Lipsa de încredere în poliţia moldovenească

Subiect
De la obţinerea independenţei poliţia moldovenească are serioase probleme de
credibilitate şi eficienţã.

Descriere
În orice stat democratic, poliţia este o instituţie civilă menită să apere siguranţa şi
interesele cetăţenilor, să menţină armonia şi confortul social. Cu părere de rău în
R. Moldova mai continuă să existe o percepţie negativă faţă de poliţie, care în
perioada sovietică avea veleităţi cu serviciile de securitate. După 14 ani de
independenţă, bilanţul nu este satisfăcător: pe de o parte, persistã teama şi
suspiciunile faţã de funcţionarii din acest domeniu, pe de altă parte, încrederea
publică şi prestigiul instituţiei poliţiei sunt reduse. Corupţia şi practicile clientelare
sunt principala etichetă negativă din acest domeniu. În ciuda eforturilor, imaginea
negativă este consolidată de apariţia continuă a unor cazuri de complicitate a
poliţiştilor în săvârşirea infracţiunilor. Totodată, funcţionalitatea acestei instituţii
este influenţată negativ de distorsiunile colaborării cu Justiţia, de resursele
logistice limitate şi de presiunile şi influenţa politică.

Grupuri ţintă ƒ
cetăţenii ƒ
poliţiştii.

Impactul
Există un impact negativ asupra percepţiei publice, dar şi asupra relaţiei cu
cetăţenii. Este semnificativ faptul că nu se înregistrează sesizări din partea
cetăţenilor cu privire la corupţia reprezentanţilor Poliţiei, informaţiile provenind
mai ales de la Preşedinţie, CCCEC, SIS. Iar din cauza activităţii ineficiente a poliţiei
are de suferit populaţia simplă, înflorind activităţile criminale. De multe ori,
colaboratorii poliţiei nu aplică sancţiuni infractorilor, deseori aceştia fiind
spitalizaţi. În R. Moldova, cele mai corupte instituţii sunt considerate poliţia şi
vama49.
Dinamica
În poliţie funcţionează structuri paralele, constituite după modelul grupărilor
crimei organizate, iar poliţiştii antrenaţi în aceste structuri devin complicii
infractorilor pe care ar trebui să-i aresteze. Ei au căpătat deprinderile
comportamentale ale acestora şi acţionează respectând ,,legea tăcerii". În
septembrie 2005, la una dintre şedinţele colegiului MAI, însuşi şeful statului i–a
atenţionat pe angajaţii MAI să nu ocupe locul grupărilor mafiote, pe care ar trebui
sa le anihileze50. Mass-media şi societatea civilă, dar şi jocurile politice au scos la
suprafaţă nenumărate abuzuri şi ilegalităţi. La sfârşitul anului 2005, Direcţia
Generală de Combatere a Crimei Organizate (DGCCO) din cadrul MAI a demarat o
amplă operaţiune pentru tragerea la răspundere a unei reţele criminale din care
fac parte poliţişti, vameşi şi angajaţi ai unor agenţii de pază din Chişinău, care
beneficia de protecţia unor persoane cu grad înalt din conducerea MAI. Ca
rezultat vice-ministrul de Interne, Vladimir Botnari, unul dintre cei bănuiţi de
protecţionism şi–a dat demisia, iar grupul de ofiţeri din DGCCO, care a demarat
operaţiunea respectivă a fost desfiinţat51. Cele 15 dosare pornite în cadrul
operaţiunii au fost transmise Secţiei Misiuni Speciale din cadrul MAI, care va
trebui să instrumenteze cazul din nou. Astfel de cazuri nu sunt singulare.

Factori ƒ
gradul înalt de corupţie ƒ
lipsa de transparenţă în activitatea organelor de forţă ƒ
dezvăluirile şi instigaţiile din presa scrisă, nesoluţionate din cauza implicaţilor la
nivel înalt.

Anticipări
Apropierea de Uniunea Europeană şi implementarea strategiilor de combatere a
corupţiei vor da un impuls pentru activizarea structurilor de ordine în crearea unei
imagini mai bune nu doar la televizor, dar şi în relaţiile cu oamenii.
Oportunităţi limitate pentru afirmarea tineretului

Subiectul
Acutizarea crizei economice, politice şi sociale a generat noi probleme în mediul
tineretului, acestea ţinând de amplasarea lui în câmpul muncii, dezvoltarea
morală şi psihologică, asigurarea garanţiilor şi protecţiei sociale, probleme care,
nefiind rezolvate la timp, dau naştere unor multiple forme de comportament
deviat – narcomanie, alcoolism, prostituţie, criminalitate.

Descrierea problemei
Generaţia tânără de astăzi se confruntă cu probleme cu totul diferite în
comparaţie cu generaţia precedentă. Accesul la formele de instruire este limitat.
Nu toţi tinerii îşi permit achitarea unui contract pentru studii superioare.
Posibilităţile de afirmare sunt reduse. Mulţi tineri sunt nevoiţi să presteze munci
necalificate, din cauza că nu-şi găsesc un loc de lucru în conformitate cu
specialitatea pe care au însuşit-o sau pentru că salariul oferit este mic. Legislaţia
muncii nu prevede facilităţi sau condiţii avantajoase pentru tinerii specialişti. În
unele situaţii, chiar dacă tinerii manifestă iniţiativă pentru deschiderea unei
afaceri, ei nu dispun de resursele necesare lansării unei activităţi particulare. De
cele mai multe ori ei sunt dependenţi material de părinţi. Salariul tinerilor este
mai mic decât salariul mediu stabilit, căci ei nu beneficiază de sporurile prevăzute
pentru vechime în muncă. Cercetarea „Tinerii pe piaţa muncii”, efectuată de
Biroul Naţional de Statistică, arată că din rândul tinerilor care au un loc de muncă,
mai mult de jumătate (57,2%) au declarat că nu sunt mulţumiţi de acesta. După
ocupaţii, în categoria celor nemulţumiţi, cei mai numeroşi sunt lucrătorii din
agricultură. Alte probleme pe care le întâmpină tineretul ţin de ocrotirea
sănătăţii, criminalitatea înaltă în societate şi în rândurile tinerilor. Astfel tinerii au
devenit una din păturile sociale cele mai vulnerabile.

Grupuri ţintă ƒ
tinerii; ƒ
societatea civilă; ƒ
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului.
Impactul ƒ
se amână decizia de a se căsători; ƒ
creşte rata migraţiei; ƒ
se amplifică comportamentele antisociale: alcoolismul, narcomania, suicidele; ƒ
creşte numărul tinerilor antrenaţi în activităţi criminale.

Dinamica problemei
În Republica Moldova tinerii constituie 25,7% din numărul total al populaţiei,
adică fiecare a patra persoană are vârsta cuprinsă între 15-29 ani. Biroul Naţional
de Statistică susţine că fiecare al cincilea tânăr din Republica Moldova lucrează
sau este în căutare de serviciu peste hotarele ţării. Studiul „Tinerii pe piaţa
muncii”, realizat în 2005, arătă că circa trei sferturi dintre tinerii care sunt plecaţi
sau intenţionează să plece la muncă peste hotare sunt din localităţile rurale.
Totodată circa 70 la sută din tinerii chestionaţi au declarat că ar pleca la lucru
peste hotare, în cazul în care li s-ar oferi această şansă. 35,8 la sută dintre ei ar
accepta un loc de muncă calificat; 38,0 la sută – un loc de muncă necalificat, dar
bine plătit şi 26,2 la sută ar accepta orice loc de muncă peste hotare.

Factori ƒ
Lipsa unei politici, special destinată tineretului ƒ
Condiţiile economice precare

Anticipări
Se întreprind şi se vor întreprinde proiecte cu impact social. Aici se pot menţiona
activităţile în domeniul protecţiei drepturilor tinerilor, în domeniul asistenţei
medicale accesibile, contracarării narcomaniei; bolile sexual-transmisibile,
protecţia celor infectaţi, angajarea în câmpul muncii, educaţia sexuală a tinerilor,
valorificarea potenţialului intelectual al tinerei generaţii.