Teoria Sistemelor. Setul de probleme nr.

Semnale. Transformările Laplace şi, respectiv, Z

Problema 2.1. Calculaţi produsul de convoluţie al semnalelor continuale şi discrete de tip treaptă unitară
cu ele ı̂nsele, (1 ∗ 1)(t) şi respectiv (1 ∗ 1)(n). Ce observaţi?

Problema 2.2. Se consideră şirul de funcţii dn : R → R

(
1 1
n, − 2n ≤t≤
dn (t) = 2n
0, ı̂n rest.

Arătaţi că dn este o aproximaţie a impulsului Dirac, ı̂n sensul că

∫ ∞
lim dn (t) f (t) dt = f (0),
n→∞ −∞

oricare ar fi f : R → R o funcţie continuă ı̂n 0.

Problema 2.3. Calculaţi transformatele Laplace pentru următoarele semnale.

1. f (t) = e−2t sin 3t1(t), 4. f (t) = αe−at + βe−bt , 7. f (t) = 1 − e−t (1 + t + t 2 ),

5. f (t) = αsin2 t + βcos2 t, ∫t
2. f (t) = t 2 1(t), 8. f (t) = 0
cos(t − τ) sin τdτ,
π
!
6. f (t) = 2e−3t sin t − ,
3. f (t) = αsinωt+βcosωt+γδ(t), 3 9. f (t) = te−at + 2tcost,

unde α, β, γ, a, b ∈ R şi t ≥ 0. Pentru semnalele de la punctele 1, 4 şi 6 calculaţi lim f (t), folosind
t→∞
Teorema valorii finale, dacă este cazul.

Problema 2.4. Calculaţi transformatele Z ale următoarelor semnale discrete:

1. x(n) = 2δ(n)+3δ(n−1)+5δ(n−2)+2δ(n−3), 4. x(n) = 2−n 1(n) − 3n 1(−n − 1),

!n
1 5. v(n) = cos(ωn) 1(n),
2. x(n) = n 1(n),
2
1
3. y(n) = 3n 1(n − 3). 6. u(n) = , pentru n = 0, 1, 2, şi 0 ı̂n rest.
2

1
Problema 2.5. Găsiţi transformata Laplace inversă, respectiv transformata Z inversă ale următoarelor
funcţii imagine.

s2 − 1 2z
1. F(s) = , 3. X(z) = ,
(s2 + 1)2 (z − 1)(3z − 1)
e−2s
2. F(s) = , 4. Y (z−1 ) = 2+3z−1 +5z−2 +2z −3 .
(s + 5)2

Problema 2.6. Calculaţi termenul general al şirului lui Fibonacci

x(n + 2) = x(n + 1) + x(n), x(0) = 0, x(1) = 1.

Problema 2.7. Folosind transformarea Z, calculaţi y[n] = h[n] ∗ x[n], pentru x[n] = 2δ[n] − 3δ[n − 2] +
4δ[n − 3] şi pentru h[n] = δ[n] + 2δ[n − 1] + δ[n − 2]. Verificaţi dacă Teorema valorii finale poate fi
aplicată. În caz afirmativ, calculaţi lim y[n].
n→∞

x[n]
×

X(z) b0

T z −1
LEN
EQ UIVA b1
Unit z −1 X(z) x[n − 1]
Delay y[n]
× +

Figura 1: Sistemul pentru Problema 2.8

Problema 2.8. Calculaţi semnalul y[n] pentru sistemul (filtrul) din Figura 1. Cât este y[∞]?
Observaţie: Folosind proprietatea de translaţie ı̂n timp a transformatei Z, putem defini operatorul discret
de ı̂ntârziere unitară z −1 (unit delay).

Sisteme de convoluţie cu funcţie de transfer raţională

Problema 2.9. Fie sistemul y = T(u),

u(n − 1) + u(n + 1)
y(t) = .
2
Este acesta cauzal? Analizaţi stabilitatea sistemului.

2
Problema 2.10. Folosind transformata Laplace, rezolvaţi următoarele ecuaţii diferenţiale, cu condiţiile
iniţiale y(0) = 1 şi yÛ (0) = 1.

1. yÜ (t) + yÛ (t) − 2y(t) = 0; 2. yÜ (t) + 3 yÛ (t) + 2y(t) = 1; 3. yÜ (t) + y(t) = tsint.

Problema 2.11. Găsiţi soluţiile ecuaţiilor cu diferenţe

1. y(n) − 6y(n − 1) + 9y(n − 2) = 0, pentru y(−1) = 1 şi y(−2) = 0.

2. y(n) = u(n) − u(n − 1), pentru u(n) = 1(n).

3. y(n) − 2y(n − 1) = u(n), pentru u(n) = 2δ(n) sau u(n) = n1(n), y(−1) = 0.

Determinaţi de asemenea componenta liberă a soluţiilor obţinute.

Problema 2.12. Care dintre următoarele răspunsuri la impuls ale unui sistem de convoluţie corespunde
unui sistem invariant ı̂n timp, liniar, stabil?

1. h1 (t) = e−2t 1(t); 2. h2 (n) = 2n 1(−n).

Argumentaţi.

Problema 2.13. Determinaţi funcţia pondere a următoarelor filtre non-recursive discrete. Apoi analizaţi
invarianţa ı̂n timp, cauzalitatea şi stabilitatea lor.

1 k=N
1
a) y[n] = (u[n + 1] + u[n] + u[n − 1]);
Õ
b) Cazul general: y[n] = u[n − k].
3 2N + 1 k=−N

Cum este răspunsul lor la impuls, finit sau infinit?

Problema 2.14. Calculaţi răspunsul la intrare treaptă y1 (n) al sistemului de convoluţie cu timp discret a
cărui funcţie pondere este dată de h(n) = 3−n 1(n). Încercaţi să rezolvaţi şi problema inversă: presupunând
că se cunoaşte y1 (n), se cere funcţia pondere h(n).

Problema 2.15. Să se precizeze care din sistemele de convoluţie având funcţiile pondere următoare sunt
stabile.

a) Sisteme cu timp continuu: h(t) = e−t cos t 1(t); h(t) = e2t 1(t); h(t) = t cos t1(t); h(t) = e−3|t| .

b) Sisteme discrete: h(n) = (−1)n ; h(n) = an 1(n), a > 0; h(n) = δ(n + 1) − δ(n − 1); h(n) = n2 − n.

3
Problema 2.16. Să se determine funcţia de transfer definită de următoarele ecuaţii:

a) diferenţială: yÜ + 2 yÛ + 5y = u(t)
Û + 2u(t); b) cu diferenţe: x(n) + 2x(n − 1) + x(n − 2) =
v(n) − v(n − 1).

Sunt aceste sisteme stabile?

Problema 2.17. Se consideră ecuaţia diferenţială:

yÜ − 2 yÛ + f (y) = u.

a) Scrieţi (impuneţi) condiţii asupra lui f : R → R, astfel ı̂ncât ecuaţia diferenţială să definească un
sistem liniar.
b) Dacă f (y) = 2y, determinaţi funcţia pondere a sistemului definit de ecuaţia diferenţială.
c) Dacă f (y) = y, calculaţi soluţia ecuaţiei pentru u(t) = sin t şi yÛ (0) = 0, y(0) = 1.

Conexiunile sistemelor

u + + y
G1 G2 G3
+ + −

G4

G5
G6

Figura 2: Diagramă pentru Problema 2.18

Problema 2.18. Să se determine funcţia de transfer Tyu pentru sistemul reprezentat prin diagrama din
Figura 2.

u + y
G1 G4
+

+ +
G2 G3

Figura 3: Diagramă pentru Problema 2.19

4
Problema 2.19. Calculaţi funcţia de transfer corespunzătoare conexiunii din Figura 3.

Problema 2.20. Ştiind că un sistem este stabil intern, dacă toţi polii lui sunt ı̂n semiplanul stâng deschis,
răspundeţi la următoarele ı̂ntrebări.

a) Este stabilă BIBO conexiunea serie dintre sistemele

2s − 1 2
H1 (s) = , H2 (s) = ? (1)
s2 + 2s + 1 2s − 1

Dar stabilă intern? Folosind funcţia MATLAB series simulaţi răspunsul sistemelor H1 , H2 şi,
respectiv al sistemului rezultat prin interconectarea lor ı̂n serie la treaptă. Ce observaţi?

b) Ce puteţi spune despre stabilitatea conexiunii paralel a sistemelor

2 s
G1 (s) = , G2 (s) = ? (2)
s2 + 2s + 2 s+1