Majoritatea alimentelor pe care le consumăm sunt alimente toxice sau acide, cu

efecte nocive pentru organism. Ideal ar fi să ne îndreptăm atenţia spre alimente

alcaline, cu un nivel al pH-ului mai mare de 7. Pentru aceasta însă, trebuie să
ştim care alimente sunt acide şi care sunt alcaline.
O alimentaţie săracă în săruri induce deficienţe în structurile ţesuturilor, în
funcţionarea corectă a proceselor metabolice, dar şi o mineralizare insuficientă, care
determină apariţia stărilor de oboseală, tremurul pleoapelor, putere de concentrare
scăzută, iar în cazul celor mici, dezvoltarea insuficientă a oaselor şi a vederii. Acidul şi
nivelul alcalin sunt măsurate pe o scală a pH-ului, astfel că o creştere a acidităţii
determină scăderea pH-ului şi instalarea acidozei, în timp ce o creştere a alcalinităţii
face ca nivelul pH-ului să crească şi deci, să apară alcaloza. În general, nivelul pH-ului
sanguin trebuie să aibă valori între 7,35-7,45 – uşor alcalin.
Cel mai la îndemână mod de a menţine acest nivel constant este printr-o alimentaţie
alcalină. Aceasta ajută pH-ul sângelui să se menţină în limitele normale fără prea
mult efort şi în acest sens, doctorul imunolog Tania Bejan sfatuieşte ca 60-80% din
dietă să fie constituită din alimente ce conţin elemente alcaline şi 20-40% din
alimente ce conţin elemente acide. Aciditatea excesivă duce la îmbolnăvirea
organelor prin care se excretă acizii: rinichii, plămânii, pielea, ficatul şi intestinele.
Ce alimente alcaline şi acide trebuie incluse în dietă alcalină? Să le luăm pe rând:
legume (ridichi, dovleac, cartofi noi, salată verde, pătrunjel, usturoi, vinete, conopidă,
busuioc, coriandru, andive, varză, mazăre, chilli, asparagus etc.); fructe (avocado,
lămâie, nucă de cocos proaspătă, grepfrut etc.); cereale şi leguminoase (stir, mei, linte,
soia, Kamut, orez brun, fasole etc.); seminţe (migdale, seminţe de in, de susan, de
floarea-soarelui, cocos etc.); ulei (de in, de avocado, de cocos etc.); germeni (de soia,
de ridiche, de broccoli, de Quinoa etc.); verdeaţă (mlădiţe de grâu, de orz, ovăz, coada
calului etc.); pâine (pâine cu germeni, lipie cu drojdie etc.); ceaiuri (negru, alb, verde).
În dieta acidă: carne (viţel, porc, peşte, vânat, midii, cârnaţi, slănină etc.); lactate (unt,
brânză, lapte, zer, frişcă, brânză de soia); ouă; îndulcitori (zaharină, zaharoză,
sucraloză, miere, sirop de arţar, roşcove, sirop de fructoză); băuturi (energizante,
cafea, ceai negru, pasteurizate, cacao etc.); sosuri (maioneză, wassabi, muştar,
ketchup).
În ceea ce priveşte alimentaţia zilnică şi alcalinitatea acesteia în anumite situaţii
accentul trebuie pus pe un anumit tip de produse. De exemplu, “Dacă doreşti să
rămâi curând însărcinată, orientează-ţi alimentaţia spre una de tip alcalin, bogată în
alimente proaspete şi sănătoase, în proporţie de 80%, deoarece o astfel de dietă
poate determina adesea scăderea nivelului de infertilitate.
Mărul, portocala, banana – consumate dimineaţa pe stomacul gol – au efect alcalin,
însă consumate seara vor produce senzaţia de arsură la stomac. Mai mult decât atât,
mâncate corect, aceste fructe aduc beneficii unice sistemului imunitar, cresc producţia
de imunoglobuline care protejează împotriva virusurilor”, susţine dr. Tania Bejan.
Evitarea alimentelor procesate precum: pâine, paste, cereale, cafea, zahăr, produsele
în conservă, deoarece contribuie la inducerea stării de hiperaciditate.
Astfel, alimentele integrale şi neprocesate aduc cele mai multe beneficii pentru
menţinerea unui pH echilibrat al sângelui. Dacă sunteţi adepţii unei diete raw, deşi nu
sunt multe alimente acide incluse în această dietă, te poţi baza pe banane, coacăze,
mure, prune, orez brun, dovleac, cacao sau fistic