1.

EXAMENUL CLINIC URMARESTE ATINGEREA URMATOARELOR SCOPURI:

a. Descoperirea abaterilor de la normal, atat la nivel general cat si la nivelul sistemului
stomatognat
b. Decelarea semnelor si simptomelor, ca manifestari ale unor afectiuni stomatologice, sau ca
manifestari orale ale unor boli generale
c. Descrierea semnelor si simptomelor
d. Stabilirea relatiilor cauzale
e. Stabilirea directiilor de evolutiesi a prognosticului
f. Identificarea complicatiilor
g. Precizarea tratamentelor effectuate anterior
h. Stabilirea diagnosticului ce sta la baza unui plan de tratament individualizat, in functie de
scopul sau, examenul clinic poate fi:
1. Sumar
2. Final post-tratament
3. Efectuat in cadrul dispensarizarii

2. POZITIONAREA PACIENTULUI IN FOTOLIUL DENTAR

Pacientul trebuie s afie asezat intr-o pozitie ergonomica pentru medic, trebuie sa-I asiguram
pacientului un anumit grad de confort, deoarece relaxarea sa creste gradul de cooperare al
acestui cu medical, scade tensiunea nervoasa, reduce tensiunea vasculara, oferind eficienta
activitatii operatorului.La instalarea pacientului, fotoliul dentar va fi intr-o pozitie joasa, cu
spatarul drept si bratele indepartate. Urmeaza repunerea bratelor la locul lor si pozitionarea
tetierei astfel incat s aofere support solid capului sis a permita barbiei sa se indeparteze usor de
piept. Apoi fotoliul este asezat in pozitie in functie de manopera care va fi efectuata.

Etapele pregatirii pacientului:

a. Pregatirea psihica- este efectuata de catre asistenta care prin mijloace verbale si nonverbal va
pregati pacientul privind desfasurarea manoperei. Se va acorda o atentie speciala pacientilor
anxiosi sau celor care au suferit o experienta neplacuta in tratamentele anterioare. Se
recomanda administrarea unei medicatii tranchilizante sau sedative( diazepam, distonocalm,
rudotel, metrobamat.
b. Pregatirea medicala generala- in cazul pacientilor care sufera maladii generale deja
diagnosticate, sau in cazul suspiciunilor privind prezenta unor astfel de afectiuni
c. Pregatirea loco-regionala a pacientului- pacientul este preluat de asistenta din sala de asteptare
si instalat in scaunul stomatologic. Se solicita indepartarea rujului si machiajului la femei

Instalarea pacientului in fotoliul stomatologic se efectuaza intr-o pozitie semisezanda, relaxata, in

functie de examinarea ce urmeaza a fi efectuata, se protejeaza cu o baveta individuala

Tetiera reglabila permite pozitionarea corecta a capului in functie de zona examinata

3. EXAMENUL CLINIC SUBIECTIV

In foaia de observatie se noteaza datele generale, obtinute prin interogatoriu sau din
documentele pacientului.
Datele cuprinse in foaia de observatie sunt:
a. Numele si prenumele
 b. Sexul
c. Varsta, anul nasterii
d. Profesia si locul de munca
e. Adresa si numarul de telefon
f. Numarul de telefon al medicului de familie
g. Date legate de asigurare
h. Date legate de categoria sociala
Varsta si sexul reprezinta indici clinic-bilogici generali de evaluare

Varstnicii: sunt fregvent edentate total si colaborarea cu ei este dificila

Exista o afectiune crescuta a afectiunilor, mascate sau nu: cardiovasculare, diabet, boli reumatismale

-reactivitatea generala si locala scazuta , explica caria si parodontopatia cu prezenta complicatiilor si

prognosticului nefavorabil

-prezenta modificarilor faciale caracteristice varstei: abraziune froma de parodontopatii, carii de colet

-programarea acestor pacienti trebuie facuta la ore matinale cu sedinte de scurta durata, in raport cu
starea generala evaluate la fiecare sedinta

Adulti:

-necesita de obicei restaurari intinse, ce vor fi effectuate in sedinte reduse numeric cu redarea
morfologiei secundare

Adolescentii: cariile sunt pentru ei o problema acuta, prezinta deseorei dizarmonii dentare si ocluzale,
ce raspund mai usor la tratament la aceasta varsta, prezinta forme de parodonti specific(parodontopatia
juvenila)

Algoritmul anamnezei cuprinde:

-motivele prezentarii

-istoricul bolii

-antecedente personale generale

-antecedente personale stomatologice

-antecedente heredo-colaterale generale

-antecedente heredo-colaterale stomatologice

-conditiile de viata si munca

4. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE GENERALE

In cadrul antecedentelor heredo-colaterale generale, se analizeaza posibilitatea existentei unei

predispozitii la boala, pe baza existentei unor boli genetice in familie
-boli cu transmitere genetica

-boli cu predispozitie ereditara

-boli familiar:diabet, ulcer, hipertensiune arterial

-boli contagioase:tuberculoza, rubeola, gripa,

-bilile mamei in perioada de sarcina

Antecedente heredo-colaterale stomatologice:

-anomalii dento-maxilare: prognatism mandibular, ocluzia adanca, macrodentia, amelogeneza

imperfect, dentnogeneza imperfect

-parodontopatii

-policarii

-malformatii congenitale

5. CLASIFICAREA TOPOGRAFICA A DURERII.Durerea este u senzatie subiectiva, rezultata in urma unui

stimul nociv si traduce si traduce o dereglare fizica sau psihica. Este considerate sistemul de alarm ace
semnalizeaza actiunea unor agenti nocivi asupra organismului. Lipsa sensibilitatii dureroase expune
organismal la pericole, prezenta durerii este un symptom major.In procesul de evaluare a durerii sunt
luate in considerare:

-perceptia durerii-pragul de perceptive a durerii, reprezinta intensitatea minima a stimulului

-reactia la durere- reprezinta raspunsul pacientului dup ace impulsul a ajuns la creier si a fost
interpretat ca durere

Clasificarea topografica a durerii:

-durerea localizata-perceputa la locul unde actioneaza stimulul

-durerea proiectata- simtita intr-un teritoriu de distributiediferit de cel al zonei afectate

-durere difuza – situate pe o zona mai intinsa dar fara o localizareprecisa

6. MANAGEMENTUL DURERII-unul dintre motivele principale de prezentare a pacientului la medic il

constituie durerea, managementul durerii are ca scop suprimarea acestuia :

- tratamentul paleativ sau symptomatic cu remiterea dureriifara a suprima si cauza ei, metoda
de tratament aplicata pana la obtinerea unui diagnostic definitiv sau pana este disponibil un
tratament eficient

-tratamentul curativ- cu diminuarea durerii prin indepartarea cauzei ce a provocat-o

ANESTEZIA-se manifesta prin scaderea sensibilitatii unei regiuni, cand anestezia va orienta spre
scaderea sensibilitatii:
-blocarea nervilor dentariinferiori prin punctie anestezica

-expunerea orificiului mentonier prin rezorbtia importanta a crestei

-tumori maligne ce cpmpreseaza nervul mandibular, o afectiune inflamatorie a oaselor maxilare

-tetania ca urmare a hipocalcemiei, cu cresterea excitabilitatii neuro-musculare si parestezii ale

buzei

-nevralgia post herpes zoster ce se insoteste de parestezii ale buzei

PARESTEZIA-este o anomalie senzorialaconstand in intarzierea, persistenta sau eroarea de

localizare a excitantilor tactile, dureroase, termice sau vibratorii, ce s emanifesta prin amorteli,
furnicaturi, intepaturi, senzatii de frig sau de cald, constrictii localizate.

Prestezia poate fi asociata cu migrena, aura epileptica, cauzalgia, hipo- si hipercalcemia ,

hipoglicemia, menopauza, herpesul zoster, sau cu anemia severa

HIPOESTEZIA-REPREZINTA O DIMINUARE A SENSIBILITATII, care globala sau disociata. Ea poate

aparea cu caracter tranzitoriu la nivelul buzei inferioare in urma unor extractii, rezectii apicale in
vecinatatea nervului alveolar inf.In cazul tumorilor de pana la 2 cm se intalnesc hipostezii si
odontalgii fara deformatie osoasa.

HIPERSTEZIA- se manifesta printr-o sensibilitate exagerata care se manifesta printr-o durere

violenta, fiind intalnita in cazul afectiunilor localizate la nivelul mucoasei bucale si linguale. In
cazul afectarii pulpare reversibile, cu incetarea durerii la cateva secunde de la indepartarea
factorului declansator sau ireversibila- forma acuta, accentuata la cald sau la rece, iradieri spre
foza temporala, ureche sau regiunea cervicala

PARALIZIA-este localizata frecvent pe nervul facial si poate aparea uni sau bilateral prin
compresiunea nervului, avand cauze de origine:

-intracraniana

-extracraniana

-fanta palpebrala ce ramane deschisa, fara ca pleoapele sa se apropie la inchiderea ochilor

-deplasarea in sus a globilor oculari la inchidere

-imposibilitatea ridicarii comisurii pe partea afectata, in zambet

-stergerea ridurilor pe partea afectata

-asimetrii faciale accentuate in dinamica

-facies inexpresiv

7. TULBURARI DE DEGLUTITIE-pot aparea sub forma unor simptome faringo-laringiene(disfagie,

senzatie de corp strain, tuse laringiene) in bruxism, sau provocate de spazmofilie. Disfunctiile
pot fi primare sau secundare.Cauzele generale ce modifica deglutitia

-boli endocrine:spasmofilie, mixedem

-tetanos

-soc anafilactic cu edem al limbii

-tulburari neuropsihice

-sclerodermia

Cauzele locale:

-modificari ale rapoartelor mandibulo-craniene ce nu mai pot oferi sprijin in deglutitie si care
apar consecutiv leziunilor odontale coronare, edentatiei, modificarilor ocluzale, lucrarilor
protetice incorecte

-modificari linguale morfologice

-tulburari rinofaringiene

-obiceiuri vicioase

DEGLUTITIA EXCENTRICA-apare in edentatia partiala intinsa, cand dispare tamponul ocluzal si

limba face eforturi suplimentare, interpunandu-se intre crestele edentate, pt a realiza stabilirea
mandibulei. In edentatie s emodifica planul de deglutitie cel mai indepartat

DEGLUTITIA DE TIP INFANTIL- POATE PERSISTA LA VARSTA Adulta si consta in interpozitia limbii
intre dinti in zona anterioara sau laterala

DISFAGIA- este o deglutitie dureroasa intalnita in unele afectiuni generale, cu manifestari orale,
intoxicatii, tuberculoza. Se intalnesc adesea in tulburari de eruptie a molarului de minte

8. MODIFICARI PARAFUNCTIONALE CLASIFICARE:

-parafunctii de origine psihica(bruxism, spasme musculare)

-parafunctii generale de stress

-parafunctii legate de unele obiceiuri

-parafunctii de cauza endogena(hipocalcemia, epilepsie)

-parafunctii parafunctii de cauza ocluzala

Prin parafunctii s eintelege o o activitate anormala a unor grupe d emuschi, repetabila, insotita
sau nu de dinamica mandibulara manifestata inconstient (bruxism) microtraumatismele cronice
pot provoca contractii muscuare dezechilibrate precum onicofagia, muscarea buzelor, a limbii, a
vestibulului, rosul creionului.

9. EXAMEN OBIECTIV

Definitie: ex. Obiectiv este modalitatea de culegere a informatiilor prin despre starea prezenta a
pacientului prin exteriorizarea stadiilor d eboala.

Ex. Obiectiv general-se stabileste in urma anamnezei prin evaluarea generala, psihosomatica si a
relatiei cavitatii orale cu restul organismului. Cavitatea orala este ogliunda existentei unor boli
generale precum si starea d esanatate a pacientului sau cheia de diagnostic primar al multor
afectiuni generale. Patologia generala a organismului influenteaza starea de sanatate a
sistemului stomatognat. Ex. Obiectiv general include:ex. Fizic general,ex. Al starii
psihice,metodologia,examinarea de ansamblu,evaluarea semnelor vitale,masuratori biometrice
generale(talie si greutate)Examinarea de ansamblu include: starea de constinta, constitutia
morfologica, tipul constitutional, talia inaltimea greutatea, simetria generala

10. PALPAREA-Insoteste inspectie si o completeaza, se realizeaza in urmatoarele conditii:

-pozitia bolnavului- se urmareste asezarea confortabila a bolnavuluiin fotoliul stomatologic, cu

musculatura relaxata

-pozitia medicului-va ficomoda pt a favoriza libertatea miscarilor. Medicul va sta in fata si in

dreapta pacientului pentru unele metode in spatele pacientului. Mainile trebuie s afie calde
netranspirate, protejate d emanusi d eprotectie iar unghiile taiate.

Metodologia utilizata in practica curenta:

- Palparea statica-realizata cu tesuturi in repaus

- Palparea dinamica-completeaza palparea statica a buzelor, muschilor, ATM,

Palparea poate fi:

-directa

-manuala

-monomanuala

-bimanuala

-palparea bilaterala

-digitala

-monodigitala

-bidigitala

-cu pulpa celor4 degete

-combinata

-indirecta

Palparea musculara TRAVELL si SIMONS 4 modalitati de examinare:

-palparea prin rulare

-palparea plata

-palparea prin ciupire

-palparea declansatoare
-palparea superficiala

-palparea profun

11. PALPAREA MUSCHILOR-incepe extraoral, este bimanual, simultan si simetric.

-insertie sup. Temporali

-fascicule mase temporale

-insertii sup maseter

-mase musculare maseterine

-insertiile inf maseterine

-insertii extraorale pterigoidian intern

-insertie sup sternocleidomastoidian

-se palpeaza intra si extraoral maseterul

12.PALPAREA PLANULUI OSOS-palpare contururi si suprafete osoase. Contururile osoase:

-arcada orbitala sup

-rebord inf orbital

-arcada zigomatica

-margine posterioara ram ascendent

SUPRAFETELE OSOASE:

-osul piramidei nazale

-peretele anterior sinus maxilar

-fata externa ram ascendent

13. ATM- se realizeaza subiectiv si obiectiv

Subiectiv urmareste acuzele pacientului

OBIECTIV- INSPECTIE-PALPARE-ASCULTATIE

Amplitudinea si excursia mentonului trebuiesc urmarite.

14. METODOLOGIA DE EXAMINARE:

-inspectie

-palpare

-percutie-

Ascultatie-

-masuratori biometrice

15. CREASTA EDENTATA- se precizeaza inaltimea, latimea si in ce clasa Atwood se incadreaza. In

cazul edentatiilor totale se examineaza tuberozitatea maxilara si tuberculi periformi.

16. EMANEUL PARODONTAL- pentru fiecare dinte in parte prin inspectie , palpare si percutie. Se
urmaresc: -starea mucoasei gingivale, prezenta tartru, pungi gingivale, forma papilei,
culoarea(roz pal), recesiune, si tendinta la sangerare

17. EXAMENUL RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE. Necesita relaxarea musculaturii masticatorii

pentru a obtine relatia de postura si se verifica reperele:

-articulare

-musculare

-dentare

-labiale

-lingual

18. ASIMETRIILE FACIALE IN PLAN VERTICAL-determinate de inegalitatea etajelor fetei( prioritate

etaj mijlociu si inf). Se urmaresc:

-anomalii dentomaxilare

-aparate protetice incorecte

-dezechilibre musculare

-etaj inf micsorat

-malocluzii

-edentatie partiala/totala

19. MODIFICAREA INTEGRITATII TEGUMENTELOR FACIALE(leziuni solide, leziuni cu continut

lichid, leziuni de continuitate)

-macula

-papula

-tuberculii

-nodulii
-lichenificarea

-vegetatia

-tumora

-vezicula

-pustula

-flictena

20. HIPERTROFIA MUSCULARA- solicitarea exagerata a muschilor(ridicatori /coboratori)

21. COROANA METALICA TURNATA-microproteza de acoperire totala, cu scopul restabilirii

morfologiei si functiei dintelui

Scop protetic-element agregare punti dentare, element ancorare proteze partial mobilizabile,
e;emente de imobilizare dinti parodontici, element de refacere zone de sprijin.

Scop profilactic- dinti cu pierderi mari d esubstanta, obturatii intinse pe suprafata mecanica,
leziuni traumatice ale coroanei, anomalie de forma, pe dinti cu predispozitie de carie secundara

Contraindicatii: dinti cu mobilitate patologica, d. Cu rezorbtie alveolara, d.foarte

scurti,parodontite marginale cronice netratate, procese periapicale netratate, tratament endo
incorect/incomplet.

22. COROANE DE INVELIS FIZIONOMICE: proteze fixe unidentare ce refac morfologia ,estetica.
De culoare identica sau apropiata dintilor invecinati.Obiective:reabilitarea fizionomiei,
asigurarea rezistentei botului, restabilire rapoarte interdentare corecte. Indicatii: discromii,
distrofii, displazii, dismorfii, nanism, fracturi dentare, 1/3 incizal.Contraindicatii: pe molari,
premolari si canini, pe dinti scurti, ocluzii cap la cap, carii profunde sau obturate nearmate.
Materiale; rasini acrilice, polimeri.

23.SISTEME DE ORDONARE A CULORII. Sistemul cerec-foloseste amprenta optica cu camera

digitala video tridimensionala ce face scanare fotooptica-informatiile sunt procesate de
calculator si permit proiectarea digitala a restaurarii protetice si executia ei prin frezare cu
dispozitiv controlat de computer.

24.CLASIFICAREA EDENTATIEI. Costa- edentatie frontala, laterala, terminala si mixta.

Kennedy(dupa tratamentul protetic). Molarul 3 absent nu se ia in considerare, m2 daca nu este
necesar nu se ia in considerare, bresele distale determina clasa de edentatie, doar cl 4 nu poate
avea modificari. Siebert:cl 1-creasta edentata cu pierdere de substanta in sens vestibulo-oral cu
inaltimea normala in sens corono-apicular. Cl.2- pierdere de substanta in inaltime la nivelul
crestei cu latime normala. Cl3- pierdere d esubstanta in sens vertical cat si orizontal cl.4-creasta
normala

25.CONTAC CU CREASTA A CORPULUI DE PUNTE. Cu contact in sa, cu contact in semisa, cu

contact tangential la versantul vestibular al crestei, cu contact tangential la mijlocul crestei, cu
contact punctiform suspendat.
26. ELEMENTELE SPATIULUI PROTETIC

27. EXAMENUL CLINIC GENERAL

28. BOLTA PALATINA- TUBEROZITATILE: tuberozitatile: gradul de atrofie: bine reprezentate,

medii, atrofiate-versantul vestibular: neretentiv, neutru, retentiv, uni sau bilateral.-polul
posterior: neretentiv, neutru, retentiv-polul inferior-1 plonjant sau normal in continuitate cu
creasta edentata. 2- daca este plonjant, distanta in mm fata de creasta edentata mandibulara in
pozitia de repaus mandibular 3- spatiul de 3-4 mm pentru a asigura grosimea bazei protezelor.
Bolta palatina-adancime: adanca, medie, redusa,forma:plata, forma de „U’’ de „V”, TORUS
PALATIN.

29. CRESTELE EDENTATE-reprezinta osul alveolar restant in urma extractiilor dintilor afectati ai
zonei respective, delimitand spatiul protetic potential. Se caracterizeaza prin: amplitudine,
inaltime, latime, muchie, baza, versanti, forma pe sectiune, profil, orientare

30. TERMOGRAFIA COMPUTERIZATA. TOATE TIPURILE DE RADIOGRAFII: TERMOGRAFIA-se

bazeaza pe metodologia practica de apreciere a parametrilor termografiei precum si pe
reactivitatea organismului la impulsuri provocate. Termografia poate controla eficieta unui
tratament instituit.

Rx. Retro-alveolara- utila la nivelul dintilor restanti

Rx. Digitala-avantaje: permite vizualizare buna a zonelor cu densitati mici ale osului, imaginea
poate fi prelucrata ulterior, expunere redusa la radiatii

Rx. Panoramica OPG- OFERA IMAGINE DE ANSAMBLU A ARCADELOR,ofera posibilitatea

examinarii rapoartelor de intercuspidare, a ATM,

De asemenea deformarea filmului este minima, iar radiatiile diminuate.

Rx. Cefalometric- se utilizeaza pt modificarile osoase si asimetric cranio-faciale.

Teleradiografia- pt studierea cresterii complexului cranio-facial.

Sistemul diagno-dent- patrunde 2mm in fisurile de smalt si diferentiaza intre substanta dentara
sanatoasa si cea afectata. Nu iradiaza.

Artrografia temporomandibulara- ex. Radiologic al spatiului intraarticular si se face cu substanta

de contrast.

Artroscopia cu fibra optica- elimina substanta de contrast si iradierea si permite inspectia directa
a elementelor articulare.

Cineradiografia- studiul radiologic al articulatiei in pozitie statica si dinamica

Tomografia- studiul in plan sagital, cu stergerea structurilor de deasupra si sub planu de sectiune