Conflict între Moscova și Constantinopol

pentru controlul lumii ortodoxe

Un Conciliu ecleziastic ortodox ucrainean a proclamat o Biserică autocefală în Ucraina și a ales
primul său mitropolit, Epiphane, guvernator al Patriarhatului din Kiev, pentru a conduce noua
Biserică autohtonă, o „decizie nulă“ pentru Moscova.

Share
Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 17.12.2018 - 16:23

Anunțul creării unei Biserici independente de tutela religioasă a Moscovei a fost făcut în fața
unei mulțimi de credicioși reuniți la Kiev, capitala Ucrainei, de către președintele Petro
Poroșenko, care a făcut din independența religioasă a țării sale o problemă de „securitate
națională“ și unul din elementele-cheie ale campaniei sale electorale pentru prezidențialele din
31 martie anul viitor.

Autoritățile au desfășurat peste 4.000 de polițiști și membri ai Gărzii naționale cu ocazia acestui
Conciliu, reunit sâmbătă în Catedrala Sfânta Sofia din centrul Kievului, în absența notabilă a
principalilor reprezentanți ai aripii rămasă fidelă Rusiei. Mitropolitul Epiphane ales în fruntea
noii Biserici independente este un tânăr ecleziast în vârstă de 39 de ani, până acum prea puțin
cunoscut publicului, considerat apropiat al patriarhului de Kiev, Filaret, excomunicat de
Moscova și reabilitat de Patriarhatul din Constantinopol în octombrie.

Evenimentul reunește în principal două formațiuni ortodoxe disidente, Patriarhatul din Kiev,
autoproclamat în 1992 și mica Biserică declarată autocefală. Aripa loială Patriarhatului din
Moscova, care a pierdut o parte a credincioșilor de la debutul crizei cu Rusia în 2014, dar care
dispune de cel mai mare număr de parohii în Ucraina, a respins conciliul ca „ilegal“ și a interzis
clerului său să participe. Decizia acordării independenței religioase a Ucrainei a stârnit iritarea
Bisericii ruse, care a denunțat o „schismă“ și a rupt legăturile cu Constantinopolul. Acest
Conciliu intervine la cinci ani după o criză fără precedent între Kiev și Moscova. Rusia a anexat
peninsula Crimeea în 2014, după venirea la putere a noilor autorități pro-occidentale în urma
sângerosului Euromaidan, care a răsturnat puterea aleasă democratic, și apoi izbucnirea
conflictului sângeros în estul separatist al țării, care a făcut peste 10.000 de morți. La sfârșitul
lunii noiembrie, situația s-a degradat și mai mult când Rusia a interceptat trei nave de război
ucrainene în largul Crimeii, prima confruntare militară deschisă între cei doi vecini.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhatului din Moscova a declarat că pentru Biserica ortodoxă rusă,
decizia Conciliului ucrainean de la Kiev este „nulă“ din punct de vedere canonic, instituția
religioasă cerând ca Patriarhatul din Constantinopol să-și cea-ră scuze. În urmă cu două luni,
Biserica Ortodoxă Rusă a rupt relațiile cu Patriarhia din Constantinopol ca reacție la
recunoașterea acestuia a Bisericii ucrainene. În 1686, Constantinopolul a plasat ucrainenii sub
jurisdicția patriarhatului din Moscova printr-un decreat, iar pe 11 octombrie 2018,
Constantinopol a revocat acel decret.

Muntele Athos în dilemă?

Repercusiunile deciziei Conciliului de la Kiev se fac resimțite și în Muntele Athos. Singura
intrare este pe mare, cu vaporul și este strict interzic ca femeile să pună piciorul pe acest teritoriu
unde se află 2.000 de călugări și 20 de mânăstiri și mai multe chilii pe teritoriul acestei unice
Republici Monahale. Muntele Athos este unul din locurile cele mai sacre ale ortodoxiei, forma
orientală a creștinismului, care s-a separat de catolicism în secolul al XI-lea.

Sfântul Muntele Athos se află sub ascultarea Patriarhului ecumenic Bartholomeu al

Constantinopolului, al cărui nume este pomenit la toate slujbele religioase, dar pe fondul
schismei, patriarhul Rusiei, Kiril a interzis rușilor să se împărtășească în bisericile din
mănăstirile atonite, ceea ce a condus la o dilemă pentru cei care doresc să meargă în pelerinaj.
Deși cea mai mare parte a călugărilor sunt greci, pentru mulți ruși, ucraineni și beloruși,
pelerinajul la Muntele Athos a devenit aproape o obligație spirituală a unui creștin adevărat.

Oligarhii și elitele guvernamentale din Rusia vin să obțină binecuvântare, iertare și uneori sfaturi.
În 2016, Vladimir Putin a mers la Athos și a asistat la o -slujbă religioasă la -mânăstirea Sfântul
Pantelimon, unde călugări sunt ruși, ucrainieni și -bieloruși. Noua Biserică Autocefală
Ucraineană dorește -interzicerea slujbelor în limba maternă a minorităților, ceea ce va afecta și
minoritatea românească din Bucovina de Nord și ținutul Herței.