Părintii cer apă filtrată (ori îmbuteliată) 

în Grădinițe și Școli 
 
Copiii reprezintă segmentul cel mai vulnerabil al populației la acțiunea 
factorilor de mediu, inclusiv a factorului hidric. Cea mai eficientă cale de 
menținere a unei stări de sănătate satisfăcătoare este prevenţia 
influenţei factorilor de risc şi corecţia lor îndeosebi la etapa precoce, în 
copilărie. 
 
În Republica Moldova copiii din toate (100%) instituţii preșcolare au 
acces liber la apa furnizată pentru consum uman. Actualmente, 75,3% 
din instituțiile preșcolare din republică utilizează ca surse de alimentare 
cu apă apeductele publice (​ Sursa: Studiului calității apei potabile, sanitaţiei şi 
practicilor de igienă în instituţiile preşcolare din Republica Moldova - Anexat)​.  

 
a) 44% din populaţie nu are acces la apă potabilă sigură; 
b) cea mai mare parte din apa subterană utilizată în scopul potabilizării 
este inadecvată din cauza poluării naturale sau antropice; 
c) un procent mare de probe sînt necorespunzătoare din punct de 
vedere al parametrilor microbiologici (10,82% în mediul urban şi 14,24% 
în mediul rural); 
d) calitatea apei furnizată în şcoli şi în instituţiile pentru copii este 
inadecvată (54,38% dintre probe depăşesc concentraţiile maximal 
admise pentru parametrii sanitaro-chimici şi 20,21% din probe 
depăşesc concentraţiile maximal admise după parametrii 
microbiologici). 
 
(Sursa: Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2028) 
http://lex.justice.md/md/352311/?fbclid=IwAR0nj_RugLRShCr2oRQTU9XdygOM2R

nDZ7db_ZK5tzoVi265Ee4eEYB9SPo​)  

 
De exemplu, datele obținute în cadrul Studiului calității apei potabile, 
sanitaţiei şi practicilor de igienă în instituţiile preşcolare din Republica 
Moldova denotă, că ​instituţiile preșcolare din Republica Moldova, în 
pofida măsurilor întreprinse, nu asigură accesul universal al copiilor la 
apă potabilă sigură​ şi la condiţii igienice adecvate, constatare ce 
vizează mai cu seamă copii din grădinițele rurale, care sunt cu mult mai 
dezavantajați, la toate compartimentele vizate în studiu, comparativ cu 
cei din sectorul urban. 
 
Fiecare a 4-a grădiniță din republică, preponderent din sectorul rural, se 
alimentează cu apă pentru consumul uman din fântâni freatice, care 
sunt mai vulnerabile la o eventuală poluare chimică sau contaminare 
microbiologică, prezentând un risc sporit pentru sănătatea 
consumatorilor. I​ ntegral, pe republică, nu au acces la apa furnizată din 
apeduct 13,3 % din copiii instituționalizați.​ Situația cea mai precară la 
compartimentul dat este caracteristică pentru regiunea de nord a 
republicii, unde mai mult de 40,0 % din instituții se alimentează cu apă 
din sursele decentralizate (fântâni, cișmele, apă transportată). 
 
În 29,5% din grădinițe, în care sunt instituționalizați 22,6% dintre copii, 
calitatea apei este neconformă la anumiți parametri chimici sau 
microbiologici stabiliți în Normele sanitare privind calitatea apei 
potabile, care pot afecta serios sănătatea copiilor. De asemenea, în 
33,8% se înregistrează o neconformitate a apei condiționată de 
parametrii indicatori ai apei, care nu afectează direct sănătatea, dar 
modifică aspectele estetice ale apei. În dependență de parametrii cu 
impact direct asupra sănătății populației, în special a copiilor, apa din 
instituțiile preșcolare a prezentat neconformități după concentrațiile de 
nitrați (22,6%), fluor (13,6%), bor (24,4%) și indicatorii microbiologici 
(22,2%).​ Astfel, practic fiecare al 8-lea copil din instituțiile preșcolare 
din republică se expune unui risc de a se îmbolnăvi, ca consecință a 
utilizării apei neconforme după conținutul de nitrați și fluor​. F
​ iecare al 
4-lea copil este expus la concentrații sporite de bor și fiecare al 6-lea 
copil din grădinițele republicii este expus riscului pentru sănătate prin 
îmbolnăvirea de boli diareice acute ca urmare a consumului de apă 
poluată microbian. 
(Sursa: Studiului calității apei potabile, sanitaţiei şi practicilor de igienă în instituţiile 
preşcolare din Republica Moldova - Anexat) 
 

Cazul Chișinăului, o prezentare generală 

 
S.A. Apă Canal de foarte mulți ani încearcă să convingă consumatorii 
săi că apă lor este cea mai bună, asta în timp ce ei singuri nu consumă 
propria apă furnizată către consumatori (printre care sunt și Școlile și 
Grădinițele din Capitală). O dovadă în acest sens este o licitație recentă 
la care au participat cei de la Apă Canal pe 28 Iunie, și anume​: a
​ u 
achiziționat apă potabilă plată și carbogazoasă în valoare de 106 000 
lei​ (​ Sursa aici: ​https://achizitii.md/ro/public/tender/10053747/​)​ ș
​ i aici o 
întrebare simplă - dacă apă lor este atât de bună, de ce ei singuri nu o 
consumă? 
 
Și asta nu este unică achiziție de apă potabilă a S.A. Apă Canal 
Chișinău, iată și în 2018 au cumpărat apă în valoare de 156.000 de lei: 
https://achizitii.md/ro/public/tender/10002008/​. 
 
Mai mult, S.A. Apă Canal Chișinău nu este unică instituție care cumpără 
apă potabilă: 
- Agen​ți​ a Servicii Publice recent a cump​ă​rat ap​ă​ î​ ​n valoare de 2 170 
760 MDL (​ Sursa: ​https://achizitii.md/ro/public/tender/21003619/​)  
- Ministerul Finanțelor a cumpărat recent apa în valoare de 80 000 
MDL (​ Sursa: ​https://achizitii.md/ro/public/tender/10000412/​) 
- Inspectoratul General al Poliției a cumparat apa în valoare de  
67 000 MDL ​(Sursa: h​ ttps://achizitii.md/ro/public/tender/10010678/​) 
- Pretura sectorului Rascani - Apă potabilă purificată îmbuteliată 
(Sursa: h
​ ttps://achizitii.md/ro/public/tender/10035393/​) 

- Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova - Apa potabila 370 

000 MDL (​ Sursa: ​https://achizitii.md/ro/public/tender/21004203/​) 
 
 

Dar.. apă potabilă în Grădinițe și Școli?  

 
Nici o achiziție de “apă potabilă îmbuteliata ori filtre de apă” pentru copii 
în Grădinițele și Școlile din Capitală (și Republică). 
 
Având în vedere cele expuse mai sus și infrastructura stricata/învechită, 
prin care ajunge apa de la Apa Canal S.A. către consumatorul final 
(inclusiv Grădinițe și Scoli), ea trebuie filtrată. Filtrarea trebuie sa fie prin 
osmoza cel puțin, și asa filtrare deja se face în unele Instituții de Stat, 
precum Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” de exemplu, 
unde au chiar o stație de purificare a apei prin osmoza (Sursa: 
https://achizitii.md/ro/public/tender/10056940/​), dar mai grav din 
toate este că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (cei care 
trebuie să fie primii care se luptă pentru o apă mai bună, m
​ ai ales 
pentru copii​) - tot refuză sa consume apă de la robinet, și au 
achiziționat Dozatoare de apă pentru Agenție (​ Sursa 
https://achizitii.md/ro/public/tender/10054272/​). 
 

Care este situația la moment? 

 
La moment, în unele Instituții de Educație Timpurie (Grădinițe), părin​ț​ii 
cumpăra apă îmbuteliată, dar numai în grupe. În marea majoritate însă, 
copiii continuă să consume apă de la robinet (și în 100% din ele se 
prepară mâncare cu apă de la robinet). 
 

Bolile diareice acute (una din consecințele 

ne-aprovizionării populației, cu apă potabilă de calitate 
garantată)  
 
În a.2007 morbiditatea sumară prin boli diareice acute (BDA) în 
Republica Moldova a crescut cu 10% (a.2006 - 464,7 şi a.2007 - 510,2 la 
100.000 populaţie). Creşterea morbidităţii este determinată atît de 
creşterea numărului de BDA cu factorul etiologic determinat cu 19,8% 
cît şi BDA cu etiologia nedeterminată cu 12%. Morbiditatea s-a majorat 
(de .la 1,1 până la 4 ori) în 29 teritorii administrative din contul 
înregistrării izbucnirilor epidemice şi focarelor multiple. 
 
În mediul rural nivelul de morbiditate prin BDA este de circa 2 ori mai jos 
în comparație cu mediul urban, ceia ce denotă adresabilitatea scăzută a 
populaţiei de la sate după asistență medicală în cazul bolilor diareice 
acute. Fortificarea programelor de informare a populaţiei din mediu 
rural privind măsurile de prevenire a BDA şi necesitatea solicitării 
asistenței medicale în caz de boală poate contribui semnificativ la 
reducerea surselor de infecție în populație şi limitarea răspândirii 
cazurilor noi de boală. 
 
Tradiţional, cel mai afectat grup de vîstă sunt copiii pînă la 2 ani, 
urmaţi de grupul de vârstă 3-6 ani.​ De la 55% pînă la 75% bolnavi de 3-6 
ani sunt copiii instituționalizați, ce indică la neajunsuri importante în 
respectarea regimului sanitaro-antiepidemic în instituţiile preşcolare.  
  
Cauzele principale care conduc la infectarea cu boli diareice acute 
sunt​: 
● [...] neaprovizionarea populaţiei, în primul rînd rurale, cu apă 
potabilă de calitate garantată. 
(Sursa: h
​ ttp://www.old2.ms.gov.md/fii-sanatos/bolile-diareice-acute​) 
 
 
 

Părintii cer reducerea cantității de 

zahăr în Meniul Model 
 
(​in continuare MM​) al CSP 

Dupa ce am studiat Meniul Model pentru 2017, elaborat de CSP am 

identificat următoarea problemă (am atașat si Meniul Model Vara 

Toamna 2018-2019, care nu difera deloc pentru actualizare): 

Luni - prima zi  Cantitatea de zahar in MM 

Marti - a doua zi  50gr 

Miercuri - a treia zi  55gr 

Joi - ziua a 4-a  50gr 

Vineri - ziua a 5-a  50gr 

Luni - ziua a 6-a  50gr 

 
După​ cum se vede clar, cantitatea de zahar medie este de ~50 de 

grame pe zi, dubla fata de recomandările Organizației Mondiale a 

Sănătății. 
 

Ce înseamnă 50 de grame de zahăr pe zi? 

50 de grame X 20 de zile (​petrecute de un copil la Grădiniță​) = 1000 

grame lunar de zahar ori 1

​ kg de zahar consuma fiecare copil, lunar, în 

Grădinițe conform MM. 

1kg de zahar pe luna, mai înseamna si 12kg pe an!  

 

Conform OMS, și American Heart Association - este recomandat până 

la 25 de grame de zahar zilnic pentru copii de vârsta 3-6 ani. Obezitatea, 

hipertensiunea, diabetul de tip II, cariile dentare şi problemele cardiace 

sunt doar câteva dintre afecțiunile provocate de consumul de zahăr. 

  
Raspunsul oficial al American Heart Association privind zaharul: 
  

Top Ten Things to Know Added Sugars and Cardiovascular Disease 

Risk in Children 

1.​ While intake of added sugars has decreased slightly in recent years, 

they still contribute 16% calories consumed by U.S. children daily. 

2.​ Poor lifestyle behaviors are leading causes of preventable diseases 

globally. Added sugars contribute to a diet that is energy dense but 

nutrient poor and increase the risk of developing obesity, cardiovascular 

disease (CVD), hypertension, obesity-related cancers, and dental caries. 

3. T
​ he purpose of this statement is to review the available evidence on 

added sugars intake and CVD risk in children and adolescents, to 

identify research gaps, and to make recommendations that will promote 

further reductions in added sugars intake and reductions in CVD risk. 

4.​ Strong evidence supports an association of added sugars with 

increased cardiovascular disease risk in children through increased 

energy intake, increased adiposity, and dyslipidemia. 

5.​ Foods and beverages each contribute approximately half of the 

added sugars in children’s diets, 40 g and 38g, respectively. The top 

contributors to added sugars intake include soda, fruit-flavored and 

sports drinks, and cakes and cookies. 

6.​ Children and adolescents who consume high intakes of dietary 

sugars (specifically from sugar-sweetened beverages [SSBs] and added 

sugars) tend to have higher daily energy intakes compared with similar 

populations with lower intakes of dietary sugars. Higher SSBs and 

added sugars intake has been strongly linked to excess weight gain and 

increased risk of obesity. 

7.​ Added sugars appear to be associated with insulin resistance in 

children who are overweight; however, this finding was not 

demonstrated in normal weight children. 

8. Studies are needed to further elucidate a safety threshold of added 

sugars intake; to determine whether risks of added sugars differ when 

consumed as a solid or liquid; to determine whether NNS result in 

metabolic effects in children; and more. 

9. T
​ here is consistent evidence that cardiovascular risk increases as 

added sugars consumption increases. Very low consumption (0.1 oz of 

SSBs per day) is associated with lower CVD risk indicators. 

Associations between added sugars and increased CVD risk factors 

among US children are present at levels far below current consumption 

levels. 

10. C
​ hildren and adolescents should limit daily calories from added 

sugars to ≤25 grams ​(100 calories or ~6 tsp) and limit their intake of 

SSBs to ≤ one 8-ounce beverage per week. Added sugars should not be 

in the diet of children under the age of 2 years. 

https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-eating/eat-smart/sugar

/sugar-recommendation-healthy-kids-and-teens-infographic 

Recomandări OMS 
4 MARCH 2015 ¦ GENEVA - A new WHO guideline recommends adults 
and children reduce their daily intake of free sugars to less than 10% of 
their total energy intake. A further reduction to below 5% or roughly 25 
grams (6 teaspoons) per day would provide additional health benefits. 
https://www.who.int/mediacentre/news/releases/2015/sugar-guideline
/en/