In BucurestT, in 1813, el fétu cunos ministratiel lui Ioan Ghica.
veste niel cu politica pe care o cesem s'a päsuit pe sine ou foarte
tinta lui Nicolae Belcescu, Impreunä eu care
daca existenta lor nationala poate duce Romînia de la 1878 in coace. fonda o societate stiintificä si literara rotala plelea, ambasador
fi amenintata, apol, o mal repetam, mulle rate. la noi. Retras de la guvern In 1874, In orma scan-
In ade'ar, cabinetele de la Pe- Sa nu ni se spunti cä sont ,gi tifi -va Cam in acelasl timp fonda eu Bolintineanu dalurilor din sala Slatineanu, el s'a retrae oare-
este numal in cazul ciud Bulgari!, tersburg si Viena ne îneunostiin- un ziar, care propäväduia intru cit va i- cum si din militan ismul politic, remanind nu-
Serbi! si Muntenegrenii s'ar mista proprietari conservator! päsuiti, Nol vor- deile liberale' -ceci vintul acestor ideY, ce su- mal deputai sau senator, iar neobosita -I activi-
si ar izbuti sa tapete satisfactie teaza ca sa nu ne bizuinl pe o pre- bim de intensa najoritate a pasuifilor fiaMänuuchiul
dinspre Franta, sträbätuse plut la noi. tate a däruit'o mal mult celor alte t5ri:murl
tinsa neintelegere dintre cele doua de tineri, cea mai mare parte ale deszvoltärei tare! Rominesti.
pentru revendicarile lor. cari sont colectivigtl. D. Stolojau da- din vitti boiereascä si princiarä, cari voiaü In- Numit In 1881 ambasador la Londra, el a
imperi!, adica sa nu cautam a duce
toreazii vr'o 450.000 lei rate In- temeiarea unes Rominil libere, neatirnate si lucrat eu aceeasl lipsä de preget si eu aceeasl
Este vadit ca interesul nostru, de- o politica care ar consta in a ne domina de progres, mänunchiul acesta se ln- grijä pentru tara In Capitala Marel- Britanil,
parte de a încuragia scularea acestor rezema cînd pe Rusia in contra A- napoiate. ,Sii cin proprietari trebuesc jghebase puternic si pentru a face mal eu spor
ntzuinteie for, el trimiserä la Constantinopol
pina cînd, duborlt de boall si de bättlnete, s'a
relntors, In 1891, !n tara, unde s'a retrae la mo-
popoare, consista, din pot.riva, in a ustro- Ungariee, cînd pe aceasta in e:recuta fl fard eru t are pentru a se pe Ioan Ghical care din toate timpurile a do- ria sa Ghergani : sä guste linistea si tihna, dar
impiedica pe cît ne e eu putinta contra cele! d'întiiu. stringe o ara sumä, necesarä la regulata vedit reale aptitudin! diplomatica. Scopul aces- cu gindul si simtirea pururea pentru tara si
tel cälttoriT a fost ça sit obtie de la Turca un pentru mersul reaulat al dregatoriilor el. De
acest lucru. plate a cuponulu! !... regim mai omenesc pentru Rominia si in acelasl
Or, aceasta politica a avut'o in timp , luerind pe linge ambasadoril Engliteri.t
departe, din fuudul Gherganilor, parea cä ochiul
lui vegheaza asupra futregel tari si nu o data
Miscarea noastra atirna nu de do- adevar pina ma! deunazi Bulgaria 2. DIrec>liunea negoelazati In piatA si Frante!, sit obtieabolirea rusesculul regula- cuvintul säü patriotic si desinteresat, de iucu-
rinta ce am avea de a ne IIllsca, si Serbia. Rominia n'a avut'o. De efectele Creditulul. Aceste operafiunt ment organic. viiutarea saü neinruvincarea unes fapte, a fest
ci de atitudinea Bulgarilor, Serbilor, la 1878, se stie in contra cärora s'a protestat pretutin- hotarltor, pentru a da imbold, in cazul diutll, si,
Ghioa eerotufionar, apoé urer-
etc. Daca aceste popoare nu se mista, a tost ferma si ca politica noastra in al douilea caz, pentru a opri din calea rea
statornica intr'un dent, facule de oVcinuita lipsä de control, nator al .5amo celui pe rei ce pasoaü pe aceasta cale. Pentru cea
noi suntem ce! mal multumitl a sta singur sens si o singura directie. dari, lot la tot felul de bänuell. Cind ideile revolucionare din 184.8 prinserä din urina Dará glasul säü a resunut, cînd eu
pingarirea Bisericel romaine, prin obijduirea pas-
In prudenta si reserva. Daca ele se Mal ales de la 1883, politica Ro- La aceste cloua marturisirl din co- si mai adtncl rädäcinl ln inimele tinerilor ro- torului eT suprema.
mini, Intorsl din Paris, cînd ele se inchegara in
vor mista, nu stira ce vom face si miniel este de o simplicitate si de mzunicatul Voint.el, noi adäogäm: un al tara, ca sl zicem asa, loan Ghica au putes. (ihiea publieist
sol la rindul nostru. In tot cazul, o pozitivitate precisa. In special prin temprameutul, prin cultura lu., rn ge- Ioan Ghica nu a fest mimai omul politic
atitudinea noastra atirnînd de la contele Goluchowseki treilea cap de acuzare : Nol aj'ìrmatn nerozitatea Iul,epriu dorul sali de ci ,ilizae. sa neobosit si pasional In lupia pentru binele
o stie minu- cä, dupíi moartea fostulnli sub- ramina strain aspiratiunilor acestora si deveni tare! sale. Ca toti contemporanil sdT vorbim
acea a popoarele balcanice, sfatu- nat. Nie! contelu! Muraview nu 'f campionul sor Inflacärat si hotlrit. de epoca luptelor sale el a priceput cä
turile de pruder a nu noue. se eu- este necunoscuta. director Petre Stoicescu, s'a Omit Plecat la Coustantinopole pentru a prepara
terenul si a obcine de la Poarla ce se nu se
pentru propäsirea patrie!, activitatea politica
vine sa ni se adreseze, ci acelora. In casé o lipsìi de 100,000 lei. opunä noulul guvern, ce trebuia sl fie rezulta-
trebue sä meargä mina In mina cu activitatea
literarä si stüncificl, a fost, si el, soldatul une!
Atuncl, cum se explica acest pa- Probabil cä aceastä sumä a fost restituii!, tul misc5rel revolucionare, el a desfa¢urat o ac- juxtapunerl a politicei pure cu dezvoltarea cul-
Iata adevarata situatie. sagio din nota diplomatica trimeasa dar faptul rëmine cä ea a lipsit. tivitate de neasemuit, (Und dovada une! mari turatä, tendiute de care, azl, pigmei! si misell
Si, adica, de ce n'aro spune tot Rominiel ? inteligente si unud patriotism fast prihana. vor Levi bate ,loe.
Se stie cä ocuparea sueeesive de catre Rusl Si nenumärate slut lucrarile publicistice ale lui
adevarul? Ziarele din Viena au înteles de
111111 si Turca fu rezultatul Indräzuelel tinerilor revu- Ioan Chica.
lutionari si se stie, iarasT, ca acestia full, cari In el gasim, am putea zice, pe primul e-
EPOCA

conomist romín, ale


mare interes.
sale ConvorbirT eco -
nomice, find o opera de mare valoare si de
Ioan Ghica, ca mai totT percursoril uneT epoce
Modul acesta de procedare si de apreciare
al lucrärilor scrise a provocat vil Si legi-
time nemultumirl printre candidati, fäcindu-i
sa protesteze legalitatea concursulul si sa
Prezenta In odaie a dol jandarmT e sin-
gurul semn care arata, ln fata neantului
mortel, inaltele hnsarcinärl ce a avut de-
functul in viatä, gloria si onorurile de cari
Catastrofa din Paris
lncendt4 însgrozitor. lOO de mori'
literare si mal ales, a une! desteptarl nationale, ceara casarea lui. s'a bucurat.
era encyclopedist.
El Intrunea In creerul säìl toate cunostintele Ori-cari ar fi faptele, o ancheta se im- ** 0 teribild catastrofá s'a întimplat !a Pa- In moanentul ctud a isbucnit
epocel si pe toate le -a cultivat, ca si enciclope- puue si nu ne indoim cä d. Ferichide, mi- Interior modest, dar pläcut. Camere spa- ris, Luni 21 Aprilie, in prima zi a des - focul, se aflaú in bazar de la 1150)
disti) trancezT, eu un egal succes. I. Ghica a nistrul de interne, va ordona-o. tioase, peine de lumina. Din odaia in care chiderei Bazarulul de Can tate din strada pillai la 1f30) de perROane. Toatsa
scris si un tratat istoric asupra lui .Mlhaiö Vi- ilustrul bärbat bolea, privelistea Imbrato- Jean Goujon. Despre aceasta fngrozitoare lumea vofind sä lassa de o datsa,
teazul» ; I. Ghica a tradus piesa `Romeo si Ju- Atragem atentiunea primarie¡ asupra modulul
lieta de Sahke -ipaate; din original l'a tradus pe seazit cimpia Gherganilor. In fund, la ori - nenorocire ni se comunicó telegrafic ur- toate effirile aiú lost in curQnd aar-
defectuos si suparator pentru cetateni eu care zont, se estomneaza dealurile Dimbovitei. mátoarele interesante detalii de catre un
Herodot si ca vechiü profesor de Geologie la
Academia Mihailoana, a seria un tratat despre
se face eerviciul curätirii stradelor. Vestibulul, de la scara care conduce la amic al nostru din Paris :
tupate. Focul a atins toate con-
Patnintul si omul;a vorbit apol despre Omul fi- Asa ni se aduce la cunostinta ca unele strade, etagiul I, e decorat eu numeroase portrete toarele in cite-va minnte.
zic si intelectual. ,si In fine, a mal scris o mul- putero cita stradele Polona si Dorobuntilor, nu
sunt stropite. de sacalele primarie!, eu lunele. de familie. Cele mal ilustre nume ale boe - Paris, 23 Aprilie. Multe cadavre aú tost eu desài-
time altelo, entre cari, drept curiozitate, merlín Unul cunoscut filantrop, d -loa Henry vllrtire carbonizate.
Din aceasta cauza, clod maluratoril fucep sa'si rimel muntene Isi aü reprezentatiI si re-
relevare un sludiil asupra systemulul de masuri. faca datoria, si aceasta nu:nai ziva, nu noap- prezentantele sor In aceasta galerie de ta- Blount, revine ideia organizares Bazarulul Paris, 22 Aprilie
Bine interes ca lucrarea lui de capetenie vor
reminea scrisorile catre Alexandri, Amintirile tea,nouri de praf ineaca po trecatori si ne blourl. de caritate, opera absolut umana, In scopul
de a veni in ajutorul saräcimee din Paris. Numerovl ydiril; l aú
din pribegie unda istoriograful viitorulul ca
dornicul de azi, de a cunoaste trecutul apro -
nenorocitil domiciliati in atele strade.
Cerero mal multa solicitudine din partes a-
Intreagä familia defunctulul este de fata :
Multumita stäruintelor si sacrificiilor ba- lost transportait in ote-
piat al taret noastre al desteptarel noastre na- gentilor primarie!.
inconsolabila sotie, fiii, fiicele, nepotil. Pe
nesti ale acestue caritabil oro, o imensa
clädire s'a ridicat, in scurt timp, pe un
lurifle spitalele vecine.
tionale, vor gasi si amanunte peine de Invata-
mini.e demne de crezare si urmelo celel nia' Serviciul de navigatie de la ministe-
fetele tuturora se citeste durerea pentru i-
vast teren din strada Jean Goujon pus la La 8 ore ft jum. se nu-
curate dragoste de tara. rul lucrärilor publice a fost despärtit
reparabila pierdere ce ia lovit.
Dupa cum ni s'a comunicat, Inniorminta-
dispozitiunea cumitetului bazarului de ca- mdra vr'o 200 de motif.
tii academician si director de teatru -- cum pu-
tea sa ramie strain artel ? Ioan Chica a ocupat in douä rea va avea loe VinerT, 25 Aprilie.
ritate de un alt filantrop, d. Michel Heine.
Bezarul era o curioasa reconstituire a
Nu se vile cum a istiúc-
usa dar, toate functiunilelin tara sa. functiunl Serviciul hidraulic fluvial, in capul Ea se va face la bisericuta, ce defunctul unes strade a veclyiulul Paris, a Parisulul ntt focu . . Slpectacolul este
nu atit aducatoare de onorurT de cari el fu-
gea. cit folositoare neamului patrie,
cäruia se aflä d. I. B. Cantacuzino, fos-
tul director al lucrärilor portulul din
a pus sä se cladeasca in mijlocul parculul
ce Inconjoara vila.
mediveal, cu micile sale otelurl, eu hanu- orititl.
si a indeplinit eu rost si spor o viata lunga rile si clrciumile din vremurl, eu pravaliile Paris, 22 Aprile.
Constanta, si Se vor acorda defunctulul funeraril natio- si firmele sale picante, cu biserica sa. In
si nepatata si se coboara In mormint plinl de nale. Intregime, ciudata clädire era un juvaier de
Printre redit se a/lä dusele d'Alen-
tonta suflarea romineasca, care pare a nu plinge Serviciul hidraulic maritim, cu rese- çon, usor ränit la picior. ,, Starea dupé
ateta sfirsitul unid dus in bine, cit de durciea dinta in Constanta, cuprinzind intreg ** eruditiune amuzantä.
de a vedea ca tot mai mare se face golul in- Contrariu of rmatiunilor unor confrati, Eran In total 22 de pravalil, numerile care ducesa d'Alençon a fost ränitä de
tre coi cari ad intemeiat tara si lntarit neamul traficul pe mare, lucrärile tecnice ale perechl la dreapta, cele ne- pereclmi la stinga. asemenea, nu se confirme
circumscripties maritime, impreunä cu niel -un personagiu oficial nu si -a fäcut inca
ca. tot mat Inuit se Intuneca cerul, luminat aparitiunea la Gherganl. Strada, ast fel reconstituita, avea o lungime Paris, 22 Aprilie.
alta data de atitea luceafari fara sa alba spe- conducerea lucrärilor portulul, sub con- Niel chiar d. D. Sturdza, despre care s'a de 22 metri, pe 10 latime. In capatul el,
rante de a vedea albi rtt arind ! ducerea d-lus Gli. Duca, fostul director spus ca a plecat chiar in ziva mortel in se Malta bisericuta gotita de col mal phi- Ducesa d'Alençon nu s'a aritat
al C. F. R. localitate, nu s'a arätat. cut efect. pîú la 11 ore seara. E temere
I. L. ca ducesa s . nu fie printre vic-
IATFOBIIIATri D. Gr. Päucescu, despre care anunta-
Serbarea era pusd sub patronajul doam-
nelor din inalta aristocratie parisian.. In
comitet, figuraii ducesa d'Alençon, ducesa
timele incendiulul.
sem cd s'a oprit la Viena, a sosit in Paris, 23 Aprilie.
d'Uzès, sotie academicianulul marchiz de
Este inexacta tirea, data de un Capitala. TELEGIDIAIIIE Beauregard, ducesa de la Rochefoucauld si Min palatin industriel' board noap-
Starea sänätätel sale continua a ins-
confrate, cum cä s'ar fi stabilit o pira alte nine ilustre. tea aú Post Beene sfi detours.
ingrijiri familiel. Cum se hotärlse ea doamnele din comitet Malte cadavre Sint eu desdv. libre
intelegere la Ploe§ti cu d. Ienescu, Servicial (Agentiel Romine= sä faca vinzarea in prima zi a deschiderel
care ar fi fagaduit voturile sale, in bazarulul, este teamä ca multe dintre ele
D$,,tilate. Numdrul corpass'ilor gd.
caz de balotaj, candidatulul conser- Ni se asigura cá priceputul din capul co- Roma, 22 Aprilie. sä nu'si fi gäsit sfirsitul in teribila intim-
site este de 116; se per er nu-
munel proiecteazä schimbarea alinierel stra- Camera deputatilor. Guverr:ul depune plare, In suferinta si durerile cele niai cum - nadrun off o red Jae mai mare.
vator. del Polona, aliniere decretata In 1891 si Printre »sortit sunt melt(¡ ssae»f-
un proiect de lege tinzind la sporirea con- plite, toemal Iu momentul chid cáutaü sa
Mai intii, d. Ienescu n'a dat o executata in parte, incepind de la bulevar- ditiunilor de sigurantá la Roma. bri1 ai ariötoerafief
aline suferintele si durerile säracilor Parr edluat rife
asemine fdgäduialä ; apoi nimenl dul Carol. Camera incepe discutia proiectulul de re- sulul. cari func(ionaú ea vinzdtoare.
Aceastä schimbare de aliniere este däu- 140 de rdniff ail foret transportaçf
n'ar pune temeiü pe dinsa intru nätoare atit comunel Bucurestl cit si parti-
organizare a armatel. Ministrul de resbel
aparä proiectul care considerat de marea
* **
Paris, 24 Aprilie. in spitalele ee d. Felia, Faure a
eit ar porni de la un transfug din cularilor : comumiel fiind cá depreciaza valoa- majoritate a specialistilor ca fiind cet mal ora I p. m. aizitat.
toate partidele, ca d. Ienescu. ) ea locurilor ce ea posede pe alinierea pro- convenabil und puterl ca Italiel. Consternarea In Paris e generala. Generalaal .Saussier toentaf le-
iectatä; iar particularilor fiind cä a oferit Cettigne, 22 Aprilie. Aristocratia inalta plinge pe col mal ilus lise din bazar clod a löbausail ro-
mintosilor de la comunä ocazia de a'1 si- Regele Serbiel a numit pe Printul Da- tri membri al sal, victime ale catastrofe¡ ; cil, el este sdnit men*.
0 mare remaniere s'a fäcut in perso- cana eu autorizatiile de constructiunT. nilo locotenent-colonel si pe printul Mirko clasele särace aunt miscate de nenorocirea
nalul gärilor din Moldova. Pentru ca sä nu citant de cit un caz vom capitan al regimentulul al 9-lea de infan- bine- facatorilor sor.
Ziarele blauneazd in modal eel
Atit sefil de gärt cit si functionaril vorbi de acel al d-lui Ternis V. Alexan- terie, al cana sef este Printul Nicolae. Ziarele toate, In afard de sfisietoare des - mai a'praf aitorild file po tiller cari
inferiors at fost per'mutats, in interesul drescu, dorniciliat in strada Polonä, 42. rierl, fac triste reflectiunl asupra urgiei aú omis de a tua mdöurite de pre -
serviciulul. Acest onorabil cetntean a cerut prirnariel näpastuite, tocrnal in clipa clnd, printr'un eau(iusae aaeeeöare.
inca din Noembre 1894, odatá cu alinierea elan de generozitate, se vola a se face o Ducesa de la Tour n'a matin.
Prin comunele pläsei Prutul, din jtr-
pe teren, autorizatiunea de cl.dire. Primaria,
lasind ìn nelucrare cererea sa, d. Alexan-
UlTlMï NFORMATIUN ! opera de pace si concordie sociali. Niel In dar e 'vinifiai.
detul Covurlul, aü fost observati mal urma unor infringerl In razboiü si a unes Paris, 23 Aprilie.
drescu relnoeste cererea de autorizare In Pentru ca publicul sá-sl faca o idee de impresurarl inamice, nu se poate sin* du-
multi preoti greci, cari string ajutoare Noembre 1896, iar la 14 Decembrie, acelasl
ce va sá zicá administrafie po,stalá des- rere mal mare. Figaro seanaialeaztl pe duce-
pentru räsboiul contra Turcilor. an, adreseazá si o somatie autoritatel co- trábálatá, vom relata aci un fapt pe care lata In scurt o descriere a sf'isietoarelor Sa d'Alençon printre per-
Unul din atesta preotl este un vechiü munale, conform art. 54 din lege. nid noi nu l'am fi crezut, dacá nu ni s'ar scene soanele arse. 1lrasvaeroase
luptätor in räscoalele contra Turcilor Sunt trel ani de la cererea prima a d-IuT
Alexandrescu si totusl pina asta-z1 nu i s'a fi întimplat chiar nouá. Doamnele din inalta aristocratie se aflaü personne, printre care prin-
din Epir. El se numeste Mavros.
dat niel o solutiune. Asta-z1 räspunsul este Iatá despre ce e vorba. deja adunate In bazar, pentru a Incepe vin - tul de la'eapole, plin de fris-
In multe din comunele acestel pläsl gäsit : alinierea stradel urmeazá sä se La 9 (12) Aprilie, adicá acum 15 zile, zarea al carel produs avea un asa nobil tetti, s'a presentat la pala-
locuesc numerosi Greci, cari se ocupó schimbe. depunem la oficiul po,stal central o sumá
bani pentru T. Pisani. Plátim taxa
stop.
Printre ele s'a putut observa, ie prima
tul d'Alençon pentru a lata
cu comertul transporturilor in susul si Cum am spus fusa, aceasta schirnbare de de linie, ducesa d'Uzès, ducesa d'Alençon, con-
ira.fornaatiunl.
In josul riulul Prut. aliniere este däun.toare din toate punctele mandatului ,si taxa unul avis telegrafie.
tesa Greefilthe, sotia generalulul Février, S'a erezut .41 se reeunúsie
La 17 (29)
de vedere ; ea nu este Mentit de cft pentru oficiu o alta sumá Aprilie depunem la acelas
de barri cu aceeasï des- cancelar al ordinului cLegiunei de onoare ». corpul ducesel d'Alençon
Ordine severe ait fost date de catre procopsirea citor-va favoriti al Kefereulul.
tinafie. Ni se percepe, fire,ste, taxa man- Pe la ora 3 soseste Nuntiul Papal sa duptíl un ¡net, dar alte senane
generalul Popescu, comandantul diviciet Vom reveni in numerile viitoare, asupra
acestel scandaloase afacerl.Intre altele vorn datulul plus taxa avizului telegrafic.
dea bine- cuvintarea in numele Inaltutul Pa- erad contra. ..lirl oJie°i.ale
din Dobrogea, pentru supraveghiarea arata ce a sustinut celebrul Robescu In se- Azl primim de lot corespondentul nostru rinte, operes Incepute. In vederea aces- asupra morfil lipsese.
granifei noastre din spre Bulgaria. dinta de la 8 Aprilie, cum si in ce mod stie înstiinfarea cá n'a primit nid una din tel ceremonil se strinsesera peste 6000 de Printre anortl saint vieon-
sumele ce 'i-am avisai. persoane. Dupa ce Nuntiul a vizitat toate
Pichetele aú fost întarite cnmulfite, dinsul a rezolvi afacerile comunale. Ne ducem la oficiul central fi funclio- incaperile Bazarulul, s'a retras. 0 dató eu lesa de Bauneval, baronea-
iar paza lor a fost incredinfatä unui
batalion de vînatort. Pînä acuma, a- narul de la biuroul mandatelor se már- dtnsul s'a retras si cea mal mare parte sa ele St. Didier, eonfesele
gineste a-,Fï exprima mirarea cum nu s'aie din lumea adunata alt -fel nenorocirea ar de Baoaledille vi de Saint Pe-
ceastä însärcinare o avea batalionul primit banii. fi luat si mal uriase proportiuni. rier, generalul 1fituaner, so-
permanent al regimentulut de doro- Ne prezintám la biuroul de reclama- Scenele cari s'ad desfasurat pe local ca- ria vi Nefs sa, ei bancherai
bang din Constanfa. MOARTEA LUI ION CHICA fiunl si, spre uimirea noastrá, ni se rás- tastrofel surit de nedescris si de nespus. lifosquiea.
** punde cá... banii n'ait fost expediafi si Esirile, relativ putin numeroase, aie fost Paris, 23 Aprilie.
GherganT, Mercuri. pricina panicel ne mal pomenite. Focul iz-
in ce prive,ste zgomotele de intärirea La o ora depaitare de Bucurestl eu dru -
nid n'ait putut fi expediafi, cácï Roma"nia
n'are convenfie cu Grecia bucnise In:toata puterea lui si de o data se Pîn.t la un-spre-zeee ore
trupelor cari garnizoneazä în Dobro- mul de fer, in mijlocul unes páduri umbroase zile na s'en f inut banii, auzi un uragan de tipete. de d¡anineatti nu s'a putut
gea, putem afirma cd nu s'a trimis de de fagl si cetina, se inalta vila de la Gher- fard sá ni se comunice de soarta lor ! Esirile aü fost Intr'o clips astupate cu eunoalte identitatea eorpu-
cit un batalion de vînatori, destinat sä ganl, proprietate a familiel Ion Ghica. Probabil cá administrafiunea aEpoceiD trupurl de feme! cazute unele peste allele lui ducesel d'Alençon. Nu
ïnlocuiascä batalionul permanent al re- 0 frumoasa alee de salelml duce de la va intenta un proces de daune direcf iunei si calcate In picioare, formind o baricada s'a si kisit de cil un ¡nel de
gimentuluï de doroban f i local, adus în gara pina la intrarea principale. Cládirea, po,stelor. imposibilá de trecut pentru nenorocitii din edsatorie eu aeeste cuv¡nte
farä. de data recentá are aspectul unel con - nauntru. gravate r ,,Dueesa d'Alen-
fortabile case boeresti de tara. Ea apare
vesele si cocheta din decorul verde ce o Pentru ziva de 4 Maiü, aniversarea Pe fetele celor ce reusiserä sd fughi era
zugravit. spaima grozava aspectul era fio {on, principesa de Bava-
0 comisiune compusä din d-nia Cätu- Inconjoará. mortel lui Ion C. Blätianu, liberalil or- ros. Se vedeaü alergind pe strada Goujon i-1a".
neanu, secretar general la ministerul ganizeazá. o procesiune la Florica. femel eu hainele si palaria in flacón, fete Paris, 23 Aprilie.
* **
domeniilor, Niculescu si Radian inspec- eu perul aprins. Ránite de nnoarte, ele um- Cadavrul ducesel d'Alençon s'a recu-
tori domeniali, a inspectat, in cursul Ploua (And am ajuns in gara de la Gher- pleaü vezduhul ca gemetele sor. noscut.
ganl. 0 ploae marunta si rece, care petrunde Un grup de guvernamentall aü !iota- Tifra oficialá a mortilor este de 111. S'ad
säptämïnel trecute, ferma model din rit sä infiinteze un «Institut Tipografic» Cite -va barbati mal curagiosi se aruncara
pina la oase. in marea de flacarl, ca sa scape pe cet ce recunoseut 63 de cadavre.
Laza (Vasluiü) si pepiniera. Statulul din Mal multe trasurl asteptaìl In curtea gä- si un ziar liberal cu un capital social Paris, 23 Aprilie.
Visan pe actiunl de 150,000 de lei. implorali ajutor, dar in curind caldura ce se
rei. Iaü loc in una din ele, alature eu un faci in fata Bazarulul era asa de puternica, Imparatul german a adresat o telegrama
La pepinierä,comisiunea a avut de venerabil bätrin, functionar al creditulul Scopul acestel nntreprinders este zä- In cit numal putea sta nimenl, macar In d -lui Felix Faure, zicind ca se asociaza la
fäcut si o anchetä asupra maltratärei su- rural din Capitala, care 'ml comunica un därnicirea actiunel aurelianistilor. apropriere. In aer se omites deja mirosul doliul ce Parisul si Francia sirote In acest
ferite de fostul sub-inspector viticol detaliii intsiresant din viata reposatulue, a- Director al ziarulul e vorba sä fie d. de carne arsa. Citi -va avura ideia sa adusa moment, In urina eatastrofel din strada
Gheorghiu de la d. Ledin, actual sef al ce:s cá a font arimul director al acestuT Italino Vericeanu. niste pompe eu ape. In zadar I aacarile nu Jean Guyon.
pepinierel, angajat cu contract de Stat. in: itnt financiar la Infiintarea lui, In 1873. putean fi stinse si dinauntrul Bazarulul se Presedintele Republicel a telegrafiat Im-
I't curtea atol defunctulul niel o mis- auzea mered un amestec de gemete si ti- paratului Wilhelm multumindu1 si ziciud
care. Dol Virani privesc cu indiferente in- Clubul parlamentar al deputatilor ro- peteun urlet ce nu mal era omenesc. cd este loarte miscat de sentimentele ex-
Erl d-nil doctorl Neagoie si Chiriac trarea trasurilor ')e poarta. mini din Viena a decis sä dea concur- Totusl, pria oras, se povesteste despre primate in telegrama sa.
ail avut o intrevedere cu d. ministru de sul säü guvernulul Badeni. niste salven eroice, despre oameni cari eu
interne,cär'uiai-au prezentat un exemplar * **
In schimb guvernul, ca prima conce- Paris, 23 Aprilie.
pretul vietel sor, ad sarit sa scape bietele La consiliul de ministril ce s'a tinut la
din apelul ce Asociafiunea medicaid l'a Ion ..ins In dimineata zilel de siune, a ales pe cet case deputatl ro- femei ele constitue marele numar de vie -
lansat tuturor medicilor din tard. Marti1 21 Aprilie ira 7 si jumätate. mini in sease comisiunl principale ale time multe dintre dirsele fura vezute dez- Eliseu, d -nu Faure a comunicat telegramele
Cu aceastä ocazie distinsil medici at De mal a:Aiti il träia in absoluta retra- Camere!. bracate eu ; totul spaima si durerea sufe. ce a primit de la sefil de Stat, in privinta
gere, ne mal pu nd sa la parte activa la rii. se uneaü la dlnsele cu rusinea ce le catastrofel bazarulul de caritate, precum si
arätat d-lui Ferechide scopul ce urina- treburile tärel, è causa unse crude boale, räspunsurile ce a fecut.
reste noua societate medicalä. dobora.
care '1 tinea In ;a. Directiunea C. F. R. e in tratärl cu In cele din urma persoanele ranite, ce stra- D -nu Hanotaux zice ca toti representan -
Singurele dish tal ce'I mal eraü permise, directiunilo C. F. din Germania, Franta, batuserä in strada, fora transportate prin til diplomatici aü exprimat dureroasele for
T1n oilier din armata germaná, obfinind eras i):gile preumblari pria splendidul Belgia, Austria, Italia si Ungaria pentru spitalele si casele vecine, strada se linisti simpatie in nuniele guvernelor for.
special concedi de la regimentul salit, a pan. ce ir,eonjurä vila, si lectura. reducerea tarifulul international cu 25 de gemete, iar din Bazar de asemenea nu Consiliul decide ca Simbatä sá se faca o
cerut ministrului nostru de rásboitit auto- In altimnul timp; starea de slabäciune In la sutä. se mal auzea finiie, urletele desperate fa- ceremonie la Notre -Dame, pentru Inmor-
rizafia de a urmári mobilizárile armatei care .e gasea il fäcuse sa renunte si la Ast-fel, pretul biletelor de circulati- curä los unes tacer¡ mormintale, Intrerupta mintarea persoanelor cari n'ait fost recu-
romîn e. aces ny' r coctoril recomandlndu'1 re- nomai de trosnetul pinzelor mistuite de noscute. Presedintele Republicel va asista
pain une internationalä, de pildä de la Bu- la aceasta ceremonie.
Cererea sa a provocat o vie surprindere curestl la Paris, va fi mal ieftin cu 25 flacait
in T.;urourile ministerului de rásboiit. t se stinge candela, in Seara tot orasul vorbea de marea neno- Paris, 24 Aprilie.
S'a ráspuns ofiferului get-man, cd nici care siti. Moartea a venit li- la sutä ca pinä acum. rocire, nimenl nu se gtndea sa vial mearga Numárul morfilor catastrofe¡ din strada
o dispozifiune de mobilizare nu s'a luat nisti anismul säìí slabit nu la vr'un teatru, prin restaurante si cafenele Jean Goujon este de 120, dintre cari 101
tincá pentru armata noastrá. mal i se Impotrivi si Marti Suveranil noltrl se discuta cu animatie. s'ad recunoscut.
dil'lil oapte Ceva mal agitata, Spre locul catastrofe¡ avu foc,toata noap-
Agentia Rominá ne comunicó urmatoa-
Mal multe proteste ail fost adresate mi-
nistrulul de interne contra concursulul tinut
la 5 Aprilie trecut, pentru postul de oficiant
ilusti
si al
sfarsi
:1 Dimitrie Scarlat Ghica
t Cimpineanu si -a dat rea telegrama :
Adelsberg, 24 Aprilie.
tea, un pelerinaj jaliiic pelerinaj.
. °.
. SERVICIUL ROSTRO SPECIAM
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
superior clasa III. t ** Regele si Regina Rominiel, perechea Iatä acumen telegramele Agentiei Romine :
mare- ducalä de Luxemburg si printul Viena, 23 Aprilie
Se afrrmä cit cele mal flagrante ilegali- Coi inti a reposatulul, In Paris, 22 Aprilie. Astsrzi la amiazi a venit la Curtea im-
tätf s'ad comis cu aceasta ocazie. Unie can- aceia; t autopsia, de doctoril Leopold de Hohenzollern aü sosit la a-
didat' Cu protectie ar fi fost lasatl, de mem- Buicli Bucurestl, dupa care miazä, pentru a vizita grota din loca- La 4 ore dupa ainiazi, inarele perialä de aci confirmarea triste! stirs eïi
brii contisiunel, sä copieze. a urn a cadavrulul. litate. bazar de caritate din strada Jean 4adavrul ducesel d'Alencon (sora împürä-
S'ar fi schimbat teze, iar notele date se Goujon, organizat de doamnele a- tesel Austriel) a fost gäsit absolut carbo-
Mie catafalcul nu era inca Augustin excursionists s'ai Intors nizat.
resinat de influents favoritisniulul. Candidatil alcatu tot in camera in care la Abbazzia, dupa o sedere de cite -va ristocratiel in l'avoarea ssaracilor, Doliul e de nedescris.
sus clasati, dupa declaratiile unora din mem- boline, il de suferinta. Peste ceasur!. a fost distrus de un intenditi. La Catastrofa din Paris ailí mnurit opt
bru comisiunel, s'au vazut trecuti, in ta- corpul alb fusese lutins. La Intreaga elädire era construltíi doamne ale curtes regale din Belgia.
bloul definitiv, Intre cet din urma. picmoal d. din sclndurl. M. ling
EPOCA

Calãtoria Regelul Greciel In Europa In ire Polo 8i Parsala


(din sorginte greceasa)
Volo. 23 Alilie.
15.000 de greci s'ad retras din noi. la
Domokos in dosul Farsalel. Un numär
Alta, dimpotriva, socotesc ca. Regele Ge- A se citi In pagina IV-a considerabil de Tura se afta in fata Far-
orge speri sa obtina, prin cälätoria lui salel. Se afteapta o lupta insemnata. Gre-
^ interesantul interview pe

'_
in Europa, atîtea avantagil pentru Gre- cii continua sa apere ci. energie Veles-
' (rYP7r; rf irrita
Echelle cia, in câit va recistiga de signa- simpatia care corespondentul nostri. tin 08.
o Scdovzc Atena. 23 Aprilie.
S ro
poporulul elen. din Atena, d. T. Pisani l'a Colonelul Smolenski a respins in mod
1 SIGZ.
Rdseoalele devasld- avut eu d. Rallis. victorios pe Turcl la Velestinos. De am-
TrriÍV rile din Atena
Viena, 23 Aprilie.
bele parti sunt perder! serioase.
Actualmente Turcii ataca alte doua
SERVICIIIL AGENTIEI ROMANE puncte.
Din Atena vin destrieri amänuntite a- 0 depesä de la amiazi anunlä ca 'fur-
`
ó ra
(
supra miscärei de strada care a avut loe
acolo Duminicä. Grecii in Epir cii sunt însirati in linie de bätae in cim-
\' i Multimea adunati prin piete s1 strazi, pia Farsalel, in fata armatel elenice care
. Constantinopol, 22 Aprilie. numära 23.000 de oameni. O depesa de la
't7.,.sG formase mai lntîi grupuri - grupuri, dis- ,,Stirea dupa care Grecia ar fi para- 6 ore, zice ca o luptä s'a dat la Aivali
4 `'`o ., ----!áA 3f 7_
,'
cuta, vocifera, strigand într'una : Jos di-
nastia ! Jos Regele ! Sa se recheme Printii
sit Epirul este prematura. intre Velestinos si Farsala.
Grecii continua sa ocupe « Iiambos'
I

A á
din caput armafei ! (Din sorginte turceascA)
/ \
Púr:----1 ant., Apol, in masi compacta, multimea se
i:ndreptä spre palatul do resedintä al prin-
BPastiana' precum fi cite-va alte
posi.fiuni in muntil Xerovuni'. Constantinopol, 23 Aprile.
Un comunicat oficial desminte ca de la
cipelui mostenitor, onde lui o atitudine
L>i.l
: ICzlercz:', ;a '
,'_+Q 9 anta din ce in ce mal amenintAtoare. Ilechemarea lui Osman Mares Larisel sa mal fi tost lupte defavo-
0
. .,..

ElÌJC.7lOr2).
`. La un moment dat, citi -va, mai îndräz-
neti, strigarä:
Para rabile Turcilor lunga Farsala.
Larissa, 21 Aprilie.
P , ,. , Sä dezarmäm garda ! Osman-pasa a fast rechemat, dar a ce-
rut cu insistent permisiunea de a rä-
Doua bateril de obuziere turcestl ai sosit.
Trupele turcestl din jurul lui Velestinos
-: L^,T! i.;?pi
,
Ck
Strigätul acesta deveni ca prin farmoc
contagios si fu repetat de mii de glasurl. mîne en armata. ai primit ca Intariri 14 batalioane, 4 esca -

$
}
droane si 4 baterit. Un resultat deeisiv este
,,, 1t}
Ï'a.czp,res De la vorbä se trecu la fapt, si in cite
va minute garda fu dezarmatä, multimea Aliludinea Blilgariel iminent.
,1.',,r:ut4sce f -rite -d
7,
i(?{ --:
ÿ Viena. 22 Aprilie.
, ,
, !, I'
f i
'.
',

`'r,.}': 77l77 J.vz.rpcc-


lui armale, apol se urca in palat devasti
totul, arse hîrtiile.
Indigenii ramasi la Larissa apreciaza In
Se anu'tta din Sofia aCoresponden- mod foarte aspru pe comandantul trupelor
fel Politice' ca d. Stoilow a insarcinat grecesti; el acuza chiar pe sefii de tradare
. ,
Linistea s'a putut restabili foarte eu pe d. S'tanciow, agent diplomatic bulgar
Ìi{`J
grel. si ureaza apropiata interventiune a Europei.
.1`.n,..,~t la Petersburg, sa exprime guvernulul
o _..Ui (N. Red. Gut'ernul Arecese n'a
rus multumrile guvernulul bulgar, in In Epir

-
JC.T7-.'LL, ! :-ci; 'rr 4' i permis pina eri tansmiterea
unet rtirt teledrafiee eu privinta noter contelul Muraview, privi- Constantinopol, 23 Aprilie.
r' -
,
~ 'LZLLi. y SY`i .; pririre la aceaste mireare re-
volufionard, care nu se potri-
toare la atitudinea corecta a principa-
tulul in fasa actuala a cestiunel Ori-
Comandantul corpulul din Epir anunfd
cil dupa ocuparea lui Luros ce a avut loc

f ,
-v_--;.
...G1..FrifJc;
.l
,
.- az !-.tnz-
verte de loe eu declarafia d -Ieri entulul
inseamnnri salvarea dinastiei.
ramine
si sa'l asigure ca Bulgaria va
credincioasa
alalta -eri, Turcii au mai ocupat farci re-
sistente, inällimile din Iiilberini care do-
programulul po- mineaze contra - pantele spre Arta.
h allis ed venirea lui la guvern litic desvoltat la Camera de d. Stoilow.
Supuvii Greci
ouáns
."
\ ~',
Arteptani pe mii'ne saú poi-
nonne amdnunte portale de la
Inaintarea Tureilor Constantinopol, 23 Aprilie.
Constantinopol, 22 Aprille.
-.. corespondentul nostru din .4-
tena.)
Se anunfa din Larisa zia- Ambasadele Franciel, Rusiel si Engli-
.
i -k \'....- iiCa..lt ;,`7r...J,i,; f.t,c, redut lkdam,'cu dala de azll cd terei al rispuns eri la nota Portal, insis-

.
Yf.r . tind de a se permite a ramine in Turcia,
"
'6., i
_1° I e-. i Rechemarea lui Vassos Tetrcil mergind de la Kardit-
sa la Farsala ad ocupat Hortesi, elenilor In serviciul misiïnilor sträine, a

,,
consulatelor, etc. Poarta a informat a-
'dç
:LLY/3.G+'..7siYLw^-k:1 Viena. 23 Aprille.
'-. iY Kumades, Delivelli,
\ 0 data cu colonelul Vassos aü fost Dantli, Cetaci fi. ceste ambasade cri termenul de plecare a
.,
/ .. ' K
tarasa !. zí'
, ,;,ii",ti
r`
L;:..
n!z.fi>àCL!` rechemafl inca 14 ofiteri din Creta. Kapiasti. elenilor s'a prelungit cu douä säptäminl
i
Tureit ad pdrtisitIri&ala;
' ;r}!ïuw+
v ci. începere de Lunea viitoare.
Interventia Puterilor s'a trimes un eorp de trupe Ileputat englez arestat

'
i
%
C..rr az .,
- , P4'.4.;49....'
. --

. `jf,;, f, 7 J'°`°. .,
i ,. c, y{ -= pentru a ocupa acest oral.
l :.

1

,=r:
.. .r`s i. Viena, 23 Aprilie, Atena, 23 Aprilie.
'i ,. , ..21i:21-- i Puterile añ hotarît sa lasa din Un ziar anunfd cd oJtferit Escadre cuirasata a prins la intrarea gol -
'i
//:rs r r. Ba.72.
rezerva lor fata de razboiul gre- arviatei greeeltt din Var-
i 1

//t --ï=;; ->-''c:,


ul¿---^
fului Salonic o goeleta ductnd pe deputatul

.:1!i1'1.
itl Lc
,7-60--:,/ co -turc. In ïntrevederea celor dol" sala, mal eu deosebire sub- englez turco -fil Bartlett, care va fi condus
la Atena, wide 'I se va face interogatoriû.
.:\ ri'rrf =1 imparati la Petersburg s'ail pus alternil, sltsat parlizant at
; ;.,;,,
\',.....

,
.

`\v{'(i°`i-,'1
cr t--`
rff! .t
bazele mijloacelor de ac'iune pen-
tru salvarea dinastiei domnitoare
din Grecia.
unet lupte intnerlunate.
Constantinopol, 22 Aprilie.
Se asignrä cä Turcil aiz ocupat Fursala.
Interrentia puterilor
Se anunla din Petersburg
Viena, 23 Aprilie.
a Corespon-

i \ .t. i, r
\\` _>``
loti.
,
_ ..
-=`
- ` ,
§tirile venite din Atena asupra
scandalurilor de strada §i a de- 0
1Paiujragü
corabie de resbel greceascä s'a
scu-
fundat lîngä iesirea golfului Arta. Co-
vastaril.or de la palatul de re §e- räbüle
dentel Politice» ca contele Muraview a a-
dresat alaltäeri d -lui Onou, ministru rus
la Atena, o depesa zicind ca avînd in ve-
dere teama ce provoaca situatia dificila a

%'
` ti '--`°`
¡
1 ` ì". t
otC3 f' .,

`
, +
a.l x,74. dinta a printului mostenitor, vor chise indegolf.
resbel grecesti sintast-fel in- dinastiei grecesti, guvernul rus este
in cas de cerere din partea cabinetului
grabi luarea masurilor de salvare
`.
.
--- - ;. t?Ç ,' dlechemarea trupelor grec, sä încerce o mijlocire intre belige-

:,
,
n' . i'--1.- a si.tuatiei regelui George. ranti, de acord cu cele - !'alte poteri. Re-
==
' I
, I
\ M. Ring. grecesti din Creta presentantii Rusiel pe Unga puterile mari
, Atena, 22 Aprilie. au comunicat ieri aceasta depefa guver-
.EiltfOJiIDL',!b 1ö° Rechemarea colonellululí V assos nelor pe lînga care sunt acreditate. Dupa
°:,:rm.----- a - - --..,...........-._..,... Ildstooiut continud este interpretatú ca un semn de cit se stie pina acum, puterile ar fi expri
mat consimtimîntul lor la aceasta propu-
Atena, 23 Aprilie. recheniare a trupelor din insula nere.
Creta o ilovadia de intentin-
CAlIIPTT1ii DE EES111OIIT. EPIRIT-L lllinieftrijí s'aü fintors de la nile fmpïi.ciuitoare ale noulula ca-
Aceasta harta este marita de patru ori dupa una mica, dar ad- Farsala. Ei aíit vilzut armata binet. ITI.TIlII.A. 011,4
de pe cimpul de rtüzboii>< Niel nn Miter nu este deseni-
mirabil de cline esecntatä, din l'Illustration, cea mal artistica revista nat pentru a Ynlocul pe colonelul
parisiana. dupil raportul ce ait depus, Vassos. ( Serviciul Agentiel Romine)
s'a hottirit ca rßzboiul Colonelul ! Yassos a fost Atacul Farsalel
Atena, 22 Aprilie.
continue. numit seful armatel in lo- 200 de Turca eu artilerie Atena, 24 Aprilie.
Situatia G>teciei loouit prin alt- cineva, sub cuvint de a fi
trimes in Epir ; au mai Post rechemnati 14
Atena, 23 Aprilie. cal colonelulul )llanos. 111a- rie aú atacat,
iorul Constantinides a fosl eri lunga
,si cavale -
Parsala, pe
Flota internationalá nu va per-
Starea de lucruri la`Atena e foarte grava
oli f eri.
Acesta va fi primul pas pentru impli- mite debarcarea in Creta a suc- reehemat din insula Creta, Grecii inferiori in numar, comandali
$i inspira. cele mai mari îngrijiri. nirea conditiunii pusä de Puteri : retra- nuanitl eful statulut ma- de prin f ul mostenitor. Avant posturile
Cu toatä schimbarea de guvern, atitarea gerea din Creta.
cesorului coloneluluï Vassos. jor al Prfn fulut mollenitor. grecesti s'aiKretras la inceputul acfiunii,
s iritulul nu se potoleste. Multimea din dar pe urma aü respins atacul tur-
Atena invinueste pe regele George si pe
Poate cd. in vederea graves situatiuni
de la Atena, Puterile se vor multumi cu
Atena, 23 Aprilie 1897.
lata cite -va fapte petrecute eri
Supu$it Greet cese.
fil sai de neizb£nda de pe cimpul de raz- acest prim pas pentru a mijloci intre Gre- Constantinopol, 22 Aprilie.Printul mostenitor s'a bätut, in mod
boiü; si ea nu se margineste a murmura, cia si Turcia. Ar fi si vremea, caci ori -ce 1) All sosit din Romania, Rusia Tarda, vre -o Räspunzînd la o noti a ambasadorilor eroic, pe prima linie si a fost aclamat
ci savîrseste acte de revoltä. Duminicä versare de singe de aci nainte nu mai are 200 de voluntari. Cn drapelul in frunte all Franciel, Rusiol si Engliterei:, Poarta zice de soldati. Consiliul de ministri a
dupa cum se va vedea mai la vale din rost, iar pe de alta parte grec fi poate strñbätut stradale Atenei strigînd diferite a- cä admite protectia provizorie a Grecilor felicitat telegrafic pe printul regal care
depesile corespondentulul nostru special clñmärT. Ajunsi in data Concordie) all strigat de cätre ambasadele Francieì:, Rusiel si
convent Europei, ça Statut grecesc sa fie Tralasci Regele". Imodiat multimea care a- a transmis aceste felicitare trupelor.
la Viena multimea a atacat si devastai zdruncinat de o revolutiune. sista, s'a repezit la eT, le a rupt steagul E4i cit Engliterel, Gu reserva i:nsä ca drepturile Obusurile artileriea turcestl', care o-
palatul principelui mostenitor, dezarmînd p'aci era sit se încingì; o stragnicK bataie, data Grecilor provenind din conventiuni spe-
garda.
4.11114.

in cale din urmä nu a/ dildeal lámuririle reci- ciale sä Ile suspendáte din cauza räsbo- cupa posifiuni bune, aú distrns gara
Situatiunea;,e atit de grava, in cit re- proce, multimea spunind volantarilor cá Re- iului. din Farsala. Comunicatiunile cu dru-
gele George ar fi hotärît sa piece din ta- RAZBOIUL GRECO-TURC gale e trñdItor" iar voluntarii seuzindn -se cì£ Paris, 23 Aprilie.
mul de fer, intre Farsala si Volo, aunt
re. Pretextul ar fi o intervenire directa n'ali e;tiut nimic. întrerupte.
pe lînga Curtile europene spre a obtine Acest incident aflat la palatul regal a pro - Se anunta din Athena Agenfiel Havas Turcia se prepara sa reinoiasca ata-
concesiuni pentru muli incercata Grecie. SERVICIUL NOSTRI! SPECIAL dus o penibilñ impresie. ca. Turcil ar fi comis excese in Tesalia, cul azl, cu forte superioare. Edhem-
E probabil ca asa va si face Regele George (Prin fir telegrafie) 2) Dar lata un alt incident, care a cul- ceea -ce a cauzat o impresiune penibilä. pasa a luat personal comanda trupe-
daca va pleca din Grecia ; dar tot asa de minat : Se asigurä cl d. Ralli a adus aceite
Regina Olga a vizitat eri spitalul Evan - lor si a primit putere deplina.
probabil e ca nu se va mai intoarce in
tara, fi ca. scopul s'ail e de a asigura tro- Armistitiú
ghelistria unse sunt instalati mai multi
fapte la cunostinta ministrulul Franciel,
d. Bourée.
nul fiului 844, obtinînd protectiunea Cur- Viena, 23 Aprile. riniti adusi de pe cimpul de räbsoi f.
tilor suverane pentru Grecia si Dinastia sa. Sronul ráspindit prin Atena ca
s'ar /i ineheiat un arnsisti (.iú de si Suverana Greciel se apropie de un ränit Impresia ce ministril aü pästrat de la
Vorn sti in curînd daca tirea aceasta il intreabil : vizita lor la Farsala este minunatä : el D -na Alexandrine Ion Ghica, D -nul §i
e terneinicä sau gnu.
civet zile mire armatele belige- Cum îd merge rana, copilul meli I cred cA armata isl poate indeplini in D -na Dimitrie I. Ghica eu copia, D -nul si
rante, se menfine. mod onorabil sartina sa defensiva. D -na Gheorghe Sturdza eu fiica, D -loara
Pentru moment nimeni nu se mai in- Viena, 22 Aprilie. Rana va merge cum va merge si o Elisa I. Ghica, D -nul si D na Scarlat I.
tereseaza de cid foarte pulin de cele ce se Se anunfá din Atena Agenfiei sil treacä ; dar rusinea ce ne fäeu p.... Athena, 23 Aprilie. G_`iica cu copal, D -nul si D -na Alexandru I.
petrec pe cimpul de räzboiü. Din isvor Stefanie ers Greeia a trinaes re- (o expresie necuviincioasä) Ala de moste- Printul a telegrafiat la o ori de di- Ghica eu copii. D -na Maria P. Olaneseu cu
turcesc se anunfd ca. Turcii aü ocupat presentanfilor sd( din sireinatale nitor nu va trece niel o data ! minea f a ca doua regint ente turcestl familia, D na Camilia P. Ghica, D -na Maria
Farsala ; stirea nu e inca confirmatä din inslruefiuìsi pentru a face sd in- Regina a lesinat. inainteaza asupra Karditsea t Tertipi- Cantacuzino eu familia, D -nul si D -na Ernest
partea Grecilor, dar s'ar putea foarte bine ceteze inroldrile. Se pretinde iii soldatul ränit nu a eu-
sului. El cere intarira. de Kotzebue cu familia, D -na Contesa Di-
noscut pe Regina. Dar acest fapt amänunt
sa fie adeväratä; in adevär o depesä an-
terioara ne vestise ca. armata greceascä Plecarea Regelait n'are niel o importanti. Guvernul a intrat in negociara cu mitrie Mavros eu familia si familiile Ghica,
Cimpineanu, Cretzulescu, Florescu, Sutzu,
s'a retrae la Domoco, in jos de Parsala. George Faptul e eA de la soldat pins lu prim -
ministru toti desaprobä energie conduita
amiralil in privinf a trimiterel in Creta
a unen coräbil de resbel care sa la pe ai durerea a face cunoscut perderea prea
Chestiudea cea mai interesante astazi Viena, 23 Aprilie. Regelul si a familici regale in evenimen- iubitulul lor sot, tata, socru, bure, trate,
e : vor interveni puterile si in ce condiliunl? Se afirma cä Regele George al G- recier
bord pe colonelul Vassos si pe cet- l'alfa cumnat, unchii si var
ar fi hotärit sä piece pentru cite -va zile tele de pî77ä arum a räsboiulul. ofìtera rechemafl.
Dupa declaraliunile oficioase si chiar
oficiale, Europa n'are de gînd sa mijlo-
ceascä pentru pace, de cit (Lupi cererea
la mo tia lui.
Apol Suveranul Greciel va întreprinde Atena, 23 Aprilie.
Londra, 23 Aprilie.
Se anuntä din Athena lui Daily Tele
ION OIIICA
unuia din beligeranti. O asemenea cerere, o cälätorie pe lingä curtile europene pen- Primus act al d -lui col. Tzam:idos, noul graph ca. ministril all constatat ca. ulti - incetat din viata dupa o lunga suferinta,la
tru a obtine iuterventia for in favoarea ministru de räzboiic a Post acesta : mele desastre nu se pot atribuí greselilor moria sa Ghergani, in ziva de 22 Aprilie,
fireste, nu poate fi fäcutä de cit de Grecia; Greciel. A dat un ordire telegrafic comandantu- Printulul mostenitor. Printul s'a prouun- in virsta de 81 ani.
dar chiar daca aceasta s'ar hotari sa. se Aci se comenteaza aceasta hotärire de lui din Farsala ca de acum inainte toate tat pentru apärareaLarissei, pe eind ma- Ceremonia funebre va avea toc la Gher-
roage, Puterile nu vor interveni ele cit plecare a Regelur George ca un simptom gani, Vineri 25 Aprilie, la ora 2 dupa a-
'lupa ce Grecia ili va rechema trupele rapoartele asupra evenimentelor din tea joritatea statulul major a fost de parere
:lin Creta. foarte gray a situatiel dinastiei in Atena. trul räzboiului trebue comunicate direct contrarie. miazi.
Unii cred cä Regele George, fntors la ministerulul ile räsboiu si sub nicr un cu- Londra, 23 Aprilie. Din cauza sarbatoril de ieri, persoanele
Se pare ca Grecia se si pregäteste spre caminu -i pärintesc, va lansa catre popo vint sa nu sa mai t'rimeata copii In alta care din eroare n'ai primit bilete de invi-
n putea cere interventiunea Puterilor. rul elen un manifest. De la modul cum a- parte. Se anun4ä din Athena zia- tatiune, sunt rugate a considera prezentul
Dupa ultimele depesr, colonelul Vassos,
- omandantul corpulul expedilionar grec
cest document va fi primit de Greci, va T. Pisani.
rulul Times cü consiliul de avis ca atare.
'in Creta a Post rechemat färä a fi in-
depinde abdicarea sag intoarcerea in A-
tena a Regelul George.
miniltri a hotáriit sa con- Ghergani, Aprilie 1897.
tinue rerabelul.
4 EPOCA

Interview eu d. Rallis tititY mersul luptelor la Reveni vi Bogazi ; a trimis pe insurgentul Davelis eu vr'o 200 de ceetl an silit pe al nostri sil pärtiseasca Ana - Vassos ; a fost constrins de alti!. Apol a tele
armata noastra repurta zilnic succose vi pe Ile - cetavi ! Veil hal de Stat - Major. Insurgsntil ail lipatis. El bine, colonelul Kaclamanos, s'a re- grafiat ce a milturat' pe turd de acolo ; in
care zi lnainte cu ette -va sute metri In interio- stat acolo doua zile, fiend -ce tisi punctul era trae, paresind vi Nezero, vi Papnani, a stricat realitate nu a rnaturat pe nimen! : el trebue
rul psmiiitulu! turcesc. Brigadele lui Smolen- isolat ei nu putean fl cu inlesnire aprovizionatI podul de la Dereli 9i s'a instalat la Macrohori. maturai.
Atena, 15 Aprilie. ski el Diniopulos ocupase chiar unele puncte cu nutrimente, ail parasit pe veful tor, care, in Fiind prin atele locurl, m'ari dus singur din- TocmaY azi, adauga d. Rallis, am primit o
Azi dimineatä, la orele 10 jura., am strategice importante iurcesti, pe earl Sisa cele din urine, o terse vi el. colo de Dereli vi n'am Intllnit niel un picior scrisoare de la un prieten din Creta. care ml
avut onoarea sä fiu primit de d. Rallis, statul major a ordonat Pa le perasease3; dupa Ziva de li Aprilie. Debandada de turc. M'am intors la Macrohori, am comu- arate situatia de acolo ca find desperate.
unul din sefll opozitiel, in casele sale 24 ore vazlnd ca greeise eu acest ordin, a or- nicat etirea, dupa care Dereli a Post din non Daca insurgentil nu s'at revoltat pina acum
(tonet ca punctele sa fie reocupate vi at fost Vine ziva de 11 Aprilie. Pins spre sears nu ocupat, dar podul reconstruit. Asemenea fapte contra colonelulul Vassos, aceasta se datorevte
din strada Universitatel. eu lnlesnire reocupate, cad tureil temindu -se, a fost de eft un duel de artilerie. Spre sears nu sunt permise. convtiutel ce ae ca asemenea miscsrt, in aceste
D. Rallis, imediat dupa Inchiderea nu Inaintasers se puie mina ma! lnainte pe un regiment, ponte vi mat mult, de cavalerie momente, nu sunt permise.
turceasca a inaintat. Mat putina cavalerie a RRetpsanderea D. Rallis, 'mi eiteete pasagiul din scrisoarea
Camere], a plecat din Atena la granita ele. Un ataeat ofensiv 1n aceasta parte era imi - noastra a Post de ajuns sa o pue la goans; Cul atribuitl d -v. aceasta situatie ? primita in care, in adev(+r, sa afirma cele ma! sus.
tesalicä, unde a urmärit de aproape pe- nent din partea armate] noastre, cfnd sa intim- chid aproape de Vrisis, un alt punct tinga I)er- Vinovat este d. Deliyannis, care temin-
ripetiile resboiulul greco -turc. D -sa a plare cele de la Mati. leli, a Post intimpinate cu focurl vi a trebuit sa du-se de rezultatul rasboiulul, a lasat pe Rege Dar en nu desperez, continua d. Rallis. Mo-
Aci, cum v'am .pus, Molona vi Nezero erat se retraga. Atunci s'a ordonat un detalament sa lucreze, ça se se degajeze de or1 -ce res- mentele sunt critica, masurl energice trebuesc
visitat pas cu pas intreaga granita, a punctele principale. titl cune a fost perduta luate si se vor loa.
asistat in diferite puncte la mal multe M -luna de noi ? Sa dedeaü lupte aci, tureil In- de infanterie sa atace Vrisis ; Turcii at fugit ponsabilitate : dar conducindu -se ast -fel d. De-
de aci vi clad al nostri ali ajuns la Derleli, ali liyannis este de doua ori vinovat.
lupte. cercind se cucereasca, firevte, acest punct. Noi
D -sa s'a Inters de acolo alalta- seara. aveam acolo o baterie de artileria vi infanterie. fost pe neavteptate atacati: lupta a degenerat
corp la corp, cscl oamemd nostri se apropiasere
Situafia. Ce e de Pseul Un ceas dupa acest interview d. Rallis a
Intr'o zi, pe la orele 3 p. m., tunurile noastre Si acum ce credetl asupra situatiel fost them -at la palat pentru ora 2 juro. p.
Domnule Rallis, fata eu multele ver - inceteaza focul. Ofiteril infanteriel intreaba mo- foarte mutt, fari grije, etiind ca acolo este Da- o consider foarte grava dar nu desperate. m. ca sa fie insarcinat eu formares noului
siuni ce circula asupra retragerel armatei tivul si li sa rsspunde cs nu mal ari obuze. velis, in mijlocul strigatelor ofiterilor : làisa(i -ï Perder! materiale nu avem ; din contra, perde - cabinet, cel al d -lui Delyannis, fund demi-
grece§t1, am crezut ca d- voasträ 'ml vet( l'este un start de ceas artileria pleaca ; infan- eta, c i aunt at nostri si soldati! rispunziad : rile materiale ale turcilor sont incomparabil sionat.
putea da depline lamurirl. tería o imita vi tureil, biruitori, ocupa postu'. ba nu aunt greci, cunt turd. Si fn adevar eran final marl ça ale noastre ; dar suntem in per-
turc!, tac! Davelis plectnd, Derleli fusese ocu- Fericit de a fi apucat sä and sincera ex-
Alt fapt. De la Meluna la satul Ligaria al dere morale. Trebue ridicat moralul armate!,
Repele Ri Staled major nostri ali construit o vosea pentru Inlesnirea pat de inimic!, fari ca nimeni sa ,stie cova. A care trebue se reinceapa lupta eu energie, sa presiune a sentimentelor simplulul cetatean
Da, eu multa piacere. Am urmarit pina transportului tunurilor. Cind ali construit-o nu aparut apol vi alta infanterie inimica ; tureilaü ia ofensiva. d. Ralli, sa vedem intru eft aceste senti-
acum tot mersul rezboiulul, Cu multa atentiune. ali revazut vi cazo! une! retragerl, adica sa aibe reu,it sa risipeasca un mie corp de al nostri. De trebuit, de sigur ea trebue sa ia ofen- mente se vor traduce in fapte scum cfnd
Armata noastra nu s'a retras, nu a parasit La- lucrar! preparatorii pentru distrugerea voselel, s'a sunat retragerea, fari alta lupte, vi apol a siva ; dar va putea ? d. Rallis, In aceste momente, 5 ore p. ni.,
rissa de cit multuraite nepricepereT statului ma- ci ali lasat-o plocon Turcilor, noua -nouta ca ss urmat (lebandada in conditiunile storte, urmate Stint sigur ça da. Et am vezut pe turc! a depus juramintul de prim- consiler al
jor care inconjura pe moetenitor. Regele a im- se foloseasce de ea. dupa retragere. cum se lupta. Am mare fncredere in soldatul Aceluia 'care a luat cimpul de resboiü drept
panat comandamentul armatei noastre en aghio- Graba ce a pus statul major in a suna re-
nostru. Dar trebue sa se schimbe lntreg statul to hora de petrecere pentru fili li agliio-
tantiT sai. Regele a crezut ca acolo (in Tesalia) ,;emersaicia Statulai -)Ha for tragerea generala, de a parasi ava de bruse major de acolo, ceea ce s'a si facut. Am depline etantii sal,.
este, hora (panygheris) si a trimis pe fil sëi t;i ei de repede Larisa, eu toate protestarile mele
pe aghiotan ii s5T ca sa petreaca. Statu! major
Perzind no! acest punct, Turcil ali putut cad cram acolo, a indignat toate lumea. incredere in energia colonelulul So:nlenski,
noul vef al statulu! major. Cad va repet, noi
T. Pisani.
trece numerov!, vi at ocupat toate daalurile mun- Aeel domnivorl de pe ]fuga printul movte- 4111.
de pe lYnga Diadok, nu era un servicio militar, lilor Olimpulul, care se intinde pina aci, no! nu am avut la Larissa un stat major, ci un ser-
ci ofitertI cari 11 compuneaü formali mai mult
un serviciü special de ingrijire pentru movte-
fiind a ne retrage spre cimp. Turcil ast -fel ne
dominan Toto v! ne -am putut ut mentine ,Si noi
niter, nu se gindeaü de cif cum se scape vinta
printulul ca vi cum dinsa era ainenintate. vicit pentru ingrijirea personale a movtenito-
rulul.
A SOSIT i.A
niter. ObservatT, diferitele corpurl sunt coman- cite -va puncte Lune precum e Mati, ves In ade - Udrarea Turcilor De alt -fel ceea ce s'a frcut la comandamen-
date de aghiotantiI regeluT.
Ponetele de aparare ale Larici
var, dar aviad in fata sa Intinse terenurl mlav-
tinoase care ne aparan atit de cavaleria eft vi
de infanteria inamice. Intre Mati vi Dereli este
Si apol retragerea for neavteptata,a surprins
chiar pe Turc!, cari nicl n'ali inaintat de eft
foarte facet. Drumul de la Tirnova la Larisa,
tul de la Larisa, trebue sa se faci pretutindeni.
Deja s'a inlocuit Sahturis, comandantul esca-
drel de rescrit.
Cro itoriCentralä
Singurele puncte de aperare ale oraeuluT La- un punct dominant, anume Dereli care nu a care obienuit se face in es! mult un teas ei Si mal e cine -va care, cred eli, ce trebue in-
5, Pasagiul Roman, 5
risa sunt Reveni, Bogazi, Meluna vi Nezero, a- fost ocupat de Turc!. Statul nostro major in jum., Turcil l'al frcut in 48 de ceasurl. locuit : este incapabilul colonel Vassos, un alt Un bogat asortiment de stofe engieze
eestea sunt punctele de aparare naturale, cfnd loe, sa trimeata pentru ocuparea acestul punct Cu 48 de ceasuri lnainte fugise statul nostru aghiotant al Regelul. De cfnd s'a dus la Creta pentru comande.
Larisa nu este In special aperate cu lucrar! de un detavament de vetcli! soldati, condovl de bun! major 1 Vassos o duce Intr'o petrecere. Daca s'a dat
fortificati!. onterl, cad punctul era vi important vi isolat, Ss ve mal spun ceva. Forte superioare tur- lupta de la Vukolies se nu credeti ça a dat'o CroialA elegantA. Preturl moderate.

Directia Generala a Càilor Ferate Romane


Tipografia EPOCA executä tot fetal de lucrärï atingätoare de acea- DE VINZARE parrtUca lo-
PIIBLICATIUNE
Se aduce la cunostinta interesatilor ca
se va tine din not concurs in ziva de 29
Aprilie (11 Mait) a. e. la orele 8 dimi-
neata. pentru ocuparea postulul de copist
in administratia centrals, serviciul P.
®!
atä arti, cu tea mal mare acnratetiä si cn pretnrï foarte moderate.
Promptitudinea si exactitatea sent devise Tipografie!.
sommoommoniliM
FARÀ SÁPU N
TEIRICH
BUCURESTI
0.Strada Serzei,-0.
turi, sail in total, dintr'o suprafatä
de peste 8000 metri patratl, situate
in strada Fundätura Turculul, ce dä
in stradele Buzestilor si Dulglleri-
Conditiunile de admitere aunt urmatoa- INSTALATIUNI lor, incepind din soseaua Bas;arab
rele : DE coltul de sub No. 216 din apropiere
1) a fi roman, de Capul Podulul Mogosoae, cu
2) a fi absolvit eel putin 4 clase lyeeale, TELEGRAF GAZ APA cu preturl de lei 2ö merrul pätrat.
3) a avea etatea de eel mult 25 an!. LuminA incandescentA A se adresa la d -nul Stefan Mora -
4) a fi liber de serviciul militar vi pentru
5) a fi de constitutiune senatoasa. fi-a.z aerian rescu Leaiotä, soseauaBasarab No.
Cererile pentru admitere la concurs vor
fi timbrate, insotite de toate actele de
studiü vi de stare civil(' ale candidatilor
si trebue se fie primita eel mal tlrzit pina
In ziva de 28 Aprilie (10 Main) a. c.
CEA MAI NOUA BSI NEINTRECUTA

PENTRU DINT', FARA SAPUN


MA _...
.A.p:3t,lra,te de g a,z
Clavete de toate sistemele
218, pina la 11 ore dimineata.
awareir
N. Grigorescu
tr,d ( SALON DE EXPOSITIE 48, (alea Victortei, 43
Bucurevtl, 1 Mait, 1897. Acest preparat analisat de Institutele chimiee, este eel tris -a -ria de cofetäria Capra, Bucursaci
Directiunea Generali1. '< Proecte. - Biuroü de construclie.- Export
mai bun pentru albirea dintilor, lntereete gingiile, de- _r....., Aduce la tuno ?tinta
friNI.,t4ANS parteaza or! -ce miros al gure!. Este singura creme care nu onorabilulul public, ca
SOCIETA_TEA-
de
SAVOR vateme emaliul, lasind mutt timp un miros plecut gurel. in atelierul met se con -
SUPERIEUR

Basalt Artificial Si de Ceramica


+
Enica creme care impedicä luegri- fectioneaza incaltamin-
rea dinillor la famttori. te pentru daine, co-
De la Cotroeenl
Capital social 2.500.000 întreg varsat
' De vînzare la toate farmaciile, drogueriile si PAPIER FAYARD & BLAYN pil, din materialele cele
mal fine. Comandele se
Se aduce la cunovtinta d -lor detentora magazinele din tart.
de actiun! ale Societate! de Basalt, ca Pretul unul tub mare 1 1ett Mal muli de '12 de seeol anlccen proclama superioritatea sa efectueaza prompt : se gasesc si fn-
In tratamentul de gutural, irita,tinnel peptulnl, influen>ta, calteminte gata eu pretur! moderate.
cuponul de dividend No. 12 al exercitiu- Inic 50 bail.

®
a a F. B. Pentrn conservares tnclltïmintelor re-
lul 1896, se pleteete eu fncepere de Lunl Deposite : PARIS, VIENA, BUCURESCI. duren reumatis#male, acrtntiturl, ri3nl, vtrattturl, bátt- comand veritabila Orina- tneitontan4 neagril
7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie -care, euiorr din fabrica
turl.Topic exeelent contra bätäturilor.
la casa de bone. Ieschek & C -ie, strada
Lipscani No. 1.
SAPUN Se aflä in toate farmaciile 'BROWN i l SON
din Londra : Feriti -va de contrafacerl.

UGENTU
Itepresentant general al renumitei fabrici Tn. FL OT H E R din Germania
Bucureqti.
_ =--------
Strada Bibescu-VodA,, 1, 2 qi 4.
30wRaltot
,

Bucrireqtl.
HLES
l-I FIbTFlI:Tr7 CEL 1ïlAI MARE DEPOSIT DE:
\yl

1t,

LOCO OBILE $1 TREERATORI


de 6, 8, 10 12 cal putere.
premiate eu cea mal distiuctsinne, adicgi eu unica
ipir zrtl IL) ALIL 14F A- U-
(La concursul de Treerttor! de la Hertstrì''i la 1891)

'
Aceste Masine indeplinind toate cerintele agriculturel din tara, o asemenea garnit.urä, adica:
Loeomobii>i, si Troeratoare,
s'a cumparat de onor. minister de Agricultura pentru scoala centrala de Agricultura de la Herastraü.

PLUGURI IJXIVERSALE DF. ()'{'El., PERFECTION-ATE


Pluguri Cu 2, 3, i 4 brázdare, tot-d'a-una 400 500 plugnrï in deposit.
. PluguriGcu semániitoh de Poramb. Phuguri Normale.
Se::iántltorl, Triorl Curele de transenisiune
Yinturdtori, Greble de Fen Pietre de ntoard franceze
Rafoze de Porunzb mori tranaportabile
Mavine de filial pue vi Fen pe postamcut de fer y1 lema.
Rdrit3', Cu l t i v a t o r i, Tdvdlucl Instalatiuni de morì perfect automatice
Grape de fer glexibile vi diagonale Cu val}nrf.
1lloloare de petrol, etc.
Ptlrtl de reservd Pompe
III uva;inale pentru spiilatul cazanelor de incendill de gradinT.
MA§INE DE SCÁRMÁNAT LÎNA. PIVE DE POSTAVIIRÌ, etc.
Secerátoare simple Continental" §i Cositoare
Seee1átoarea,,BOXXIE' sir ('I
PRELIM t I RENUMITA

APARAT DE LEGAT SNOPi $I CU AWL LA DREAPTA


Cea mai simple, n §oars, ski solidé, 'dtv
construitá eu total din otel
Ulibtna perleeliune, Model 1891
DIN RENUMITA FABRIC/
JOHNSTON HARVESTER Cm1L, Batavia (America
NW" Garan ie pentru buna fuiictionare i material solid ilk
Bncure §tl. -- Tipografia (EPOCA), Strada Clemnntei, 3. Bucurejtï.