Sunteți pe pagina 1din 6

Ce metode legale au la dispozitie firmele ca

sa-si recupereze datoriile de la clientii rau-


platnici
Atunci cand depaseste scadenta inscrisa in contract pentru
indeplinirea unei obligatii de plata, un debitor devine rau-platnic.
In cazurile in care termenul de plata sau scadenta nu sunt
mentionate in contract, acesta este de 30 de zile calendaristice de
la primirea facturii, a bunurilor sau de la receptionarea acestora.
Dupa trecerea acestei perioade, persoanele juridice au la dispozitie
patru metode legale prin care isi pot solicita plata datoriilor de la
clientii rau-platnici.
1) Ce inseamna un client rau-platnic

Radu Sora, avocat coordonator al Sora & Asociatii, casa de avocatura membra a
International Jurists, spune ca regula este ca un debitor devine rau-platnic din momentul in
care depaseste scadenta inscrisa in contract pentru indeplinirea unei obligatii de plata si ca
doar contractul, care reprezinta legea partilor, poate defini in mod corect acest moment.

Ce se intampla cand contractul nu exista, factura nu are scadenta sau momentul platii nu
este reglementat in vreun fel? Cum determinam scadenta ca moment de la care debitorul
poate fi considerat rau platnic?

"In aprilie 2013, Parlamentul Romaniei a publicat in Monitorul Oficial, Partea I, Legea nr.
72/2013 care a transpus in legislatia nationala prevederile Directivei 2011/7/CE privind
combaterea intarzierii la plata in tranzactiile comerciale", mentioneaza Radu Sora.

Aceasta lege a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013,
intrand in vigoare la 5 aprilie 2013.

Potrivit Legii 72/2013, in relatiile dintre entitati private, cu exceptia celor intre entitati private si
consumatori, termenul prevazut pentru cazurile in care termenul de plata sau scadenta nu
sunt mentionate intr-un contract, este de 30 de zile calendaristice. Acest termen se
calculeaza astfel:

 de la data primirii facturii;


 de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor, daca data primirii facturii nu este
certa;
 de la data finalizarii procedurii de receptie, conform legii perioada de receptie poate
dura cel mult 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestarii
serviciilor.
De asemenea, in raporturile dintre profesionisti, termenul de plata nu poate fi mai mare de 60
de zile calendaristice, decat daca asa stipuleaza partile, iar aceasta clauza nu este abuziva
pentru una dintre parti, potrivit Legii 72/2013.

Radu Sora precizeaza ca aceasta lege nu se aplica pentru creantele care urmeaza
procedura insolventei.

2) Procedura Ordonantei de plata

Radu Sora mai spune ca, pentru sumele recunoscute de debitor sau a caror existenta
poate fi probata de creditor fara dubii, prin inscrisuri, fara ajutorul altor mijloace de proba, in
Noul Cod de Procedura Civila, care a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, se prevede
posibilitatea emiterii unei ordonante de plata, dupa parcurgerea unei proceduri sumare care
debuteaza cu o notificare prin care se someaza debitorul ca in termen de 15 zile de la
primirea acesteia sa efectueze plata debitului.

"Aceasta procedura prezinta avantajul de a fi cea mai rapida, in cazul in care debitorul nu
depune intampinare, caci in aceasta situatie legea prevede un termen de solutionare de 45
zile de la depunerea cererii, dar se poate prelungi semnificativ daca intampinarea este
depusa, si apoi, ordonanta emisa de judecator este atacata cu cerere in anulare", detaliaza
Radu Sora.

Pentru aceasta procedura trebuie platita o taxa de timbru fixa de 200 de lei, indiferent de
valoarea litigiului, respectiv a sumei de recuperat.

3) Procedura Cererii de valoare redusa

Pentru sumele ce reprezinta debite mai mici de 10.000 de lei, persoanele juridice pot
folosi procedura cererii de valoare redusa, reglementata de Codul de Procedura Civila,
care se aplica de la 15 februarie 2013.

"Procedura solutionarii cererii de valoare redusa se caracterizeaza prin faptul ca este


eminamente scrisa, se desfasoara in camera de consiliu, fara prezenta partilor. Eventuala
infatisare a partilor este posibila doar cu titlu de exceptie", detaliaza Radu Sora.

Astfel, pentru a se scurta timpul de solutionare, cererile se fac dupa un formular prestabilit.

"Procedura de solutionare urmeaza tiparul cerere – intampinare – raspuns la intampinare,


insa din practica se observa ca si aceasta procedura se poate prelungi peste termenele
prevazute de lege care insumate pot ajunge, si chiar depasi, 90 de zile. Doar inscrisurile
sunt acceptate ca mijloace de proba. Nu este necesara parcurgerea unei proceduri
prealabile si, din acest motiv, ar trebui sa fie cea mai rapida procedura", adauga Radu Sora.
Avocatul mentioneaza ca, in acest caz, fiind vorba de o valoare redusa, taxa de timbru este
cea mai putin costisitoare, respectiv de 50 de lei pentru cererile de pana in 2.000 de lei si
de 200 de lei pentru cererile cu valoarea cuprinsa intre 2.000 si 10.000 lei.

4) Procedura de drept comun

Radu Sora mai spune ca pentru debitele a caror recuperare este necesara
administrarea si a altor mijloace de proba, in plus fata de inscrisuri, cum ar fi:
interogatoriul, expertiza tehnica sau proba testimoniala (audierea martorilor), trebuie urmata
procedura de drept comun.

"Procedura de drept comun este calea normala de recuperare contencioasa a unui debit
care iti ofera toate <uneltele> juridice in vederea obtinerii unei hotarari judecatoresti care sa
constituie titlul executoriu ce va face posibila recuperarea debitului. Insa, tocmai, datorita
tuturor acestor <unelte>, respectiv mijloace de proba, este procedura cea mai anevoioasa,
avand durata lunga de desfasurare, noi o estimam la 1-2 ani in functie de incidentele
procedurale aparute in desfasurarea judecatii. In plus, pentru parcurgerea acestei proceduri
trebuie platita si o taxa de timbru in functie de valoarea litigiului ( valoarea sumei de
recuperat - n.a.) ceea ce o face cea mai costisitoare procedura", explica Radu Sora.

Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,
care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, data la care a si
intrat in vigoare, actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti,
se taxeaza astfel:

 pana la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai putin de 20 lei;


 intre 501 lei si 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depaseste 500 lei;
 intre 5.001 lei si 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depaseste 5.000 lei;
 intre 25.001 lei si 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 lei;
 intre 50.001 lei si 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
 peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.

Alte detalii despre cat costa introducerea in instanta a actiunilor si cererilor formulate pe
parcursul procesului puteti consulta aici.
5) Cand se poate folosi executarea silita directa

Radu Sora spune ca in anumite situatii, cand creditorul detine titluri executorii de
tipul cecului sau biletului la ordin refuzate la plata de o institutie bancara, sau
chiar un contract de inchiriere sau de imprumut, incheiate in fata notarului, in forma
autentica, este suficient ca detinatorul titlului, creditorul, sa se adreseze avocatului
sau care va depune titlul direct la executorul judecatoresc pentru a incepe procedura
de executare silita, fara a mai parcurge o etapa prealabila de obtinere a unui titlu
executoriu in instanta.

6) Care este ordinea procedurilor


Radu Sora precizeaza ca, in ceea ce priveste ordinea in care persoanele juridice pot apela
la cele trei proceduri - ordonanta de plata, cererile de valoare redusa si dreptul comun,
trebuie stiut ca, in cazul in care sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, procedurile
speciale trebuie folosite cu prioritate, deoarece respingerea unei pretentii pe calea unei
proceduri speciale da creditorului posibilitatea de a promova procedura de drept comun, nu
si invers insa.

"Pe de alta parte, in acelasi timp, procedurile speciale trebuie folosite cu prudenta pentru
ca, in cazul in care acestea sunt respinse, debitorul are dreptul la recuperarea cheltuielilor
de judecata. Dupa parcurgerea oricarei proceduri aratate mai sus, daca debitorul nu
intelege sa se supuna hotararii judecatoresti de bunavoie, va urma faza executarii silite. Cu
toate acestea, in anumite cazuri, cand creditorul este deja in posesia unor titluri executorii,
procedurile aratate mai sus nu trebuie parcurse, acestea putand fi puse in executare in mod
direct", detaliaza Radu Sora.

7) In ce situatii se poate cere insolventa

Conform Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
dupa ce trece un termen de 120 de zile de la scadenta unei obligatii de plata, pentru
sume mai mari de 45.000 lei, creditorul poate cere deschiderea procedurii de insolventa
impotriva debitorului care nu isi indeplineste obligatia de plata.

"Cu toate acestea, nu recomandam folosirea acestei proceduri ca metoda de presiune in


vederea obtinerii platii, daca nu sunteti in posesia unei creante recunoscute de debitor, caci
promovarea unei cereri de deschidere a procedurii insolventei in absenta unui titlu de
creanta cert poate produce daune atat timp cat judecatorul sindic va poate obliga sa
depuneti o garantie, sau cautiune, de 10% din valoarea creantei. In cazul in care cererea de
deschidere a procedurii insolventei va fi respinsa, in masura in care se dovedeste ca aceasta
cerere a produs daune debitorului, atunci este posibil ca acesta sa obtina pe cale
judecatoreasca executarea totala sau partiala, a sumei depuse ca si garantie. In cazul in
care creditorul urmareste recuperarea unor debite de la societati aflate in insolventa, atunci
acesta va trebui sa respecte termenele prevazute de judecator pentru promovarea cererii de
admitere la masa credala. In acest caz, nu exista conditia valorii prag de 45.000 lei in ceea
ce priveste promovarea cererii", subliniaza Radu Sora.

Atentie! Procedura insolventei este din nou, de la 1 noiembrie 2013, reglementata prin
Legea nr. 85/2006, dupa ce, pe 29 octombrie, Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat
ca neconstitutionala Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91/2013, care a intrat in vigoare
pe 25 octombrie 2013. Ca urmare a deciziei CCR, Noul Cod al Insolventei a fost abrogat,
reintrand in vigoare vechea legislatie.

Toate detalii despre decizia CCR si urmarile acesteia le puteti consulta aici.

8) Primele doua etape in recuperarea datoriilor


Radu Sora mentioneaza ca recuperarea debitelor difera ca procedura in functie de suma de
recuperat, natura debitului si certitudinea acestuia.

Cu toate acestea, casa de avocatura Sora & Asociatii a dat drept exemplu urmatoarea
procedura de utilizat, in cazul fiecarui debit:

1. Identificarea debitorului si a situatiei sale juridice – denumire, adresa de comunicari


(adresa sediului societatii, cea de la Registrul Comertului) si starea societatii (in functiune,
dizolvata sau in insolventa)

"Aceasta etapa are loc prin verificarea mai multor resurse/baze de date la care societatea
noastra este abonata, de la baza de date a Oficiului National al Registrului Comertului pana
la Ministerul Finantelor Publice, Buletinul Insolventei, etc. Acest lucru este necesar a fi
examinat periodic, in toate etapele, pentru evitarea inceperii sau continuarii unui proces de
recuperare in timp ce societatea debitoare este in insolventa sau dizolvata", completeaza
Radu Sora.

2. Contactul cu debitorul

"Aceasta poate fi o etapa folositoare in procesul de recuperare a debitelor, deoarece nu toti


debitorii rai platnici sunt si de rea credinta. Contactul cu debitorul poate fi verbal, telefonic
sau personal, ori prin notificari scrise. In aceasta faza se incearca o recuperare pe baza de
intelegere amiabila, de obicei realizata pe calea unei tranzactii", arata Radu Sora.

9) Cum se deruleaza un litigiu

In cazul in care persoanele juridice nu reusesc sa-si recupereze datoriile pe cale amiabila,
urmeaza litigiul, care a fost grupat de avocatii de la Sora & Asociatii in trei etape distincte.

Astfel, un litigiu se parcurge in urmatoarea ordine:


1. Se deruleaza procedura prealabila litigiului. Aceasta include somatia de plata, in cazul
derularii procedurii ordonantei de plata, sau informarea asupra procedurii medierii, in cazul
procedurii de drept comun.

2. Se desfasoara litigiul propriu-zis.

Radu Sora subliniaza ca, si in aceasta faza, tranzactia este posibila ca modalitate
amiabila de stingere a litigiului.
3. Daca debitorul nu se supune hotararii judecatoresti, se trece la executarea silita a
debitorului.